SCALA DE ANXIETATE CATTELL

- Consideraţii generale asupra testului. Semnificaţia

anxietăţii -
Anxietatea este un simptom central în psihopatologie şi aprecierea sa ridică probleme serioase clinicienilor.
Estimarea ei directă constituie, într-adevăr, o interferenţă plecînd de la observarea manifestărilor somatice şi de
la verbalizările bolnavului. Însă manifestările somatice ale anxietăţii nu variază în paralel cu intensitatea
resimţită şi introspecţia trecutului acestora nu este posibilă decît în cazul bolnavilor cu un nivel intelectual relativ
ridicat. Pe de altă parte, anumiţi subiecţi îşi inhibă manifestările anxioase, făcînd astfel şi mai dificilă judecarea
corectă a simptomului.
Importanţa manifestării anxioase pentru psihicul subiecţilor a determinat de mult timp pe psihologi să dezvolte
o metodă de măsurare obiectivă a acestei emoţii posibile. În mod schematic, s-au utilizat în sfera scărilor de
apreciere (ca de exemplu Scările lui Wittenborn, care sistematizează examenul clinic) trei feluri de instrumente:
1) tehnici psiho-fiziologice: poligrafie, electromiografie, înregistrarea clipirii pleoapelor, electroencefalografie;
2) teste obiective şi proiective de personalitate: desenul în oglindă, Indicele Wechsler-Bellevue, Testul
Rorschach;
3) chestionare de personalitate.
Oricare ar fi interesul pentru alte metode, se pare că în actualitate sînt tehnicile care permit obţinerea cea mai
simplă a unei aprecieri corecte şi cantitative a nivelului anxietăţii.
Chestionarele de anxietate au fie o validitate aparentă, fie o validitate empirică, fie una factorială. Scările
clasice ale lui Taylor, Welsh, Modlin şi Purcell (derivate din M.M.P.I.) au, în general, în acelaşi timp, o validitate
aparentă şi empirică. Validitatea factorială a anxietăţii ridică într-adevăr o problemă. Eysenck, de exemplu,
estimează că anxietatea nu este un factor, dar poate fi explicată prin combinarea factorilor de nevrozism şi de
extraversiune. De fapt, un studiu îngrijit al literaturii de specialitate arată că în analizele factoriale ale
chestionarelor aplicate subiecţilor normali sau patologici se izolează un factor, oblic în raport cu factorul de
nevrozism, dar diferit de el.
Cattell a ajuns la concluzia că factorul de anxietate poate fi considerat ca un factor de ordin secund, noţiune
care confirmă perfect datele psihopatologiei, în cadrul factorilor primari exploraţi prin testul 16 P.F.
Cattell a putut construi astfel un chestionar de anxietate, compus din 40 de itemi. În despuierea lui, acesta
permite obţinerea unei note generale de anxietate, ca măsură a factorului de anxietate, şi două note distincte A şi
B, corespunzînd respectiv anxietăţii manifeste şi anxietăţii voalate. Pe de altă parte, este posibil studiul celor
cinci factori primari ai personalităţii care saturează factorul secundar de anxietate, obţinînd astfel o informaţie
asupra etiologiei psihologice a simptomului:
 factorul Q3 (8 itemi): nota Q3 indică în ce măsură anxietatea este legată de structurile caracteriale social
aprobate;
 factorul C (6 itemi): nota C dovedeşte slăbiciunea eului şi rolul său în apariţia anxietăţii;
 factorul L (4 itemi): nota L dovedeşte contribuţia sentimentului de insecuritate socială la anxietate;
 factorul O (12 itemi): nota O exprimă anxietatea derivînd din presiunea supraeului;
 factorul Q4 (10 itemi): nota Q4 dovedeşte rolul forţelor pulsionale ale subiectului în geneza anxietăţii.
Aceste cinci note sînt, evident, bazate pe un număr restrîns de itemi şi unele dintre ele au o validitate slabă. Ele
furnizează, totuşi, indicaţii interferente care pot fi confirmate prin aplicarea chestionarului 16 P.F. aceluiaşi
subiect.
Chestionarul de anxietate Cattell (care poartă titlul discret de “Foaie de auto-analiză”), de aplicaţie rapidă,
oferă avantajul de a permite printr-o singură aplicare nu doar o apreciere a nivelului general de anxietate (nota
A^B), ci şi o apreciere a anxietăţii manifeste, respectiv a anxietăţii voalate.
Chestionarul a fost validat empiric în nevroze şi psihoze. Îşi găseşte aplicaţia în situaţii clinice, dar şi în
orientarea vocaţională (pentru a decela subiecţii cu un nivel anormal de anxietate).

