Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3/G/34332
Investeşte în oameni !
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1„Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi societăţii bazate pe
cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare”
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/19/1.3/G/34332
Titlul proiectului: „Certificare ECDL şi formare continuă în judeţul Neamţ”
Auxiliar curricular
Tehnologia informaţiei şi a
comunicaţiilor
POSDRU/19/1.3/G/34332
HARDWARE =
ansamblul elementelor
fizice şi tehnice necesare
introducerii, prelucrării
datelor şi extragerii
informaţiilor.
SOFTWARE =
ansamblul programelor,
procedurilor destinate
prelucrării datelor cu
ajutorul calculatorului.
Multiplii bitului:
Octetul (byte) – 8 biţi
Cuvânt de memorie – 16 biţi
Cuvânt dublu – 32 biţi
Cuvânt cvadruplu – 64 biţi
Multiplii octetului:
1 kilobyte (kB) – 1024 bytes (210 bytes)
1 megabyte (MB) – 1024 kbytes (210 kB)
1 gigabyte (GB) – 1024 Mbytes (210 MB)
1 terrabyte (TB) – 1024 Gbytes (210 GB)
1 petabyte (PB) – 1024 Tbytes (210 TB)
1 exabyte (EB) – 1024 Pbytes (210 PB)
2.1.1. Memoria ROM (Read Only Memory)
Funcţii:
Execută instrucţiuni pentru programe şi controlează operaţiile efectuate de alte
componente ale calculatorului;
Realizează calcule aritmetice şi operaţii logice.
Construcţie: micromodule interconectate prin intermediul unor căi de comunicaţie
numite magistrale interne, pe care circulă date sau instrucţiuni, a căror viteză de
deplasare depinde de doi factori:
lăţimea – numărul benzilor de circulaţie (deoarece pe fiecare bandă circulă 1
bit, lăţimea are valorile de 8, 16, 32, 64 şi 128 de biţi transmişi paralel);
frecvenţa de tact – numărul de paşi de lucru, pe care îi execută procesorul
într-o secundă; se măsoară în megahertzi (MHz) sau gigahertzi (GHz).
Caracteristici:
o Timpul de acces la date – timpul necesar pentru accesul la un sector (< 10
ms).
o Viteza de rotaţie – numărul de mişcări de revoluţie pe minut (4800
rotaţii/minut)
2.3.2.CD-ROM. DVD
CD-ROM (Compact Disc Read Only Memory)
Compact disc cu memorie nevolatilă.
Disc optic care are capacităţi de stocare de 650 MB, 700 MB, 800 MB.
Tipuri de CD-uri:
o CD-R (CD Recordable)– imprimabile o singură dată.
o CD-RW (CD Rewritable)– reinscriptibile, imprimabile de mai multe ori.
Disc optic care stochează date de peste 7 ori mai mult decât un CD – 4,7 GB-9GB.
Mediu de stocare pentru imagini, filme video, jocuri şi aplicaţii multimedia.
2.4.1. Tastatura
2.4.2. Mouse
Dispozitiv de intrare care controlează mişcarea cursorului (pointer) pe un ecran
de afişare.
Dimensiune redusă.
Se deplasează pe o suprafaţă rigidă şi plană.
Conţine două sau trei butoane.
Componentă de bază a interfeţei grafice utilizator.
Tipuri:
o Mecanic – conţine o bilă metalică sau de cauciuc ce se poate roti în toate
direcţiile mutând corespunzător indicatorul pe ecranul monitorului.
o Optic – pentru detectarea mişcării se foloseşte laser.
o Optomecanic – folosesc o combinaţie dintre cele două tipuri.
2.4.4. Touchpad
Suprafaţă mică sensibilă la atingere, folosită ca dispozitiv de punctare pe
anumite calculatoare portabile.
Deplasarea pointer-ului pe ecran se face prin mutarea degetului peste pad.
2.4.5. Scanner
Funcționează prin digitizarea unei imagini, adică prin împărţirea ei într-o grilă
de puncte, reprezentate prin 0 sau 1, în funcţie de culoarea punctului, alb sau
negru.
Scanner-ele moderne sunt capabile să recunoască textul cu ajutorul unor
programe tip OCR (Optical Character Recognition), care transformă imaginea
scanată în şiruri de caractere ce pot fi prelucrate prin intermediul editoarelor de
text.
Clasificare după mărime şi modul de utilizare:
o Scanner de birou
o Scanner de mână
2.4.6. Joystick
Manetă care se mişcă în toate direcţiile, având mai multe grade de libertate, ce
serveşte la deplasarea pointerului pe un ecran de afişare.
Cursorul se deplasează în direcţia în care este îndreptată maneta dispozitivului,
mişcarea încetând odată cu revenirea acestuia la poziţia iniţială.
Este folosit în special pentru jocurile pe calculator.
2.4.8. Microfon
Camera video şi aparatul foto digital creează imagini, filme ce pot fi stocate pe
suport magnetic fiind introduse în calculator prin intermediul interfeţei USB.
Fotografiile, filmele sunt păstrate ca fişiere ce pot fi vizualizate, printate sau
modificate.
POSDRU/19/1.3/G/34332
2.4.11. Modem
2.4.12. Touchscreen
Ecran de afişare acoperit cu o folie transparentă sensibilă la atingere
(modificări de presiune), punctarea elementelor de pe ecran făcându-se cu
degetele.
Calculatorul primeşte instrucţiuni specifice în funcţie de zona de pe ecran care
este atinsă de utilizator.
2.4.14. Imprimantă
2.5. Interfaţa
Componenta care asigură o conexiune între două elemente pentru a putea lucra
împreună.
Porturi de intrare-ieşire:
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
3.1. Microcalculatoare
3.1.1. Desktop - monitorul este aşezat pe carcasa unităţii centrale situată pe biroul
de lucru.
POSDRU/19/1.3/G/34332
3.1.7. SmartPhone
Dispozitiv portabil de dimensiune mică, un telefon mobil cu multe capacităţi ale
PDA-ului încorporate, având facilităţi suplimentare: televiziune, cameră încorporată.
3.2. Minicalculatoare
Sunt utilizate pentru executarea aplicaţiilor specializate: maşini cu control
numeric, automatizări industriale, transmisii de date între sisteme dispersate geografic.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
3.4. Supercalculatoare
Sunt utilizate pentru prelucrarea complexă a datelor în domenii ca: seismologie,
prognoza meteo, reactoare nucleare, aeronautică etc.
Caracteristici: cele mai puternice şi complexe sisteme de calcul, preţ ridicat, au în
componenţă mai multe unităţi centrale de prelucrare, execută peste 1 bilion de instrucţiuni
pe secundă.
POSDRU/19/1.3/G/34332
WLAN (Wireless LAN) - reţele fără fir - denumirea generică a tehnologiei şi a reţelelor de dispozitive
bazate pe transmisii de date fără fir.
Telefoanele mobile dotate cu tehnologia WLAN se pot conecta la o reţea locală sau pot accesa
Internetul prin intermediul unei reţele locale atâta timp cât se află în aria de acoperire a reţelei.
Reţelele fără fir sunt reţele de aparate interconectate pe bază de unde radio, infraroşii şi alte metode
fără fir.
Avantaje cum ar fi: mobilitate, flexibilitate, simplitate în instalare, costuri de întreţinere reduse şi
scalabilitatea au impus WLAN ca o soluţie tot mai mult utilizată.
POSDRU/19/1.3/G/34332
După topologie:
Magistrală
Toate calculatoarele sunt
conectate la un cablu comun.
Datele circulă în doua
direcţii- fiecare PC transmite
şi recepţionează date.
Stea
Inel
Ierarhică
Completă
După arhitectură:
Peer to Peer (Punct la punct)
Client-server
Tipuri de comunicaţie
PSTN (Public Switched Telephone Network) - reţea telefonică folosită
pentru transmiterea sunetelor cu ajutorul unui modem.
ISDN (Integrated Services Digital Network) - reţea telefonică care transmite
date în format digital fără modem.
ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line) - linie asimetrică de legătură în
care viteza de primire a datelor este diferită de viteza de trimitere.
Are o viteză downstream de 1.5Mbps. Downstream este procesul de transfer al
datelor de la server la utilizator. Viteza de upload este mai mică. Upload este
procesul de transfer al datelor de la utilizator la server.
4.5.2. Conexiune de bandă largă (broadband)
O conexiune broadband este un tip de acces la Internet de viteză mare (minim 128
kb/sec). Conexiunile broadband sunt cunoscute şi sub numele de conexiuni permanente,
deoarece nu este necesară apelarea unui număr de modem al furnizorului de Internet
(acces prin dial-up) de fiecare dată când se accesează Internet-ul.
Termenul de bandă largă (broadband) este în general folosit pentru a descrie
accesul la Internet de mare viteză, funcţionare continuă, viteză ridicată.
Tipuri de comunicaţie:
Fibra optică - este un conductor din sticlă sau plastic care transmite informaţii
folosind lumina, fiind cel mai rapid mediu de comunicaţie la distanţă care permite transfer
de date la viteze foarte mari (peste 40 Mbps).
Wireless - oferă soluţii de comunicaţii şi acces Internet pentru locaţii în care
instalarea cablurilor sau a fibrei optice este dificilă.
POSDRU/19/1.3/G/34332
Reguli de siguranţă:
Utilizarea surselor de curent continuu -UPS (Uninterruptible Power Supply).
Salvarea periodică a fişierelor, efectuare de backup complet al datelor.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
Mişcările repetate (mâini, coate, gât, umeri) utilizate pentru lucrul cu ajutorul
calculatorului conduc la producerea unor afecţiuni. Aceste mişcări sunt cunoscute sub
denumirea RSI (Repetitive Strain Injury).
Probleme de sănătate care apar datorită utilizării inadecvate a calculatoarelor
personale:
oboseala
dureri de cap
dureri ale mâinilor, umerilor
slăbirea vederii
dureri de spate
POSDRU/19/1.3/G/34332
14.6. Podcast
Podcast este asemănător unui program radio reprezentând o înregistrare audio
digitală, pusă la dispoziţie pe Internet utilizatorilor care pot să o descarce pe propriul
calculator sau pe alt instrument de redare audio (iPod sau alt player mp3).
Podcasting este o metodă de distribuire a fişierelor în format multimedia (audio,
video), prin intermediul formaturilor de sindicalizare de conţinut RSS. Fişierele pot fi
descărcate şi redate pe echipamente mobile sau calculatoare care accepta formatul in care
acestea au fost create.
Un autor de podcast este numit podcaster. Siturile de podcasting pot oferi fişiere
spre descărcare şi ascultare off-line sau pentru redare directă on-line.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
Un firewall (cuvânt englez care înseamnă zid sau paravan anti-incendiar) este o
aplicaţie sau un dispozitiv hardware care monitorizează şi filtrează transmisiile de date
dintre calculator sau reţeaua locală şi Internet.
Scopuri:
ţine în afara reţelei utilizatorii rău intenționați: hackerii, crackerii, viermii, viruşii.
împiedică participarea PC-ului la un atac împotriva altor calculatoare, fără
cunoştinţa sau voinţa utilizatorului.
16.3. Back-up
Back-up reprezintă copierea datelor pe un mediu de stocare extern pentru a avea
copii de rezervă ale fişierelor în cazul defectării calculatorului.
Se recomandă a se realiza copii zilnic pentru firmele mari şi săptămânal pentru
firmele mici.
Modalităţi de realizare:
copierea fişierelor utilizând comenzile Copy şi Paste.
Start->All programs-> Accessories->System Tools->Backup.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
Exemple de programe antivirus: Norton Antivirus (NAV), RAV, Avira, AVG etc.
În cadrul programelor antivirus există unele cuvinte-cheie care desemnează
anumite operaţiuni, şi anume:
Scan permite începerea operaţiei de verificare (scanare) a unităţii sau unităţilor
de memorie specificate;
Clean sau Desinfect permite operaţia de curăţare a fişierelor infectate,
eliminarea virusului găsit;
Rename permite redenumirea fişierului infectat;
Delete permite ştergerea fişierului infectat;
Report Only raportează rezultatul operaţiei de căutare (s-au găsit sau un
viruşi).
16.6. Legislaţie
16.6.1. Copyright
Tipuri de programe:
Freeware - programe protejate de dreptul de autor care sunt difuzate gratuit de
autor, pot fi folosite dar nu pot fi comercializate fără acordul autorului.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
16.6.2. Legea 677/2001 - operatorii (orice persoană fizică sau juridică) care
prelucrează date cu caracter personal au obligaţia de a asigura securitatea acestor date.
Activitatea operatorilor este monitorizată şi controlată de Autoritatea de supraveghere.
Introducere
Sistemul de operare este ansamblul de programe care gestionează resursele
hardware şi software ale calculatorului. Sistemul de operare este cel care permite şi
controlează accesul utilizatorului la resursele (componentele) hardware. Prin
componentele sale specializate, sistemul de operare controlează echipamentele periferice,
oferă mijlocul (instrumentul) de comunicare cu utilizatorul şi lansează în execuţie
programe. Într-un sens larg, se spune că sistemul de operare este „interfaţa” dintre
utilizator şi hardware-ul calculatorului. Fără sistem de operare calculatoarele sunt „cutii
negre”, inutile.
Sistemele de operare pot fi rezidente în memorie (se află permanent în memoria
internă) sau încărcabile dintr-o memorie externă (discul, memoria USB). Operaţia de
încărcare în memorie a sistemului de operare se numeşte „bootstrap” sau pe scurt boot.
Una dintre componentele software ale unui calculator este chiar mijlocul
(instrumentul) prin care utilizatorul comunică cu sistemul de operare. Această componentă
se numeşte interfaţa cu utilizatorul; ea este punctul de contact dintre utilizator şi sistemul
de operare unde are loc comunicarea dintre utilizator şi sistemul de operare. Comunicarea
se face prin comenzi. Dacă ea are loc cu implicarea unui format grafic (prin imagini,
desene, simboluri), atunci este vorba despre o interfaţă grafică (GUI – Graphic User
Interface).
Datorită aspectului atrăgător şi uşurinţei cu care utilizatorii învaţă să opereze,
interfeţele grafice sunt soluţia ideală pentru comunicarea cu calculatorul. Aceste interfeţe
folosesc drept principal echipament de intrare mouse-ul sau un echipament asemănător,
cum ar fi: suportul tactil cu care sunt echipate calculatoarele portabile, un trackball sau
creionul pentru tableta grafică a unui Tablet PC. Cu ajutorul acestor echipamente sunt
transmise comenzi către sistemul de operare. Rezultatul lor este afişat pe ecran. Ecranul
este principalul echipament de ieşire. Interfaţa grafică înglobează un set de programe care
identifică şi prelucrează evenimente. Evenimentele apar ca efect al manevrelor
utilizatorului: apăsarea unui buton al mouse-ului sau apăsarea unei taste.
Ecranul este echipamentul de ieşire unde sunt afişate obiecte, reprezentând texte,
desene, figuri sau simboluri. Obiectele prezintă acţiunile (operaţiile) care se pot executa la
un moment dat.
