1.

Caracterul durerii
Durerea este o experienta emotionala si senzoriala neplacuta care se manifesta sub diferite
forme(arsura,intepatura,greutate,) de intensitate si intindere variabila.
Caracterele durerii trebuie sa lamureasca personalul medical privind:
-debutul,durata,periodiciaea,localizarea si eventual iradiere
-modificarea la miscare,respiratie,deglutitie,defecatie
-caracterul spontan sau provocat,influenete sezoniere,meteorologice
-intensitatea,continuitatea,ritmul
-caracterul difuz,localizat,progresiv sau regresiv

2.Etapele ex obiectiv.Interpretarea datelor

a.Inspectia:ofera informatii in legatuea cu satrea generala,starea de nutritieaspectul
tegumentelo,deformarile localizate,plagi,echimozahemoragii,configuratia gatului,toracelui,zonele
herniare,organelle gnitale externe,musculature cu eventualele modificari.
b.Palpare:precizeaza date despre localizer,forma,marime,delimitare,consistent,pulsatii.mobilitatea sau
deplasarea unor modif patalogice gasite.Apreciaza caracterul superficial/profund al durerii,modif la
presiune sau depresiune,la mobilitate,evidentierea pct dureroase.De asemenea permite evaluarea
elastcitatii,plasticitatii si a unor semen ca “semnul valului”,crepitatia,godeul,socul apexian,vibratia
toracica.
c.Percutia:apreciaza densitatea tesutului situate sub degetul percutor;permite delimitarea org de struct
din jur,cu alta densitate;permite evaluarea continului aeric sau lichidian din cavitati.
d.Auscultatia:cu ajutorul stetoscopului cu care se diferentiaza zgomote
respiratorii,cardiac,itestinale,sufluri arteriale,cracmente articulare.
e.Mirosul:halena-clsic dulceag in difterie,specific in hepatite,uremie,diabetic,alcoholic.Morosul puroiului
poate fi dulceag-pioceanic sau varza stricata-E.coli.
Interpretarea datelor se face comparand datele din anamneza si istoricul bolii cu datele obtinute din
examenul clinic al bolnavului cu cele paraclinice di n foaia de observatie precum si cu
observatii proprii.Toate acestea vor ajuta la stabilirea unui diagnostic.

3.Ex endoscopic
Este un examen instrumental care ajuta chirurgul sa investigheze endoscopic bolnavul
rspectand principiul unitatii diag si terapeutice.El trebuie sa cunoasca leziunea pt a hotari
asupra ei.Rebordul endoscopic:mediastino,bronho,gastro,colono,recto, cisto, artroscopie.
Endoscopia chirurgicala terapeutica permite pe langa val diag si urmatoarele manevre
terapeutice:biopsie,polipectomie,homostaza,sclerozare de varice
esofagiene,gastronomi,papilosfincterotomia.

4.Ultrasonografia(echo)
Este o explorare instrumentala.fiind o metoda moderna de iagnostic si terapie.Are
urmatoarele avantaje:lipsa riscului rad ionizante,mobilitatea si accesibilitatea la
apratura,posib repetarii examinarii si utilizarii in urgenta,ATI si la patul bolnavului.Este o
metoza neinvaziva si mobila.
Eco-urile ultraconografice pot fi:-grI-total reflex luminos(calculi,oase,t gras,aer;grII-
semitransparent-cenusiu(parenchime);grIII-transonic-negru(sange,lichide,org cavitare)
In peritoneu evidentiaza hemoperioneu,ascia,abceseRetroperitoneal:aorta,vena cava
inf,rinichii,siprarenalele,ggl peste 3mm diam,flegmoane,tumori.
Inf despre organe:marime,struct,tumori,metastaze,lit biliara,pancreatita acuta
cronica,chiste,abcese,tumori,splina-marime,adenopaii,ecosonografia
transesofagiana,transrectalaintraoperatorie.
5.Clasificare plagilor
Plaga este o sol de continuitate la niv tes si org,care deseori intereseaza sruct de invelis
ale corpului prin care acesta vine in contact cu mediul inconjurator.Palgile se clasifica in:
-accidentale sau iartrogene;-circumscrise sau intinse;-superficiale sau profunde.
Clasif. morfologica:leziuni traumatice deschise(plagi) si leziuni raumatice sau contuzii.
Dupa modul de producere:mecanice,termice,chimice,produse prin radiatii.