- Descrierea factorilor. Construcţia scării factoriale -

O scară adevărată trebuie să aibă o semnificaţie, o definiţie unică şi trebuie să fie în mod ştiinţific capabilă de
reprodus în funcţie de anumite legi.
Trebuie mai întîi făcută distincţia între nevrotism şi anxietate. Nevrotismul, adică o trăsătură demonstrată în
mod statistic ca unitară U.I. 23 în Indexul Universal al factorilor psihologiei, a fost regăsit în mod repetat ca o
unitate de către Cattell, Rosenthal, Eysenck în cazurile clinice şi Gruen la copii. Este o trăsătură fundamentală,
caracterizabilă în limbaj obişnuit prin:
- defect general de adaptabilitate;
- surmenaj;
- epuizare;
- rigiditate.
Factorul general de anxietate U.I. 24 s-a evidenţiat distinct pe parcursul analizei factoriale şi se caracterizează
prin note ridicate la listele obiective de:
- tensiune;
- instabilitate;
- lipsă de încredere în propria persoană;
- rezervă în a-şi asuma un risc;
- tremurat;
- diverse semne psiho-somatice.
Există o tendinţă la nevroticii care au o notă crescută la U.I. 23 să aibă o notă crescută şi la U.I. 24. Non-
nevroticii pot avea o notă foarte ridicată pentru factorul general de anxietate într-o situaţie care este realmente
provocatoare de anxietate. De aceea, ar fi o eroare să se confunde anxietatea cu nevroza (anxietatea este o emoţie
penibilă de aşteptare, teamă fără obiect) şi un tratament inteligent al nevrozei solicită o apreciere a ceea ce este
implicat prin divergenţele dintre notele de nevrotism şi de anxietate. O bună percepţie a evoluţiei bolnavului
solicită o apreciere a ceea ce indică compararea notelor de anxietate la diferite stadii ale tratamentului şi în
situaţii diferite.
Diferenţa dintre anxietate şi nevroză s-a făcut la origine pe baza factorizării unei mai mari varietăţi de
răspunsuri comportamentale la testele obiective de laborator care prezintă situaţii-miniatură şi a fost confirmată
punîndu-se în corelaţie notele obţinute la aceste baterii cu diagnosticele şi evaluările psihiatrilor. Rămîne de
arătat cum a fost transformată măsura tiparelor trăsăturilor astfel localizate de la astfel de baterii la teste
chestionar mai scurte şi mai practice.
Se admite că anxietatea, nevroza şi factorii de personalitate în general pot fi cel mai bine măsuraţi prin testele
obiective de comportament O-17 (Adjective-Analytic Personal Factor Battery), dar administrarea acestuia cere
timp şi competenţă. Clinicile au cerut un chestionar scurt, pentru a-l înlocui pe acesta cel puţin în munca de
rutină. Clinicienii au apreciat că modificările deliberate cărora li se supun chestionarele, de pildă într-o situaţie
de solicitare de serviciu, nu există deloc în relaţia bolnav-terapeut, unde subiectul este împins în propriul său
interes să coopereze cît mai mult posibil. În consecinţă, au fost elaborate două chestionare scurte: N.P.F.
(Nevrotic Personality Factor – test destinat în mod special măsurării factorului de nevrotism U.I.23) şi prezenta
scară de anxietate (care s-a arătat a fi strîns corelată cu factorul de anxietate U.I. 24).
În mod general, dimensiunile personalităţii decelabile şi măsurabile cu ajutorul chestionarelor sînt bine
cunoscute şi definite. Înaintea actualelor cercetări cu privire la anxietate era necunoscut faptul că răspunsurile
care indică din punct de vedere psihiatric anxietatea, de un fel sau altul, sînt realmente distribuite printre 6 din
cei cei 16 factori, adică dintre trăsăturile unitare şi fundamentale de personalitate din testul N.P.F. Corelaţiile şi
factorizarea notelor obţinute pentru aceste 6 structuri de personalitate au dovedit că cea mai mare parte dintre ele
(O-pornire spre culpabilitate, Q4-tensiune ergică, Q3-lipsă de integrare, C-slăbiciunea eului, L-lipsă de securitate,
H-timiditate) sînt legate împreună într-un factor de ordin secund.
Există un factor de anxietate unic, care apare de-a lungul modului de expresie al chestionarelor, la fel ca şi în
testele obiective de laborator, dar expresia pe parcursul chestionarelor arată pe lîngă aceasta că anxietatea
comună poate fi raportată la 5 surse sau forme distincte: dezvoltarea conştiinţei de sine – Q 3, forţa eului – C,