Pentru început, imediat după pornirea calculatorului, facem cunoştinţă cu ecranul
desktop sau spaţiul de lucru, prima componentă a interfeţei grafice. Componenta
Repornirea calculatorului
Uneori este necesară repornirea sistemului de operare, după instalarea unui
program sau dacă computerul s-a blocat. Există trei modalități de repornire a
calculatorului:
Prin alegerea opțiunii Repornire din fereastra de dialog Închidere,
Prin apăsarea prin apăsarea tastelor Alt+F4, iar din fereastra deschisă se va
alege opțiunea Repornire,
Pentru a vedea
informațiile
găsite, selectați
titlurile
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
Tipul de procesor și
memoria RAM
Clic pe
Modificare dată și oră și se
deschide fereastra următoare:
Pentru a modifica
volumul trageți cu
mouse-ul butonul
1. Aspect și culoare
fereastră – reglare fină a
culorii și stilului
ferestrelor
Selectați un stil
pentru ferestre și
clic pe OK
4. Sunete – modificați ce
sunete se aud când efectuați
orice acțiune, de la primirea
de mesaje de poștă
electronică, până la golirea
Coșului de reciclare
Dacă doriți să scrieți anumite documente într-o limbă străină, puteți avea nevoie de
anumite caractere care nu există pe tastatură. De aceea va trebui să setați tastatura pentru
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
limba dorită. Setarea tastaturii se face din fereastra Start – Panou de control – Opțiuni
regionale și lingvistice.
În fereastra deschisă alegeți
opțiunea Tastaturi și limbi –
Modificare tastaturi
aplicaţiei (sau a folderului) şi documentul pe care se lucrează. Informaţia care este afişată
aici pot varia. De exemplu, exemplul afişează titlul pentru programul numit Microsoft
Word, în care un document numit Fișier de lucru a fost deschis.
Bară de meniu conţine o serie de meniuri de tip drop down. Exemplul prezentat
ilustrează bara de meniuri aplicaţiei Internet Explorer.
Cele mai multe ferestre au o bara de stare afişată în partea de jos a respectivei
ferestre, în care se afişează diferite informaţii specifice fiecărei ferestre de aplicaţie. De
exemplu, bara de stare din Microsoft Word transmite informaţii despre pagina în lucru,
împreună cu alte informaţii relevante.
Când un program sau un folder are nevoie să afişeze informaţii într-o fereastră, doi
seturi de bare de derulare sunt activate, în partea de jos şi în partea dreaptă a ferestrei
respective. Prin utilizarea acestor bare de derulare este posibilă mutarea ferestrei în orice
poziţie în cadrul unui document de lucru, făcând astfel posibil lucrul document mult mai
mare decât dimensiunile fizice ale ecranului.
Pentru a defila în sus sau în jos într-o fereastră, faceţi clic pe săgeata îndreptată în
sus, respectiv pe cea îndreptată în jos, în partea de sus din, respectiv în partea de jos a
barei de defilare verticală.
Pentru a defila în partea dreaptă sau stângă a unei ferestre, faceţi clic pe săgeata din
dreapta, respectiv stânga de pe bara de defilare orizontală.
Pentru a parcurge o fereastră mai repede, faceţi click pe caseta de defilare şi
glisaţi caseta umbrită sus-jos pe bara de derulare verticală.
1.5.2 Minimizarea, maximizarea, redimensionarea, mutarea, închiderea unei
ferestre.
Butoanele pentru maximizare şi minimizare sunt situate în partea dreapta-sus a
fiecărei ferestre. Când faceţi clic pe butonul Maximizare – – fereastra se extinde pentru
a umple ecranul; butonul Minimizare – – a ferestrei are ca efect reducerea ferestrei
active la dimensiunile unei pictograme, pe bara de activităţi; un click pe butonul
Restaurare – – duce la refacerea stării anterioare a ferestrei (dimensiune, poziţie).
În Windows toate ferestrele care au fost minimizate, se regăsesc pe bara de
activităţi. Pentru restaurare unei ferestre, pur şi simplu faceţi clic pe pictograma
respectivului program din bara de activităţi.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
Pentru a face o fereastră mai înaltă sau mai scurtă, mutaţi mouse-ul la oricare
dintre marginile orizontale ale respectivei ferestre; apăsaţi butonul stâng al mouse-ului (şi
păstraţi-l apăsat); mutaţi mouse-ul sus sau în jos şi daţi drumul la butonul mouse-ului
atunci când fereastra are mărimea şi forma dorită.
Pentru a face o fereastră mai lată sau mai îngustă, mutaţi mouse-ul la oricare dintre
marginile verticale ale ferestrei; apăsaţi butonul stâng al mouse-ului (şi păstraţi-l apăsat);
mutaţi mouse-ul stânga-dreapta şi daţi drumul la butonul mouse-ului atunci când fereastra
are mărimea şi forma dorită.
Redimensionarea unei ferestre în două direcţii simultan se poate obţine în felul
următor:
• mutaţi mouse-ul în orice colţ al ferestrei;
• apăsaţi butonul stânga al mouse-ului (şi păstraţi-l apăsat);
• mutaţi mouse-ului în diagonală peste ecran;
• eliberaţi butonul mouse-ului atunci când fereastra are mărimea şi forma
dorită.
Pentru a închide un program se poate folosi butonul Închidere – –situat în
colţul din dreapta-sus a fiecărei ferestre. Dacă nu aţi salvat ceea ce aţi lucrat până în
momentul în care apăsaţi pe butonul de închidere, Windows va întreba mai întâi dacă
doriţi să salvaţi modificările asupra respectivului fişier înainte de închiderea definitivă a
ferestrei.
1.5.3 Comutarea între diferitele ferestre deschise.
Pentru a comuta între ferestrele aplicaţiilor deschise, pur şi simplu faceţi click
stânga pe pictograma aplicaţiei de pe bara de activităţi Windows (în mod normal, afişate
în partea de jos a ecranului).
Se mai poate folosi şi combinaţia Alt+Tab pentru a
comuta între ferestrele deschise. Va apare o fereastră din
care, repetând combinaţia Alt+Tab, cu tasta Alt ţinută
apăsată, se poate naviga prin lista ferestrelor active.
Eliberarea taste Alt va duce la activarea ultimei ferestre selectate din meniul afişat.
POSDRU/19/1.3/G/34332
secţiunea din stânga a tuturor subdirectoarelor unui director se face apăsând pe semnul
(expand) din faţa numelui directorului.
Dacă dorim să deschidem (expand) toate folderele şi subfolderele de pe un disc, în
secţiunea stângă a Windows Explorer-ului selectăm rădăcina discului respectiv (de ex. C:)
şi apăsăm tasta „*” din blocul numeric. Efectul invers, de închidere a tuturor folderelor şi
subfolderelor, se obţine apăsând tasta „–” din blocul numeric, pe rădăcina respectivului
disc.
Dacă dorim să schimbăm discul curent, pur şi simplu se face click stânga pe litera
corespunzătoare respectivului disc din partea stângă a Windows Explorer-ului. De fiecare
dată când se schimbă discul, în partea dreaptă va apare conţinutul discului selectat. Acelaşi
lucru este valabil şi pentru directoare şi subdirectoare.
2.1.2 Dispozitive folosite pentru stocarea informaţiei
Dispozitive de stocare a datelor:
• hard disk: înmagazinează fişierele sistemului de operare, ale aplicații şi
fişierele de date. În mod normal, salvarea datelor se face pe hard disk.
• Dischetă: iniţial, calculatoarele nu aveau hard disk, iar sistemele de
operare, programele şi datele erau stocate pe una sau mai multe dischete.
Mai târziu, au fost adăugate hard disk-urile, după care dischetele au fost
utilizate pentru furnizarea de programe instalabile pe hard disk, sau pentru
schimbul de date.
• CD / DVD: Acestea au înlocuit în mare măsură, dischete ca o modalitate de
a furniza programe şi date.
• USB Flash Drives – acestea sunt dispozitive de stocare de dimensiuni mici
care se pot conecta la porturile USB ale calculatorului. Ele pot stoca
informaţii de ordinul GB şi reprezintă o modalitate facilă de a transfera
date între calculatoare. În momentul conectării la calculator, Windows
Explorer-ul îl va afişa exact ca pe un hard disk, asociindu-i o literă.
• Unitate de reţea: sunt văzute de computer ca o unitate normală de disk, dar
în realitate unitatea de reţea este un folder situat pe un alt calculator care
este conectat la reţea.
2.1.3 Unități de măsură pentru stocarea informaţiei
Fiecare fişier de pe un disc are o anumită dimensiune. Unele fişiere, ca de exemplu
cele ce conţin text, sunt foarte mici comparativ cu fişiere le unor aplicaţii sau cele ce
conţin date video. În mod obişnuit, capacităţile de stocare sunt exprimate în Gigaocteţi
(Gigabytes).
Unitatea de bază pentru stocarea informaţiei este bitul. Relaţiile dintre valorile
unităţilor de stocare sunt următoarele:
Bit:
1 sau 0 cantitate stocată este numită bit.
Byte:
8 biți reprezintă un octet (Byte)
KB, Kilobyte:
Un Kilobyte conţine aproximativ 1000 octeţi (Bytes)
MB, Megabyte:
Un Megabyte conţine aproximativ un milion de octeţi
POSDRU/19/1.3/G/34332
GB, Gigabyte:
Un Gigabyte conţine aproximativ un miliard de octeţi
TB, Terabyte:
Un Terabyte conţine o mie de Gigabytes.
2.1.4 Realizarea unei copii ‘backup’ a unui fișier
Bineînţeles, cel mai important lucru pe care le poate stoca computerul sunt
informaţiile. Adesea conţinutul unui hard disk poate reprezenta ani de munca. În cazul în
care un hard disc nu mai funcţionează, este posibilă pierderea tuturor acestor ani de
muncă. Din acest motiv, este foarte important să faceţi copii de rezervă periodice a
informaţiilor stocate în calculator. În organizaţiile mari, această procedură de creare a
copiilor rezervă este în mod normal, efectuată în mod automat de către echipa de
tehnicieni, centralizat, pe un server de reţea dedicat acestui lucru. În cazul reţelelor mai
mici, sarcina creării de copii de rezervă revine utilizatorului individual. În acest caz, este
recomandată copierea fişierelor de rezervă pe unităţi de stocare externe: floppy disk, stick
USB, CD, DVD, etc.
Fişiere text
După cum sugerează şi denumirea, aceste fişiere conţin doar text. Nu se pot stoca
informaţii despre formatarea textului sau imagini în astfel de fişiere.
Documente HTML
Sunt documentele standard formatate pentru afişarea pe paginile Web.
Fişiere temporare
Aceste fişiere, după cum sugerează şi numele, în mod normal, sunt create ca
fişierele temporare care sunt şterse după utilizare. Atât Windows cât şi aplicaţiile pot crea
astfel de fişiere temporare. De obicei, extensia acestor fişiere este .tmp dar depinde de
fiecare aplicaţie ce extensie îşi creează pentru propriile fişiere temporare.
2.2.4. Selectarea mai multor fişiere/ foldere
Uneori este necesară selectarea mai multor fişiere/ directoare, în vederea copierii,
ştergerii, mutării acestora. Pentru a realiza acest
lucru, avem la dispoziţie mai multe modalităţi. Fie
selectăm toate fişierele şi subdirectoarele dintr-un
anumit director folosind combinaţia de taste
Ctrl+A, fie selectăm exact fişierele care ne trebuie
ţinând apăsată tasta Ctrl şi dând click stânga, pe
rând, pe fiecare fişier sau director pe care dorim să-l
includem în selecţie. Rezultatul va fi asemănător cu cel din figura alăturată. Dacă dorim să
selectăm dintr-o listă de fişiere mai multe fişiere alăturate, selectăm primul fişier printr-un
click stânga pe el şi apoi, ţinând tasta Shift apăsată, se face click stânga pe ultimul fişier
POSDRU/19/1.3/G/34332
introduce noul nume al fişierului. Sau, se execută click dreapta pe respectivul fişier şi se
alege opţiunea Redenumire din meniul generat, urmată de tastarea noului nume al
fişierului.
În mod normal, se afişează doar numele fişierului, fără a ceea ce se numește
extensia numelui de fişier. Extensia numelui de fişier este un grup de 3 sau 4 litere,
precedat de un punct. Dacă este afişată şi extensia fişierului, este recomandată mare
atenţie la modificarea acesteia, atunci când se redenumeşte un fişier. Windows-ul
utilizează extensia numelui de fişier pentru a afla aplicaţia asociată respectivului fişier. În
cazul schimbării extensiei fişierului, Windows-ul nu va mai deschide corect respectivul
fişier!
Şi ştergerea fişierelor se face în acelaşi fel cu ştergerea directoarelor: se selectează
fişierul (fişierele) pe care doriţi să le ştergeţi şi se apasă tasta
Del sau se face click dreapta pe fişierele selectate şi se alege
opţiunea Ştergere din meniul generat. În ambele cazuri,
Windows-ul va cere confirmarea ştergerii respectivelor fişiere.
Apăsând pe butonul Da al ferestrei de confirmare, fişierele vor fi mutate în Coşul de
reciclare, permiţând astfel recuperarea fişierelor şterse accidental. Dacă se doreşte
ştergerea permanentă a respectivelor fişiere, la ştergere se va ţine apăsată tasta Shift.
Ctrl+V – lipire;
Ctrl+X – mutare.
Comprimarea fişierelor este procesul prin care se poate reduce spaţiul pe care
acestea îl ocupă pe unităţile de disc. Pot fi comprimate atât dosarele cât şi fişierele.
Comprimarea se referă la procesul prin care din corpul fişierului sunt eliminate datele
redundante. Dimensiunea fişierului se reduce prin comprimare, uneori chiar foarte mult.
Un dosar comprimat înseamnă că sunt comprimate toate fişierele aflate acolo. În general,
fişierele şi dosarele comprimate pot fi mai uşor transmise de la un calculator la altul.
În Windows Vista există două posibilităţi de comprimare:
Comprimarea prin poziţionarea atributului de comprimare - se mai numeşte şi
comprimarea „nativă” Windows Vista şi este posibilă
numai pentru volumele formatate NTFS. Atributele unui
fişier şi ale unui dosar sunt proprietăţi ale obiectului
respectiv. Butonul Complex din zona atributelor deschide
caseta de dialog pentru poziţionarea atributelor legate de
comprimarea şi criptarea fişierelor. Un fişier comprimat
ocupă pe disc un spaţiu mai mic decât dimensiunea sa
reală.
O altă metodă pentru comprimarea fişierelor este folosirea unui utilitar specializat,
de genul WinZip sau WinRar. Comprimarea folosind WinZip este modul cel mai adecvat
trimiterii prin e-mail a fişierelor de mari dimensiuni ataşate mesajelor. Fişierele zip sunt
arhive, respectiv colecţii de mai multe fişiere comprimate şi combinate într-unul singur.
