Sunteți pe pagina 1din 17

PREZENTARE SUSȚINUTĂ ÎN 2008 LA

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA


FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

CÂTEVA REPERE LA
EXPLOATAREA LIVEZII DE NUC
intro
ORIGINE
+ Gilan, Persia
+ Grecii ar fi introdus nucul in Europa,
prin secolele VIII-VI.

RASPANDIRE
+ efortul uman , plus speciile
existente adaptabile >
distributie intre 20 – 50 ° Lat.N

+ in cultura, global – 600 000 ha

AMELIORARE
+ in habitatul natural –specimene cu coaja groasa, dura
+ de-a lungul secolelor, calatorii au selectat si transportat cele mai bune
nuci – selectie rudimentara precursoare ingineriei genetice moderne
bio florală
Planta unisexuata – monoica, dihogama.
Inflorire asincronica a florilor
a. Soiuri protandre
b. Soiuri protogine
c. Soiuri omogame
1. Florile mascule
Microsporogeneza se finalizeaza primavara
Rahisul se alungeste, florile se desfac.
Amentii – 70>150 flori, contin saci cu polen
Viabilitatea polenului : 2-3 zile

2. Florile femele
Stigmatele – receptive 4-6 zile

3. In cultura
+ Cuplarea soiurilor protogine cu cele protandre
>>se asigura interpolenizarea decalata
+ Infloritul 15.IV > 25.V
+ Fecundarea la 2-5 zile dupa polenizare.
+ Polenizare excesiva >> AFP↑
distanta optima de la P – 76m (soiul Serr)
evoluția fructului
Nr. săptămâni după înflorit
1 Fertilizarea ovulelor
2 Embrionul consta din 2-8 celule
3 Embrionul consta din 8-32 celule
5 Embrionul - globulos, sute de celule
6 Cotiledoanele incep sa creasca. Varful cojii
incepe sa se intareasca
8 Cresterea generala scade treptat
9 Cotiledoanele umplu loculul, miezul
incepe sa creasca
10 Dimensiunea finala a nucii e atinsa
12-15 Sclerificarea coajei finalizata
18 Greutatea totala maximala atinsa
19-22 Data aproximativa a recoltarii
în cultură
Solul.
sistem radicular > 3m. >> lutoase produnde Hardpanul sau alte
Soluri textura medie straturi compacte
nestratificate. care ↘ dezvoltarea
radacinilor, cresterea pomilor.

Elemente prioritare Ca, Na, Mg, Cl, SO4, HCO3, B.


pH = 5,5-7,5.

Clima.
1. Temperaturile ↓ pot afecta puternic livada de nuc.
in special + dupa pornirea in crestere
+ pana la lignificarea deplina a cresterilor anuale si intrarea
completa in repaos

pot afecta + scaderi bruste de -6 -2°C


+ ingheturi medii de iarna, -9°C
+ temp.>38°C (↘fotosinteza, ↘dezv.fructelor)
designul livezii
Densitatea de plantare
Densitate ↑ + randament max.
Perioada juvenila
vs.
Densitate optima + iluminare suficienta
Restul vietii economice

1. Densitati ↑ initial >> suprimarea pomilor pe diagonala

A. 8,5 x 8,5 m > 12 x 12 m (patrat)


B. 6 x 10,4 m > 12 x 12 m (triunghi echil.)

2. Culturi intercalate ( la fructificare terminala, irigatie)

3. Densitati ↑ , taieri mecanizate

EXEMPLUL 1.
S. Fructificare Laterala
Potential productiv timpuriu – anul 4
8,5 x 8,5 >> suprimare alternativa, 12 x 12

EXEMPLUL 2.
S. Fructificare Terminala
eficienta economica decalata – anul 6-7
schema definitiva, 10-12m intre pomi, triunghi echilateral (optim)
polenizatori
A. P =2,5 – 5% din totalul de pomi

B. Randul de P – perpendicular pe
directia vanturilor

C. Decalaj in recoltare
P. protandri / protogini

D. Atentie la planificarea
suprimarii randurilor alternative
alte considerente
1. INTRETINERE
Sol a. înierbat
b. inierbat pe spatiul dintre randuri
c. culturi intercalate – fabaceae

2. IRIGARE
- Culturi de acoperamant >> coef. evapotranspiratie + 30-40%
- Foarte important de mentinut un nivel hidric constant
- Microirigarea – picurare / sprinkler :
asigura 85-95% eficienta.
- Aplicarea irigatiei – moderat

Secetă – stomatele se inchid pt a retine apa >


acces CO2 ↓ > dezvoltare ↓

S-ar putea să vă placă și