insecuritate sau tendinţe paranoice – L, înclinarea către culpabilitate – O, tensiunea ergică - Q 4.
Realitatea unităţilor structurale a acestor 5 surse poate fi arătată în plus prin:
 corelarea perfectă;
 cei 5 factori variază în raport cu vîrsta;
 în funcţie de situaţiile experimentale;
 corelarea asemănătoare cu criteriile psihiatrice şi profesionale.
Scara a fost construită adunînd itemii celor 5 factori cu coeficienţii solicitaţi. Aceasta furnizează un test
standard de referinţă pentru măsurarea anxietăţii, construit corect pornind de la unităţile funcţionale găsite şi
datele clinice. Cea mai mare parte dintre cei care o vor utiliza vor fi satisfăcuţi să obţină o singură notă pentru
acest factor de anxietate generală. Dar unii pot să dorească pe lîngă aceasta să ştie care din cei 5 factori de
personalitate este cel mai intens responsabil de producerea anxietăţii pentru un caz dat. De aceea, grila de
corecţie este aranjată de aşa manieră încît să se poată distinge cei 5 factori din total, dacă aceasta este necesar.
Pentru a aprecia din plin ce semnifică această analiză a anxietăţii în termenii structurii de personalitate, este
necesară o familiarizare generală cu dinamica structurii personalităţii exprimată în terminologia experimentală
modernă. Este necesară o scurtă expunere a structurilor de personalitate reieşite din lucrările de analiză
factorială.
1. Dezvoltarea conştiinţei de sine (eul social ideal) (Q3) – acest factor arată aparent gradul de motivaţie
în integrarea comportamentului individual în jurul unui sentiment de sine, acceptînd conştient standardele sociale
aprobate. Absenţa unei atare integrări a comportamentului în cadrul unui concept clar despre sine este, după cum
indică saturările de ordinul 2, mai jos de -8 pentru Q3. O saturare este corelarea obţinută prin experienţă în
analiza factorială între manifestarea măsurată (aici Q3) şi factorul/trăsătura fundamentală (aici anxietatea). Nota
pentru componenta Q3 poate astfel să fie considerată ca o măsurare a gradului în care s-a asociat anxietatea cu
structurile caracteriale şi cu obişnuinţele sociale acceptate.
2. Forţa eului (C) – factorul C reprezintă capacitatea de a controla imediat şi de a exprima tensiunile într-
un mod adaptat şi realist. Corelarea sa negativă cu ansamblul anxietăţii poate să însemne că un Eu îngrijorat cu
multă apăsare conţine în germene anxietatea. O a doua ipoteză (care pare mai ştiinţifică) este aceea că o tensiune
anxioasă puternică a cauzat o anumită regresiune şi a împiedicat creşterea normală a Eului.
3. Insecuritate sau tendinţe paranoice (L) – raţiunea corelării tendinţei paranoice cu anxietatea este
ascunsă. Situaţia socială grea cauzată de comportamentul paranoid (idei, susceptibilitate, orgoliu exagerat) ar
putea să producă anxietate sau, mai curînd, această notă reprezintă participarea lipsei de securitate socială la
anxietate, care apare paralel cu dezvoltarea elementelor de apărare paranoice.
4. Tendinţe spre culpabilitate (O) – pe plan descriptiv, factorul O este cunoscut ca reprezentînd
culpabilitatea anxioasă depresivă. Poate fi o înclinare constituţională către anxietate, în formele ei extreme, poate
să fie sindromul depresiv, autoacuzarea şi anxietatea combinată la unii bolnavi din spitalele de psihiatrie.
Caracteristica centrală este un sentiment de nedemnitate, de anxietate şi depresiune cu înclinare către orice fel de
sentiment de culpabilitate. În termeni freudieni, factorul poate fi acoperit prin conceptul de anxietate cauzată de
presiunile supraeului.
5. Tensiunea ergică (Q4) – este una din componentele cele mai importante, dată fiind corelarea pe care
contribuţia ei o exprimă. Ea pare să exprime gradul la care anxietatea este născută prin presiunea pulsiunilor
trezite şi nevoilor nesatisfăcute de orice fel. Pulsiunile descoperite ca fiind legate pozitiv de această componentă
sînt exercitarea apetitului sexual, nevoia de consideraţie şi teama de situaţii inedite. Nivelul său se manifestă în
înclinarea spre emotivitate, tensiune, instabilitate şi nervozitate.

