CAPITOLUL IX: Masina Asincrona

CAPITOLUL IX: Masina Asincrona

9.1. Generalitati

Maşinile electrice sunt echipamente electrice destinate conversiei energiei mecanice in

energie electrica sau invers. Maşinile electrice care convertesc energia mecanica in energie
electrica se numesc generatoare electrice iar cele care convertesc energia electrica in energie
mecanica se numesc motoare electrice. Maşinile electrice care absorb energie electrica pe la
borne si energie mecanica pe la ax si le convertesc in caldura, functioneaza in regim de frana
electromagnetica.
Maşina asincrona (MAS) numita si masina de inductie este maşina electrica cu cea
mai mare utilizare datorita performantelor si avantajelor pe care le are. MAS este ieftina,
robusta si prezinta cost de intretinere scazut, randament ridicat, siguranta in exploatare si
punere in functionare simpla. MAS se foloseşte mai ales ca motor electric, regim care se va
examina în acest capitol si mai rar in regim de frana. Funcţionarea MAS se bazează pe
folosirea câmpului magnetic învârtitor creat cu ajutorul curenţilor alternativi. Uzual MAS se
realizează ca masina trifazată, cu statorul inductor si rotorul indus. La puteri mici ea se
realizează şi ca masina monofazată iar în unele sisteme de automatizare se folosesc
servomotoare asincrone bifazate.

9.2. Elemente constructive de bază ale maşinii asincrone

Maşina asincrona se compune din două părţi constructive de bază: statorul şi rotorul,
separate de intrefier.
Statorul este partea imobilă a maşinii şi cuprinde: miezul feromagnetic statoric (1),
înfăşurarea statorică (2), carcasa (3) şi scuturile portlagăr (4). Unul din scuturile portlagar
poarta portperiile (5) si periile colectoare (6). În scuturile frontale (4) se montează lagărele pe
care se sprijină axul rotorului.
Rotorul este partea mobilă a maşinii şi curpinde: arborele masinii (7) care poarta
miezul feromagnetic rotoric (8), înfăşurarea rotorică (9), ventilatorul (10) şi inelele colectoare
(11).

78
ELECTROTEHNICA

Fig. 9.1. Motor asincron trifazat cu rotorul bobinat

Miezul feromagnetic statoric (1) are o formă cilindrică şi se execută din tole stanţate
din tablă silicioasă normal aliată de 0,5 mm grosime, izolate între ele cu un strat de lac izolant
sau de oxizi. Pe partea interioara a miezului sunt stantate crestaturi uniform repartizate,
orientate axial în care sunt aşezate înfăşurările statorice.
Înfăşurarea statorului (2) la maşinile asincrone este repartizată şi se conectează la
reţeaua electrică de curent alternativ de la care maşina primeste puterea electrica. La puteri
mijlocii şi mari înfăşurările statorului sunt uzual trifazate conectate în stea sau în triunghi. La
puteri mici se folosesc şi înfăşurări monofazate sau bifazate. Înfăşurarea este realizata cu
conductor de cupru izolat cu email, tesatura de sticla impregnata cu lacuri electroizolante,
micanita sau alt material electriozolant.
Carcasa maşinii (3) se execută prin turnare din aluminiu sau fontă, sau prin sudare
din tablă de oţel. Carcasa poartă tălpile de fixare ale maşinii (12), inelul de ridicare (13), cutia
de borne (14) şi plăcuţa indicatoare (15).
Miezul feromagnetic al rotorului (8) are o formă cilindrică şi se execută din tole
stanţate din tablă silicioasă normal aliată de 0,5 mm grosime la fel ca si statorul care nu se
izoleaza. Pe partea exterioara a miezului sunt stantate crestaturi uniform repartizate, orientate
axial în care sunt aşezate înfăşurările rotorice.
Înfăşurarea rotorului (9) la maşinile asincrone de constructie normala este realizata
cu acelasi numar de poli ca si infasurarea statorica. Înfăşurarea se realizeaza in doua variante