Prin comprimarea cu WinZip fişierele sunt reduse la dimensiuni mult mai mici decât prin
comprimarea nativă NTFS. În plus, comprimarea - arhivarea are loc indiferent de sistemul
de fişiere: pot fi comprimate fişierele indiferent de formatul unităţii de disc. Comprimarea
cu WinZip a imaginilor, fotografiilor, clipurilor audio - video, a pieselor muzicale şi a
fişierelor .pdf nu reduce prea mult spaţiul ocupat de aceste fişiere, deoarece ele sunt deja
comprimate. Performanţe bune se obţin însă pentru
comprimarea fişierelor executabile – a programelor – şi a
textelor de orice fel. Prin comprimarea cu WinZip
fişierele se vor comporta ca nişte dosare: un dublu clic
pe o arhivă permite vizualizarea componentelor arhivei.
Componentele vor trebui extrase din arhivă pentru a
putea fi folosite.
Crearea unei arhive WinZip începe cu selectarea
fişierelor care vor compune noua
arhivă şi trimiterea lor către dosarul
zip asociat. Operaţia se va încheia
cu stabilirea numelui noii arhive. Adăugarea unui fişier nou într-o
arhivă se face prin copierea sau mutarea fişierului în dosarul de
arhivă. Fişierele din arhivă pot fi folosite numai dacă sunt dezarhivate sau extrase din
arhivă.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
După cum puteţi vedea Microsoft Word vă precizează funcțiile acestui buton.
Mutând indicatorul mouse-ului deasupra pictogramei Modificare majuscule/ Minuscule
obțineți informaţii despre această icoană, după cum este ilustrat mai jos.
Deplasând indicatorul mouse-ului peste alte pictograme sau zone ale ecranului veţi
obţine informaţii despre acțiunile asociate. În stânga jos a ecranului găsim următorul
element de control: . Dacă deplasaţi indicatorul mouse-ul peste respectiva zonă
obțineți explicații referitoare la ceea ce indică valoarea asociată (6 este numărul de cuvinte
din fișier), dar și indicații despre efectul acționării butonului:
.
Dând click pe acest buton se deschide o fereastra de dialog Contor de cuvinte.
file (taburi)
Când deschideți prima dată aplicația Microsoft Word, vedeți afișată fila Pornire,
ca în imaginea următoare:
Acest tab conține pictograme și alt elemente de control care sunt utilizate cel mai
des în Microsoft Word, dar și opțiuni avansate, grupate după funcționalitățile lor.
Fila Insert cuprinde comenzile și opțiunile corespunzătoare inserării într-un
document Microsoft Word, fila Aspect pagină grupează comenzile de setare a
paginilor, etc.
Schimbarea taburilor poate fi realizată cu ușurință plasând indicatorul mouse-ul
peste panglica de taburi și acționând butonul scroll al mouse-ului.
grupuri
În partea dreaptă jos a multor grupuri, există un control mic numit lansator de
casetă de dialog. Făcând clic pe acesta se va afişa o casetă de dialog care conţine mai
multe opţiuni.
Office;
o utilizând combinația de taste Ctrl+N;
având deschisă aplicația Explorer:
o dând click dreapta pe directorul în care dorim să plasăm fișierul și
alegând opțiunea Nou/New și apoi Document Microsoft Office
Word din meniul apărut.
sau
tipul fișierului.
Microsoft Word 2007 permite lucrul cu documente de tipuri diferite, printre care
și formatul de fişier folosit de versiunile anterioare de Microsoft Word. Există situații în
care va trebui să salvați documente într-un format care poate fi deschis de către persoanele
care utilizează o versiune anterioară de Microsoft Word. În acest caz veți selecta din listă
opțiunea Document Word 97-2003 (*.doc).
Salvarea documentului ca fişier Text simplu va elimina toate formatările
adăugate la documente, imaginile sau alte caracteristici, cum ar fi tabelele, păstrând doar
textul.
Format Text Îmbogățit (*.rtf) este un format generic fişier de procesare text,
utilizat pentru a distribui documentul altor persoane, care folosesc procesoare de text
complet diferite, de la un producător de software diferite, cum ar Word Perfect.
Șablon Word permite să salvaţi un document ca şablon, având astfel posibilitatea
să creaţi documente noi în viitor, bazate pe şabloane create.
Formatul Pagină Web (*htm, *html) permite deschiderea ulterioară a fișierului
ca pagină Web cu ajutorul unui browser.
Microsoft Word are disponibile un set de template-uri pe baza cărora putem crea
documente, permițând în același timp să vă creați propriile șabloane.
În mod implicit, la deschiderea procesorului Word se deschide şi afişează un
document nou, necompletat, bazat pe şablonul implicit.
Acționând comanda Nou din meniul butonului Office.
Se deschide o fereastră care permite selectarea unui fișier gol sau a unui șablon
dintre cele instalate sau dintre cele proprii.
POSDRU/19/1.3/G/34332
Selectând opțiunea Șabloane instalate veți putea vedea care sunt template-urile
instalate pe calculatorul dumneavoastră:
Dacă sunteți conectat la internet, puteți accesa multe alte șabloane folosind
opțiunea Microsoft Office Online.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
Puteţi să faceţi clic în cuprins pentru a sări la un element de interes. Puteţi folosi
butonul Back în cadrul ferestrei de Ajutor pentru a revedea anumite pagini.
Apăsaţi tasta Alt şi veţi vedea numere şi litere afişate peste iconiţe, file sau
comenzi, spre partea de sus a ecranului. Dacă tastați o literă sau un număr se va activa
comanda corespunzătoare.
Modul Schiță este util atunci când vizualizați documente lungi, pentru a putea
identifica cu uşurinţă capitolele şi secţiunile în cadrul documentului.
Documentele mai pot fi vizualizate în mod Pagină Web pentru a vedea cum ar
apărea documentul în cadrul unui site sau în modul Ciornă pentru a avea o imagine de
ansamblu asupra documentului.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
Pentru a edita eficient texte în Word este indicat ca orice document să se bazeze pe
șablon (model de document). Cele mai multe din documentele create se vor baza pe
șablonul Normal care reprezintă un document gol. Când începeți un nou document veți
avea la dispoziție o pagină albă, care conține o linie verticală ce clipește, reprezentând
cursorul sau punctul de inserare, care indică locul din document în care va apărea textul
introdus de la tastatura și unde vor fi efectuate anumite operații de editare.
Pentru a introduce un text, nu trebuie decât să îl scriem folosind tastatura. Nu se va
apăsa tasta Enter pentru a trece la un rând nou, aceasta efectuându-se automat; se va apăsa
doar în cazul în care dorim începerea unui nou paragraf. Conceptul de paragraf este
deosebit de important in Word deoarece anumite tipuri de formatare pot fi aplicate
paragrafelor individuale.
După introducerea textului, puteți muta cursorul cu ajutorul mouse-ului sau al
tastaturii. Tastele/ combinațiile ce pot fi utilizate sunt:
→ un caracter la dreapta
← un caracter la stânga
↑ un rând în sus
↓ un rând în jos
Ctrl + → un cuvânt la dreapta
Ctrl +← un cuvânt la stânga
Ctrl + ↑ un rând în sus
Ctrl + ↓ un rând în jos
End la sfârșitul rândului
Home la începutul rândului
Page Down un ecran în jos
Page Up un ecran în sus
Ctrl + End la sfârșitul documentului
Ctrl + Home la începutul documentului
ținând apăsată tasta . Shift și deplasându-vă cu săgețile sau tastele Home, End,
Page Up, Page Down.
Întregul text poate fi selectat:
executând comanda Selectare→Selectare totală aflată în grupul Editare al filei
Pornire;
apăsând simultan tastele Ctrl + A;
dând triplu click în porțiunea albă din stânga unei pagini;
Obiectele pot fi selectate prin comanda Selectare→Selectare obiecte.
se selectează textul ce urmează a fi mutat (în același document sau într-un alt document
deschis);
se dă comanda Decupare în una din următoarele variante:
o acționând butonul din grupul Clipboard al filei Pornire;
o click dreapta → Decupare;
o acționând simultan tastele Ctrl + X;
se poziționează cursorul în poziția în care dorim să mutăm textul;
se dă comanda Lipire în una din variantele prezentate anterior.
În caseta De căutat, tastaţi şirul de căutare. Pentru a înlocui date, introduceţi un şir
de înlocuire în caseta Înlocuire cu.
În mod implicit, lista Căutare în conţine numele câmpului pe care l-aţi selectat în
prealabil.
Dacă doriţi să modificaţi fontul, culorile şi efectele din document, faceţi clic pe
Fonturi, în loc de Culori.
Puteți utiliza și seturile de stiluri definite.
Se poate stabili spațiul dintre două paragrafe prin adăugarea/eliminarea unor spații
înainte sau după paragraf selectând din Pagină de pornire, grupul Paragraf, Spaţiere
opțiunea corespunzătoare.
pentru a indenta prima linie a unui paragraf, faceţi clic în faţa liniei; pentru a
indenta un paragraf întreg, faceţi clic în faţa oricărei linii a acestuia, cu excepţia
primei linii;
apăsaţi tasta TAB.
POSDRU/19/1.3/G/34332
Tabulatorii sunt:
- tabulatorul de aliniere la stânga - textul este introdus de la stânga la dreapta
începând de la tabulator;
- tabulatorul de aliniere la centru - textul este centrat ţinând cont de poziţia
tabulatorului;
- tabulatorul de aliniere la dreapta ; " - textul se aliniază la dreapta până la
tabulator;
- tabulatorul separator zecimal - textul se aliniază înainte de punctul zecimal la
stânga, iar după punctul zecimal se aliniază la dreapta.
Pentru a fixa un tabulator se apasă pe butonul din colţul stânga sus, pentru a se
activa tipul de tabulator dorit, după care se execută click pe riglă în locul în care se doreşte
poziţionarea lui.
Ştergerea unui tabulator se realizează trăgându-l oriunde în afara riglei.
Operațiile cu tabulatorii pot fi realizate și din fereastra Paragraf, pagina
Indentare şi spaţiere, apăsând butonul Tabulatori și selectând tipul și poziția
tabulatorului.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
Aplicarea elementelor de formatare ale unui text altui text se realizează astfel:
se selectează textul formatat;
se apasă butonul din foaia Pornire (cursorul mouse-ului
de schimbă într-o pensulă);
se selectează textul căruia i se va aplica formatarea, după care se eliberează
bulonul mouse-ului.
Dacă doriţi să aplicaţi acelaşi format mai multor zone din diferite părți ale
documentului:
se selectează textul formatat;
dați click dublu pe butonul ;
selectați pe rând textele cărora li se va aplica formatarea;
apăsați butonul pentru deselectare
.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
Un paragraf poate fi pus în evidență prin încadrarea lui într-un chenar şi prin
crearea unui efect de umbra. Conturarea poate fi făcută pe una, două, trei sau pe toate
laturile dreptunghiului ce înconjoară paragraful. Linia de contur poate avea o anumită
grosime şi culoare.
Dacă vreţi să adăugaţi anumite borduri unor porţiuni de text:
POSDRU/19/1.3/G/34332
Pagină pară noua secţiune este generată odată cu începutul unei noi pagini
impare.
Pagină impară noua secţiune este generată odată cu începutul unei noi pagini
pare.
Saltul la o nouă pagină este reprezentat sub forma unei lini orizontale întrerupte
care conţine textul Sfârşit de secţiune. Ştergerea unei întreruperi de pagină se poate
realiza executând click pe ea şi apăsând Delete sau Backspace.
Inserarea rapidă a unei întreruperi de pagină se realizează din Inserare, acționând
butonul Sfârșit de pagină.
Pentru a introduce un antet sau un subsol, acționați din fila Inserare, butonul ,
respectiv , iar din lista derulantă corespunzătoare alegeţi opţiunea Editare antet,
respectiv Editare subsol.
După alegerea acestei opţiuni, Word va activa automat regiunea antetului,
respectiv subsolului şi va afişa fila Proiectare destinată lucrului pentru antete şi subsoluri.
de pagini în documente. Pentru aceasta, se foloseşte butonul din fila Inserare. Din
lista derulantă a butonului Număr de pagină se alege zona în care se va insera numărul
paginii, precum şi modul de aliniere a numărului de pagină, raportat la dimensiunea
acesteia.
7.1 Tabele
În Microsoft Office Word 2007, există posibilitatea creării unui tabel prin
selectarea numărul dorit de rânduri şi coloane dar și posibilitatea inserării unui tabel
dintr-o selecţie de tabele preformatate - în care există şi date eşantion. Aveţi posibilitatea
să inseraţi un tabel într-un document sau să inseraţi un tabel în alt tabel pentru a crea un
tabel mai complex.
Din grupul Desenare borduri puteți alege grosimea liniei și modelul de bordură
dorit.
din fila Aspect, grupul Îmbinare, faceţi clic pe Scindare celule; va apărea
fereastra de dialog:
Inserarea miniaturilor
Vânzări
Trim 1
Trim 2
Trim 3
Trim 4
7.2.3 Copierea unei obiect grafic în cadrul unui document sau între mai multe
documente deschise
Pentru a copia, muta un obiect în altă parte documentului sau între două
documente:
selectați obiectul;
pentru copiere utilizați comenzile Copiere – Lipire, iar pentru mutare
comenzile Decupare - Lipire.
7.2.4 Redimensionarea unui obiect
selectaţi obiectul dorit;
plasați cursorul mouse-ului pe unul din cele 8 puncte apărute la selectare;
cursorul va avea diferite forme în funcţie de punctul deasupra căruia îl plasaţi;
ținând butonul stâng al mouse-ului apăsat, mutați cursorul în direcția
corespunzătoare până la obținerea dimensiunii dorite;
reluați procedeul pentru oricare altul din cele opt puncte.
Puteţi chiar deplasa obiectul. în acest caz, va trebui să plasaţi cursorul deasupra
obiectului până în momentul în care cursorul ia forma de cruce.
Pentru a stabili o anumită dimensiune a imaginii:
selectați imaginea;
puteți schimba dimensiunea în mai multe moduri:
o din foaia Format nou apărută se foloseşte secţiunea Dimensiune în care se
precizează dimensiunile exacte:
o dacă sursa de date există deja, alegeți opțiunea Utilizarea unei liste existente,
Răsfoire și precizați locația acestei surse;
POSDRU/19/1.3/G/34332
După ce ați deschis sursa, precizați foaia de lucru dacă este un fișier Excel.
Se afișează o fereastră de confirmare a datelor existente în sursa de date, din care puteți
filtra doar o parte din lista de destinatari.
o pentru a trimite un e-mail la anumite adrese se pot stabili acestea prin opțiunea
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
o blocul de adresă
o linia de salut
În ambele variante pot fi selectate toate scrisorile, doar cea curentă sau cele dintr-un
anumit interval;
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
gramatică - .
daţi clic pe tipul de margine pe care îl doriţi; puteți selecta unul din tipurile de
margini predefinite (Normal, Îngust, Moderat, Lat, În oglindă); când faceţi clic
pe tipul de margine pe care îl doriţi, întregul document se modifică automat la
tipul de margine selectat;
puteți specifica alte setări pentru margini dând clic pe Margini particularizate,
apoi, în casetele Sus, Jos, Stânga şi Dreapta, introduceţi valori noi pentru
margini.
Intervalul de pagini: puteți imprima întregul document, pagina curentă sau o serie de
pagini.