- aplicarea testului -
După stabilirea unui contact cu subiectul, examinatorul îi dă foaia de testare şi îi cere să completeze urmărind
instrucţiunile de pe prima pagină privind persoana şi luînd cunoştinţă de timp.
Testul poate fi aplicat individual sau colectiv (luînd precauţiunile necesare pentru a evita sugestiile şi
copiatul).
Nu este de dorit să se spună subiectului că este vorba de un test de anxietate. Va fi desemnat ca o “foaie de
autoanaliză”. Este necesar ca examinatorul să confirme verbal necesitatea ca subiectul să fie cît mai sincer şi să
reafirme caracterul confidenţial al rezultatelor. Răspunsurile trebuie marcate pe foaia de testare.
Testul necesită circa 5 minute pentru un subiect cu o capacitate de citire medie. Pentru persoanele care
folosesc un timp excesiv trebuie reamintit că pentru fiecare întrebare se cere primul răspuns venit în minte.

- procedeul de corectare -
Corectarea se efectuează aplicînd grilele (tabelul 6) pe foaia de testare deschisă. Cel care corectează numără 2,
1 sau 0 puncte pentru fiecare item (după cifra care este imprimată sub cercul prin care apare răspunsul).
Se plasează grila 2 pe partea dreaptă a paginii. Se marchează notele Q 3, C, etc. pe pagină, dacă sînt dintre
notele parţiale. Se totalizează aceste note parţiale pentru a obţine nota A. Se procedează la fel cu grila 3  nota
B. Fără a ţine cont de notele parţiale, se raportează notele A şi B în pagina 4 a probei, unde figurează răspunsul
testării. Se adună aceste note pentru a obţine nota brută simplă. Se efectuează eventual pe această valoare
corectarea pentru vîrstă şi se caută în tabelul 2 valoarea standard corespunzătoare. Se încercuieşte această
valoare standard în coloana din dreapta. Se poate, deci, cu o singură privire să se cunoască poziţia individului.
Dacă se doreşte descompunerea în notele brute totale (pagina 2 ^ pagina 3), Q3 (-), C(-) etc., se raportează la a
doua linie a tabelului 2. Dacă circumstanţele o cer, se corectează notele pe sexe şi vîrste (tabelul 4). Pe urmă se
etalonează aceste note cu ajutorul tabelului 3 şi se indică sub fiecare notă brută nota standard corespunzătoare.
Se pot adăuga apoi comentariile calitative şi clinice care au rezultat din observarea subiectului în timpul
administrării testului sau în urma primei consultaţii care a urmat.
Sînt posibile trei note finale, după alegere:
1) nota totală de anxietate: suma punctelor obţinute pentru cei 40 de itemi, deci suma notelor A^B;
2) distincţia între cele 2 note: A#anxietatea voalată/acoperită (suma punctelor obţinute pentru pagina 2 – itemii
1-20), B#anxietatea manifestă/simptomatică (suma punctelor obţinute pentru pagina 3 – itemii 21-40).
Notele următoare sînt destinate să furnizeze o măsură privind gradul în care bolnavul este conştient sau nu de
anxietatea sa şi, poate, de dorinţa de a o sublinia în mod conştient.
Cercetarea a stabilit că subiectul cu o ingeniozitate suficientă poate stabili prin întrebări indirecte, cu o intenţie
ascunsă, care este adevărul. Este util să se dispună separat itemii cu “simptome manifeste”, în primul rînd ca o
indicare a simptomelor reale, în al doilea rînd pentru a indica în ce măsură este bolnavul conştient de problema
sa, în al treilea rînd ca un indice de tentativă de a exagera sau deforma simptomele. Întrebările voalate se găsesc
pe pagina din stînga, cele care corespund simptomelor manifeste pe pagina din dreapta.
 Astfel, corectarea primelor 20 de întrebări dă nota A (anxietate voalată), iar celelalte 20 de întrebări dau nota B
(anxietate manifestă).
3) o distincţie între 5 note corespunzătoare unor structuri ale personalităţii care intervin în anxietatea descrisă
mai sus. Este suma pentru cele 2 pagini reunite privind punctele obţinute pentru itemii cuprinşi în Q 3 (-), C(-), L,
O, Q4.
Totalurile parţiale rezultate din această grupare rămîn foarte mici, testul în întregime urmînd să furnizeze pe
scurt o notă de anxietate.
Nota 2 este destinată să fie utilizată ca un raport brut “manifest-voalat”, a cărui valoare trebuie să fie
interpretată în lumina experienţei clinice privind testul.
Notele brute 1-3 trebuie interpretate după ce au fost transformate în note standard cu ajutorul etaloanelor.
Notele trebuie ajustate funcţie de vîrstă şi sex (femeile au note de anxietate mai ridicate).
Diagnosticul şi tratamentul sînt mult uşurate dacă se ştie că anxietatea totală este datorată tendinţei de
culpabilitate (O), sau slăbiciunii eului (C), sau lipsei de securitate socială (L) sau stimulării excesive a
tendinţelor care nu pot să se descarce (Q4). Aceste variabile permit să se obţină notele standard, dar se vor
considera ca indicînd existenţa unor probleme numai notele 9-10, cu toate că notele 7-8 ar putea să justifice o
cercetare mai profundă dacă ele apar asociate cu alt indice.
Tendinţa la culpabilitate (O) exprimă în forma sa extremă:
- o depresie patologică anxioasă;
- autoacuzarea;
de aceea o notă crescută în (O) trebuie să reţină atenţia.
Efectele tratamentului se văd manifestîndu-se asupra factorilor C, Q 3, Q4. De aceea, trebuie distinsă anxietatea
normală, legată de o situaţie oarecare, de anxietatea patologică, de origine nevrotică sau psihotică.
Q3, Q4 sînt aspecte ale personalităţii mai puternic determinate de mediu decît celelate, iar anumite influenţe
constituţionale intră în “forţa eului”.
Q4 şi C variază cel mai puternic în raport cu schimbările de situaţie pe termen scurt.
O şi L rămîn foarte stabile la modificările situaţiilor.
Se poate presupune că situaţiile de stres nu numai că generează o puternică presiune şi pulsiuni (Q 4), dar în
acelaşi timp tulbură şi slăbesc forţa eului (C).
O fluctuaţie puternică, de la o ocazie la alta, este ea însăşi un semn de instabilitate dinamică legată şi de
diverse alte condiţii.
Compararea tendinţelor din notele testului cu etapele de adaptare conştientă la conflicte, la elemente rezultate
şi la situaţii noi ar trebui să furnizeze tehnici noi.

