UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE CLINICĂ, CONSILIERE PSIHOLOGICĂ ȘI PSIHOTERAPIE

PSIHODIAGNOSTIC CLINIC
~ Instrumente unidimensionale ~

Studentă:
Ilie Irina Alberta

Profesor coordonator:
Conf. univ. David Laura Teodora

BRAȘOV
2019
Psihodiagnostic Clinic
Pshihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie
Ilie Irina Alberta

Hospital Anxiety and Depression Scale (HADS)

Zigmond și Snaith,1983

I. Descrierea instrumentului

HADS (Hospital Anxiety and Depression Scale) este una dintre cele mai utilizate unelte

pentru determinarea nivelului de anxietate si depresie al populatiei. Instrumentul este format din

14 itemi, constituiți în două subscale: anxietate și depresie.

Fiecare item este evaluat pe o scară în patru trepte, și poate primi între 0-3 puncte, iar

ezultatele testului sunt sub forma datelor ordinale, înțelegându-se că pentru fiecare categorie,

anxietate si depresie, va fi generat un scor intre 0 si 21. Un scor mai mare de 8 pentru oricare din

categorii reprezintă un nivel de risc ridicat pentru aparitia depresiei sau al anxietatii, iar scorurile

de 11, sau mai mult, la oricare dintre subscale, sunt considerate ca indicatori pentru un caz

semnificativ de morbiditate psihologică, în timp ce scorurile din intervalul 0-7 indică normalitatea.

Funcționarea emoțională și calitatea globală a vieții au fost măsurate în prin acest

instrument. Funcționarea emoțională conține 4 itemi și fiecare dintre ei este evaluat pe o scară în

patru trepte, iar calitatea globală a veții este formată din 2 itemi și fiecare item este evaluat pe o

scară în șapte trepte. Valorile mai mari indică un nivel mai ridicat (mai bun) al funcționării și al

calității globale a vieții.

HADS este un test screening și nu un test diagnostic. Diagnosticul se pune în urma evaluării

simptomatologiei clinice în acord cu criteriile de diagnostic conform DSM-IV-R.

Page 2 of 7
Psihodiagnostic Clinic
Pshihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie
Ilie Irina Alberta

Aplicarea scalei durează de la 2 până la 5 minute, iar instructajul probei prevede ca

respondentul să indice modul în care s-a simțit în decursul săptămânii trecute și să nu aloce mult

timp răspunsului, cel inițial fiind cel mai potrivit. Instumentul s-a dovedit a fi acceptat de populația

pentru care a fost proiectată.

II. Interpretarea rezultatelor

Respondent: B.S., gen masculin, vârstă 23 ani.

În urma centralizării răspunsurilor oferite de participant, s-a calculat un scor de 9 pentru

subscala Depresie, care în raport cu cotele standard, indică faptul că B.S. se situează într-o zonă

de risc pentru dezvoltarea tulburării. Se poate remarca faptul că cele mai înalte scoruri au fost

înregistrate la itemii care vizează preocuparea redusă pentru aspectul fizic și manifestarea

frecventă a stării de nervozitate. De asemenea, din datele culese reiese că participantul și-a pierdut

din interesul/entuziasmul pentru activitățile care în trecut în făceau plăcere.

Pentru subscala Anxietate, B.S. a acumulat un scor de 11, care îl încadrează la limita

inferioară a intervalului care indică prezența semnificativă a tulburării. Participantul are un nivel

ridicat de anxietate, care se manifestă printr-o stare constantă de tensiune, gânduri îngrijorătoare

care în mare parte a timpului se află în mintea clientului și prin posibilitatea redusă de a se relaxa.

Mai mult decât atât, din analiza efectuată asupra informațiilor colectate, se poate afirma că B.S. în

ultima perioadă prezintă dificultăți în a se amuza și în a găsi bucurie în ceea ce face.

Page 3 of 7
Psihodiagnostic Clinic
Pshihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie
Ilie Irina Alberta

Emotion Regulation Questionnaire (ERQ)

Gross şi John, 2003

I. Descrierea instrumentului

ERQ a fost dezvoltat pentru a evalua diferențele individuale în utilizarea obișnuită a două

tipuri de strategii de reglare a emoțiilor: reevaluare cognitivă și suprimare expresivă. Ambele

subscale includ itemi despre reglarea emoțiilor pozitive și negative.

Răspunsurile la itemii chestionarului vizează numărul de acorduri cu afirmaţiile enunţate

şi se notează pe o scală Likert în 7 trepte, unde 1 înseamnă “dezacord puternic”, iar 7 reprezintă

“acord puternic” cu afirmaţia respectivă. Pentru calcularea scorului final la fiecare scală, se face

media aritmetică a scorurilor itemilor corespunzători scalei. Cu cât scorurile sunt mai mari, cu atât

utilizarea repsectivei strategi de reglare emoțională este mai pronunțată. Scala de reevaluare

cognitivă este formată din itemii 1, 3, 5, 7, 8 și 10, iar cea de suprimare expresivă din itemii 2, 4,

6 și 9.