6.Semnele clinice locale ale inflamatiei

Au fost descrise de Celsus si astfela fost denumit sindromul celsian.Ele
sunt:tumor,dolor(tumefiere si durerea sunt satorate edemului,scaderii pH,eliberarii de
endorfine),rubor(eritem),calor(caldura locala),funtio lesa(impotent functional-initial
antalgica,apoi apare dat vindecrii defctuoase).

7.Faze morfologice ale inflamatiei

a.Faza exudativa: 3-4 zile.Initialse umple cu secretii,sange,limfa,apoi secretiile se
coaguleaza.Acest corp gelatinos in contact cu aeru,prin deshidratare,formeaza treptat
crusta.Apoi apare tumefacia si acidoza in jurul plagii,la care se adauga semenle locale ale
inflamatiei(tumor,dolor,calor,rubor).Secretiile din plaga contin fibrina,leucocite, eritrocite,
mastocite.Leucocitele induc un process de curatire.In ziua a 3-a incepe organizarea
frbrinei.Din cel adventiciale si endoteliale iau nastere fibroblasti,respectiv capilare care
acopera defectul tisular.
b.Faza de collagen(proliferativa) dureaza din ziua 5 pana in 15.Din fibrele de colgen se
fomeaza fibre care restabilesc rez regiunii.
c.Faza de diferentiere(restitutia tisulara) dureaza pana in luna a 3-a si consta in
conslidarea cicatriceala.Vindecarea poate fi primara(fara sau cu cicatrice conjunctiva;se
realizeaza prin fuziune si prin alipirea buzelor plagii,cu aj suturilor sau mat adezive) sau
secundara(are se produce in cazul plagilor netratate chirurgical sau matratate
chirurgical.Procesul de vindecare se face prin biociclul sptic,cu infectie care se
autopurifica.)In forma intermediara plaga este lasata libera,nu se infecteaza.
Vindecarea:la nivel apitelial si al mucoaselor-regenezare;la tes specific(oase,muschi)-prin
reperatie conj=cicatrizare.

8.Vindecarea-factori favorizanti:
-hiperemia prin reactia febrile produce vasodilatatia,cresterea permeab cap cu fav
diapedezei,activarea fibrocitelor
-imobilizarea si repausul regiunii lezate
-sutura cirurgicala
-absorbtia prin pansamntul absorbant in plaga deschis
-factori iartrogeni:vitC,anabolizante

9.Vindecarea-factori defavorizanti:
Locali:infectii,toxine microbiene,necroze,corpi straini
Regionali:edemul plagii,tensiunea pe marg plagii(impiedicarea circ sanguine in bordurile
plagii),repaus insuf,imobilizare incorecta
Generali:varsta inaintata,casexia,hipoproteinemia,anemia,leucopenia,tulb
coagulare,diabetul,hipo si avitaminoza A(intarzierea epielizarii).C(impiedicarea form
colagenului),K(defavorizare proc de coagulare si acumularea sangelui si hematoamelor in
plaga),TBC,lues,AIDS,medicamene:corticoizi,estrogeni,hormoni tiroidieni,antidiabetice,
fenotiazine,citostatice,radiatile ionizante.
Factorul major:prezenta microbilor.Toate plagile accidentale dunt de regula contaminate.
10. Tipuri particulare de plagi si tratamentul lor (plagi escoriate, perforate, contuze, taiate,
intepate, impuscate)
Plaga escoriata– superficiala:
-pieleaestelezata la nivelulepidermului- nu necesitatratament chirurgical
-toaleta abundenta cu apasi detergent cationic, dezinfectie cu alcool iodat 1‰
-plagile escoriate faciale nu necesita pansament absorbant si toaleta abundenta, este suficienta aplicarea
unui spray cu colodiu dupa spalare simpla.
-profilaxia anti titanic este obligatorie
Plaga escoriata cu impregnare:
-cand este impregnate de corpi straini acestea se indeparteaza chirurgical, sub anesteziei.v, cu o pensa
fina.
-profilaxia antititanica.
Plagaperforanta:
-cuprinde-tegumentul in toata-grosimea, dupa-dezinfectie se face explorarea plagii sub anestezie.
Toaleta se face:excizia marginilor plagii pana in profunzime, profilaxie antititanica.
Plagataiata: - ideale de rezolvat chirurgical, se practica sutura primara
Plagile intepate:
-se coloreaza traiectul plagii cu albastru de metilen
-Excizia totala a canalului plagii sub anestezie loco-regionala cu lasarea deschisa a plagii
-Suspiciunea penetrarii unor organe abdominal sau toracice necesita urmarirea atenta : ex radiologic ,
leucocite
Plagileimpuscate:
-necesita tratament chirurgical competent, profilaxie antititanica
-Reconstituireamentala a posibiluluitraiect al glontelui
-Se exploreazatoracele, abdomenul
-Nu se inchideniciodataplaga