- etalonare -

Tabel 1 – Itemii corespunzători factorilor chestionarului C

Factoru Descriere Număr Itemi
l itemi

Q3 Defect de integrare sau de coeziune a 8 1, 2, 3, 4, 21, 22, 23, 24

conştiinţei de sine
C Lipsă de forţă a Eului sau nevrotism 6 5, 6, 7, 25, 26, 27
general
L Insecuritate paranoică, lipsă de securitate 4 8, 9, 28, 29
socială
O Sentiment de culpabilitate, depresie 12 10, 11, 12, 13, 14, 15,
patologică, anxietate depresivă 30, 31, 32, 33, 34, 35
Q4 Tensiune ergică, pulsiuni şi nevoi 10 16, 17, 18, 19, 20, 36,
nesatisfăcute 37, 38, 39, 40

Tabel 2 – Etalonarea notei totale de anxietate (procent teoretic)

B (Puncte Clasa F (Puncte Clasa Parţial Cumulat
bărbaţi) femei)
0-10 0 0-14 0 3,6 3,6
11-14 1 15-18 1 4,5 8,1
15-19 2 19-23 2 7,7 15,8
 20-23 3 24-27 3 11,6 27,4
24-27 4 28-31 4 14,6 42,0
28-32 5 32-36 5 16,0 58,0
33-36 6 37-40 6 14,6 72,6
37-40 7 41-44 7 11,6 84,2
41-45 8 45-49 8 7,7 91,9
46-49 9 50-53 9 4,5 96,4
50-80 10 54-80 10 3,6 100,0

Tabel 3 – Etalonarea notelor brute pentru componentele 

Clasa 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Q3 (-) 0 1 2 3 4 5 6 7-8 9-10 11 12-16
C (-0 0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9-12
L 0 0 1 2 3 3 4 5 6 6 7-8
O 0-2 3 4-5 6 7-8 9 10-11 12-13 14 15-17 18-24
Q4 0-2 3 4-5 6-7 8 9-10 11-12 13 14-15 16-17 18-20

Tabel 4 – Corecţii de aplicat la notele componentelor 

înainte de utilizarea etalonului din tabelul 3
Sex Vîrstă Q3 (-) C (-) L O Q4
M 17-19 - - -2
M 20-24 - - -1
M 25-29 - - -
M 30-34 - - ^1
M 35-39 - - ^2
F 17-19 -1 -4 -2
F 20-24 -1 -3 -1
F 25-29 -1 -2 0
F 30-34 -1 -1 ^1
F 35-39 -1 0 ^2