Tipărirea în fișier este utilă atunci când se dorește imprimarea unui fișier creat pe un
calculator care nu are conectată o imprimantă. Dacă bifați opțiunea se va
afișa o casetă de dialog Salvare ca… care va permite salvarea fișierului cu numele
dorit și extensia .prn.
Specificarea sursei de alimentare: în funcție de capacitatea imprimantei pe care o
folosim se poate indica de unde se încarcă hârtia pentru fiecare secțiune a
documentului; pentru a specifica sursa de alimentare:
- se face clic pe Aspect pagină, Inițializare pagină pentru a deschide caseta de
dialog corespunzătoare - dacă nu este deja deschisa se face clic pe Sursă hârtie;
- în caseta cu lista Prima pagină se specifica sursa de alimentare pentru prima
pagina;
- în caseta cu lista Celelalte pagini se specifica sursa de hârtie pentru a doua și
următoarele pagini;
- se face clic pe Se aplică la și se selectează partea din document căreia îi va fi
aplicată configurarea stabilita pentru sursa de alimentare;
- se face clic pe Ok.
POSDRU/19/1.3/G/34332
sau
Folosind o combinație de
taste în următoarea ordine: se
apasă tasta Alt, apoi tasta F
urmată de tasta N.
Click pe icoana de
Închidere (pictograma din
dreapta sus a ecranului Excel.)
Deschiderea unui registru de calcul existent se poate realiza în mai multe moduri:
Dublu click pe iconița corespunzătoare fișierului ce conține registrul de
lucru, din locația în care acesta este salvat;
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
6. În caseta Tip fișier, faceți clic pe Șablon Excel sau pe Șablon Excel cu
macrocomenzi dacă registrul de lucru conține macrocomenzi pe care doriți să le
faceți disponibile în șablon.
7. Faceți clic pe Salvare.
Șablonul este amplasat automat în directorul Șabloane, pentru a asigura că va fi
disponibil atunci când veți dori să îl utilizați pentru a crea un registru de lucru nou. Există
posibilitatea să copiați orice registru de lucru Excel în folderul Șabloane, apoi să îl utilizați
ca șablon, fără a-l salva în format fișier șablon (.xltx sau .xltm). În Windows Vista,
directorul Șabloane este de obicei C:\Utilizatori\<numele
dvs>\AppData\Roaming\Microsoft\Șabloane.
Pentru a utiliza un șablon la crearea unui registru de lucru nou parcurgeți următorii
pași:
1. Faceți clic pe butonul Microsoft Office , apoi pe Nou.
2. Sub Șabloane, alegeți una dintre următoarele variante:
Pentru ca registrul de lucru să se bazeze pe un șablon utilizat recent, faceți
clic pe Necompletat și recent, apoi, sub Șabloane utilizate recent, faceți
dublu clic pe șablonul pe care doriți să îl utilizați.
Pentru ca registrul de lucru să se bazeze pe un șablon instalat, faceți clic pe
Șabloane instalate, apoi, sub Șabloane instalate, faceți dublu clic pe
șablonul pe care doriți să îl utilizați.
Pentru ca registrul de lucru să se bazeze pe un șablon pe care l-ați creat,
faceți clic pe Șabloanele mele, apoi, pe fila Șabloanele mele, faceți dublu
clic pe șablonul pe care doriți să îl utilizați.
Pentru ca registrul de lucru să se bazeze pe alt registru de lucru, faceți clic
pe Nou din existent, apoi faceți dublu clic pe registrul de lucru pe care
doriți să îl utilizați.
Atunci când sunteți conectat la Internet, există posibilitatea să accesați șabloane
disponibile de la Office Online. Sub Microsoft Office Online, faceți clic pe o categorie de
șablon, apoi, sub categoria respectivă, faceți dublu clic pe șablonul pe care intenționați să
îl descărcați. Dacă șablonul pe care doriți să îl descărcați a fost furnizat de un membru al
Comunității Microsoft Office Online, trebuie să faceți clic pe Accept pentru a accepta
Termeni de utilizare din Termenii licenței pentru șabloanele comunității, pentru a face
posibilă descărcarea acelui șablon.
Aveţi posibilitatea să alegeţi cât de mult din document să apară pe ecran. Alegeţi
una dintre următoarele:
În fila Vizualizare, în grupul Panoramare, faceţi clic pe Panoramare 100%.
În fila Vizualizare, în grupul Panoramare, faceţi clic pe O pagină, pe Două
pagini sau pe Lăţime pagină.
În fila Vizualizare, în grupul Panoramare, faceţi clic pe
Panoramare, apoi introduceţi un procent sau alegeţi
oricare alte setări.
POSDRU/19/1.3/G/34332
Capitolul 2. Celulele
Selectarea unor celule sau a unui grup de celule, a întreg registrului de calcul
Într-o foaie de lucru, aveţi posibilitatea să selectaţi celule, zone, rânduri sau
coloane. De asemenea, aveţi posibilitatea să plasaţi o celulă în modul editare şi să selectaţi
parţial sau total conţinutul său.
Aveţi posibilitatea să selectaţi celule şi zone într-un tabel Microsoft Office Excel
aşa cum le selectaţi într-o foaie de lucru, dar selectarea rândurilor şi coloanelor dintr-un
tabel este diferită de selectarea rândurilor şi coloanelor de foaie de lucru.
Dacă o foaie de lucru a fost protejată, este posibil să nu fie permisă selectarea
celulelor sau a conţinutului lor.
Se pot realiza selecţii de celule/zone de celule prin folosirea
casetei Nume, procedând astfel:
Pentru a selecta o celulă sau o zonă denumită, tastaţi numele său, apoi
apăsaţi ENTER sau faceţi clic pe săgeata de lângă caseta Nume, apoi faceţi
clic pe numele dorit.
Pentru a selecta două sau mai multe referinţe de celulă sau zonă, faceţi clic
pe săgeata de lângă caseta Nume, apoi pe numele primei referinţe de celulă
sau zonă pe care doriţi să o selectaţi. Apoi, ţineţi apăsată tasta CTRL în
timp ce faceţi clic pe numele celorlalte celule sau zone în caseta Nume.
POSDRU/19/1.3/G/34332
Căutarea informaţiilor
Tabul Pornire → grupul Editare → butonul Găsire şi selectare → Găsire – Caseta
de dialog afişează sau ascunde opţiuni suplimentare de căutare prin apăsarea butonului
Opţiuni.
În caseta De găsit se tastează informaţia căutată.
Din lista casetei În se alege căutare în foaia de calcul curentă sau în întreg
registrul curent.
Opţiunea Potrivire litere mari şi mici – se face distincţie între majuscule
şi minuscule.
Opţiunea Potrivire cu întreg conţinutul celulei – se caută o potrivire
exactă şi completă cu caracterele specificate în caseta De găsit.
Prin acţionarea succesivă a butonului Următorul găsit se selectează pe rând toate
apariţiile şirului căutat. Pentru afişarea într-o
listă sub fereastra de căutare a tuturor
locaţiilor şirului căutat, se apasă butonul
Găsirea tuturor.
Înlocuirea informaţiilor
Tabul Pornire → grupul Editare →
butonul Găsire şi selectare → Înlocuire:
În caseta De găsit se introduce informaţia care va fi înlocuită.
În caseta Înlocuire cu se introduce informaţia cu care se va înlocui.
Prin acţionarea succesivă a butonului Înlocuire, se înlocuiesc pe rând apariţiile
şirului căutat. Butonul Următorul găsit trece peste o apariţie a informaţiei căutate fără
înlocuire. Pentru înlocuirea tuturor apariţiilor informaţiei se apasă butonul Înlocuire peste
tot.
Caseta de dialog Găsire şi înlocuire se poate accesa şi prin combinaţia de taste
CTRL+F.
Sortarea datelor
Sortarea în Excel reprezintă ordonarea înregistrărilor unui tabel în ordine
alfabetică, numerică sau cronologică, după culoarea de umplere a celulelor, culoarea
fonturilor, după simboluri grafice, ascendent sau descendent, după unul sau mai multe
criterii de sortare. În Microsoft Excel 2007 sunt permise aplicarea de până la 64 de criterii
de sortare pentru un tabel.
Sortarea având drept criteriu o singură coloană:
1. Clic într-o celulă a coloanei criteriu de sortare.
POSDRU/19/1.3/G/34332
Sortarea utilizând mai multe criterii (pe coloane diferite şi/sau pe aceeaşi
coloană)
Un nou criteriu de sortare va fi aplicat unui tabel doar acelor înregistrări care, în
urma aplicării criteriului anterior, au valori/ culori/ pictograme identice pe coloana criteriu
de sortare. Se pot stabili mai multe criterii de sortare pentru un tabel în modul următor:
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
4.1 Formule
Introducerea unei formule simple într-o celulă
Pentru efectuarea calculelor, Excel utilizează formule. Programul recunoaşte drept
formulă orice expresie care începe cu semnul „=”. Operatorii folosiţi în definirea
formulelor pot fi aritmetici (+, -, *, /, ), de comparaţie (=, >, <, >=, <=, <>), de adresare
(operatorul de domeniu: două puncte şi operatorul reuniune - virgula).
În operaţiunea de scriere a unei formule de calcul, operanzii se pot scrie:
direct – este cazul tuturor operanzilor şi singurul mod permis pentru
constante;
dinamic – este cazul referinţelor la celule (domenii de celule); dacă în locul
rezervat unei referinţe se efectuează un click în celula referită (sau se
selectează domeniul necesar), atunci referinţa este trecută automat în
formula, după care formula poate fi continuată în mod uzual; o selecţie
similară se poate efectua prin acţionarea tastelor direcţionale.
Pentru a introduce o formulă de calcul într-o celulă, se
selectează respectiva celulă, se introduce semnul „=”, după care se
scrie formula de calcul. Finalizarea (confirmarea) introducerii
formulei se face apăsând tasta Enter sau butonul de pe bara de
formule, ceea ce va conduce şi la afişarea în celula destinaţie a
rezultatului calculului formulei. Anularea introducerii unei formule
se face prin apăsarea tastei Esc sau prin apăsarea butonului tot de pe bara de formule .
Modificarea unei formule introdusă şi confirmată se
realizează prin două metode:
În bara de formule – se selectează celula respectivă cu clic pe ea, se execută
clic în bara de formule şi se operează modificarea.
Direct în celulă – dublu clic în celulă apoi se operează modificarea.
Confirmarea sau abandonarea modificării efectuate se face ca în descrierea de mai
sus.
Deci, referinţa la o celulă din altă foaie de lucru se face prin specificarea numelui foii de
lucru urmat de semnul „!” şi specificatorul celulei respective (Foaie2!A1).
O referință relativă la o celulă dintr-o formulă, cum ar fi A1, se bazează pe
poziția celulei care conține formula și pe celula la care se referă referința. Dacă se
modifică poziția celulei care conține formula, se modifică și referința. Dacă se copie sau se
umple formula pe mai multe rânduri sau coloane verticale,
referința se reglează în mod automat. În mod implicit,
formulele noi utilizează referințe relative. De exemplu, dacă
se va copia sau umple o referință relativă în celulele B2 și
B3, ea se reglează automat de la =A1 la =A2.
O referință absolută la o celulă dintr-o formulă, cum ar fi $A$1, se referă
întotdeauna la o celulă dintr-o anumită locație. Dacă se modifică poziția celulei care
conține formula, referința absolută nu se modifică. Dacă se copie sau umple formula pe
mai multe rânduri sau coloane verticale, referința absolută nu
se reglează. În mod implicit, formulele noi utilizează
referințe relative și este posibil să fie necesar să le comutați
în referințe absolute. De exemplu, dacă se va copia sau
umple o referință absolută în celulele B2 și B3, ea va rămâne neschimbată în ambele
celule =$A$1.
Referințele mixte sunt referințele care au o coloană absolută și un rând relativ sau
un rând absolut și o coloană relativă. Referința pe o coloană absolută are forma $A1, $B1
etc. Referința pe un rând absolut are forma A$1, B$1 etc. Dacă se modifică poziționarea
celulei care conține formula, referința relativă se modifică, iar referința absolută rămâne
neschimbată. Copierea sau umplerea unei formule pe mai multe rânduri sau coloane
verticale, va avea ca efect reglarea automată a referinței relative, iar referința absolută nu
se va regla. De exemplu, dacă se copie sau
umple o referință mixtă din celulele de la A2 la
B3, aceasta se va regla de la =A$1 la =B$1.
4.1 Funcţii
Funcţiile aplicaţiei Excel sunt instrumente încorporate de calcul care pot efectua
calcule complexe din diverse domenii (baze de date, statistic, matematic, financiar,
analitic, etc.).
Orice funcţie este compusă din denumirea funcţiei şi argumentele funcţiei,
precizate între paranteze rotunde. Există şi funcţii de tip volatil, fără argumente, dar chiar
şi în cazul lor, după denumirea funcţiei apar două paranteze rotunde ().
nume_funcţie (argumente)
Multe dintre funcţii au mai multe argumente, constituite într-o listă de argumente şi
separate între ele prin punct şi virgulă „;”.
Introducerea unei funcţii într-o formulă se poate realiza în două moduri:
I. Modul 1 pentru introducerea unei funcţii: prin
utilizarea casetei de dialog Inserare funcţie. Această
casetă de dialog poate fi accesată în diverse moduri:
Tabul Formule → grupul Bibliotecă de funcţii
→ butonul Inserare funcţie sau apăsând
combinaţia de taste (shortcut) Shift+F3.
POSDRU/19/1.3/G/34332
Funcţii matematice
Funcţiile din categoria Matematică şi Trigonometrie (tabul Formule, grupul
Bibliotecă de funcţii) – se întind de la simple formule pentru efectuarea
unor calcule elementare până la funcţii complexe.
Funcţia SUMIF va aduna doar acele celule din zona sum_range al căror
corespondent din zona range îndeplinesc criteriul specificat; dacă se omite argumentul
sum_range, atunci vor fi supuse adunării celulele din zona range.
Exemplu: SUMIF(B2:B10;”>25”) – această funcţie va calcula suma valorilor din
zona B2:B10 care depăşesc valoarea 25.
INT – Această funcţie rotunjeşte în jos un număr până la cel mai apropiat întreg
(furnizează drept rezultat partea întreagă a unui număr)
Sintaxa: INT (number)
Exemple: INT(2,91) = 2
INT(-2,91) = -3
Funcţii statistice
Între funcţiile din categoria Statistice se regăsesc atât funcţii simple, pentru
returnarea mediei aritmetice, minimului, maximului unui domeniu, numărare
(AVERAGE, MIN, MAX, COUNT), dar şi funcţii statistice mai complexe, cum ar fi cele
pentru calculul abaterilor absolute şi standard sau a diverselor tipuri de distribuţii sau de
probabilităţi.
MAX – Funcţia MAX calculează maximul valorilor de tip numeric referite într-o
listă de argumente.
Sintaxa: MAX(number 1;number 2;...) unde number 1;
number 2;…sunt între 1 şi 30 de argumente ce pot conţine sau pot
referi diverse tipuri de informaţii, dintre care însă se va calcula
maximul doar al celor de tip numeric.
În exemplul alăturat MAX(C2:C6) va returna valoarea 21.
