Ce presupune regimul alimentar?

Tratarea steatozei hepatice prin regim alimentar este esentiala, aceasta este parerea specialistilor
din domeniu.

In cazul steatozei alcoolice, stoparea consumului de alcool reprezinta primul pas. Dieta celor
afectati trebuie sa contina branza proaspata de vaci, sfecla rosie, salata de morcovi, carne de pasare. De
asemenea, regimul zilnic trebuie sa contina neaparat o cantitate insemnata de alte legume si fructe.
Alimentele interzise din acest regim alimentar sunt: grasimile de origine animala, carnea de porc, carnea de
oaie, mezelurile, alimentele prajite, afumaturile si dulciurile. Alte recomandari se fac in ceea ce priveste
orele de somn (minimum 8 ore), repetarea periodica a analizelor de sange, consumul mare de fructe si
legume, efectuarea zilnica a exercitiilor fizice si repetarea ecografiei abdominale la 6-8 luni de la primul
control. Medicamentele hepatotoxice, administrate fara recomandarea medicului, sunt complet interzise.
Ele pot avea efecte adverse daca nu sunt administrate in mod corespunzator.

Dieta recomandata

Nu exista nici un tratament specific pentru vindecarea ficatului gras. In cazul in care cauza este
consumul de alcool, se va renunta la acesta. Daca motivul il constituie obezitatea, se va initia un program
de slabit prin care se va reduce greutatea corporala si se va preveni ingrasarea. Se vor evita anumite
alimente, cum ar fi: painea, orezul alb, cerealele si zaharul concentrat. Persoanele diagnosticate cu ficat
gras ar trebui sa manance alimente bogate in fibre, cu cat mai putine grasimi saturate si cu putine calorii.
Mai mult, caloriile acestor alimente nu trebuie sa depaseasca 30% din totalul caloriilor zilnice.

Painea si cerealele

Pot fi consumate: paine din cereale integrale, biscuiti din grau integral, quinoa, orez brun, grau
bulgur, fasole boabe. Painea alba ar trebui sa fie evitata.

Carne, legume si fructe

In cazul unor persoane ar putea fi suficient consumul carnii de pui fara piele, carnea de vita macra
de vitel sau iepure slaba sau peste slab. Ar trebui sa se evite carnea rosie, bacon, carnea de porc, cremvustii,
mezelurile, pestele gras cum ar fi tonul si somonul. Ar trebui sa se limiteze cantitatea de produse lactate
consumate cum ar fi lapte, branza, unt, margarina si smantana. Galbenusul de ou ar trebui evitat, iar albusul
de ou consumat de doua ori pe saptamana. Sunt permise din belsug fructele si legumele proaspete.

Proteine

Carnea slaba, fasolea, soia si fructele de mare contin proteine fara grasimi si pot fi consumate de
catre cei care au ficatul gras.

Desert

Persoanele cu ficat gras ar trebui sa consume fructe proaspete la desert, in loc de prajituri, gogosi
si alte produse de patiserie. Cei care au diabet, ar trebui sa urmeze regimul alimentar specific bolii.
Diabeticii vor controla putin mai greu problema ficatului gras, trebuie sa acorde o atentie speciala acestei
probleme si vor consuma doar alimente cu un continut scazut de glucide.

Supe si bauturi

Supa de legume (cartofi, broccoli, ardei, morcov) este indicata in cazul persoanelor cu ficat gras.
Supa de varza ar trebui exclusa. Mai mult, supa de pui nu este recomandata si nici supa de peste, ciuperci,
de carne de vita. Alcoolul si bauturile carbogazoase ar trebui complet evitate. Este permis doar consumul
ocazional, eventual, nu si cel regulat.

1
 Folosind aceste repere, se pot pregati diverse meniuri pentru dieta persoanelor care au ficat gras.
Pentru prepararea hranei se va evita folosirea de grasimi (mai ales cele saturate) sau prea mult ulei, dar si
prajelile. Este recomandata folosirea uleiului de masline. Nu se vor depasi caloriile permise zilnic, iar
activitatea fizica nu trebuie sa lipseasca.

Eliminarea alcoolului, regimul alimentar si exercitiile fizice vor atenua simptomele provocate de
ficatul gras. De asemenea se va preveni ciroza hepatica sau chiar transplantul de ficat. Cu toate acestea, nu
este indicata pierderea rapida in greutate, intrucat acest aspect ar putea inrautati situatia. Scaderea in
greutate se va face lent si treptat si ar putea dura chiar si 6 luni sau mai mult.

