CAPITOLUL I: CIRCUITE DE CURENT CONTINUU

CAPITOLUL I: CIRCUITE DE CURENT CONTINUU

1.1. Elementele de circuit

Comportarea unui element de circuit este descrisa de relatiile intre curentii bornelor
(terminalelor) si tensiunile intre aceste borne. Un curent al unui terminal are un sens de
referinta simbolizat printr-o sageata; o tensiune intre doua borne are un sens de referinta
simbolizat prin alta sageata. Atunci cand sagetile curentului si tensiunii “ies din aceeasi
borna” U si I sunt asociate dupa regula de la receptoare. Daca sagetile curentului si tensiunii
nu “ies din aceeasi borna”, U si I sunt asociate dupa regula de la generatoare.

Regula de la receptoare Regula de la generatoare

Rezistenta liniara:

Rezistorul ideal este elemenul dipolar de circuit pentru

care multimea perechilor admisibile tensiune-curent poate fi
reprezentata printr-o curba in planul U-I. Daca curba este o
dreapta care trece prin origine, rezistorul este liniar. Aceasta
curba se numeste caracteristica rezistorului. Ecuatia f(U,I)=0 a
acestei curbe se numeste ecuatia constitutiva a rezistorului. Un
rezistor liniar satisface legea lui Ohm: U = R ⋅ I , unde U este
tensiunea la borne, I este intensitatea curentului si R este
rezistenta. Daca U se masoara in V(volt) si I in A(amper)
atunci R se masoara in Ω(ohm)

6
ELEMENTE DE INGINERIE ELECTRICA

Sursa ideala de tensiune:

Sursa ideala de tensiune este caracterizata de ecuatia

constitutiva U=E, pentru -∞<I<∞, unde E se numeste tensiunea
electromotoare a sursei. Spunem ca sursa este ideala deoarece
tensiunea la borne nu depinde de intensitatea curentului prin
sursa. Daca E nu depinde de nici o marime (tensiune sau
curent) a circuitului in care este conectata sursa, spunem ca
avem o sursa independenta.

Sursa ideala de curent:

Sursa ideala de curent este caracterizata de ecuatia

constitutiva I=IS pentru -∞<U<∞ unde IS se numeste curentul
electromotor al sursei. Spunem ca sursa este ideala deoarece
intensitatea curentului prin sursa nu depinde de tensiunea la
borne. Daca IS nu depinde de nici o marime (tensiune sau
curent) a circuitului in care este conectata sursa, spunem ca
avem o sursa independenta.

Intr-un circuit fizic bornele dispozitivelor sunt conectate intre ele prin conductoare de
legatura. Un circuit electric este format dintr-o multime de elemente de circuit ale caror borne
sunt conectate direct intre ele.

1.2.Elemente de topologie a circuitelor

Topologia circuitelor se refera la modul de conectare a elementelor de circuit. Unui

circuit electric i se ataseaza un graf constituit dintr-o multime de noduri (1, 2, ..., N) legate
intre ele prin laturi (l1, l2, ..., lL). Daca laturile sunt orientate (au sens de referinta), graful este
orientat. Graful circuitului contine toate informatiile despre interconectarea elementelor de
circuit, dar nu contine informatii asupra dependentelor dintre Uk si Ik.

7
 CAPITOLUL I: CIRCUITE DE CURENT CONTINUU

Orice element de circuit poate fi reprezentat printr-un element al grafului. De exemplu

un dipol se reprezinta printr-o latura a grafului conectata intre cele doua noduri

Graful circuitului se obtine reprezentand toate elementele de circuit prin grafuri

interconectate intre ele la fel ca elementele carora le corespund. Acesta descrie proprietatile
de interconexiune ale circuitului si, daca este orientat, arata si sensurile curentilor si
tensiunilor.