11. Tipuri particulare de plagi si tratamentul lor( plagi muscate- animale, serpi, plagi prin
intepatura de insecte – capuse, albine, viespi)
Plagilemuscate de animale
-se efectueaza profilaxie antititanica, antibiotic
-avand character hiperseptic se trateaza deschis dupa toaleta abundenta
-la nivelul zonelor bine vascularizate se face o sutura primara intarziata in rest se practica sutura
secundara dupa stingerea fenomenelor infectioase
-daca muscatura este produsa de un animal necunoscut, este necesara profilaxia antirabica
Plaga produsa de sarpe veninos:
-exciziaprecoce, in primele 10- 15 min de la producer
-in primele 30 min – suctiuneasauventuzareaplagiiexcizate
-aplicarea unui garou limfo- venos la radacina membrului, in trigonul luiScarpa
-se aplica o punga de gheata la nivelulplagii
-transport urgent la cea mai apropiata unitate sanitara- administrarea de ser antiviperin
-profilaxie antititanica, antibiotic, apoi administrarea de morfina sub cutanat
-reechilibrare volemica si acido-bazica
Plaga intepata de albine si viespe:
-se aplica local solutie de amoniac 10 la suta, compreserecisiumede
-penicilina – ptposibilitateainfectieistrepto-stafilococic
-corticoterapieacutai.v 250-300 mg
-antihistaminice – Tavegyil
-in caz de socanafilactic se efectueazatratamentul
-plagaintepata in orofaringenecesitatraheostomia
Plagaprodusa de capuse :
-cand apare un punct negru – capusa nu a mancat nimic, ulterior apare evidenta
-dupa axfisierea ei cu ulei vegetal se extrage cu un ac
-tratement cu tetraciclina 1,5 g / zit imp de 14 zile, profilaxia boreliozei
-poate fi vectorul meningoencefailitei de vara
12. Clasificarea graduala a arsurilor
Gr 1 – Eritemul- vindecarea se produce spontan fara trarament, nu raman cicatrici
Gr 2 – Arsurabuloasa
-ezicule cu lichid citric, necrozaintreguluiepidermsi partial a corionului
-vindecareaprinepitelizare de la marginisi de la structuriletegumentareramase
-tratament : toaleta sup arse cu lichide antiseptic, indepartareanecrozelor, pansamentsteril cu
unguentetrofice
Gr 3 – Necroza –cuprindeepidermulsicorionul
-pielea are culoare alba, marosauneagra
-nu are reflex dureros
-vindecarea se produce dupaeliminareanecozei
Gr 4 – carbonizarea- necrozatuturorstraturilor – tratamentnumai chirurgical

13. Boalaarsilor. Socul de arsura

Boala arsilor de evidentiazaprin 3 factori:
1Soc (24-48 de ore)
2 Intoxicatie( 3sapt)
3Vindecarea (luni)
Socul de arsura:
-tulburarea permeabilitatii capilare duce la un transvazat de albumine in tesuturi, apare demegeneralizate
-aceastaaglomerarehidica in tesuturi produce deficit hydric,mineralsiproteic in ser
-anemia se instaleazaprinleziuneaeritrocitelorprodusa de cresteravascozitatii sanguine
-retentie de sodiusiexcretiecrescuta de potasiu
-dupa 3-4 zileedemulcedeaza in circulatiesi se intaleazadiureza