MIN – inversa funcţiei MAX, calculează minimul valorilor de tip numeric referite
într-o listă de argumente.
Sintaxa: MIN(number 1;number 2;...) unde number 1;
number 2;…sunt între 1 şi 30 de argumente ce pot conţine sau pot
referi diverse tipuri de informaţii, dintre care însă se va calcula
minimul doar al celor de tip numeric.
În exemplul alăturat MIN(C2:C6) va returna valoarea 2.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
Funcţia logică IF
Din categoria funcţiilor Logice, funcţia IF testează o condiţie şi returnează o
valoare dacă condiţia precizată este adevărată (îndeplinită) şi o altă valoare dacă condiţia
este falsă (nu este îndeplinită). Pentru evaluarea condiţiei logice la adevărat sau fals se
utilizează operatori relaţionali (=, <>, <, >, <=, >=).
Sintaxa: IF(Logical_Test;Value_if_true;Value_if_false) unde Logical_Test
reprezintă condiţia şi este orice expresie ce poate fi evaluată ca adevărată sau falsă;
Value_if_true reprezintă rezultatul pentru condiţie adevărată iar Value_if_false reprezintă
rezultatul pentru condiţie falsă; dacă această ultimă opţiune este omisă, rezultatul pentru
condiţie neîndeplinită va fi valoarea logică FALSE.
Într-o funcţie de tip IF pot fi încapsulate până la 64 funcţii IF ca argumente ale
testării unei condiţii mai complexe.
TODAY – întoarce rezultat valoarea numerică a datei curente. Dacă celula rezultat
era iniţial formatată cu tipul de dată General, atunci rezultatul va fi furnizat în formatul
Dată (Date).
Sintaxa: TODAY()
Funcţia TODAY() nu are argumente; se actualizează automat la deschiderea
registrului de calcul.
Capitolul 5. Formatarea
5.3 Borduri
cum ar fi titluri, legende, tabel de date, etichete etc., iar folosirea unei
scheme predefinite se face alegând respectiva schemă din lista oferită de
secţiunea amintită.
Stilul graficului poate fi ales din lista oferită în grupul Stiluri de diagramă.
Aceste stiluri diferă între ele prin fonturile, culorile, stiluri de linii, efecte,
alinieri folosite în
realizarea diagramei.
Prin intermediul secţiunii Aspect se pot realiza mai multe operaţii asupra
diagramelor:
7.1 Imprimarea
Înainte de a imprima un document, este necesară realizarea unor verificări cu
privire la: corectitudinea calculelor şi funcțiilor, aşezarea în pagină a informaţiilor etc. Se
poate previzualiza documentul tipărit accesând modul de vizualizare Examinare înaintea
imprimării prin accesarea opţiunii cu acelaşi nume din meniul deschis la alegerea
secţiunii Imprimare a meniului generat de apăsarea butonului Office, sau prin apăsarea
combinaţiei de taste Ctrl+F2. Butoanele disponibile în acest mod permit:
Imprimarea documentului
(apăsarea butonului
Imprimare duce la
deschiderea ferestrei de dialog
Imprimare);
Iniţializare pagină (se deschide fereastra cu setările dimensiunilor paginii
de imprimat);
Panoramarea documentului (accesarea acestui buton duce la dimensionarea
la 100% a documentului respectiv);
Afişarea marginilor (afişează liniile de margine ale foii de lucru permiţând
redefinirea facilă a marginilor prin simpla agăţare şi tragere cu mouse-ul a
respectivelor linii);
Salt la pagina anterioară/ următoare.
Ieşirea din modul Examinare înaintea imprimării se fac prin intermediul
butonului Închidere Examinare înaintea imprimării.
După efectuarea tuturor configurărilor şi verificărilor necesare înaintea imprimării,
se poate efectiv trece la imprimarea fişierului. Pentru
accesarea ferestrei de dialog Imprimare se poate
utiliza combinaţia de taste Ctrl+P sau se apasă pe
butonul Office → Imprimare → Imprimare. În
această fereastră se pot introduce opţiuni ca de
exemplu:
imprimanta la care se face tipărirea (se
selectează din lista de imprimante
instalate în sistem sau în reţea, căsuţa Nume);
zona de imprimat (toate paginile din document sau anumite pagini);
ce se imprimă: selecţia făcută cu mouse-ul, foile active, tot registrul de
lucru);
numărul de copii ce for fi imprimate;
imprimarea documentului într-un alt fişier în scopul tipăririi documentului
la un alt calculator sau pentru o tipărire ulterioară;
asamblarea sau nu a exemplarelor imprimate.
O altă modalitate de a imprima doar o anumită zonă de date
este cea prin selectarea celulelor ce urmează a fi imprimate şi
apelarea opţiunii Stabilire zonă de imprimat din tabul Aspect
pagină, grupul Iniţializare pagină, butonul Zonă de imprimare. Pentru imprimare se
folosește, bineînţeles, funcţia Print.
POSDRU/19/1.3/G/34332
Fiecare obiect din înregistrare se numește câmp. Un câmp este un obiect individual
care face parte din înregistrarea din baza de date. Fiecare câmp trebuie sa aibă un tip de
dată specificat. Tipurile uzuale de date sunt: Text – folosit pentru informaţii ce nu
depăşesc 255 de caractere (litere,cifre,semne speciale), Memo – folosit pentru informaţii
ce depăşesc 255 de caractere (64KO; se poate tasta aproape orice cantitate de text – 64.000
de caractere; ex:descrierea evoluţiei unei boli), Number – folosit pentru informaţii
numerice, Date/Time – folosit pentru informaţii de tip dată sau oră, Curency – folosit
pentru informaţii numerice în bani, Autonumber – folosit pentru generarea automată de
numere în ordine crescătoare, Yes/No – folosit pentru informaţii binare de tip DA/NU,
Ole Object – câmp capabil a primi ca valoare un obiect (ex. imagine); obiectul poate fi
legat sau inserat, Hyperlink – o legătură la o locaţie Web.
introduse.
Caption (Eticheta)-permite specificarea unui anumit nume atribuit
câmpului, nume care va fi afişat în cadrul rapoartelor, formularelor, tabelelor.
Default value (Valoare automată):– Dacă, în mod obişnuit, un câmp conţine
o anumită valoare, se poate introduce acea valoare aici pentru a economisi timp-va
apărea în fiecare nouă înregistrare şi o veţi înlocui atunci când nu este valabilă.
Validation rule (Regulile de validare): testează prin intermediul unui
criteriu valorile introduse în câmpurile bazei de date şi nu lasă introducerea de
date care nu respectă acel criteriu.
O cheie primară poate fi formată dintr-o singură coloană –cheie simplă, sau
poate fi formată din mai multe coloane – cheie compusă (multiplă). Într-un tabel
pot exista mai multe coloane (sau set de coloane) ce pot conţine valori unice.
Aceste coloane sunt chei candidat. Din aceste chei candidat se alege o cheie
primară, aceasta trebuie să conţină un număr minimal de coloane şi să fie stabilă.
1.3. Relaţii între tabele
Datele dintr-o baze de date sunt organizate tabele. Este indicat să memorăm
datele în mai multe tabele între care există legături decât proiectarea unui singur
tabel cu multe câmpuri. Unul din scopurile principale ale proiectării bazelor de
date relaţionale este de a grupa câmpurile în tabele astfel încât să se minimizeze
redundanţa datelor, şi implicit reducerea spaţiului de stocare necesar bazei de
date. Tabelele care conţin date redundante pot crea anomalii la actualizare (la
inserare, la ştergere, sau la modificare). Pentru a elimina aceste probleme tabelele
trebuie să fie normalizate. Normalizarea este o tehnică de proiectare a bazelor de
date prin care se elimină, sau se evită, anumite anomalii şi inconsistenţe ale
datelor. O bază de date bine proiectată părinte nu permite ca datele să fie
redundante, adică aceeaşi informaţie să se găsească în locuri diferite, sau să
memoreze informaţii care se pot deduce pe baza altor informaţii memorate în
aceeaşi bază de date.
Nu este obligatoriu ca între toate tabelele unei baze de date să existe relaţii.
În cadrul unei aplicaţii putem să utilizăm şi tabele independente şi/sau de lucru
(tabele temporare). Între două tabele dintr-o bază de date există o relaţie atunci
când unul sau mai multe câmpuri cheie dintr-un tabel se potrivesc cu unul sau
mai multe câmpuri cheie din celălalt tabel. Câmpurile prin care se realizează
legătura dintre două tabele au, de regulă, acelaşi nume, tip de date şi mărime.
Astfel, relaţia de legătură dintre două tabele este stabilită între o tabelă, numită
părinte, şi o altă tabelă, numită copil, prin intermediul unui câmp comun.
Datorită legăturii dintre tabele, atunci când se deplasează poiterul de fişier în
tabela părinte automat se poziţionează şi poiterul de fişier al tabelei copil pe
primul articol care are cheia egală cu cea din fişierul părinte.
Principalele avantaje date de utilizarea relaţiilor între tabele unei baze de
date sunt:
a) Prin intermediul legăturilor dintre tabele se pot crea formulare, rapoarte,
interogări care să conţină date din mai multe tabele.
b) Poate fi forţată integritatea referenţială. Integritatea referenţială
reprezintă un set de reguli care protejează datele prin stabilirea de restricţii pentru
adăugarea şi ştergerea de înregistrări din tabelele relaţionate ( Nu putem adăuga
înregistrări în tabelul copil fără ca acestea să aibă corespondent în tabelul părinte,
nu putem şterge o înregistrare din tabelul părinte dacă există înregistrări
corespondente în tabelele copil.).
Intre tabelele unei baze de date se pot stabili următoare tipuri de relaţii:
1. Relaţia 1:1 ( One to One, unu la unu) - fiecărei înregistrări din tabela
părinte îi corespunde exact o singură înregistrare din tabela copil. Acest tip de
relaţie este destul de rar utilizat.
Exemple:
Intre tabela Clase şi tabela Diriginţi – o clasă poate să aibă un singur
POSDRU/19/1.3/G/34332
Există mai multe posibilităţi prin care putem închide aplicaţia Microsoft
Office Access 2007.
Se dă clic pe butonul Close (Închide) din bara de titlu .
Se pot urma paşii 1 și 2 din figura de mai jos (apăsăm butonul Office și butonul
Exit Access).
Se pot urma paşii 1 și 2 din figura de mai jos (apăsăm butonul Office și alegem
opțiunea Open –Deschidere-).
Observație. Când deschidem o bază de date sau construim una nouă, numele
obiectelor din baza de date apar în Panoul de navigare. Obiectele bazei de date
includ tabelele, formularele, rapoartele, paginile, Macrocomenzile și modulele.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
- utilizând combinația de taste rezervată pentru crearea unei baze de date noi: Ctrl și N.
- apăsând în fereastra de pornire a aplicației aplicația Microsoft Office Access 2007
Blank Database (Bază de date necompletată părinte).
În partea dreaptă a ecranului vom introduce numele noii baze de date și calea unde
va fi salvată aceasta.
Pentru a salva baza de date apăsăm butonul Office și utilizăm opțiunea Save
(Salvare), sau apăsăm pe , Save, din bara de acces rapid.
Pentru a închide o bază de date, se apasă butonul Office și se alege opțiunea Close
data base (Închide baza de date)
2). A) Dăm clic dreapta pe unul din butoanele din bara Acces Rapid, alegem
Customise Ouick Acces Toolbar (Particularizare bară de instrumente Acces Rapid)
B) Apăsăm butonului și alegem More Commands (mai multe comenzi)
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
5. On the Access Help window that appears, read the text, scroll down, and click
Create A New Table Pe fereastra Ajutor Access care apare, citim textul, defilăm în jos şi
facem clic pe Creaţi un nou tabel
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
6. After reading it, on the toolbar of the Access Help window, click the Back button
După ce am citit, putem să ne întoarcem la pagina anterioară folosind butonul Back de pe
bara de instrumente a ferestrei Ajutor Access (1) sau Close the Access Help window
închidem fereastra de Ajutor Access (2).
POSDRU/19/1.3/G/34332
Capitolul 3. Tabele
3.1. Caracteristici
Baza de date poate conține mai multe tabele, fiecare cu informații referitoare
la anumit subiect.
Orice tabel dintr-o bază de date este organizat pe rânduri , numite
înregistrări sau articole şi coloane , numite câmpuri.
Un tabel conține date despre un anumit subiect. Fiecare înregistrare dintr-un
tabel conține informații despre un element, cum ar fi, de exemplu, un anumit elev.
O înregistrare este compusă din câmpuri, cum ar fi , de exemplu, numele, adresa
și data nașterii.
Câmpurile, împreună cu tipurile de date stabilite pentru ele, reprezintă
structura tabelului.
Fiecare tabel poate conține mai multe câmpuri de diferite tipuri de date:
Va apare:
În afară de tipul său, fiecare câmp are caracteristici opţionale pe care le putem
configura. Acestea apar în jumătatea inferioară a casetei de dialog, în zona Proprietăţi
câmpuri (Field Properties).
Putem seta caracteristici de tipul :
Dimensiune câmp (Field Size) – Numărul maxim de caractere pe care-l poate
introduce un utilizator în acest câmp (se aplică doar câmpurilor de tip Text).
Format – O listă derulantă cu formatele disponibile pentru acel tip de câmp
(formatul de afişare ulterioară a datelor).
Zecimale (Decimal Places) – Putem stabili, pentru câmpurile numerice, numărul
implicit de poziţii zecimale pe care le poate afişa un număr.
Mască intrare (Input Mask) – machetă prin care putem impune un anumit
format de introducere a datelor în câmp.
Pentru fiecare caracter din câmp putem specifica, la introducere, unul dintre
caracterele următoare:
Caracterul Efectul
Permite orice cifră, un semn (+/-) şi un
#
spaţiu
L Permite numai litere în poziţia respectivă
? Permite o literă sau nimic
A Numai literă sau cifră
9 Numai cifre
a Orice literă sau cifră sau nimic
& Numai un caracter sau un spaţiu
Permite orice caracter, un spaţiu sau
C
nimic
Converteşte toate literele următoare în
<
litere mici
Converteşte toate literele următoare în
>
litere mari
Inserează caracterul următor, ca şi cum ar
\
fi introdus
! Aliniază valoarea introdusă la dreapta
timp. Va apărea în fiecare nouă înregistrare şi vom înlocui numai atunci când nu este
valabilă.
Regulă de validare (Validation Rule) –criteriu care trebuie îndeplinit de
valoarea câmpului pentru a putea fi acceptat părinte .
Text de validare (Validation Text) – textul care se va afişa dacă valoarea
introdusă în câmp nu se respectă criteriul specificat în regula de validare.
Obligatoriu (Required) – Putem opta pentru YES sau NO pentru a permite sau nu
unui utilizator să lase acel câmp necompletat.
Se permite lungimea zero (Allow Zero Length) – se permit sau nu valori
vide în câmpurile text sau memo;
Indexat (Indexed) – se creează sau nu un index pentru acel câmp (v.
capitolul despre indexare, mai jos).