79
 CAPITOLUL IX: Masina Asincrona

constructive: bobinata si in scurtcircuit sau in colivie. La masina cu rotorul bobinat

infasurarea este executata din conductor de cupru sau aluminiu, izolat, iar bobinele infasurarii
sunt asezate in crestaturile rotorului. La masina cu rotorul in scurtcircuit colivia este realizata
din bare de cupru sau aluminiu neizolate introduse in crestaturi si scurtcircuitate in partea
frontala cu inele de scurtcircuitare. Colivia din aluminiu se realizeaza prin turnare.
Infasurarile in colivie sunt polifazate. Infasurarile bobinate se realizeaza ca infasurari
trifazate, se conecteaza in stea sau in triunghi iar capetele bobinelor sunt conectate la inelele
colectoare (11).
Intrefierul este spatiul liber dintre miezul feromagnetic al statorului si rotorului.
Largimea intrefierului la masina asincrona este constanta (neglijand deschiderea crestaturilor)
si are o valoare foarte mica (0,1 - 2mm) pentru a rezulta un curent de magnetizare cat mai
scazut respectiv un factor de putere ridicat.

9.3. Principiul de funcţionare al motorului asincron

Se consideră o maşină asincronă la care înfăşurarea statorică este alimentată cu un

sistem trifazat simetric de tensiuni. Înfăşurarea fiind închisă, prin fazele ei trece un sistem de
curenţi trifazaţi simetric care generează în întrefier un câmp magnetic învârtitor cu viteza
unghiulară de sincronism Ω1 data de relatia:
Ω1 = 2π n1 (9.1)
unde n1 este turaţia câmpului magnetic de sincronism.
Câmpul magnetic variabil în timp din întrefier induce în înfăşurarea rotorică un sistem
de tensiuni trifazat simetric. Înfăşurarea rotorică fiind închisă, prin înfăşurare trece un sistem
de curenţi trifazat simetric care produce în întrefierul maşinii un câmp magnetic învârtitor de
aceeaşi viteză unghiulară Ω1 ca şi cel produs de înfăşurarea statorică şi de acelaşi sens.
Rezultanta celor 2 câmpuri acţionează asupra înfăşurărilor statorice şi rotorice parcurse de
curenţi determinând asupra lor un cuplu de forţe de sens contrar care pune rotorul in miscare
cu viteza unghiulară Ω .
Viteza unghiulară a rotorului Ω este data de relatia:
Ω = 2π n (9.2)
unde n este turaţia rotorului.
Viteza relativă dintre viteza unghiulară şi viteza unghiulară a rotorului este Ω 2 .

80
ELECTROTEHNICA

Ω 2 = Ω1 − Ω (9.3)
Se defineşte mărimea alunecare s ca fiind raportul dintre viteza unghiulară relativă şi
viteza unghiulară a câmpului magnetic Ω1 :
Ω 2 Ω1 − Ω Ω
s= = = 1− <1 (9.4)
Ω1 Ω1 Ω1
sau in functie de turaţia câmpului magnetic de sincronism si de turaţia rotorului:
n1 − n
s= (9.5)
n1
Frecvenţa curentilor secundari, respectiv rotorici, poate fi exprimata in funcţie de
alunecare si frecventa tensiunii de alimentare prin relatia:
f 2 = s f1 (9.6)

9.4. Ecuaţiile MAS şi schema echivalentă

Ecuatiile de functionare ale masinii asincrone precum si schema ei echivalenta de pot

deduce folosind teoria transformatorului electric cu precizarile:
• Intre stator (primar) si rotor (secundar) exista un intrefier cu consecinte negative asupra
marimii curentului de mers in gol in raport cu transformatorul.
• Tensiunile induse in rotor (secundar) au natura unor tensiuni de miscare nu de
transformare avand insa expresii similare.
Pentru o faza, circutul echivalent este:

Fig. 9.2
Unde:
- e1 si e2 sunt tensiunile electromotoare induse de campul magnetic in infasurarile din
primar si secundar:

81
 CAPITOLUL IX: Masina Asincrona

dΦ1 dΦ 2
e1 = − ; e2 = − (9.7)
dt dt
- eσ 1 si eσ 2 sunt tensiunile electromotoare induse de fluxurile de dispersie in
infasurarile din primar si secundar:
di1 di2
eσ 1 = − Lσ 1 ; eσ 2 = − Lσ 2 (9.8)
dt dt
Cu aceste notatii, ecuatiile teoremei a 2-a a lui Kirchhoff sunt:
⎧u1 = R1i1 − eσ 1 − e1
⎨ (9.9)
⎩0 = − R2 i2 + eσ 2 + e2
In complex se obtine:
⎧U 1 = R1 I 1 + jωLσ 1 I 1 − E 1 ⎧U 1 = R1 I 1 + jX σ 1 I 1 − E 1
⎪ ⎪
⎨ R2 sau ⎨ R2 (9.10)
⎪⎩0 = s I 2 + jωLσ 2 I 2 − E 2 ⎪⎩0 = s I 2 + jX σ 2 I 2 − E 2