Exemplu de meniu

Mic dejun: fulgi de ovaz cu lapte, o ceasca cu ceai;

Gustare: omleta cu albusuri de ou, o ceasca cu ceai de macese;

Pranz: supa de legume, carne de pui sau vita slaba, un cartof copt, fructe;

Gustare: branza telemea, ceai cu lapte;

Cina: peste fiert, piure de legume, ceai cu lapte;

Gustare: iaurt degresat.

Respectarea sfaturilor dietetice nu va contribui doar la imbunatatirea functiei ficatului ci si la

scaderea in greutate, eliminarea toxinelor si instalarea unei stari de bine.

Regimul alimentar in bolile de ficat

Principii generale

Regimul alimentar in bolile de ficat

Regimul alimentar in bolile de ficat este diferentiat in functie de boala si bolnav:

- regimul alimentar in ciroza este mai restrictiv, in timp ce regimul alimentar in hepatita cronica,
este mult mai lax

- alte boli asociate (bolnavii de ficat fac frecvent si gastrite/ulcer), necesita regim alimentar
suplimentar deosebit, in functie de boala

- starea de moment a bolnavului, poate impune ca in unele momente regimul poate fi mai larg, iar
in altele mai restrictiv.

Principii generale de regim in boli de ficat:

- Alimentatie bogata in glucide (dulciuri/fainoase)

- Consum moderat de grasimi in special animale

- Proteine in cantitate normala - mai reduse in ciroza cu encefalopatie (tulburari de memorie si

constienta);

2
 - Sare in cantitate normala in hepatite, redusa sau zero in ciroze cu lichid

- Lichidele - dupa sete

- Renuntarea totala la alcool.

Alimente permise

In bolile de ficat sunt permise urmatoarele alimente:

- Ciorbe si supe de carne de pui, vita, de legume, neprajite, de ovaz, de orez, gris, perisoare,
galusti;

- Sote-uri si piureuri de legume - fasole verde, ardei gras, morcovi, dovlecei, gulii, conopida,
spanac, salata verde, sfecla, rosii, sub forma de salate sau pregatite fara ceapa ori rantasuri si cu unt sau ulei
nefiert;

- Cartofi natur, piure, copti in coaja cu putin unt sau ulei, cu branza de vaca;

- Carne fripta: pui, vita, iepure de casa, curcan, carne slaba, fara piele si grasime, peste slab alb
rasol simplu sau impanat cu legume, perisoare sau chiftele fierte, peste slab, fiert, rasol cu legume;

- Mezeluri: sunca de Praga, cremwursti, parizer slab condimentat;

- Peste slab (salau, stiuca, biban);

- Grasimi: unt, ulei de floarea soarelui sau de masline neprajit;

- Oua fierte moi doua/saptamana albus sub forma de omleta in abur sau sufleuri, omleta dietetica;

- Sosuri fara grasime prajita, sos alb de rosii sau de zarzavat;

- Lapte si lactate: lapte dulce slabcu cafea, lapte batut, iaurt slab, kefir, branza dulce de vaca, cas,
urda, telemea desarata;

- Paste fainoase de orice fel;

- Paine: paine veche de o zi, biscuiti simpli (populari), chifle, mamaliguta;

- Dulciuri si prajituri: pregatite cu putine oua si foarte putina grasime, prajituri uscate, prajituri cu
miere, aluaturi fragede, tarte cu fructe sau marmelada, placinta cu mere sau branza dulce; gemuri, dulceturi,
miere;

- Fructe crude, coapte la cuptor, compoturi, gem, jeleuri: mere, prune, citrice, fragi, capsuni,
zmeura, pepene verde, struguri, smochine;

- Bauturi: apa plata - preferabil, sucuri si siropuri de fructe sau legume;

- Condimente: patrunjel, marar, leustean, dafin, cimbru, chimen, telina, lamaie, sare normal daca
nu este contraindicata - ciroza;

- Se recomanda 5-6 mese pe zi mai reduse cantitativ.