5. La închiderea ferestrei, suntem întrebaţi dacă dorim să salvăm noul tabel şi, dacă
folosim Yes dacă dorim acest lucru, No dacă nu vrem să salvăm, Cancel dacă renunțăm la
închidere.
Salvarea unei tabelei (SAVE) se poate realiza și alegând variantele (1) sau (2) din
figura de mai jos.
Atunci când un tabel este gol, cu nici o înregistrare completată părinte, sunt
accesibile numai celulele de sub rândul de antet. Those cells appear with a light-blue
color. Dacă dăm clic pe una dintre aceste celule, fundalul ei devine alb şi graniţele sale
sunt portocalii, indicând că se pot introduce date.After typing data into a cell, you can
press Enter or Tab to move the caret to the next cell. După tastarea de date în celulă, avem
posibilitatea să apăsăm Enter sau Tab pentru a muta completa câmpul următor.In many
circumstances you will also be able to move to the next cell by pressing the right arrow
key. Sometimes you can move to the next record even if the current record is not
completed. Continuăm să apăsăm tasta Tab sau Enter până când ajungem la ultimul câmp.
Dacă apăsăm Enter sau Tab în ultimul câmp , punctul de inserare se mută în primul câmp
din următorul rând, unde putem începe completarea unei noi înregistrări.
Adăugarea de noi înregistrări se realizează la sfârșitul tabelei, mutând pointerul pe
ultima înregistrare sau utilizând butonul din bara de stare.
When a record has been completed, the background color of its cells changes.
Selectarea unei înregistrări: executăm clic pe pătratul (1) din stânga înregistrării. Întreaga
înregistrare apare evidenţiată (cu chenar portocaliu ).
Pentru a selecta o serie de înregistrări, faceţi clic pe pătratul din stânga primei
înregistrări ce va fi selectat părinte, şi cu tasta Shift apăsată faceţi clic pe pătratul din
stânga ultimei înregistrări ce va fi în selecție.
Putem anula ultima operaţie folosind de Anulare (Undo) din bara de acces
rapid.
Modificarea proprietăților unui câmp (tip/subtip de dată, lungime, numărul de
zecimale etc.) –se realizează folosind elementele de control din zona Proprietăţi câmp
(Field Properties).
La modificarea tipului de date al câmpului trebuie să că Microsoft Access 2007
încearcă să convertească valorile existente la noul tip de date (nu orice conversie e
posibilă). La scurtarea lungimii câmpurilor valorile existente ar putea fi trunchiate.
➬ În cel de-al doilea caz, inserarea unui câmp între două câmpuri existente se
realizează astfel: se selectează câmpul (coloana), înaintea căreia se dorește inserarea și
din meniul contextual se alege Insert Column (inserare coloană)
jos.
Același lucru se obține alegând Cheie primară (Primary Key) din meniul
contextual după ce am dat clic dreapta pe câmpul pe care dorim să-l facem cheie primară.
Dacă cheia primară e formată din mai multe câmpuri, selectarea lor se face ţinând
apăsată tasta Ctrl. În acest caz, simbolul de cheie va apărea lângă fiecare câmp selectat.
Microsoft Office Access 2007 menţine liste ascunse de intrări, numite
indecşi, care conţin toate valorile unui câmp, ordonate crescător sau descrescător.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
Caseta de dialog Afișare tabel (Show Table) afișează toate tabelele și interogările
din baza de date.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
Din această casetă, se selectează tabela dorită si apoi se apasă butonul Adăugare
(Add). Se face acest lucru pe rând cu toate tabelele dorite. Tabelele selectate vor aparea pe
ecran, în fereastra Relații (Relationships).
Vom glisa cu mouse-ul dinspre câmpul de relaţie din tabelul-tată (clasa din tabela
diriginți) spre câmpul din tabelul-fiu prin care se stabileşte relaţia (clasa din tabela clase).
Se va afişa un dialog prin care ni se cere, eventual, alegerea câmpurilor prin care se face
legătura dintre tabele.
Se va afişa acelaşi dialog, în care putem alege tabelele din relaţie şi câmpurile de
legătură din fiecare.
Pentru a impune integritatea referențială, trebuie să edităm relația. Caseta de
dialog Editare relații-Edit Relationships permite modificarea unei relații tabel. Avem
astfel posibilitatea să modificăm tabelele sau interogările din ambele părți ale relației sau
câmpurile din ambele părți. De asemenea, aveți posibilitatea să setăm tipul de asociere, să
impunem integritatea referențială și să alegem o opțiune de cascadă.
Integritatea referențială împiedică apariția înregistrărilor care nu au corespondent
într-un tabel părinte. Scopul integrității referențiale este și de a păstra sincronizate
referințele, astfel încât să nu avem înregistrări care se referă la alte înregistrări care nu mai
există.
Selectând Enforce Referential Integrity (Impunere integritate referențială) ne
asigurăm că relația dintre tabele este validă, adică nu se pot modifica din greșeală
date legate.
Selecția Cascade Update Related Fields (Actualizare în cascadă câmpuri
corelate) - dacă se schimbă cheia primară a unei tabele, Access va modifica în mod
corespunzător câmpurile legate de prima tabela, cu noua valoare.
Selecția Cascade Delete Related Records( Ștergere în cascadă câmpuri corelate) -
dacă se șterge o înregistrare din câmpul cheie primară, se vor șterge toate înregistrările
care au legătură cu aceasta.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
Ştergerea relaţiei
Ştergerea relaţiei se obține printr-un clic pe linia de relaţie. Linia de relație
apare îngroșată atunci când este selectată. Având linia de relație selectată, folosim
tasta Ștergere(Delete) sau folosim Ștergere (Delete) din meniul contextual al
liniei de relaţie. Se răspunde cu Da (Yes) la mesajul de confirmare al ștergerii.
Atunci când eliminăm o relație, se elimină și suportul de integritate referențială
pentru acea relație, în cazul în care este activat. Prin urmare, Access nu va mai
împiedica automat crearea de înregistrări solitare în partea "mai mulți" a relației.
POSDRU/19/1.3/G/34332
Dacă dorim să căutăm doar în cadrul unui anumit câmp, plasăm cursorul în câmpul
în care vrem să facem căutarea sau selectăm inițial câmpul în care se dorește căutarea;
altfel se va realiza o căutare în întregul tabel.
Se va afişa o fereastră de dialog Găsire și înlocuire (Find and replace) din figura
de mai jos.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
Dacă dorim sortarea simultană după mai multe câmpuri, vom așeza câmpurile-
criterii astfel încât să fie vecine în fereastră, în ordinea importanţei lor ca şi criterii, le vom
selecta şi vom folosi butoane de sortare, în funcţie de ordinea dorită.
Vom obține:
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
Sau:
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
Pas 5. Facem clic pe stilul dorit, apoi dăm clic pe pe Următorul (Next).
POSDRU/19/1.3/G/34332
Pas 6. Acceptăm numele formularului sau introducem numele dorit, apoi dăm clic
pe Terminare (Finish).
Locul unde vor apărea fiecare din aceste valori statistice se stabileşte prin
butoanele radio Detalii și sinteză (Detail and Summary) (valorile se vor afişa atât în
banda de detalii cât şi în banda de rezumat a raportului respectiv) sau Numai sinteză
(Summary Only) (valorile se vor afişa numai în banda de rezumat).
Clic pe Următorul (Next) .
Pas 8. În această etapă putem alege modul în care vor fi reprezentate datele
în raport, orientarea hârtiei pe care se va lista raportul (Orientation=orientare;
putem opta pentru orientare portret-pe verticală sau vedere-pe orizontală) şi
trunchierea a valorilor câmpurilor astfel încât să încapă toate pe lăţimea hârtiei
(dacă este activat Adjust the field width so all fields fit on a page).
Pas 10. Putem alege un nume pentru raport. Avem posibilitatea de a opta
pentru previzualizarea raportului bifând Examinare raport (Preview the report)
sau modificarea ulterioară a raportului în fereastra de proiectare bifând Modificare
proiect formular (Modify the report's design).
Pentru a crea raportul, apăsăm pe Terminare (Finish).
sau din caseta „Căutare programe şi fişiere”în care scriem direct powerpoint urmat de
click stânga pe Microsoft Office PowerPoint 2007.
Pentru comutarea între două sau mai multe reprezentări deschise deplasăm cursorul
mouse-ului deasupra pictogramei PowerPoint şi efectuăm click pe variata dorită.
Formatul specific după clic stânga pe inserare tabel trebuie să precizăm numărul de
coloane şi de linii ale acestuia. Forma tabelului poate fi cea sugerată de şablonul ales
iniţial sau adaptată de noi astfel încât să accentuăm datele semnificative din expunere.
Pentru un grafic selectăm Inserare diagramă, urmată de precizarea tipului acesteia,
zonei de date aferente şi instrumentelor specifice de proiectare a diagramei.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
Atunci când este necesară copierea unui diapozitiv din aceeaşi prezentare se poate
acţiona simplu prin clic dreapta şi selectare copiere diapozitiv. Se generează o copie a
diapozitivului curent pe care ulterior îl putem deplasa menţinând apăsat butonul stâng de
maus şi deplasând-ul până în poziţia dorită, evidenţiată printr-o linie orizontală. Pentru a
copia un diapozitiv din altă prezentare se deschide prezentarea sursă, se alege diapozitivul
dorit iar după revenirea la prezentarea în lucru se dă clic pe lipire. Putem opta ulterior,
efectuând clic pe „Opţiuni lipire” din partea dreaptă şi bifăm prin optare între „păstrare
formatare sursă” sau „se utilizează tema destinaţie”.
Ştergerea unui diapozitiv se realizează prin selectarea acestuia din vizualizarea
„Diapozitiv” sau „Schiţă” şi acţionând tasta „Delete” sau prin clic dreapta şi alegând
„Ştergere diapozitiv”.
Coordonatorul de diapozitive este necesar atunci când numărul de diapozitive este
foarte mare gestionarea prezentării devenind dificilă.
Primul element permite gestionarea tuturor diapozitivelor prin elementele de font,
fundal, efect, amplasare, etc. Avantajul este dat de durata redusă necesară modificărilor şi
aspectul unitar al prezentării. Când aplicăm mai multe teme, efectuăm clic dreapta în zona
dorită de pe zona de vizualizare diapozitive şi selectăm „Inserare nou coordonator”. E
preferabilă realizarea coordonatorului de diapozitive anterior realizării diapozitivelor
individuale asigurarea omogenităţii temei evitând şi risculecompatibilităţii dintre
elementele diapozitivului deja realizat şi coordonator.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
Pentru ca un text să apară într-un diapozitiv sau în toate diapozitivele la subsol sau
antet în modul „Coordonator de diapozitive”, selectăm „Antet şi subsol” iar în fereastra
deschisă avem posibilitatea aplicării : Datei şi orei, numărul diapozitivului căruia i se
aplică, anularea afişării în diapozitivul titlu, numărul paginii, alocarea datei curente sau a
unei anumite date. Aplicarea acestor elemente se poate realiza pentru un anumit
diapozitiv, anumite diapozitive selectate sau pentru toate diapozitivele din prezentare.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
Textul este introdus la tastatură în zona în care scrie „Faceţi clic pentru adăugare
text”, ca în orice casetă text. Părăsirea acestora se realizează executând clic în exteriorul
casetei sau apăsând tasta Esc. Deoarece spaţiul destinat editării textului este limitat
enunţurile vor fi concise, succedate logic (apelând la numerotări şi marcatori) iar fontul
uşor de reperat pe fundal. Pentru a insera text într-un diapozitiv se inserează o casetă text,
se alege poziţia de inserare, se dimensionează provizoriu suprafaţa şi se tastează textul
dorit.
La un cuvânt sau diapozitiv se poate adăuga o notificare denumită comentariu,
astfel încât cei care vor studia prezentarea să poată ulterior exprima propriile opinii.
Prezenţa comentariului este dată de un mic pătrat, care afişează la clic textul introdus.
Textul poate fi mutat sau copiat în cadrul aceleaşi prezentări sau între prezentări
diferite prin selectare, alegerea opţiunii şi lipirea conţinutului ales cu variantele : „păstrare
formatare sursă” sau „utilizare temă destinaţie”. Combinaţiile de taste utilizate sunt :
Ctrl+C pentru copiere
Ctrl+X pentru decupare
Ctrl+V pentru lipire.
Atunci când se doreşte menţinerea formatării elementelor de formatare utilizăm
descriptorul de formate
Ştergerea textului la caracter se realizează prin tasta Backspace spre poziţia
anterioară respectiv Delete spre poziţia posterioară. Pentru ştergerea unui paragraf este
necesară selectarea acestuia şi utilizând tastele menţionate o singură dată. Textul poate fi
şters integral prin eliminarea casetei text care îl conţine .
Cu excepţia salvării şi imprimării PowerPoint permite anularea sau refacerea unor
comenzi. Combinaţiile de taste Ctrl+Z pentru anularea şi Ctrl+Y pentru refacerea ultimei
operaţii sunt cele mai des utilizate în acest scop. Dacă se doreşte refacerea altor operaţii
selectăm din lista derulantă operaţia corespunzătoare.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
După selectarea textului căruia dorim să-i modificăm aspectul efectuăm clic
dreapta, selectăm font şi apare fereastra Font., în care selectăm fontul, stilul acestuia
(obişnuit, cursiv, aldin sau aldin cursiv), culoarea fontului, stilul şi culoarea sublinierii,
diferite efecte (tăiere text, exponent, indice, majuscule, egalizare caractere)precum şi
spaţierea caracterelor introduse.
POSDRU/19/1.3/G/34332
Culorile se pot utiliza atât din cele prestabilite cât şi determinate de utilizator.
Pentru sporirea impactului vizual se pot aplica din zona „Desen” elementele evidenţiate în
figură,cu parametrii adaptaţi cerinţelor.
alinierile, indentările (normale sau speciale) precum şi spaţierea între rânduri. Apelând
subfereastra File pot fi redimensionaţi tabulatorii precum şi alinierea în fişier.
Listele din diapozitive pot fi ordonate cu ajutorul marcatorilor sau numerotării. Se pot
alege modele de marcatori sau stiluri pentru numerotare atât din cele implicite cât şi din
conţinutul Office Online.
Pentru ajustarea spaţierii pentru marcatori se procedează ca în cazul paragrafelor.
Modificarea stilului marcatorilor sau numerotării, precum şi succesiunea acestora se
realizează prin selectarea textului supus indentării speciale şi aplicarea elementelor dorite.
Orice continuare a listei în interiorul paragrafului păstrează formatul corespunzător.
PowerPoint permite utilizarea în diapozitive a tabelelor tip Word.
POSDRU/19/1.3/G/34332
Numărul rândurilor sau coloanelor se poate preciza iniţial prin selectarea celulelor
previzualizate sau introducerea manuală a numerelor acestora. Formatarea tabelelor se
realizează prin secţiunea „Instrumente tabel” care permite opţiunile din Word.
oferite sunt flexibile permiţând modificarea acestora prin :inserarea unui nivel nou,
poziţionarea relativă a acestuia, atributele de culoare, umbră, umplere, etc. Eliminarea unei
anumite componente se realizează prin selectarea acesteia urmată de apăsarea tastei
Delete. Acest lucru trebuie efectuat cu precauție deoarece nivelele inferioare celui şters
fiind eliminate simultan.
