Sunteți pe pagina 1din 17

Autor:Platon Victoria

Profesor:Bivol Maria
“Astăzi ideile şi modelele pentru
automobilul viitorului s-au înmulţit mai
mult ca oricând, şi se înmulţesc în
continuare pe zi ce trece. Asistăm
neputincioşi la o avalanşă de soluţii noi
privind motorizarea sau transmisia
autovehiculului.”
 Ce este un motor termic?
Motorul este o maşină care transformă o formă oarecare de energie în energie
mecanică.

 Scurt istoric
Încă din veacul al doilea î.e.n., Heron din Alexandria cunoştea forţa de expansiune a vaporilor şi a
construit chiar o turbină cu reacţie. Invenţia lui nu a avut succes datorită faptului că relaţiile de producţie nu
erau favorabile unei aplicaţii mai largi în practică.
Abia în 1707, Demis Papiu reactualizează problema şi construieşte o maşină cu vapori pe care o
instalează pe o corabie. Principiul de funcţionare era următorul: apa fierbea într-un cazan închis şi vaporii
treceau într-un cilindru care împingea un piston; mişcarea alternativă a pistonului era comandată manual prin
deschiderea şi închiderea unor robinete.
Mai târziu, în anul 1765, scoţianul James Watt perfecţionează maşina cu vapori, dându-i forma definitivă
sub care funcţionează şi astăzi.
De-a lungul timpului, turbinele cu vapori s-au dezvoltat foarte mult, extinzându-se pe o scară tot mai
largă. Vaporii de abur au o masă specifică mult mai mică decât a apei şi de aceea trebuie să intre în paletele
turbinei cu o viteză mult mai mare. Această viteză ajunge uneori la 1 km/s iar presiunea la 200 at.
Motoarele cu ardere internă sunt motoarele termice de cea mai largă răspândire. Ele au început să
evolueze mult mai târziu datorită temperaturilor dezvoltate (cca 2000 °C) în corpul motorului. Din acest motiv
dezvoltarea lor a avut loc odată cu dezvoltarea metalurgiei care a ajuns să producă oţeluri şi aliaje suficient de
rezistente. Avantajul acestora faţă de turbinele cu abur este în principal că au gabarite mult mai reduse şi pot fi
puse in funcţiune imediat. Astăzi se construiesc asemenea maşini cu puteri de 2500 CP la o greutate de numai
500g/CP.
O altă maşină termică este motorul Diesel. El a apărut la începutul anului 1900 în Germania şi a fost
inventat de Rudolf Diesel. La aceste motoare, aerul este comprimat rapid în cilindru până la 25-30 at. Această
comprimare ridică temperatura până la 7-800 °C, producând astfel aprinderea combustibilului sub formă de
mici picături produse de un vaporizator. Motorul Diesel este mult mai robust decât motoarele cu explozie şi are
avantajul că foloseşte combustibil ieftin: motorină, ţiţei sau chiar praf de cărbune.