3
 Alimente interzise

Sunt interzise:

- Supe: supe grase de porc, rata, gasca, afumaturi;

- Ciorba de burta, fasole, afumaturi, porc;

- Legume: fasole si mazare uscata, varza, vinete, rosii in cantitati mari si necojite, ardei iute,
ciuperci, ridichi, ceapa, usturoi, telina, praz, muraturile;

- Carne: de porc, rata, gasca, vanat, carnea prajita, carnea conservata prin afumare, mezeluri, sunca
grasa, organe (creier, rinichi, ficat, plamani);

- Peste gras (nisetru, cega, somn, morun, sardele, heringi), icre de peste, raci, fructe de mare, peste
afumat, conserve de peste;

- Grasimi: untura, slanina, kaiser si similare;

- Oua - omleta, ochiuri prajite, maioneza;

- Lapte si lactate: lapte gras,branzeturi fermentate, smantana;

- Paine: calda, paine neagra, biscuiti preparati cu grasime sau cacao;

- Dulciuri si prajituri: cu creme grase, pregatite cu oua, cacao, frisca ori grasime, tort, inghetata,
ciocolata;

- Fructe cu coaja si samburi - nuci, alune, migdale, masline sarate;

- Condimente: piper, hrean, boia, dafin, mustar, otet;

- Bauturi: cafea, bauturi pe baza de cola, alcool (bere, vin, tuica, etc.), bauturi gazoase (daca exista
meteorism);

DIETOTERAPIA ŞI FITOTERAPIA STEATOZEI HEPATICE

Tratarea ficatului gras chiar şi în lipsa unor simptome evidente este esenţială, deoarace neglijarea
tulburării poate avea consecinţe dintre cele mai periculoase.

Apariţia bruscă a steatozei hepatice duce la distrofia acută a ficatului iar starea cronică, în unele
cazuri instalează ciroza atrofică a ficatului. Din aceste motive, înfiltrarea grasă a ficatului necesită o
abordare serioasă.

Înainte de toate este nevoie să se suprime factorii exogeni sau endogeni care au condus la
instalarea afecţiunii.

4
 REGIMUL ALIMENTAR

Regimul alimentar este esenţial. Dieta trebuie să fie normalcalorică, hiperprotidică,

normalglucidică şi hipolipidică.

Steatoza hepatică apare frecvent la vegetatrienii care nu au o alimentaţie foarte diversificată, ca

un simptom al hipoproteinismului.

Proteinele din alimente trebuie să conţină toţi aminoacizii esenţiali punându-se accent pe
metionină. Alimentaţia zilnică trebuie să conţină mai mult de 120 g de proteine. Este necesar ca alimentele
să conţină colină, betaină, carnitină, vitamina B12 .

Hidraţii de carbon trebuie să provină din surse cât mai naturale şi să fie în cât mai mică măsură
glucide cu absorbţie rapidă. S-a constatat că o dietă hiperproteică şi hipoglucidică face mai mult rău decât
bine. Din acest motiv dieta în steatoza hepatică a diabeticilor este pretenţioasă şi trebuie monitorizată.
Hrana zilnică trebuie să conţină 300-350 g. de glucide.

Lipidele neutre sunt, în general dăunătoare. Uleiurile vegetale bogate în acizi graşi mono şi
polinesaturaţi (uleiuri presate la rece), în cantităţi mici sunt lipotrope. Este, deasemenea, benefic peştele
gras, chiar şi în cantităţi mai mari.

Produsele bogate în tiamină (excesul de vitamină B1 poate fi chiar o cauză a infiltraţiei grase a
ficatului) şi vitamina PP trebuiesc limitate, iar suplimentele ori medicamentele care le conţin trebuiesc
evitate.

REGULI DIETETICE

ALIMENTE DĂUNĂTORE

Se evită alimentele cu acţiune hepatotoxică sau antilipotropă ca: alcool, grăsimi animaliere (unt,
smântână, frişcă, carne grasă), carne şi orice alt preparat din porc, mezeluri, afumături, conserve de carne
sau peşte, orice produs preparat "pane" (s-a constat că efectul nociv al acestora este specific steatozei
hepatice), prăjelile, rântaşurile, condimentele iuţi şi picante (ketchup, boia iute, kurry picant, ceapă usturoi,
ardei iute, coji de citrice - hreanul în cantităţi mici este permis), răcoritoarele industriale, îngheţata, berea
fără alcool, produsele de cofetărie. Sarea şi zahărul rafinat se limitează până la o linguriţă pe zi.

Bolnavii hepatici nu tolerează băuturile şi mâncărurile reci.

Este bine ca în alimentaţie să se excludă ciupercile şi grapefruitul.

ALIMENTE BENEFICE

Gălbenuşul crud de ou (bogat în colină) şi brânza proaspătă de vaci (bogată în metionină) sunt
alimente medicament în această afecţiune. Brănza prospătă de vaci, datorită conţinutului mare de cazeină
poate să se consume în cantităţi mari. Unele cercetări indică că administrarea de 400 g. de brânză zilnic,
scurtează la jumătate durata bolii.

