COLEGIUL TEHNIC “ALEXANDRU DOMSA” ALBA IULIA

TEMA: Studiul aplicatiilor circuitelor basculante

bistabile

CALIFICARE: TEHNICIAN ELECTRONIST

INDRUMATOR: ELEV:
Prof.Ing.Achim Ovidiu Vitan Ioan Alexandru

IUNIE 2010

1
 COLEGIUL TEHNIC “ALEXANDRU DOMSA” ALBA IULIA

PROIECT PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE DE

NIVEL 3

IUNIE 2009

2
Cuprins

1.Argument..................................................................................................pag 4

2.Generalitati.............................................................................................pag 5
a) Definitii, Clasificari

b) Metoda factorului de utilizare.

Capitolul I……………………………………………….pag 5
Definitii, Clasificari

Capitolul II...............................................................................pag 6

Analiza unui CBB asincron

Tipuri functionare de CBB sincrone

Capitolul III……………………………………………pag 9

1. CBB sincron tip RS (latch)

2. CBB de tip JK
3.CBB de tip D
4.CBB de tip T
5.Variante constructive pentru CBB sincrone
6.CBB cu intrare de validare
7.CBB Master-Slave
8.CBB dupa schema celor trei bascule

3. Normele de Protectie a Muncii..........................................................pag 17

3
4. Bibliografie........................................................................................pag18

1.Argument

Stiinta este un ansamblu de cunostinte abstracte si generale fixate intr-un sistem coerent,
obtinut cu ajutorul unor metode adecvate si avand menirea de explica, prevedea si controla un
domeniu determinat al realitatii obiective.
Descoperirea si atitudinea legilor so teoremelor alectromagnetismul cu un secol si jumatate in
urma au deschis o era noua a civilizatiei omenesti.
Mecanizarea proceselor de productie a constituit o etapa esentiala in dezvolatarea tehnica a
proceselor respective si a condus la uriase cresteri ale productivitati muncii. Datorita mecanizarii,
s-a redus efortul fizic depus de om in cazul proceselor de productie, intrucat masinile motoare
asigura transformarea diferitelor forme de energie din natura in alte forme de energie direct
utilizabile pentru actionarea masinilor unelte care executa operatiile de prelucrare a materialelor
prime si a semifabricatelor.
Dupa etapa mecanizarii.omul indeplineste in principal functia de conducere a proceselor
tehnologice de productie. Operatiile de conducere nu necesita decat un efort fizic redus,dar
necesita un efort intelectual important.pe de alta parte unele precese tehnice se desfasoara rapid,
incat viteza de reactie a unui operator uman este suficienta pentru a trasmite o comanda necesara
in timp util.
Se constata astfel ca la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de productie devine
necesar ca o parte din fuctiile de conducere sa fie transferate unor echipamente si aparate
destinate special acestui scop, reprezentand echipamente si aparate automatizate si cu adoptarea
decizilor si solutiilor de perfectionare si optizare.
Prin automatizarea proceselor de productie se urmareste asigurarea tuturor conditiilor de
desfasurare a acestora fara interventia nemijlocita a operatorului uman. Aceasta etapa presupune
crearea acelor mijloace tehnice capabile sa asigure evolutia proceselor intr-un sens prestabilit,
asigurandu-se productia de bunuri materiale la parametri doriti.
Etapa automatizari presupune existenta proceselor de productie astfel concepute incat sa
permita implementarea lor mijloacelor de automatizare, capabile sa intervina intr-un sens dorit
asupra proceselor sigurand conditiile de evolutie a acestora in deplina concordanta cu cerintele
optime.
Lucrarea de fata realizata la sfarsitul perioadei de perfectinare profesionala in cadrul liceului,
consider ca se incadreaza in contextul celor exprimate mai sus. Doresc sa fac dovada gradului de
pregatire in calificarea ,,tehnician electronist", cunostinte dobandite in cadrul disciplinelor de
invatamant.
In acest fel am corelat cunostintele teoretice si practice dobandite in timpul scolii cu cele
intalnite in documentatia tehnica de specialitate parcursa in perioada
de elaborare a lucrari de diploma.
Consider ca tema aleasa in vederea obtinerii deplomei de atestare nivel in specialitatea de
,,Tehnician electronist " dovedeste capacitatea mea de a sistematiza si sintetiza cunostintele

4
 Circuite basculante bistabile

Capitolul I
1.Defintii; clasificari

Se numeste circuit basculant bistabil (CBB) un circuit logic

secvential cu doua stari stabile notate 0 respectiv 1.Structura generala a unui CBB este prezentata
în Figura 1.

Bascula este elementul de memorie propriu-zis. Bascula este un CLS asincron cu doua stari
stabile.
R si S reprezinta intrarile de comanda asincrona ale basculei. R este intrarea de stergere
(RESET); prin activarea acestei intrari, CBB este adus în starea 0 indiferent de starea initiala. S
este intrarea de înscriere (SET); prin activarea acestei intrari, CBB este adus în starea 1 indiferent
de starea initiala.

Pentru ca bascula sa functioneze corect, este necesar ca în orice moment sa fie activata cel mult
una dintre intrarile de comanda R respectiv S.
Atât timp cât ambele comenzi sunt dezactivate, bistabilul îsi pastreaza starea nemodificata.
Q - iesirea directa; valoarea logica a acestei iesiri defineste starea bistabilului. Q- iesirea
complementara; având în vedere ca cele doua iesiri nu se obtin una prin complementarea
celeilalte, este posibil ca în anumite situatii sa apara o inconsistenta logica de tipul QQ  O
Astfel de stare se numeste stare de nedeterminare.
SC este schema de comanda care genereaza comenzile R si S pentru bascula. O schema de
comanda poate fi un circuit logic combinational sau secvential.