La utilizarea instrumentului, autorii sugerează ca proba să înceapă prin transmiterea

următoarelor informații: "Dorim să vă punem câteva întrebări despre viața dumneavoastră

emoțională, cu referire în special la modalitatea în care vă controlați (adică regletați și gestionați)

emotiile. Întrebările implică două aspecte distincte ale vieții dumneavoastre emoționale: unul este

experiența dumneavoastră emoțională, sau ceea ce vă simțiți în interior, iar celălalt aspect este

expresia dumneavoastră emoțională sau modalitatea în care vă exprimați emoțiile, modul în care

vorbiți sau vă comportați. Deși unele dintre întrebări pot părea similare, ele diferă în moduri

importante".

Page 4 of 7
Psihodiagnostic Clinic
Pshihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie
Ilie Irina Alberta

II. Interpretarea rezultatelor

Respondent: B.S., gen masculin, vârstă 23 ani.

Pe baza datelor furnizate de participant, s-a evidențiat utilizarea cu precădere a strategiei

de reglare emoțională bazată pe reevaluare cognitivă.

Atunci când se confruntă cu emoții negative, B.S. încearcă să se gândească la altceva pentru

a se detensiona și degaja de starea resimțită, raportându-se la situația stresantă într-o modalitate

care îl ajută să își mențină calmul. De asemenea, respondentul își ține emoțiile sub control,

modificându-și perspectiva asupra situației care i le provoacă și își schimbă gândurile dacă dorește

să simtă mai multe emoții pozitive sau mai puține emoții negative.

În schimb, media scorurilor pentru subscala aferentă strategiei de suprimare expresivă este

mai mică, ceea ce indică faptul că în vederea controlării emoțiilor, B.S. nu evită să și le exprime

și nu preferă să le țină doar pentru sine, indiferent dacă acestea sunt pozitive sau negative.

The Physical Health Questionnaire (PHQ)

Schat, Kelloway și Desmarais, 2005

I. Descrierea instrumentului

PHQ este o scală de măsurare a simptomelor fizice. O versiune anterioară a acestei scale a

fost inițial dezvoltat de Spence, Helmreich și Pred (1987) și a fost revizuită și utilizată de un număr

ridicat de alți cercetătorii (de exemplu, Rogers & Kelloway, 1997; Schat & Kelloway, 2000, 2003).

Au fost elaborați 32 de itemi pentru a constitui patru dimensiuni de sănătate somatică:

calitatea somnului, tulburări digestive, dureri de cap și probleme respiratorii. Pe baza corelațiilor

Page 5 of 7
Psihodiagnostic Clinic
Pshihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie
Ilie Irina Alberta

dintre itemi, scala de 32 de itemi a fost redusă la 22 de itemi. Spence și colaboratorii au raportat

că cele patru subscale sunt semnificativ intercorelate și au o consistență internă ridicată.

Versiunea revizuită și scurtată a scalei, de 14 itemi, fac referire la frecvența cu care

respondenții suferă de perturbări ale somnului (itemi 1, 2, 3, 4), dureri de cap (itemi 5, 6, 7),

tulburări gastro-intestinale (itemi 8, 9, 10, 11) și infecții respiratorii (itemii 12, 13, 14). Enunțurile

din intervalul 1-11 au fost evaluate pe o scală Likert în 7 trepte, variind de la 1 care înseamnă

”niciodată,” până la 7, care reprezintă ”tot timpul”, iar itemii de la 12 la 14 au avut alte variante

de răspuns, măsurate pe un continuum de la ”0 ori”, la ”7+ ori”. Itemul 4, care indică absența

simptomelor, necesită scorare inversă. Pentru restul itemilor, cu cât scorul este mai ridicat, cu atât

simptomele sunt prezente în mai mare măsură.

Instructajul probei indică faptul că enunțurile fac referire la modul în care respondentul s-

a simțit în ultimele 3 luni, din punct de vedere fizic și se solicită marcarea variantei

corespunzătoare pentru fiecare afirmație.

II. Interpretarea rezultatelor

Respondent: B.S., gen masculin, vârstă 23 ani.

Participantul prezintă o stare de sănătate la nivel global preponderent bună, rareori acuzând

simptome care să indice prezența unei afecțiuni.

Din punct de vedere al calității somnului, B.S. are un somn neperturbat de coșmaruri sau

treziri pe timpul nopții și fără dificultăți de a adormi.

Raportându-ne la răspunsurile date pentru itemii din cadrul subscalei aferente confruntării

cu dureri de cap, putem observa că au fost rare situațiile în care au apărut astfel de dureri ca urmare

Page 6 of 7
Psihodiagnostic Clinic
Pshihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie
Ilie Irina Alberta

a experimentării unor stări de frustrare sau nemulțumire, însă au existat în ultimele trei luni câteva

situații în care presiunea de a finaliza anumite sarcini a cauzat apariția cefaleei.

Tot rare au fost și cazurile în care respondentul a identificat probleme de tip gastro-

intestinal, neavând vreun disconfort recurent la nivelul stomacului și fără dureri sau indigestie în

ultimul timp.

În ceea ce privește prezența de infecții respiratorii, s-a identificat că nu au existat răceli

ușoare care să-l determine pe B.S. să facă repaus sau să absenteze de la locul de muncă. Răceli

mai severe au fost în număr foarte mic (1-2 ori), la care însă simptomele au fost destul de

persistente, având o durată mai lungă, de peste 7 zile până la remisiune.

În ansamblu, în urma analizei datelor, se poate afirma că starea de sănătate la nivel fizic a

lui B.S. este bună.

Page 7 of 7