Globalizarea şi etica în afaceri.

Impactul globalizării asupra

afacerilor
Globalizarea este un proces obiectiv şi un fenomen de dezvoltare a lumii contemporane, generat de
cauze impersonale şi cu un mare potenţial de transformare în bine a vieţii oamenilor din întreaga lume.

Globalizarea are propriile ei tehnologii definitorii: computerizarea, miniaturizarea, digitalizarea,

comunicarea prin satelit, fibrele optice şi Internetul.

Globalizarea şi etica. Una dintre cele mai evidente forme ale globalizării o reprezintă existenţa
corporaţiilor internaţionale. Acestea au un rol dublu din perspectivă etică. Extinzându-se în state în care
guvernele şi clienţii sunt mai puţin pregătiţi în protecţia drepturilor consumatorilor, a celor salariale şi în
probleme de mediu, sunt facilitate pe termen scurt, strategii de creştere a profitului, fără prea multă grijă
faţă de angajaţi, consumatori, cetăţeni şi mediu. În acelaşi timp, corporaţiile aduc în noile lor medii, mai
ales în ţările sărace şi cu instituţii democratice mai fragile, noi deprinderi de comportament şi noi reguli
care pot facilita dezvoltarea economico-socială şi normele etice.

Globalizare poate avea şi efecte negative. Stephen Young consideră că odată cu globalizarea, „cultura
americană „adolescentistă” a indiferenţei, a consumului nestăvilit şi a lipsei de responsabilităţi molipseşte
întreaga lume”.

„Odată cu globalizarea economiei, un nou proces a devenit din ce în ce mai vizibil: concentrarea tot mai
accentuată a companiilor multinaţionale şi trendul firesc, eliminarea treptată de pe piaţă a competitorilor
locali. În plus, aderarea ţărilor est europene a adus de-localizarea unor întreprinderi (textile, produse
industriale, automobile, etc.) din Vest estul Europei, în China şi India, unde forţa de muncă este mult mai
ieftină, cu consecinţe negative pentru toată Europa de Vest.”

„În dificultăţile economice înregistrate în ţările din fosta Uniune Sovietică şi din Europa de Est, absenţa
structurilor instituţionale şi a codurilor de comportament atât de necesare pentru succesul capitalismului a
fost deosebit de importantă. Este nevoie de dezvoltarea unui sistem alternativ de instituţii şi coduri cu
propria sa logică şi credinţe care pot deveni standard în economiile capitaliste evoluate, dar care sunt
relativ greu de implementat brusc ca parte a „capitalismului planificat”. Astfel de schimbări pot necesita
destul de mult timp pentru a funcţiona – o lecţie destul de dureroasă care se învaţă în prezent în fosta
Uniune Sovietică şi în alte părţi ale Europei de Est.”

Corporaţiile multinaţionale joacă în procesul globalizării un rol important. Ele sunt acuzate că exploatează
forţa de muncă ieftină din ţările în curs de dezvoltare, că distrug mediul înconjurător şi că îşi folosesc
influenţa formidabilă de care dispun pentru a antrena ţările sărace ale lumii în aşa-numita „cursă către
abis”.

Această expresie se referă la procesul prin care corporaţiile multinaţionale forţează ţările din Lumea a
Treia să se concureze între ele, alocând fondurile lor de investiţii acelor ţări care le oferă cele mai
favorabile condiţii, prin taxe şi impozite scăzute, reglementări slabe de protecţie a mediului şi drepturi
restrânse ale salariaţilor. Corporaţiile multinaţionale se apără la rândul lor invocând o serie de beneficii pe
care ţările în curs de dezvoltare le au de pe urma penetrării capitalului străin în economiile lor.

Globalizarea solicită marilor corporaţii să îşi definească şi să îşi legitimeze criteriile şi principiile etice ale
activităţii lor.

Relevanţa globalizării pentru etica în afaceri. Definită în primul rând ca deteritorializare a activităţilor
economice, globalizarea este deosebit de relevantă în etica afacerilor, cel puţin sub trei aspecte – cele de
ordin cultural, legal şi cele legate de răspunderea corporaţiilor care operează pe pieţele internaţionale.

Aspecte culturale. Pe măsură ce afacerile sunt tot mai puţin fixate într-un anumit perimetru, corporaţiile se
implică din ce în ce mai activ pe pieţele din alte ţări şi de pe alte continente, fiind brusc confruntate cu
cerinţe etice noi şi diverse, uneori chiar contradictorii. Valorile morale consacrate pe pieţele de „acasă”
pot fi puse în discuţie de îndată ce o corporaţie pătrunde pe pieţele străine. De exemplu, atitudinile din
Europa faţă de diversitatea rasială şi faţă de cele două sexe sunt foarte diferite de cele din ţările
Orientului Mijlociu. De asemenea, în vreme ce europenii consideră munca minorilor ca fiind cu totul
imorală, unele ţări asiatice privesc această chestiune cu mult mai multă moderaţie.

Aspecte legale. Problemele de ordin juridic apar datorită faptului că, pe măsură ce tranzacţiile economice
îşi pierd legătura cu un anumit teritoriu statal, ele scapă din ce în ce mai mult controlului exercitat de către
guvernele statelor respective. Legile unui stat naţional se aplică doar pe teritoriul statului în cauză. De
îndată ce o companie părăseşte teritoriul ţării sale de origine şi îşi mută activele, să spunem, într-o ţară
din Lumea a Treia, cadrul legal în care activează este cu totul diferit. În consecinţă, managerii nu se mai
pot baza în exclusivitate pe legislaţie atunci când trebuie să evalueze corectitudinea deciziilor lor.