14 Masuri de urgenta in tratamentul arsurilor trebuie sa vizeze socul, acidoza si reflexele

neurovasculare care il determina dar sa si compenseze tulburarile secundare circulatorii, prin inlocuirea
vol pierdutcombatereadurerii : morfina 15 mg i.vsaupetidina 50-100 mg i.m

- recoltare de sangepentru : gr sang, hemoglobina, hematocrit, azotrestant,

rezervaalcalina, bazetotale, potasiu, sodium
- instituirea unu icateter venos central pt masurarea presiunii venoase
- tetanoprofilaxie
- infuzie de plasma si sol salina 0,9 % , vitamina B, C, D
- antibioterapie
- profilaxia trombozei – anticoagulare
- cateter urinar permanent
- intituirea unui plan de perfuzii
- traheotomie – edem glotic sa uinsuficienta resp
- asepsia si izolarea termica ( folie de aluminiusterila )
- admin per os de sol saline hipotone
- cantarirea permanent pt bilantul hidric
- repletie volemica
 15. Tratament local al arsurilor
Tratamentul local al arsurilor de gr 2 si 3 consta, in fazaprimara de soc, in prevenireainfectiei, cu
maimulte alternative:

a) Terapie cu uscare deschisa cu feon-ul sau badijonarea cu nitrat de argint 0,5 %

Bolnavul va fi asezat pe campuri sterile la temp camerei 18◦ C Antibioterapie si profilaxie tetanica
Dupa 3 zile apare o crusta dura Avantajele acestei variante de tratament este evitarea infectiei,
usurarea ingrijirii medicale si economisirea de pansament Arsurile de gr 2 se vindeca in 3 sapt
b)Aplicarea de unguent cu Sulfamylone: Necrozele din arsurile de gr 3 trebuiesc indepartate,
dupa compensarea socului, daca este posibil in 8-10 zile, deci inainte de a se instala infectia sec
Necrozele de pe trunchi s imembrevor fi indepartate in anestezie generala, cele de la niv capului,
gatului si calcaielor vor fi dizolvate in pansamente umede, iar la niv mainilor se vor utiliza fermenti
peptic

- Suprafetele eliberate de necroza vor fi acoperite prin plastie, inainte de a se infecta

- La suprafetele mici se folosesc grefele cutanateThiersch, iar la cele mari vor fi acoperite
initial segmentele functionale esentiale – plicile de flexie
- In arsuri intinse cu stare generala proasta se va efectua, pt profilaxia infectiei, acoperire
provizorie cu alogrefa, pana ce se va putea inlocui treptat cu autogrefa de piele, datorita
deficitului proteic vor trebui evitate suprafete mari de granulare

16. Hipotermia si degeratura

Hipotermia:

- Este reprezentata de leziunihi potermice, deseori ireversibile ale intregului organism

- Este provocata de temp externa scazuta si capacitate crescuta de conducere a
elementului intermediar ( imbracaminte umeda)
- O importanta mare are si durata actiunii frigului
- La o prabusire a temp interne la 35 ° C se ajunge, datorita adaptarii organismului, la
vasoconstrictie si frison, scaderea in continuare indice o functionalitate minima a cordului si
sistemului circulator ( bradicardie) si abolirea constintei ( moarte aparenta)
- Treptat se instaleaza fibrilatie ventriculara
Variante de tratament:
- Incalzirea pacientului in bai de 34 ° C cu cresterepana la 40 ° C, cu pericol de
vasodilatatie si colaps, de aceea se vor administra sange si substituienti plasmatici, ca si
cortizon, clisme calde si se va efectua respiratie asistata
- Incalzirea succesiva in bai incepand cu temp mai scazute
- Alte masuri sunt combaterea acidozei si administrarea de preparate de acid nicotinic

Degeratura:

- Este reprezetata de leziuni locale, induse de frig, ale segmentelor individuale de tesut cu
scadereaviabilitatiilor
- Mai grave sunt degeraturile produse prin frig umed cu vant si scaderea circulatiei sang
prin strangulare
- Degeratura prezinta 4 grade : - gr1 congelatia eritematoasa , gr2 congelatia buloasa, gr3
congelatia cu escara
Gr 4 formarea de trombi si obliterarea vaselor
Principiile tratamentului :
- Cresterea temp interne
- Concomitent mentinerea rece a periferiei cu bai sau pungi de gheata
- Vasodilatatoare, simpaticolitice
 - Retragerea membrului degerat lent din baia de gheata

17. Bacteriemia. Pioemia. Septicemia

Bacteriemia: Patrunderea pe cale sanguina a germenilor nepatogeni sau accidental a celor patogeni,
poate fi un factor patogen in declansarea unei infectii generalizate
Pioemia: Patrundera si vehicularea in circulatie a germenilor patogeni in stare virulenta cu dezvoltare de
focare metastatice septice
Septicemia: Patrunderea si multiplicarea germenilor in sistemul hemo-limfatic

18. Abcesul. Flegmonul.Empiemul

Abcesul: Focarul infectios izolat se lizeaza formand un abces
Flegmonul: Cand apararea locala si generala nu reuseste oprirea infectiei, aceasta continua, germenii nu
vor fi opriti, in difuzarea lor, de barierele organismului, asa incat patrund in vecinatate formant un flegmon
difuz
Empiemul: Cand infectia se dezvolta in cavitati anatomice preformate sau se deschide in acestea, vorbim
despre empiem

19) Furunculul. Carbunculul

Furunculul este o necroza a foliculului pilo-sebaceu infectat cu stafilococ. Apare frecvent la diabetici.
Dupa strapungerea membranei foliculare, necroza locala difuzeaza.
Tratamentul este conservator prin revulsie locala, cu infrarosii, comprese umede, repaos la pat,
antibiotice (penicilina); cand necroza devine galbuie va fi extrasa cu penseta. Excizia este indicata in
cazul difuziunii locale sau cadn tratamentul conservator nu produce liza necrozei.
Complicatiile furunculului fetei sunt grave.
Eruptia generala de furunculi (furunculoza) are la baza o scadere acuta a apararii.
Carbunculul reprezinta necroze epifasciale, pornind de lafurunculi sau foliculite traumatizate si confueaza
in tesutul subcutan. Se localizeaza in special pe ceafa si spate. In faza initiala se trateaza conservator
(antibiotice,infrarosii), iar in faza avansata se excizeaza toate necrozele urmata de o acoperire cu grefa
de piele.

20) Limfangita. Limfadenita

Limfangita si limfademita reprezinta inflamatia bacteriana a cailor si ganglionilor limfatici. Punctul de

plecare il constituie infectiile stafilococice si streptococice survenite la originea teritoriului limfatic. Evoutia
este acuta (adenopatia ganglionilor regiopnali, febra, frisoane, leucocitoza) iar tratamentul se realizeaza
prin deschiderea