 Se disting următoarele tipuri de motoare
 Electric, magnetic, electromagnetic, sonic, pneumatic,
hydraulic, eolian, geotermic, solar, nuclear, cu reacţie (Coandă,
împingătoare ionice, ionice, cu unde electromagnetice, cu
plasmă, fotonice), termice. Fiind motoarele cele mai vechi, cele
mai utilizate şi cele mai răspândite, motoarele termice (care
transformă energia termică în energie mecanică) se pot clasifica
la rândul lor în două mari categorii: motoare cu ardere externă şi
motoare cu ardere internă. Printre cele mai cunoscute motoare
cu ardere externă menţionăm: motoarele cu aburi şi motoarele
Stirling. Categoria motoarelor cu ardere internă fiind cea mai
răspândită, cea mai utilizată, şi cea mai importantă, cuprinde mai
multe subcategorii, din care vom încerca să enumerăm câteva:
Motorul Lenoir (motorul în doi timpi), motorul Otto (motorul în
patru timpi), motorul Diesel (cu autoaprindere şi injecţie de
combustibil), motorul rotativ Wankel, motorul rotativ Atkinson,
motoarele biodisel, motoarele cu hidrogen, etc.
 Motoarele cu ardere externă cu aburi
Cele mai răspândite motoare cu ardere externă sunt cele cu
aburi. Chiar dacă iniţial au fost utilizate ca motoare navale,
apariţia şi dezvoltarea motoarelor termice cu aburi (cât şi
cea a primelor mecanisme cu came) sunt strâns legate de
apariţia şi dezvoltarea războaielor de ţesut (maşinilor
automate de ţesut).
Pe la 1760 apar războaiele de ţesut şi primele fabrici în
accepţiunea modernă a cuvântului. Era nevoie de primele
motoare. De mai bine de un secol, italianul Giovanni
Branca (1571-1645) propusese utilizarea aburului pentru
acţionarea unor turbine (primul motor termic modern cu
ardere externă cu aburi construit de inginerul şi arhitectul
italian Giovanni BRANCA, a fost o turbină cu aburi
 Elementele componente ale motorului
 Astfel putem spune că motorul cu ardere internă, cu piston, este un motor termic
care, prin evoluția amestecului combustibil, transformă energia termică în lucru
mecanic. Evoluția amestecului combustibil în motor este realizată cu
ajutorul pistonului, care, prin intermediul mecanismului bielă-manivelă, transformă
mișcarea alternativă de translație în mișcare de rotație.
 Foto: Secțiune printr-un motor termic.
Sursa: Wikimedia Commons
 În figura de mai sus se prezintă o secțiune printr-un motor termic cu piston:
 bujie (în cazul unui motor diesel locul bujiei este luat de injector)
 arbore cu came
 supapa de admisie
 galerie de admisie
 chiulasă
 blocul motor
 arbore cotit
 bielă
 piston
 bolț
 segmenți
 galerie de evacuare
 supapa de evacuare
 arbore cu came
Elementele componente ale motorului
Evoluția amestecului combustibil în motor este
realizată cu ajutorul pistonului, care, prin intermediul
mecanismului bielă-manivelă, transformă mișcarea
alternativă de translație în mișcare de rotație.
În figura se prezintă o secțiune printr-un motor termic
cu piston:
bujie (în cazul unui motor diesel locul bujiei este luat de
injector)
arbore cu came
supapa de admisie
galerie de admisie
chiulasă
blocul motor
arbore cotit
bielă
piston
bolț
segmenți
galerie de evacuare
supapa de evacuare
arbore cu came
Cunoscând elementele componente ale unui motor putem discuta despre principiul
de funcționare. După cum am mai menționat un ciclu motor complet reprezintă
succesiunea de operații care conduce la obținerea de lucru mecanic. Astfel putem
deosebi: motoare în doi timpi și motoare în patru timpi. Deoarece automobilele
sunt echipate într-o proporție foarte mare, aproape exclusiv, cu motoare în patru
timpi, în acest articol, ne vom rezuma doar la studiul acestora.
 Definiția PMI și PME
 Înainte de a discuta ciclul motorului definim doi termeni des utilizați în
domeniul motoarelor pentru automobile:
 Punctul Mort Interior (PMI)
• este poziția în care pistonul este cel mai aproape de chiulasă, iar
axa bielei este în continuarea axei pistonului
• este punctul în care viteza pistonul este nulă
• este poziția pistonului la care corespunde volumului minim ocupat de fluidul
motor în cilindru
 Punctul Mort Exterior (PME)
• este poziția în care pistonul este cel mai departe de chiulasă iar
axa bielei este în continuarea axei pistonului
• este punctul în care viteza pistonului este nulă
• este poziția pistonului la care corespunde volumului maxim ocupat de fluidul
motor în cilindru