Sfecla roşie, sfecla pentru zahăr precum şi salata de sfeclă cu hrean, prin conţinutul mare de
betaină contribuie la ameliorarea afecţiunii. Efecte curative mai prezintă salata de morcovi cruzi raşi cu ulei
presat la rece şi suc de lămâie.

Se mai recomandă consumul de peşti graşi (crap, somn, lin, etc) şi de Salmonidae (păstrăvi,
somoni).

5
 De pe masa bolnavului de steatoză hepatică nu trebuie să lipsească fructele (minim 1 kg zilnic) şi
legumele proaspete (minim 500 g. zilnic).

ALIMENTE CE TREBUIESC RESTRICŢIONATE

Pâinea şi alte panificabile, chiar şi cele din făină integrală sau tărâţe (sunt bogate în vitamina B1)
se limitează la 50-100g pe zi. Pastele făinoase sunt mai tolerate datorită conţinutului mai mare de proteine
şi a sărăciei în tiamină.

Se poate consuma, în cantitate moderată, carne de pasăre, fără piele, recomandându-se pieptul
care este mai sărac în grăsimi. O dată sau de două ori pe săptămână, pentru diversificarea meniului, se
poate consuma carne slabă de vită. Peştii răpitori, cu excepţia Salmonidaelor (păstrăvi, somoni), şi a celor
oceanici sunt mai puţin recomandaţi decât cei de baltă care sunt mai graşi şi decât cei de apă rece care
sintetizează acizi graşi de tip omega cu lanţ lung.

ALIMENTE CU TOLERANŢĂ INDIVIDUALĂ

Proteinele vegetale, conţinute mai ales de leguminoase, se ajustează în meniu după toleranţa
individulă. Dacă se tolerează bine, ele pot înlocui carnea, dar în nici un caz brânzeturile şi oule.

Laptele şi lactatele sunt şi ele produse mai mult sau mai puţin tolerate, în funcţie de individ.

FITOTERAPIE

De efect, este o infuzie lipotropă preparată din:

-coada şoricelulului (Achilea millefolium), infloreşcenţe (Millefolii flos), 3 părţi

-ienupăr (Juniperus communis), pseudobace (Juniperi fructus), 1 parte [se poate înlocui, chiar cu
rezultate mai bune, cu frunze sau pseudobace proaspete de tuia (Thuja sp.)]

-rostopasca (Chelidonium majus), partea aeriană înflorită (Chelidonii herba), 1 parte

-turiţă mare (Agrimonia eupatoria), partea aeriană înflorită (Agrimoniae herba), 2 părţi

-sovârf (Origanum vulgare), infloreşcenţe (Origani flos) 1 parte [se poate înlocui cu cimbrişor
(Thimus serpyllum)]

-lichen de piatră (Cetraria islandica), talul (Lichen islandicus herba) 1 parte [se poate înlocui cu
oricare specie de licheni]

Ceaiul se prepară dintr-o lingură de plantă la o cană cua apă. Se administrează de 2 ori pe zi.

Tratamentul trebuie să mai cuprindă o terapie de regenerare hepatică. În acest scop se utilizează
în paralel cu ceaiul lipotrop, una din următoarele formule (este bine ca preparatele regeneratoare să
alterneze de la o zi la alta):

1.Praf de cicoare (Chicorium intibus) [partea aeriană] şi seminţe de armurariu (Silybum

marianum) în părţi egale. Se obţine din râşnirea fină a materialului vegetal. Se administrează câte o
linguriţă pe zi cu apă sau cu infuzia lipotropă.

2.Macerat la rece de troscot (Polygonum aviculare) sau de coada calului (Equisetum arvense)
(este un extras de siliciu coloidal cu efect hepatoregenerator).

6
 După un calendar strict (14 zile, cu 40 pauză), în tratamentul steatozei hepatice, se poate utiliza
cu bune rezultate şi pedicuţa (vezi şi PEDICUŢA ÎN FITOTERAPIE).

STIMULAREA PANCREASULUI ÎN STEATOZA HEPATICĂ

Pancreasul endocrin produce o substanţă lipotropă numită hormon lipocaic. În convaleşcenţă,

bolnavul în refacere, este bine să urmărească şi un efect de sporire a secreţiei acestui hormon, prin
tonifierea