EXEMPLU:

Intr-un graf G cu N noduri si L laturi se definesc urmatoarele multimi de laturi:

1. LATURA este o portiune din circuit formata din elemente conectate in serie
(parcurse de acelasi curent)
2. NODUL este un punct al retelei in care sunt conectate cel putin trei laturi: N1={1, 6,
7} sau N2={2, 3, 5, 6} sunt doua noduri in exemplul precedent.
3. SECTIUNEA este o multime de laturi intersectate de o suprafata inchisa care are in
interior cel putin un nod. Σ1={1, 2, 3, 7}este o sectiune in exemplul precedent.
4. O BUCLA este o multime de laturi care formeaza o cale inchisa; fiecare latura intra
o singura data in aceasta cale. In exemplul precedent B1={1, 2, 6} si B2={3, 4, 5} sunt bucle.
5. Un ARBORE este o multime de laturi care conecteaza intre ele toate nodurile din G
fara sa formeze bucle. In exemplul precedent A={1, 2, 3, 4} este un arbore. Un graf poate
avea mai multi arbori. O latura a arborelui se numeste ramura. Un arbore are N-1 laturi.
6. Un COARBORE este format din multimea laturilor grafului care nu sunt continute
in arborele corespunzator A. În exemplul precedent coarborele C={5, 6, 7, 8} corespunde

8
ELEMENTE DE INGINERIE ELECTRICA

arborelui A={1, 2, 3, 4}. Numarul coarborilor este acelasi cu al arborilor. Un coarbore contine
L-N+1 laturi. O latura a coarborelui se numeste coarda.
7. SISTEMUL FUNDAMENTAL DE BUCLE este multimea buclelor obtinute
atasand la o coarda calea din arbore care uneste nodurile coardei respective. Deci numarul
buclelor fundamentale este L-N+1 (acelasi cu numarul coardelor). In exemplul precedent
sistemul fundamental de bucle in raport cu arborele A={1, 2, 3, 4} este format din L-N+1=4
bucle ({1, 2, 6}, {1, 2, 3, 7}, {3, 4, 5}, {2, 3, 4, 8}).
8. SISTEMUL FUNDAMENTAL DE SECTIUNI este multimea sectiunilor pentru
care fiecare suprafata Σk intersecteaza cate o singura latura a arborelui. Deci numarul
sectiunilor fundamentale dintr-un graf este N-1 (acelasi cu numarul ramurilor). In exemplul
precedent sistemul fundamental de sectiuni este format din N-1=4 sectiuni ({1, 6, 7}, {2, 6, 7,
8}, {3, 5, 7, 8}, {4, 5, 8}).

1.3.Teoremele lui Kirchhoff

1.3.1. Teorema I a lui Kirchhoff (Teorema referitoare la curenti)

ENUNT: Suma algebrica a curentilor laturilor ce se intalnesc intr-un nod de circuit

este nula.
A lg

∑I
k∈N
k =0 (1.1)

In aceasta suma se considera cu + curentii care ies din nodul N si cu - curentii care
intra in nod. Altfel spus, suma curentilor care intra intr-un nod este egala cu suma curentilor
care ies din acel nod.

EXEMPLU:

9
 CAPITOLUL I: CIRCUITE DE CURENT CONTINUU

I1 + I 2 − I 3 + I 4 − I 5 = 0 I1 + I 2 − I 3 + I 4 + I 5 + I 6 − I 7 + I 8 = 0

OBSERVATIE: O suprafata inchisa S poate contine in interior unul sau mai multe
noduri.

1.3.2. Teorema a II a lui Kirchhoff (Teorema referitoare la tensiuni)

ENUNT: Suma algebrica a tuturor tensiunilor de-a lungul unei bucle de circuit este
nula.
A lg

∑U
k∈B
k =0 (1.2)

In aceasta suma se considera cu + tensiunile orientate in sensul de parcurgere a buclei

si cu - tensiunile orientate in sens contrar acestuia.

EXEMPLU:

R1 ⋅ I 1 − E1 − U S + E 2 − R2 ⋅ I 2 = 0

OBSERVATIE: A doua teorema a lui Kirchhoff se scrie pentru B = L − N + 1 bucle.