 Având toate noțiunile de baza putem trece la explicarea celor patru
timpi care definesc un ciclu motor:
• timpul 1: admisia sau admisiunea
• timpul 2: comprimarea sau compresia
• timpul 3: destinderea
• timpul 4: evacuarea
Ciclul de funcționare în patru timpi al motorului
Timpul 1: ADMISIA
supapa de admisie este deschisă, aerul (diesel) sau amestec aer-combustibil (benzină) este introdus în cilindru
supapa de evacuare este închisă pentru a împiedica introducerea de gaze arse înapoi în cilindru
pistonul pleacă din PMI și se deplasează către PME
Timpul 2: COMPRIMAREA
ambele supape sunt închise
pistonul se deplasează de la PME la PMI comprimând aerul/amestecul
carburant din interiorul cilindrului
Timpul 3: DESTINDEREA
ambele supape sunt închise
pistonul pleacă din PMI și se deplasează către PME fiind împins de presiunea
generată în urma arderii amestecului carburant
Timpul 4: EVACUAREA
supapa de admisie este închisă
supapa de evacuare este deschisă
pistonul se deplasează de la PME la PMI evacuând gazele arse din interiorul
cilindrului
Revolutia industriala.
 Revoluția industrială a fost un proces tehnic complex prin care munca manuală a fost
înlocuită cu mașinismul. În acest proces mecanizat muncitorului îi revine rolul de
supraveghere, reglare și alimentare a mașinii și control al calității. Revoluția
industrială a avut ca efect creșterea producției, dezvoltarea orașelor și a științei.
 Primul domeniu în care a fost utilizată mașina cu abur a fost industria textilă.
 Impactul social al revoluției industriale a marcat dezvoltarea diviziunii sociale a
muncii, au apărut noi ramuri de producție, noi centre industriale, s-au impus relațiile
economice capitaliste în fața celor feudale. De asemenea, apare clasa mijlocie,
categorie ce beneficia de câștiguri financiare rezonabile și care avea un comportament
atent față de elitele burgheze sau aristocratice. Se observă o mare schimbare în
vestimentație și în investițiile pentru locuințele aspectuoase și confortabile. Dintre
toate clasele sociale se afirmă burghezia, cea care este o clasă de bază a societății
capitaliste.
 Impactul tehnic a provocat o puternică impulsionare în domeniul invențiilor, apar
fabrici, uzine, iar munca manuala se înlocuiește cu cea mecanizată. O importantă
invenție a fost făcută in anul 1760, când James Watt a inventat motorul cu aburi, care
a început să fie utilizat în diferite ramuri ale industriei. În anul 1829 inventatorul și
inginerul englez George Stephenson inaugurează locomotiva „Racheta”, care este
considerată prima locomotivă rentabilă.
Influente negative a dezvoltarii
tehnice asupra mediului ambiant
 Industria este considerata la ora actuala drept cea mai importanta sursa de poluare. Poluarea
industriala porneste de la problema poluarii la locul de munca si pana la consecintele ecologice ce
intereseaza globul terestru in intregime. Poluarea la locul de munca se caracterizeaza prin prezenta
substantelor sau factorilor fizici vatamatori in zona locului de munca, poate avea urmari boli
profesionale. Poluarea industriala a mediului ambiant se propaga mai ales pe calea aerului si apei.
Pentru poluarea aerului este vinovata atat industria producatoare de energie electrica, prin gazele
evacuate de la centralele termoelectrice, cat si alte ramuri industriale: metalurgia feroasa si neferoasa,
chimica si a materialelor de constructii.
 Industria extractiva conduce la scoaterea din productie pentru mult timp a terenului
exploatat .Exploatarile sunt precedate de descopertarea solului fertil, apoi a rocii sterile, care acopera
zacamantul.Siderurgia polueaza mediul prin emiterea de fum format din pulberi, combustibili nearsi,
cenusa, gaze de ardere .
 Industria metalelor neferoase elimina noxe ca : oxid de zinc, dioxid de sulf,plumb, fluoruri,
cloruri, care afecteaza viata animalelor sau,in anumite cazuri, structurile metalice ale constructiilor.
 Industria materialelor de constructii polueaza atmosfera cu pulberi care pot sedimenta,
afectand vegetatia, modificand reactia solurilor. Industria termoenergetica si a petrolului emana gaze,
pulberi, degaja fum si hidrocarburi daunatoare culturilor agricole.
 Industria materialelor plastice elimina gaze de tip vinil,compusi greu degradabili, cu mirosuri
care determina stari de disconfort.

S-ar putea să vă placă și