Unde:
- I 1 şi I 2 - sunt fazorii curenţilor în înfăşurările de fază din primar, respectiv din
secundar;
- E 1 şi E 2 - sunt fazorii tensiunilor electromotoare induse de fluxul util în înfăşurările
de fază din primar, respectiv din secundar;
-U 1 şi U 2 - este fazorul tensiunii la bornele unei înfăşurări de fază din primar,
respectiv din secundar;
- R1 şi R2 - sunt rezistenţele pe fază în curent alternativ ale circuitelor din primar,
respectiv secundar la frecvenţele curenţilor prin aceste circuite;
- X σ 1 şi X σ 2 - sunt reactanţele de dipersie pe fază ale circuitelor din primar, respectiv

secundar considerate la frecvenţa f1 a curentului din circuitul primar;

- s - este alunecarea corespunzătoare turaţiei n a rotorului şi turaţiei n1 a câmpului
învârtitor,

Raportând înfăşurările cu scopul de a se putea compara între ele mărimile electrice

primare cu cele secundare, se obtine:
⎧U 1 = R1 I 1 + jX σ 1 I 1 − E 1
⎪
⎨ R2′ (9.11)
⎪⎩0 = s I ′ 2 + jX σ′ 2 I ′ 2 + E 1

82
ELECTROTEHNICA

Pe baza acestor ecuaţiilor se poate construi schema echivalentă a maşinii asincrone

raportate la primar, reprezentată în figura 9.3. Deoarece tensiunea electromotoare indusă în
primar este egală cu tensiunea electromotoare indusă în secundarul maşinii raportate, cele
două circuite ale maşinii, circuitul primar şi circuitul secundar, au fost conectate galvanic la
bornele tensiunii − E 1 .

Fig. 9.3

9.5. Diagrama energetică şi randamentul motorului asincron

În regimul de motor, maşina are înfăşurarea statorică (inductoare) conectată la reţeaua

de alimentare şi absoarbe puterea electrică activă
P 1 = 3U 1 I 1 cos ϕ1 (9.12)
unde U1 şi I1 sunt mărimile de fază (valori efective) caracteristice fazei reprezentative, iar
cos ϕ1 este factorul de putere în circuitul statoric. La trecerea curentului prin înfăşurarea
statorică (cu rezistenţa de fază R1) apar pierderi de tip Joule
PJ 1 = 3R1 I 12 (9.13)
iar datorită fluxului magnetic variabil în timp se produc pierderi în miezul feromagnetic
statoric, prin curenţi turbionari şi prin histerezis, PFe1
Puterea care se transmite pe cale electromagnetică rotorului (indusul) se numeşte
putere electromagnetică şi se poate exprima astfel:
Pe = P 1 − PJ 1 − PFe (9.14)
În rotor se produc pierderi Joule în înfăşurări:
PJ 2 = 3R2 I 22 (9.15)

83
 CAPITOLUL IX: Masina Asincrona

Mai apar pierderi mecanice, datorită frecărilor din lagăre şi ventilaţiei Pfv, iar puterea
utilă, de natură mecanică la nivelul arborelui, are expresia:
P2 = P e − PJ 2 − Pfv (9.16)
Cu datele de mai sus se poate reprezenta o diagramă a bilanţului de puteri

Fig. 9.4 Bilanţul de puteri active al motorului asincron

Luand in considerare bilantul puterilor active rezulta randamentul MAS dat de relatia:
P2 P2
η= = (9.17)
P1 P2 + PJ 1 + PFe + PJ 2 + Pfv
Pentru motoarele asincrone de putere medie (10 – 100kW) randamentul este
η = 85 ÷ 92 % , iar la puteri sub 1kW, η =< 75 % . Randamentul are un maxim η max , la o
sarcină care in mod obisnuit este mai mică de cea nominală P = [0,5 − 0,75] Pn .

84