21)Gangrena gazoasa. Tetanosul

Gg=o inf anaeroba, loc subfascial, gen gaze si prod distructii tis si este frecvent mortala.Plagile cu risc de
suprainfectie sunt cele cu praf sau pamant, cu cavitati sau necroze, tesuturi slab vascularizate.
Exacerbarea virulentei este rapida. Are loc o alterare rapida a starii generale, apare tahicardia, febra,
durere la nivelul plagii, la compr tesuturilor musculare apar bule de gaz si apare inst starii de soc. La ex rx
musc apare “impanata cu goluri”. Trat se realizeaza prin incizia longitudinala a tegi, muschilor si fasciei,
drenaj cu perfuzie de apa oxigenata, plaga se lasa deschisa si se excizeaza tesutul gangrenos. Se
administreaza doze mari de antiibiotice.Tetanosul este o intox ac a SNC produsa de bacilul sporulat
gram+ anaerob Clostridium tetaniEste o boala infecto-contag.rolul chirurgului e de a preveni prod inf,iar
odata inf aparuta,de a trata poarta de intrare.Bacilul ramane cantonat la poarta de intrare unde se
multiplica si elibereaza neurotoxine care ajung in circulatie;acestea difuzeaza prod hiporeflectivitatea nv
periferici si apoi hiperexcitabilitatea maduvei si a tr cerebral.Odata fixata pe cel nervoasa,toxina nu mai
poate fi inlat.Bacilul tetanic poate exista in int gros si subtire al oamenilor+animalelor,este el cu mat
fecale.Fct de risc:plagi,intepaturi,arsuri,avorturi septice. Simpt: Debut:dupa 3-20zile de incubatie:durere
surda,senzatie de arsura,parestezii la niv plagii aparent vind,urmate de fibrilatii musc si chiar contr ale gr
musc.Per de stare pr-zisa:disfagie,iritabilitate,hiperreflex si contr musc indolore ce pot duce la rupturi
musc.Trat poate fi profilactic(trat corect al plagilor potential tetanigene si imunizarea antitetanica) si
curativ(toaleta plagii,imunizare activa/pasiva,antibioticoterapie,la care se adauga sedative,rel musc).

22) Primul ajutor in accidente

Examenul clinic necesita aprecieri privind intinderea si gravitatea leziunilor. Se va face anamneza,
examinarea plagilor externe cu hemostaza imediata, examinarea functei respiratorii, aprecierea circulatiei
sau a socului, examinarea lexiunilor scheletale si aprecierea leziunilor interne.
Se practica, in priul rand, aprecierea intinderii si gravitatii leziunilor. In cazul mai multor raniti grav va fi
necesara alegerea ranitilor privind ordinea de tratament. In prima grupa se afla situatiile care necesita
masuri imediate (obstruari ale cailor respiratorii, hemoragi externe violente, tamponada pericardului,
craniului, toracelui sau abdomenului). In grupa a II-a se incadreaza situatiile care se pot rezolva in
urgenta amanata (leziuni intraabdominale fara hemoragie masiva, lezini toracice fara afectare respiratorie
si circulatorie, traumatisme cranio-cerebrale deschise etc).
Tratamentul detrisei respiratorii in cazul obstructiei mecanice se realizeaa indepartand secretiile/corpi
straini, traheoctomie, intubatie. In timpul transportuluipozitia va fi latero-ventrala.
Tratamentul de urgenta al hemoragiei se va face prin pansament copresiv sau elevarea membrului lezat.
In cazuri grave se efectueaza compresiunea digitala a plagii, compresiune cu garou la radacina
membrului.
Pentru combaterea socului se va efectua reechilibrarea volemica, hemostaza si medicatia antialgica,
preventia pierderii de caldura, evitatrea miscarilor bruste.

23) Tromboza. Tromboza venoasa profunda

Tromboza venoasa profunda este o coagulare intravasculara, locala permanenta. Tromboza locala este
de obicei fara importanta. Tromboza la distanta este mai grava si poate fi punctul de plecare al unei
embolii.
Simptomele sunt cresterea pulsului progresiv, cresterea temperaturii, dureri in planta, gamba si coapsa,
accentuarea desenului venos, indurarea muschilor.
Tratamentul trombozei manifeste se face prin tratament trombolitic, tratament anticoagulant si profilaxia
bolii tromboembolice.

24) Varicele Primitive

Varicele sunt vene subcutanate dilatate si elongate secular sau global, care se localizeaza in special la
nivelul membrelor inferioare.
Datorita slabirii tesutului conjunctiv se ajunge la insuficienta aparatului valvular iliac, cu refluxul in
treritoriul venelor superficiale. Se produce astfel dilatatia intregului sistem venos superficial.
Factorii predispozanti sunt sarcina, solicitarile extreme, ortostatismul prelungit. Se manifesta prin dilatatii
venoase superficiale, durere, crampe, edeme, senzatie de tensiune si greutate.
Tratamentul se realizeaza numai la varicele primitive: tratament sclerozant, deconectarea de sistemul
profund, indepartarea chirurgicala prin striping a trunchiutilor venoase, si ligaturarea comunicantelor
insuficiente, operatii conservatoare.