POSDRU/19/1.3/G/34332
Pentru inserarea unui obiect grafic într-un diapozitiv selectăm din submeniul
Inserare secţiunea Ilustraţii, pictograma dorită (Imagine, Miniatură, Album foto, Forme,
SmartArt, Diagramă).
Pentru Imagine , se deschide o fereastră nouă în care alegem calea spre dosarul
care conţine imaginea dorită, din fereastra internă selectăm imaginea şi efectuăm click pe
butonul inserare. După realizarea inserării se pot ajusta parametrii imaginii : luminozitate,
Contrast, Recolorare, Comprimare imagini, Modificare imagine sau Reiniţializare
imagine. După ce se efectuează dublu click pe imaginea inserată în diapozitiv se deschide
se deschide fereastra instrumente imagine la secţiunea Format ceea ce permite ajustarea
modului în care va apărea în prezentare imaginea aleasă se alege din stiluri imagini cu
variantele Formă, Bordură sau Efecte.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
Pentru a insera un text într-o formă se tastează direct după poziţionarea cursorului
în interiorul acesteia. Se pot alege după tastare fontul, culoarea(simplă, textură, gradient
sau imagine), forma WordArt sau elemente de personalizare şi securizare.
POSDRU/19/1.3/G/34332
Modificarea stilului de început sau de sfârșit al unei săgeți se realizează prin clic
dreapta pe obiect şi alegerea din Formatare formă , secţiunea stil linie, setări săgeată tipul
de început, respectiv de sfârşit, precum şi forma corpului săgeţii.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
Aplicarea efectului de umbră asupra unui obiect desenat se face din Instrumente de
desen – stiluri WordArt – efecte text – umbră – opţiuni umbră. Din fereastra nouă
Tipuri de reţele
Reuniune de
wide area local area
retele
network (WAN) network (LAN)
:INTERNET
protocol://numegazdă.domeniu/cale/fisier.extensie#ancora
POSDRU/19/1.3/G/34332
1.6 Motor de căutare: este un program disponibil pe Internet cu ajutorul căruia se pot
căuta diferite pagini cu informaţii referitoare la un subiect anume. Această căutare se
realizează după un anumit cuvânt sau o anumită combinaţie de cuvinte, având ca rezultate
afişarea adreselor paginilor ce conţin cuvântul respectiv. Exemple de motoare de căutare:
Google, Yahoo, Altavista MSN etc.
1.2 Securitate
1.2.1 Cunoasterea modului de identificare a unui site web securizat: https,
simbolul unui lacăt
Site web protejat
Unele site-uri oferă posibilitatea păstrării confidenţialităţii datelor dumneavoastră.
De aceea pentru a avea acces la date va trebui să aveţi creat un cont şi anume va trebui să
aveţi un nume de utilizator (username) şi o parolă . Exemplu de site web protejat este orice
site de mail.
Sistemele de securizare
Există mai multe sisteme de securizare, toate bazate pe criptarea informaţiilor.
Majoritatea site-urilor de comerţ electronic au adoptat un astfel de sistem
Astăzi, un sistem des utilizat este SSL (Secure Sockets Layer) pe care îl puteţi
recunoaşte prin prezenţa unui simbol (lacăt sau cheie) în bara de stare a sistemului de
navigare pe internet şi prin prefixul “https://” în faţa adresei web afişate. Acesta operează
în două etape:
Anumite autorităţi sunt competente pentru a elibera certificate care atestă că un
anumit server aparţine unei anumite societăţi. Graţie sistemului SSL, navigatorii pe
internet pot verifica conţinutul certificatului şi dacă există anumite probleme (data
validităţii depăşită, autoritatea care l-a eliberat necunoscută etc.).
cât mai des posibil pentru a ocupa cât mai mult spaţiu pe disc. Un alt scop al acestuia este
acela de a bloca aplicaţia respectivă.
Astfel că atunci când copiaţi anumite fişiere pe calculator de pe Internet există
pericolul ca aceste fişiere să conţină diferiţi viruşi care să ducă la funcţionarea
necorespunzătoare a sistemului de operare. De aceea trebuie ca atunci când copiaţi ceva de
pe Internet să verificaţi fişierul respectiv cu ajutorul unui program antivirus
Viruşi de tip vierme, cal troian, spyware. Înţelegerea termenului malware.
Un cal troian, numit uneori simplu "troian", este un program care da aparenţa că
foloseşte pentru a realiza o funcţie dorita de utilizator, dar in realitate executa funcţii
ascunse, nedorite si/sau dăunătoare . Numele provine de la legenda calului de lemn folosit
de greci pentru a penetra apărarea Troiei. Un exemplu clasic de cal troian este un program
download manager, pe care cineva îl pune pe un site si va oferă să îl descărcaţi gratuit. In
realitate, atunci când îl descărcaţi din internet si ăl rulaţi, in afară de funcţia de faţada,
programul respectiv poate sa deschidă anumite porturi pe calculatorul Dvs., poate sa
dezactiveze programele antivirus/antispyware/firewall, sa descarce si sa instaleze fără
ştiinţă Dvs. alte programe (de exemplu programe de spionaj al tastelor, pentru a afla
parolele si numărul cardului/ cardurilor Dvs.), poate trimite e-mailuri nesolicitate (spam),
sau sa lanseze atacuri DDOS (distributed denial of service - adică o avalanşă de cereri
către anumite servere sau echipamente in scopul de a le bloca).
Un vierme informatic este un program care se auto-multiplica, de obicei prin
intermediul unei reţele (sau prin internet, care este tot o reţea).Spre deosebire de viruşi,
viermii nu au nevoie de un alt fişier (de obicei executabil) pe care sa-l infecteze si cu
ajutorul căruia sa se răspândească. Unii viermi nu sunt foarte periculoşi, si nu fac decât sa
se răspândească si sa consume lăţimea de banda a reţelei. Din aceasta cauza percepţia
generala este ca viermii nu sunt atât de periculoşi ca troienii (care aproape întotdeauna
strica sau distrug fişiere pe calculatorul pe care rulează).Pe de alta parte, aceasta percepţie
nu este întotdeauna corectă. Deşi există într-adevăr viermi care nu sunt foarte periculoşi,
in limita permisiunilor oferite de sistemul de operare al calculatorului, toate acţiunile
negative pe care le poate executa un virus sau un cal troian, le poate executa si un vierme.
Spyware este un termen care iniţial era folosit pentru echipamente (de obicei
electronice) folosite pentru spionaj. În ultimii ani însă, termenul se foloseşte în principal
pentru programe instalate fără ştirea utilizatorului (sau fără ca acesta să înţeleagă pe deplin
toate funcţiile programului pe care îl instalează) pentru a intercepta interacţiunea sa cu
calculatorul. In mod concret, este vorba despre programe care înregistrează tastele apăsate,
punând la dispoziţia celui care a produs (sau a instalat programul) textul introdus de
utilizator (de exemplu, intre altele, parolele si numerele de card ), sau care transmit
periodic imagini cu ce este afişat pe ecranul calculatorului, sau care înregistrează paginile
de web vizitate, conţinutul e-mailurilor transmise si aşa mai departe. In plus, programele
spyware pot instala viruşi, pot modifica setările calculatorului astfel încât utilizatorul sa fie
re-direcţionat către anumite site-uri, sau pot înlocui anumite părţi din site-urile vizitate de
utilizator (de obicei reclamele) cu alte reclame, din a căror afişare beneficiază
producătorul programului spyware.
Malware, este un cuvânt creat artificial din cuvintele "maliţios" (răuvoitor) şi
software care se referă la un tip de software proiectat intenţionat pentru deteriorarea unui
computer sau infiltrarea în el, sau şi deteriorarea/infiltrarea în reţele întregi de computere,
fără consimţământul proprietarului respectiv. Termenul "malware" se utilizează
generalizat de către profesioniştii computerelor pentru a desemna orice formă ostilă,
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
intruzivă sau supărătoare de software / cod de program. Termenul de virus din domeniul
computerelor este uneori utilizat pentru a desemna toate formele de malware, inclusiv
viruşii informatici.
Exemple de malware creat pentru furtul de informaţii
Bancos, un program care fură informaţii cu ocazia accesării unui sit web bancar
de către un client al băncii
Gator, un program de tip spyware care monitorizează obiceiurile la accesarea
Internetului ale unor anumiţi utilizatori şi care apoi transmite datele unui server.
Datele sunt folosite apoi pentru pentru a transmite acelui utilizator reclame
conforme profilului său.
LegMir, program de tip spyware care fură informaţii despre numele de utilizator,
parole şi altele, referitoare la jocuri online
Qhost, un program de tip cal troian care modifică host files pentru a redirecţiona
spre un alt DNS server când siturile bancare sunt accesate cu scopul de a fura
informaţiile de autentificare ale utilizatorului
Viruşii se modifica permanent , creatorii acestora aducând îmbunătăţiri modelului
iniţial .Un antivirus neactualizat nu poate identifica toţi viruşii ce pot fi încărcaţi de pe
internet ..
1.2.6 Firewall
Firewall-ul este un sistem de securitate, de obicei este o combinaţie de hardware şi
software, cu scopul de a proteja o reţea împotriva ameninţărilor ce vin din partea altor
reţele, ca de exemplu Internetul. Firewall-urile împiedică comunicarea directă cu
calculatoarele externe ei şi viceversa. în locul comunicării directe toate informaţiile sunt
conduse de un proxy server în afara reţelei. Firewall-ul înregistrează atât volumul de
informaţii schimbat cu celelalte calculatoare cât şi încercările persoanelor neautorizate de
a căpăta acces la date.
Proxy server este o componentă a unui firewall care organizează traficul pe
internet de la o reţea LAN, cât şi către o reţea LAN. El decide dacă lasă diferite mesaje să
treacă prin reţea, oferă acces la reţea şi filtrează diferitele cereri venite din partea
utilizatorilor deoarece unele dintre ele pot veni de la persoane neautorizate.
pentru realizarea scopurilor propuse sunt ulterior contactaţi. De asemenea, persoanele care
se ocupă de recrutare pot utiliza aplicaţiile informatice cu caracter interactiv existente pe
Internet pentru a găzdui discuţiile online, aşa-numite chat-rooms sau cyber-cafe, pentru
identificarea şi cooptarea publicului receptiv, în special a tinerilor
Manipulatorii de informaţii sunt manipulatorii de conştiinţe umane, într-un război
care nu este decât manifestarea militară a societăţii informaţionale, a celui de-al Treilea
Val, cum scria A. Toffler. Potrivit unei „info-doctrine”, în „info-war” vor fi un front
„cyber-war”(în „cyber-spaţiu”) cu soldaţi „software” şi specialişti în C4I (soldaţi
universali) care, împreună, vor practica „info-teroarea” (începută cu acel „pumn de K.O.”
dat în războiul de comandă şi control, înainte de izbucnirea ostilităţilor).Reţelele globale
de sisteme informatice extind zona expusă infracţiunii şi fac ancheta, urmărirea judiciară
şi arestul mult mai dificile.
2.1.2 Introducerea unui URL în bara de adrese si încărcarea paginii Prin tastarea
adresei URL in bara de adrese si apăsarea tastei enter se încarcă pagina dorita
2.1.3 Afişarea unei pagini de web într-o fereastră nouă sau într-un nou tab
Atunci când aveţi deschisă aplicaţia Internet Explorer şi doriţi să mai deschideţi o
pagină web puteţi alege opţiunea New Window din meniul File.
Se observă că şi apăsarea simultană a tastelor CtrI+N duce la deschiderea unei
ferestre noi
Cu opţiunea New tab deschidem un nou tab , combinaţia de taste Ctrl+T deschide
de asemenea un nou tab
2.1.5 Actualizarea unei pagini web. Puteţi alege reîncărcarea paginii apăsând butonul
existent pe bara de instrumente a aplicaţiei, sau puteţi alege opţiunea Refresh din meniul
View
2.2.2 Ştergerea parţială sau totală a adreselor din bara de adrese se poate face
după ce dăm un clic în interiorul barei de adrese se poate apăsa butonul back-space pentru
a şterge ceea ce este in stânga cursorului sau tasta delete pentru a şterge ceea ce este in
dreapta cursorului
• Navigaţi la un site Web cu ferestre pop-up, apoi faceţi clic pe bara de informaţii
atunci când aceasta vă informează că o fereastră pop-up a fost blocată. Pentru
deblocare Faceţi clic pe Afişare ferestre pop-up blocate.
• Aveţi posibilitatea să afişaţi ferestre pop-up dacă apăsaţi CTRL+ALT în timp ce
faceţi clic pe un link pentru a deschide un site Web cu ferestre pop-up
2.2.4 Afișare, blocare cookies. Faceţi clic pe butonul Instrumente, apoi faceţi clic
pe Opţiuni Internet.
Faceţi clic pe fila Confidenţialitate, apoi, sub Setări, mutaţi glisorul în sus, pentru a
bloca toate modulele cookie, sau în jos, pentru a permite toate modulele cookie, apoi faceţi
clic pe OK.
Dacă blocați modulele cookie, este posibil ca anumite pagini Web să nu se afișeze corect.
2.2.8. Navigarea înainte si înapoi între paginile web vizitate anterior se poate
realiza prin intermediul butoanelor Back şi Forward.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
2.3.2 Afişarea unei pagini însemnate bookmarks se poate realiza oricând prin
selectarea ei din meniul Favorites (Bookmarks).
3.2.3 Utilizarea facilităţilor de căutare avansată: după fraza exactă, căutare prin
excluderea numitor cuvinte, după dată, după format.
Fiecare dintre siturile de căutare permite căutarea pe baza unor cuvinte cheie –
cuvinte care sunt descriu site-ul căutat –, prezentând o lista cu site-urile ce conţin acele
cuvinte. Adeseori, lista site-urilor prezentate este ordonata în funcţie de relevanta site-ului
respectiv. În acest sens, se utilizează diverşi indicatori: numărul de apariţii a cuvintelor
căutate în site sau pagina web respectivă, numărul de link-uri ale altor site-uri către acel
site, numărul de persoane care (în urma efectuării unei căutări similare) au vizitat site-ul
respectiv etc.
În numeroase cazuri lista site-urilor rezultate dintr-o căutare este foarte mare, fiind
dificila identificarea celor care conţin informaţiile dorite. Pentru evitarea acestui neajuns
se utilizează în general cuvinte cheie potrivite si facilitaţi avansate de căutare.
Alegerea potrivita a cuvintelor cheie cu care se efectuează căutarea micşorează
vizibil numărul de rezultate returnate. Este posibila specificarea mai multor cuvinte cheie,
separate de spaţiu, deşi, în funcţie de motorul de căutare utilizat, semnificaţia diferă: cea
mai mare parte a acestora le interpretează ca doua cuvinte cheie care trebuie sa apară în
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
pagina web returnata ca rezultat, dar altele le interpretează ca alternative – pagina web va
conţine oricare (unul) dintre cuvintele cheie specificate. În plus, forţarea căutării unei fraze
se poate realiza incluzând-o între ghilimele. Prin utilizarea unor facilitaţi de căutare
avansata sunt posibile căutări mult mai precise.