1.4.Teorema conservarii puterilor

Teorema se poate enunta in doua moduri:

a) Suma algebrica a puterilor primite de toate laturile circuitului este nula:
L

∑U
k∈1
k ⋅ Ik = 0 (1.3)

10
ELEMENTE DE INGINERIE ELECTRICA

OBSERVATII:
Relatia (1.3) este scrisa cu conventia de la receptoare pentru toate laturile circuitului.
Daca se tine cont de faptul ca pentru rezistente U = R ⋅ I , pentru sursele ideale de
tensiune U = E iar pentru cele ideale de curent I = I S si de regula de la generatoare, rezulta a
doua forma a teoremei.

b) Suma algebrica a puterilor debitate de sursele din retea este egala cu suma puterilor
disipate in rezistentele laturilor:
L L L

∑E
k∈1
k ⋅ I k + ∑ U S ⋅ I S = ∑ Rk ⋅ I k2
k∈1 k∈1
(1.4)

1.5. Teoremele rezistentelor echivalente

In curent continuu, rezistenta echivalenta intre doua borne ale unui circuit electric
oarecare este prin definitie raportul dintre tensiunea aplicata la borne si curentul pe care il
absoarbe, cu sensurile de referinta dupa regula de la receptoare:
U
Re = (1.5)
I

Se vor studia doua cazuri particulare.

a) Rezistoare conectate in serie

Se considera un circuit cu doua borne de acces format din N rezistoare legate in serie.
Se urmareste obtinerea unui circuit echivalent (care sa aiba la borne aceeasi tensiune U si care
sa absoarba acelasi curent I).

Din teorema I a lui Kirchhoff rezulta ca rezistoareale sunt parcurse de acelasi curent:
I1 = I 2 = L = I N = I (1.6)

11
 CAPITOLUL I: CIRCUITE DE CURENT CONTINUU

Din legea lui Ohm obtinem:

U 1 = R1 ⋅ I
U 2 = R2 ⋅ I
(1.7)
M
U N = RN ⋅ I

Din teorema a II-a a lui Kirchhoff rezulta:

U = U1 + U 2 + L + U N (1.8)

Inlocuind rezulta:
Re ⋅ I = R1 ⋅ I + R2 ⋅ I + L R N ⋅ I (1.9)

Simplificand cu I obtinem:
Re = R1 + R2 + L R N (1.10)
sau
N
Re = ∑ R k (1.11)
k =1

b) Rezistoare conectate in paralel

Se considera un circuit cu doua borne de acces format din N rezistoare legate in

paralel. Se urmareste determinarea unui circuit mai simplu echivalent cu. Pentru ambele
circuite marimile la borne sunt U si I.

Din teoremele lui Kirchhoff rezulta:

12
ELEMENTE DE INGINERIE ELECTRICA

U = U1 = U 2 = L = U N (1.12)

Din legea lui Ohm obtinem:

U
I1 =
R1
U
I2 =
R2 (1.13)
M
U
IN =
RN

Iar din teorema I a lui Kirchhoff rezulta:

I = I1 + I 2 + L + I N (1.14)

Inlocuind legea lui Ohm in TIKrezulta:

U U U U
= + +L+ (1.15)
Re R1 R2 RN

Simplificand cu U obtinem:
1 1 1 1
= + +L+ (1.16)
Re R1 R2 RN
sau
1 N
1
=∑ (1.17)
Re k =1 Rk

1
OBSERVATIE: Marimea se numeste conductanta, se noteaza cu G si se masoara
R
in Siemens sau Ohm la -1

1.6. Teorema superpozitiei

In orice sistem a carui functionare este descrisa de ecuatii liniare se poate formula o
teorema de superpozitie.

13
 CAPITOLUL I: CIRCUITE DE CURENT CONTINUU

TEOREMA: Intr-un circuit liniar cu mai multe surse independente care are o solutie si
numai una, orice curent sau tensiune xi asociat laturii i a grafului circuitului se poate calcula
ca fiind suma algebrica a curentilor sau tensiunilor produse de fiecare sursa independenta
luata separat, atunci cand celelalte surse independente sunt pasivizate:

OBSERVAŢII:
i) sursa de tensiune se pasivizeaza prin inlocuirea cu un rezistor avand R=0 (scurtcircuit):

ii) sursa de curent se pasivizeaza prin inlocuirea cu un rezistor avand R=∞ (gol):

iii) in general nu este eficient sa se calculeze raspunsul unui circuit considerand pe rand
raspunsul corespunzator fiecarei surse independente

EXEMPLU:

= +

Aplicand teorema superpozitiei si tinand cont de sensul curentilor, curentii din laturile
circuitului se pot calcula astfel:
I1 = − I1′ + I1′′
I 2 = I 2′ − I 2′′
I 3 = I 3′ + I 3′′

14