25) Sindromul Posttrombotic

Sindromul posttrombotic consta in leziuni permanente ale venelor profunde datorate unei tromboze
evoluate, cu lezarea valvulelor venoase profunde, ingrosarea fibroasa a peretelui venos si stramtorarea
partiala a lumenului. Acesta duce la tulburarea fluxului cu edem gambier, dermatoze si formarea de
colaterale. Caracteristic varicelor secundare sunt disparitia nesistematizata si aspectul tortus.
26) Ischemia arteriala

Embolia arteriala este o obliterare acuta prin trombi circulanti in sistemul cordului stang. Teritoriile
generatoare de emboli sunt inima stanga, tromb in atriu stang, vene pulmonare trombozate, aorta. Cel
mai frecvent sediu de impact al emboliei este artera femurala urmata de artera iliaca si poplitee. In 75%
dintre cazuri debutul se face prin “five P-s syndrom” caracterizat prin dureri mari, deficit de puls, paliditate,
tulburari senzitive si paralizie.Tratamentul de urgenta consta in medicatia cordului, combaterea durerii
pozitionarea decliva a piciorului si protejarea termica si traumatica. Tratamentul etiologic este
trombembolectomia.
Tromboza arteriala acuta este o obstructie acuta arteriala ca urmare a unei trombozari localepe artera
patologica. Simptomatologia este mai putin dramatica decat in cazul emboliei arteriale deoarece apozitia
si obliterarea totala se produce intr-un timp mai indelungat.
Stenoza arterei renale apare datorita ateriosclerozei, anevrismelor, compresiunea sau colabarea arterei
renale. Simptomatologia e cea a hipertensiunii arteriale. In urografie rinichiul apare micsorat cu
intarzierea eliminarii substantei de contrast. Tratamentul urmareste refacerea irigatiei renale.

27) Gusa simpla. Distrofia endemica tireopata

-este o tumora benigna a glandei tiroide,endemica in unele zone,poate fi difuza sau nodulara cu
localizare cervicala sau endotoracica; etiologie:carenta de iod, substante gusogene prezente in unele
alimente,substante medicamentoase, pierderi anormale de iod –diaree cronica,
alaptare;simptomatologie:fenomene compresive pe vase si organe invecinate,dispnee cronica cu
dilatarea cordului drept,poate fi insotita de eutiroidie, hipo sau hipertiroidie; diagnostic diferential: tumori
mediane ale gatului,hipertiroidia,cancerul tiroidian,tiroidite cronice;tratament:sare iodata, tiroidectomie cu
crutarea paratiroidelor.

28) Hipertiroidia. Boala Basedow

-gusa asociata cu o productie crescuta de hormoni tiroidieni,care se manifesta clinic prin 2 sindroame: sdr
neuro-diencefalo-hipofizar si sdr hipertiroidian; etiologie:suprasolicitari nervoase,factori
hormonali,infectiile si intoxicatiile;simptomatologie: sdr neuro-diencefalo-hipofizar: nervozitate si labilitate
psihica,tremuraturi,exoftalmie,hipertrofia tiroidiana; sdr hipertiroidian:tulburari cardiovasculare,slabire in
greutate,termofobia; diagnostic pozitiv:iodocaptare,scintigrafie,metabolism
bazal,colesterolemie,iodemie,radiografie cervicala, EKG; forme clinice:hipertiroidie pura difuza, boala
Basedow, adenomul toxic tiroidian; tratament:mediacal-antitiroidiene, chirurgical.