Tabel 5 – Interpretarea psihologică a notelor standard

Nota Interpretare Indicaţii
standard
10 Anxietate foarte puternică Notă de anxietate nevrotică; necesită
sfaturi, psihoterapie
9 Anxietate puternică Necesită sfaturi sau psihoterapie
8 Nevrozism notă medie, anxios tipic Sfaturi, psihoterapie
7 Nevrotic – anxios tipic Sfaturi, psihoterapie (normali în privinţe
auxiliare)
6
5 Puţină anxietate Grad de anxietate mijlociu (normal)
4
3
2 Eventual apatici, tensiuni afective
diminuate, persoane liniştite
1 Flegmatici, liniştiţi, placizi, destinşi
0 Apţi pentru a suporta momente de criză
şi stres
*** Notele standard 8-10 necesită şi calcularea notelor componente C, L, O, Q4, Q3.

Tabel 6 – Grila de corectare

Item Răspuns Item Răspuns
Da Oarecum Nu Da Oarecum Nu
1 2 1 0 21 2 1 0
2 0 1 2 22 0 1 2
3 0 1 2 23 0 1 2
4 2 1 0 24 2 1 0
5 2 1 0 25 2 1 0
6 0 1 2 26 0 1 2
7 2 1 0 27 2 1 0
8 2 1 0 28 2 1 0
9 0 1 2 29 0 1 2
10 0 1 2 30 0 1 2
11 0 1 2 31 2 1 0
12 2 1 0 32 2 1 0
13 2 1 0 33 2 1 0
14 0 1 2 34 0 1 2
15 2 1 0 35 2 1 0
16 2 1 0 36 2 1 0
17 2 1 0 37 0 1 2
18 2 1 0 38 2 1 0
19 0 1 2 39 0 1 2
20 2 1 0 40 2 1 0

CHESTIONAR “C”

NUME ŞI PRENUME ____________________________________________

DATA EXAMINĂRII ___________ DIAGNOSTIC CLINIC ______________

În aceste foi veţi găsi 40 de întrebări cu privire la greutăţile pe care cea mai mare parte dintre oameni le
întîmpină uneori în viaţă.
Ar fi foarte util, pentru a vă putea înţelege, să daţi un răspuns absolut sincer la fiecare punct, marcînd fie DA-
ul, fie NU-ul, etc., în aşa fel încît să arătaţi problemele pe care le puteţi avea.
Începeţi cu cele două exemple de mai jos pentru a vă antrena. După cum vedeţi, fiecare punct este prezentat
în realitate sub forma unei fraze. Veţi arăta felul în care aceasta se aplică la dumneavoastră, punînd un X într-una
din cele 3 căsuţe care se găsesc la dreapta.
Puneţi răspunsurile dumneavoastră la exemple.
DA LA OCAZII NU
1. Îmi place să merg ______________________

Există o căsuţă la mijloc pentru cazul cînd nu aţi putea să răspundeţi în mod categoric DA sau NU; utilizaţi
această căsuţă cît mai puţin posibil.
Între cele
A două B
2. Aş prefera să petrec o seară:
(A) discutînd cu diverşi (B) la cinema

Aproximativ jumătate din problemele pe care le veţi găsi duc la alegerea între A şi B, ca în exemplul de mai
sus. B este întotdeauna la dreapta. Ţineţi minte că nu trebuie să utilizaţi răspunsul “Între cele două” sau
“Nesigur” decît dacă vă este imposibil să alegeţi între A şi B.
Acum:
 1. Nu săriţi nici o problemă, răspundeţi bine la fiecare, printr-un singur răspuns. Răspunsurile
dumneavoastră vor fi absolut confidenţiale.
2. Nu pierdeţi timp cu ezitările. Răspundeţi imediat la fiecare întrebare, în funcţie de ceea ce gîndiţi chiar
în clipa aceasta ( şi nicidecum ceea ce aţi gîndit în săptămîna trecută sau în mod obişnuit). Este posibil să fi
răspuns altădată la întrebări asemănătoare, dumneavoastră răspundeţi ceea ce simţiţi în momentul de faţă.
Cea mai mare parte a oamenilor termină în 5 minute; unii în 10 minute. Predaţi foile dumneavoastră imediat
ce le-aţi completat în totalitate.

Imediat ce examinatorul vă va spune, întoarceţi pagina şi începeţi.