4.2 Printarea
4.2.1 Schimbarea orientării unei pagini web, schimbarea dimensiunii hârtiei.
Meniul File al browser-ului pune la dispoziţie posibilitatea de a previzualiza o pagină
Web înainte de tipărire prin intermediul opţiunii Print Preview.
• Schimbarea orientării portrait (cu pagina aşezată pe lungime) sau
• landscape (cu pagina aşezată pe lăţime) a unei pagini Web ce va fi tipărită,
• poate fi realizată prin intermediul dialogului Print, secţiunea Layout.
• Dialogul Print devine disponibil dacă din meniul File s-a ales opţiunea Print.
Atunci când mergem pe internet la o pagina vizitata intr-o alta sesiune de conectare, IE
verifica întâi daca are pagina respectiva pe har-disc si apoi o compara cu cea de pe
serverul web. Daca nu sunt sesizate diferenţe importante intre cele doua pagini IE o va
afişa pe cea de pe har-disc pentru a nu mai descărca încă o data pagina de pe server. Acest
comportament al IE ne permite sa economisim timp si bani evitând descărcarea de fiecare
data a unor pagini care nu s-au modificat de la ultima noastră vizita. Pe de alta parte daca
în privinţa unei pagini web nu avem încredere in decizia luata de IE va trebui sa ţinem
apăsata tasta Ctrl si facem clic pe butonul "Refresh" pentru a obliga programul IE sa
redescarce pagina de pe serverul web.
Daca pagina descărcata nu este afişata corespunzător sau observam ca nu a fost
descărcata in întregime (de ex. lipseşte o porţiune de text sau lipsesc anumite imagini )
trebuie sa apăsam pe butonul "Refresh" (reîmprospătează) sau pe tasta F5. Exploratorul va
relua de la început descărcarea paginii respective. Daca observam ca pagina este din nou
afişata necorespunzător înseamnă ca IE a afişat pagina stocata pe hard-disc. In aceasta
situaţie ţinem apăsata tasta Ctrl si facem clic pe butonul "Refresh" pentru a obliga
programul IE sa redescarce pagina de pe serverul web. Daca nici in aceasta situaţie pagina
nu este afişata corect înseamnă ca pagina de pe serverul web este alterata si va trebui sa o
accesam alta data având speranţa ca autorul ei o va repara.
Daca ni se pare ca descărcarea unei pagini durează prea mult putem sa o oprim in
orice moment făcând clic pe butonul "Stop" (sau apăsând tasta Esc). De cele mai multe ori
imaginile sunt responsabile pentru o descărcare greoaie si de obicei ele sunt descărcate
după ce este afişat textul paginii. Daca nu ne interesează imaginile dintr-o anumita pagina
putem sa lăsăm sa fie descărcat textul si apoi sa apăsăm pe butonul "Stop" pentru a opri
descărcarea imaginilor.
Voce peste Protocol de Internet (în engleză: Voice over Internet Protocol, VoIP),
numită şi Telefonie IP sau Telefonie Internet este procesul de transmitere a conversaţiilor
vocale umane prin legături de date de tip IP sau prin reţele în care este folosit acest
protocol
Telefonia IP se caracterizează prin conversia vocii în pachete de date ce se transmit
prin reţele IP de la sursă la destinaţie, unde sunt puse din nou în ordinea iniţială şi
convertite înapoi în semnale acustice. Cea mai cunoscută reţea IP este Internetul,
conectând milioane de utilizatori la nivel mondial. Alte reţele IP sunt cele interne
companiilor, reţele private între utilizatori sau diferite instituţii.
Avantajul principal al VoIP faţă de telefonia clasică este preţul redus, datorat
faptului că se utilizează reţeaua IP care poate fi folosită în acelaşi timp şi pentru alte
servicii, precum navigare web, e-mail, e-banking şi multe altele. Utilizatorul îşi poate
folosi serviciul VoIP indiferent de locul unde se conectează la Internet.
Din punct de vedere tehnic este astfel posibil să locuiască într-o zonă geografică şi
să aibă număr de telefon dintr-o altă zonă geografică (stat, ţară, continent). Totuşi, în
ultima vreme, tendinţa pe plan mondial este ca astfel de numere să fie evitate
O convorbire telefonică este formată din două părţi distincte: semnalizarea
(trimiterea numărului, a semnalelor de sunat, ocupat etc.) şi partea de media (transmiterea
efectivă a vocii sau a datelor). Aceasta din urmă se face prin codarea semnalului cu un
codec şi împachetarea lui în pachete RTP. Semnalizarea se poate face cu unul din
următoarele protocoale: SIP, H.323, MGCP, H.248, IMS,SCCP,T.38 . Protocoalele SIP,
MGCP, H.248 şi T.38 folosesc un protocol auxiliar, SDP, pentru descrierea
caracteristicilor canalelor de media trimise.
• Reţele publice VoIP: Skype, Yahoo! Voice.
• Aplicaţii client VoIP: Skype, Yahoo! Messenger, Google Talk.
5.2 Securitate
5.2.1 Conştientizarea posibilităţii de a primi mesaje nesolicitate
Adolescenţii trebuie sa se ferească de hartuirea online numita şi "cyberbulling"
(hartuire cibernetica). Deşi majoritatea comunicării online are un aspect pozitiv, prin
intermediul mediei electronice pot fi transmise şi mesaje de batjocură, hărţuire, ameninţare
prin mesaje instant, e-mail-uri, camere de chat sau bloguri (în general victima îşi cunoaşte
agresorul şi invers, însă niciodată nu raportează aceste acţiuni părinţilor sau unor
autorităţi) .
Mesajele nesolicitate primite pe mail sunt de obicei purtătoare de viruşi , de
reclame ale unor site-uri care aduc atac la morală , sunt folosite pentru înșelătorii mascate ,
etc .
obţinerea unor date confidenţiale, cum ar fi date de acces pentru aplicaţii de tip bancar,
aplicaţii de trading (De exemplu: eBay, PayPal) sau informaţii referitoare la carduri de
credit, folosind tehnici de manipulare a datelor identităţii unei persoane sau a unei
instituţii. Un atac de tip phishing constă, în mod normal, în trimiterea de către atacator a
unui mesaj electronic, folosind programe de mesagerie instanţă sau telefon, în care
utilizatorul este sfătuit să-şi dea datele confidenţiale pentru a câştiga anumite premii, sau
este informat că acestea sunt necesare datorită unor erori tehnice care au dus la pierderea
datelor originale. În mesajul electronic este indicată de obicei şi o adresă de web care
conţine o clonă a sitului web al instituţiei financiare sau de trading. Majoritatea phisherilor
folosesc această metodă pentru a obţine date bancare
5.2.4.Semnătură digitală.
Semnătura digitală este o modalitate de a asigura integritatea datelor transmise
prin reţea şi de a garanta autenticitatea provenienţei acestora.
Semnătura digitală dă garanţia că datele nu au fost alterate în timpul circulaţiei
(transmisiei) lor în reţea şi confirmă identitatea persoanei sau autorităţii care le-a semnat.
Aceasta face posibilă asigurarea unor cerinţe principale ale comerţului electronic şi anume
integritatea şi autenticitatea datelor transmite între client şi magazinul virtual. Semnătura
digitală se foloseşte în general atunci când se schimbă informaţii sub formă de text,
necriptate. În aceste cazuri, deşi datorită naturii mesajului nu se foloseşte criptarea, este
necesară garantarea faptului că datele au ajuns la destinatar exact în forma în care au fost
trimise de expeditor şi că nu provin de la un impostor.
5.3.4 Diferenţa dintre câmpurile To, Copy (Cc), Blind copy (Bcc).
Un mesaj e-mail poate fi trimis mai multor destinatari şi prin metodele Cc (Carbon
Copy) şi Bcc (Blind Carbon Copy). Utilizarea acestor metode are sens doar în cazul în
care se doreşte trimiterea unui mesaj la mai multe adrese de e-mail odată.
Spre deosebire de metoda Cc care permite ca toţi destinatarii să poată vedea
adresele de e-mail ale tuturor celor care au primit mesajul, metoda Bcc (Blind=orb) nu
permite acest lucru.
Adresele destinatarilor din câmpurile Cc şi Bcc pot fi completate în mod similar cu
felul în care s-au completat adresele e-mail din câmpul To:.
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
6.1.3 Inserarea unei adrese de e-mail în câmpurile To, Carbon copy (Cc),
Blind carbon copy (Bcc).
Adresa de mail poate fi copiata , se inserează automat daca exista in agenda
utilizatorului sau poate fi scrisa de la tastatura având grija sa respectam structura corecta a
acesteia
Prin apăsarea butonului insert addresses se pot insera drese in câmpurile To ,CC si
BCC
POSDRU/19/1.3/G/34332
6.3 Setări
6.3.1 Adăugarea sau înlăturarea detaliilor mesajelor ca: expeditor, subiect,
data primirii
Din meniul view/customize current view /options se deschide fereastra de dialog
cu acelaşi nume din care se pot alege detaliile care dorim sa apară la vizualizarea
mesajului .
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
Prin accesarea meniului Help din bara de meniuri se deschide fereastra de dialog
cu ajutorul căreia putem găsi informaţii utile despre programul Outlook
POSDRU/19/1.3/G/34332
Se poate crea un folder de cautare in care sa fie duse automat anumite mesaje după
diferite criterii de clasificare .
Daca avem acest folder creat şi îl deschidem din meniul search al acelui folder se
poate alege opțiunea search options care deschide o casetă de dialog cu același nume
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
Una sau mai multe adrese e-mail existente în Address Book, după ce au fost
selectate (utilizând tastele Ctrl sau Shift), pot fi şterse prin intermediul butonului Delete
din Toolbar sau apelând din meniul contextual opţiunea Delete. Acelaşi lucru se poate
realiza dacă de la tastatură se va apăsa tasta <Delete>.
Din meniul New se poate alege opţiunea New distribution list n lista de distribuție
astfel creată se pot adăuga contacte din lista de contacte .
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
BIBLIOGRAFIE
29. Vasile Florescu, Victoria Stanciu, Gabriel Cozgarea, Adrian Cozgarea, Baze de date ,
Editura Economică, București, 1999
30. http://eos.ro/userfiles/files/Microsoft%20Office%20Access%202007.pdf
31. http://www.pc-info.ro
32. http://www.colecotransilvania.ro/lectii/info/access1.pdf
33. http://asis.licee.edu.ro/elev/microsoft_access_2007_ro.pdf
34. http://teacherinforest.wordpress.com/clasa-a-x-a/access-2007/
35. http://cursuriecdl.traducator.info
36. http://www.office-learning.ro/
37. http://its.psu.edu/training/handouts/access_overview.pdf
38. http://office.microsoft.com/en-us/access-help
39. http://facultate.regielive.ro
40. Perry Greg, Microsoft Office 2007 5 in 1. Editura Teora, 2007
41. Karbo Michael, PowerPoint pentru începători, Editura Egmont România, 2007
42. Dulu Ana, Prezentări PowerPoint ECDL Modulul 6, Editura Andreco Educational
Grup, 2007
43. Coordonator dr. Constantin Moştoflei – Stabilitate şi securitate regională, sesiune
anuală de comunicări ştiinţifice, aprilie 2009, Bucureşti, Editura Universităţii
Naţionale de Apărare”Carol I” Bucureşti, http://en.wikipedia.org/wiki/Malware
44. http://en.wikipedia.org/wiki/Malware#Trojan_horses
45. http://windows.microsoft.com/ro-ro/windows-vista/Set-up-Parental-Controls
46. http://ro.php.net/manual/en/function.file.php
47. http://ro.wikipedia.org/wiki/E-mail
48. http://www.theinvestor.ro/it-c/mesageria-instant-culmea-comunicarii-sau-
depersonalizarea-conversatiei/
49. http://www.romedic.ro/intalniri-online-avantaje-si-pericole-0P17631
Modulul 1 – Tehnologia informaţiei
CUPRINS
MODULUL 1 – TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI...........................................................................3
PRELUCRAREA DATELOR........................................................................................................................3
1.1. DATE ŞI INFORMAŢII.......................................................................................................................3
1.2. SISTEM INFORMAŢIONAL. SISTEM INFORMATIC...............................................................................3
I.2. STRUCTURA UNUI CALCULATOR PERSONAL.....................................................................................3
2.1. UNITATEA DE MEMORIE INTERNĂ...................................................................................................4
2.1.1. Memoria ROM (Read Only Memory).......................................................................................4
2.1.2. Memoria RAM (Random Access Memory)...............................................................................4
2.2. UNITATEA CENTRALĂ DE PRELUCRARE (CENTRAL PROCESSING UNIT)..........................................5
2.3. MEMORIA EXTERNĂ........................................................................................................................5
2.3.1. Hard disk (disc fix)...................................................................................................................5
2.3.2.CD-ROM. DVD.........................................................................................................................6
2.3.3. Floppy Disc (discheta)..............................................................................................................6
2.3.4. Disc Zip.....................................................................................................................................6
2.3.5. Disc Jaz.....................................................................................................................................6
2.3.6. Stick (........................................................................................................................................6
2.3.7. Card de memorie (Memory card).............................................................................................7
2.3.8. Media player.............................................................................................................................7
2.3.9. Banda magnetică (magnetic tape)............................................................................................7
2.3.10. Stocare fişiere on-line.............................................................................................................7
2.4. DISPOZITIVE PERIFERICE.................................................................................................................7
2.4.1. Tastatura...................................................................................................................................8
2.4.2. Mouse........................................................................................................................................8
2.4.3. Trackball (bila rulantă)............................................................................................................8
2.4.4. Touchpad..................................................................................................................................8
2.4.5. Scanner.....................................................................................................................................8
2.4.6. Joystick.....................................................................................................................................9
2.4.7. Light pen (creion luminos).......................................................................................................9
2.4.9. Camera Web (Webcam)............................................................................................................9
2.4.11. Modem..................................................................................................................................10
2.4.12. Touchscreen..........................................................................................................................10
2.4.13. Monitor (VDU – Video Display Unit)..................................................................................10
2.4.14. Imprimantă...........................................................................................................................11
2.4.15. Plotter (trasator)...................................................................................................................11
2.4.16. Boxe. Căşti............................................................................................................................11
2.5. INTERFAŢA....................................................................................................................................11
I.3. TIPURI DE CALCULATOARE............................................................................................................12
3.1. MICROCALCULATOARE.................................................................................................................12
3.1.1. Desktop...................................................................................................................................12
3.1.2. Tower......................................................................................................................................13
3.1.3. Notebook.................................................................................................................................13
3.1.4. Tablet PC................................................................................................................................13
3.1.5. Palm Top.................................................................................................................................13
3.1.6.PDA.........................................................................................................................................13
3.1.7. SmartPhone............................................................................................................................13
3.2. MINICALCULATOARE....................................................................................................................14
3.3. CALCULATOARE „MAINFRAME”....................................................................................................14
3.4. SUPERCALCULATOARE..................................................................................................................14
I.4. REŢELE DE CALCULATOARE..........................................................................................................15
POSDRU/19/1.3/G/34332