29.TIROIDITELE sau strumitele

Tiroidita acuta: -la femei intre 20-40 ani; etiologie-efort,frig,infectii; clinic-febra,frison,tumefactia glandei;
paraclinic-leucocitoza,cresterea VSH-ului; tratament-local:comprese cu rivanol ;-general: antiinflamator si
antibiotic; -chirurgical-in caz de abcedare-incizie si drenaj;
Tiroidita de Qervain(granulomatoasa):-inflamatie subacuta nesupurativa cu evolutie autolimitanta;
etiologie-probabil virala;clinic:febra mare,dureri in regiunea cervical anterioara; paraclinic –
leucocitoza,VSH crescut ;tratament-antiinflamator si antibiotic;
Tiroidita cronica limfomatoasa (boala Hashimoto): etiologie :-autoimuna,genetic,hipersecretia TSH;
morfopatologie:infiltratie limfocitara,leziuni foliculare,fibroza; clinic:hipertrofie tiroidiana
difuza,asimetrica,neteda sau lobulata; diagnostic pozitiv:clinic,titrul crescut de anticorpi antitiroidieni,
tratament:hormonoterapie substitutive,corticoterapie,tiroidectomie,cand exista compresiuni sau
suspiciunea de malignizare.
30.Infectiile glandei mamare
Mastita acuta:inflamatia mamelei cu retentie lactata,care apare mai ales in timpul alaptarii; cause:infectii
stafilococice ascendente canaliculare; simptomatologia:tumefiere,durere,induratie si roseate;
tratament:intreruperea alaptarii,antibioterapie si administrare de hormoni ovarieni, comprese locale cu
alcool; localizari special ale mastitei:in afara corpului glandular, epifascial.
Mastita cronica: simptomatologie:infiltrare difuza, durere,retractia pielii,caldura locala si adenopatie
axilara; diagnosticul diferential fata de un cancer inflamator este foarte dificil si poate fi stabilit doar prin
biopsie;tratament:antibiotic si radioterapie antiinflamatoare;
Mastita tuberculoasa: infectia tuberculoasa a sanului ,cu evolutie subacuta; morfopatologie:infiltrat
inflamator cronic si fistulizari cu margini nedelimitate,livide; tratament: conservator cu tuberculostatice pe
cale generala si locala.

31.Tumorile benigne ale glandei mamare

Mastopatia chistica:reprezinta proliferasri nodulare sau chistice ale tesutului conjunctiv sau canalicular
,estrogen-dependente si apar mai ales la femei intre 20-50 de ani; este cea mai frecventa boala a
mamelei si apare intotdeauna bilateral; chisturile mici modifica sanul sub forma unor neregularitati
dure( bob de mazare) mai ales la femeia in varsta; simptomatologia: noduli in corpul glandei ,care sunt
descoperiti accidental ,durere premenstruala cu sau fara marirea nodulilor izolati; diagnostic diferential:
fata de carcinom doar histopatologic; tratament: diatermic si controale clinice si radiologice
repetate(mamografie la intervale de 3 luni)
Fibroadenomul mamar: tumora benigna mixta care apare la femei cu dezvoltare intra si paracanaliculara;
fibroamele si adenoamele pure sunt rare; clinic: nodul dur ,izolat,bine delimitat si mobil pe glanda, care
apare izolat sau bilateral(10-15%) cu diametru de 1-5cm.
Mamela secretanta: secretii seroase sau hematice care se elibereaza din mamela in mod spontan sau la
exercitarea unei presiuni;cauze: adenom papilar al canalelor galactofore; mastopatie chistica, formatiune
galactofora aberanta, carcinom(in 20% din cazuri).

32.Pneumotoraxul spontan
-reprezinta transformarea cavitatii pleurale virtuale intr-o cavitate reala, prin patrunderea aerului intre
pleura viscerala si cea parietala; etiologie:incidenta este in crestere ,in special la tineri, este mai frecvent
in special la sexul masculin; trebuie facut diagnosticul diferential cu pneumotoraxul traumatic si cu cel
iatrogen; diagnostic: simptome: triada:junghi toracic,tuse iritativa ,dispnee;simptomele devin dramatice in
cazul pneumotoraxului sufocant, cu insuficienta respiratorie si cardiovasculara;examen clinic: absenta
vibratii,lor vocale ,timpanism,absenta murmurului vezicular;investigatii paraclinice: radiografia toracica,
examenul CT, toracoscopia; tratament:repaus la pat,oxigenoterapie, pleurotomie minima,cu drenaj
pasiv,la care se adauga mijloace de simfizare a pleurei, rezolvare chirurgicala prin chirurgie
toracoscopica sau prin toracotomie clasica; tratamentul chirurgical este apanajul pneumotoraxului
spontan recidivat,dar in anumite situatii este indicat si la primul episod.