OPRIŢI-VĂ ! AŞTEPTAŢI SEMNALUL DE ÎNCEPERE !

1. Interesul meu pentru oameni şi diferite dis-tracţii DA OARECUM NU

tinde să se schimbe destul de des.
2. Faptul că unii oameni nu au o părere bună DA OARECUM NU
despre mine nu mă împiedică să fiu perfect liniştit.
3. Înainte de a-mi da o părere, obişnuiesc să aştept DA OARECUM NU Q3
(-)
pînă cînd sînt sigur că ceea ce spun este corect.
4. Am tendinţa să mă las cuprins de sentimentul de UNEORI RAREORI NICIODATĂ
gelozie.
5. Dacă ar fi să-mi reîncep viaţa, DA OARECUM NU
(A) aş organiza-o cu totul altfel;
(B) aş dori să fie la fel cum a fost.
6. Îmi admir părinţii în toate împrejurările impor- DA OARECUM NU C
(-)
tante.
7. Mi-e neplăcut să aud că mi se răspunde “nu”, DA OARECUM NU
chiar atunci cînd ştiu că ceea ce cer este imposibil.
8. Am îndoieli asupra sincerităţii oamenilor care se DA OARECUM NU
arată faţă de mine mai prietenoşi decît m-aş fi
aşteptat.
9. Atunci cînd părinţii (sau cei care m-au L
crescut) îmi dădeau ordine sau îmi cereau să-i A OARECUM B
ascult,
(A) au fost întotdeauna rezonabili;
(B) deseori n-au fost rezonabili.
10. Am mai multă nevoie de prietenii mei decît s- RAREORI UNEORI DESEORI
ar părea că au ei de mine.
11. Sînt sigur că aş putea să-mi adun forţele pentru ÎNTOT-
a face faţă unei dificultăţi care s-ar ivi pe neaş- DEAUNA DESEORI RAREORI
teptate.
12. Cînd eram mic, mi-era frică de întuneric. DESEORI UNEORI NICIODATĂ

13. Mi se spune uneori că îmi trădez prea uşor DA NESIGUR NU O

emoţia prin glas şi în comportament.
14. Dacă oamenii profită pe nedrept de amabili-
tatea mea, A OARECUM B
(A) mă simt jignit şi nu le-o iert;
(B) uit imediat şi îi iert.
15. Criticile pe care mi le aduc oamenii reuşesc DESEORI DIN CÎND ÎN NICIODATĂ
mai curînd să mă tulbure decît să mă ajute. CÎND
16. Mi se întîmplă deseori să mă înfurii cu uşurinţă DA CÎTEODATĂ NU
împotriva oamenilor.
17. Mă simt neliniştit, ca şi cînd aş dori ceva fără F. RAR CÎTEODATĂ DESEORI
să ştiu ce.
18. Mă întreb uneori dacă oamenii cărora le vor- DA CÎTEODATĂ NU Q4
besc sînt într-adevăr interesaţi de ceea ce spun.
19. N-am simţit niciodată vreo indispoziţie pre- DA NESIGUR NU
cisă, ca de pildă: dureri nedefinite, tulburări de di-
gestie, senzaţia că-mi bate inima etc.
20. Discutînd că anumite persoane mă simt atît de CÎTEO- RAREORI NICIODATĂ
stingherit încît abia îndrăznesc să scot o vorbă. DATĂ

CONTINUAŢI CU PAGINA Nota A

URMĂTOARE

21. Atunci cînd am ceva de făcut, cheltuiesc mai DA UNEORI NU

multă energie decît majoritatea oamenilor, de-
oarece fac totul sub tensiune.
22. Îmi impun să nu fiu distrat şi să nu uit amă- DA CÎTEODATĂ NU
nuntele.
23. Oricît de grele şi de neplăcute ar fi piedicile, DA OARECUM NU Q3
întotdeauna perseverez şi nu părăsesc intenţiile cu (-)
care am pornit.
24. În situaţii grele, am tendinţa să fiu agitat şi de- DA UNEORI NU
zorientat.
25. Din cînd în cînd am vise foarte puternice, DA UNEORI NU
care îmi tulbură somnul.
26. Am întotdeauna suficientă energie atunci cînd DA UNEORI NU C
mă aflu în faţa unei dificultăţi. (-)
27. Uneori nu mă pot împiedica de a număra dife- DA NESIGUR NU
rite lucruri, deşi o fac fără nici un rost.
28. Majoritatea oamenilor sînt puţin ciudaţi, cu DA NESIGUR NU
toate că nu le place să recunoască acest lucru.
29. Cînd fac o gafă în societate, sînt în stare să o uit DA UNEORI NU L
imediat.
30. Mă simt ursuz şi nu vreau să văd pe nimeni A VARIABIL B
(A) uneori; (B) deseori.
31. Atunci cînd îmi merge prost, aproape că-mi NICIODATĂ F. RAR CÎTEODATĂ
vine să plîng.
32. Chiar atunci cînd mă aflu în mijlocul oame- DA UNEORI NU
nilor am sentimentul singurătăţii mele şi a lipsei
mele de valoare.
33. Mă trezesc noaptea şi mi-e greu să adorm din DESEORI UNEORI NICIODATĂ O
nou din cauza preocupărilor mele.
34. În general, fac faţă oricare ar fi greutăţile care DA UNEORI NU
îmi stau în cale.
35. Mă simt uneori vinovat şi am remuşcări pentru DA UNEORI NU
lucruri fără importanţă.
36. Nervii mei sînt atît de încordaţi încît cel mai DESEORI UNEORI NICIODATĂ
mic zgomot (de pildă, un scîrţîit de uşă) mi se pare
de nesuportat şi mă face să tresar.
37. Dacă ceva mă tulbură în mod special, îmi DA UNEORI NU
regăsesc de obicei calmul cu uşurinţă.
38. Mi se întîmplă să tremur sau să transpir atunci DA NESIGUR NU Q4
cînd mă gîndesc la o sarcină grea pe care trebuie să
o îndeplinesc.
39. În mod obişnuit, adorm uşor, în cîteva minute, DA UNEORI NU
îndată ce mă culc.
40. Uneori resimt o stare de tensiune sau de agitaţie DA NESIGUR NU
gîndindu-mă la lucruri care m-au preocupat şi
interesat puţin înainte.
OPRIŢI-VĂ. VERIFICAŢI DACĂ
AŢI RĂSPUNS LA FIECARE Nota B
ÎNTREBARE!
 NUME ____________________________________________________ SEX ______VÎRSTĂ ____________
ŞCOLARIZARE/PROFESIE _________________________________________________________________

Nota A: _______ Nota B: ________ NOTA BRUTĂ TOTALĂ: (A^B) _____

NOTE BRUTE: (pag. 2) (pag. 3) Nota corectată:
Q3 (-) _____, C (-) _____, L _____, O _____, Q4 _____ Raport manifest/voalat (B/A): _____

Stens Q3 (-) _____, C (-) _____, L _____, O _____, Q4 _____ NOTA STANDARD TOTALĂ: _____
NOTA STANDARD OBSERVAŢII CALITATIVE: NOTA STANDARD ÎN
DECILE (TOTAL) STENS (TOTAL)
10 10
9 REZUMATUL DIAGNOSTICULUI: 9
8 8
7 7
6 6
5 5
4 4
3 3
2 2
1 1
0 0
 FOAIE DE RĂSPUNS PENTRU CHESTIONARUL “C”

Nr. Nr.
1 Da Oarecum Nu Nu scrieţi 21 Da Uneori Nu Nu scrieţi
nimic în nimic în
2 Adevărat Oarecum Neadevărat această 22 Da Cîteodată Nu această
coloană! coloană!
3 Da Oarecum Nu Q3 (-) 23 Da Oarecum Nu Q3 (-)
4 Deseori Rareori Niciodată 24 Da Uneori Nu

5 A Nedecis B 25 Da Uneori Nu

6 Da Oarecum Nu C (-) 26 Da Uneori Nu C (-)

7 Da Oarecum Nu 27 Da Nesigur Nu

8 Da Oarecum Nu L 28 Da Nesigur Nu L
9 A Oarecum B 29 Da Uneori Nu

10 Rareori Uneori Deseori 30 A Valabil B

11 Întotdeauna Deseori Rareori 31 Niciodată F. rar Cîteodată

12 Deseori Rareori Niciodată O 32 Da Uneori Nu O

13 Da Nesigur Nu 33 Deseori Uneori Niciodată

14 A Oarecum B 34 Da Uneori Nu

15 Deseori Din cînd în Niciodată 35 Da Uneori Nu

cînd
16 Da Cîteodată Nu 36 Deseori Uneori Niciodată

17 F. rar Cîteodată Deseori 37 Da Uneori Nu

18 Da Cîteodată Nu Q4 38 Da Nesigur Nu Q4
19 Adevărat Nesigur Neadevărat 39 Da Uneori Nu

20 Deseori Rareori Niciodată 40 Da Nesigur Nu

Nota A Nota B