5
Un CBB prevazut cu o intrare de tact si intrari de comanda sincrone, se numeste CBB sincron.
Un CBB prevezut numai cu intrari de comanda asincrone se numeste CBB asincron.
Observatie! Un CBB sincron este prevazut de obicei cu una sau doua comenzi asincrone care
permit stabilirea starii initiale a bistabilului. Deoarece intrarile de comanda asincrone sunt
prioritare în raport cu cele sincrone, pentru ca bistabilul sa functioneze în regim sincron este
necesar ca toate intrarile asincrone sa fie dezactivate.

Capitolul II

2 Analiza unui CBB asincron

În Figura 2 este reprezentata schema de principiu a unui bistabil RS asincron realizat cu

porti NAND. Inversoarele au fost introduse pentru ca intrarile de comanda sa fie active pe nivel
ridicat. Q este iesirea directa iar QN iesirea complementata. Aceasta este reprezentarea cea mai
des utilizata.
O alta varianta de reprezentare a aceleasi scheme este cea din Fig. 3. Portile U1A si U1B formeaza
bascula propriuzisa iar portile U1C si U1D (care lucreaza în regim de
inversor) formeaza schema de comanda.

Figura 2

Figura 3

Evolutia acestui CBB este descrisa cu ajutorul tabelului sintetic de evolutie a starilor prezentat
în Figura 4 Continutul tabelului
trebuie interpretat în felul urmator:

6
 Figura 4

Daca ambele intrari sunt dezactivate (0 logic), CBB îsi pastreaza starea un timp nedefinit.
Daca este activata numai intrarea de înscriere (S=1, R=0), CBB trece în starea 1 indiferent de
starea anterioara.
Daca este activata numai intrarea de stergere (S=0, R=1), CBB trece în starea 0 indiferent de
starea anterioara.
Daca sunt activate ambele intrari (S=1, R=1), CBB trece în starea de nedeterminare (Q=QN=1).
Evolutia unui bistabil RS poate fi descrisa si cu ajutorul
diagramei de stare din Figura 5.

Figura 5

Un esantion cu simularea functionarii schemei din Figura 2 este prezentat în Figura 7

7
 Figura 7

Se observa ca în cazul în care R=S=1 si se trece brusc la R=S=0 (intrarile comuta simultan),
bistabilul intra într-un regim oscilant (TOGGLE), ceea ce justifica necesitatea evitarii acestei
situatii.

În practica este necesar sa se cunoasca ce comenzi trebuie aplicate pe intrari la un moment dat
pentru a genera o anumita tranzitie a starilor. Cu alte cuvinte este necesar sa se determine
functiile de excitatie care genereaza tranzitia specificata. Functiile de excitatie care genereaza o
anumita tranzitie se determina usor din tabelul sintetic de evolutie a starilor. Pentru exemplul
considerat, analiza conduce la urmatoarele rezultate:
Pentru ca CBB sa evolueze din starea 0 în starea 0 exista doua
posibilitati:
a) R=0 S=0 - se pastreaza vechea stare;
b) R=1 S=0 - se înscrie un nou 0.
Pentru ca CBB sa evolueze din starea 0 în starea 1 exista o singura posibilitate:
R=0 S=1
Pentru ca CBB sa evolueze din starea 1 în starea 0 exista o singura posibilitate:
R=1 S=0
Pentru ca CBB sa evolueze din starea 1 în starea 1 exista doua posibilitati:
a) R=0 S=0 - se pastreaza vechea stare;
b) R=0 S=1 - se înscrie un nou 1.
Structurile de tipul celei prezentate anterior nu intereseaza în mod direct tehnica de calcul dar
reprezinta elemente constitutive de baza în realizarea bistabilelor sincrone utilizate în
dispozitivele logice binare.

3 Tipuri functionale de CBB sincrone

De-a lungul timpului s-au impus câteva tipuri de bistabile care se caracterizeaza fiecare printr-un
anumit mod de realizare a tranzitiilor. La ora actuala se discuta despre 4 tipuri functionale de
CBB si anume:
 CBB tip RS;

8
 CBB tip JK;
 CBB tip D;
 CBB tip T.

Capitolul III
1. CBB sincron tip RS (latch)

Schema bloc a unui CBB tip RS sincron este prezentata în Fig. 8.

Figura 8 Figura9 Figura 10

Semnalele de comanda au aceasi semnificatie ca si în cazul asincron. Evolutia starilor este

prezentata în Fig. 9 si apparent evolutia în cazul sincron este identica cu cea din cazul asincron.
În realitate deosebirea este fundamentala în sensul ca intrarile RS pot afecta starea bistabilului
numai pe durata activarii impulsului de tact (TACT=1).
Tabelul de excitatie din Figura 10 se deduce ca în paragraful precedent.
În Fig. 11 este prezentata o varianta realizata cu porti NAND

Figura 11

Iar în Fig. 12 se vede un esantion din simularea functionarii acestei scheme.

Figura 12

Atât timp cât TACT=0, portile U1C si U1D sunt blocate si nici o modificare a semnalelor de pe
intrarile R si S nu poate afecta starea bistabilului. Daca TACT=1 portile U1C si U1D lucreaza în
regim de inversor si schema lucreaza în regim asincron adica orice modificare a intrarilor R si S
se va transmite catre iesire.

9
2. CBB tip JK

Schema bloc este prezentat a în Figura 13. J este comanda de înscriere iar K comanda de
stergere. Evolutia starilor este prezentata în Figura 14. În acest caz starea de nedeterminare este
eliminate deoarece, atunci când sunt activate ambele semnale de comanda, bistabilul este fortat
sa treaca în starea complementara starii prezente.

Figura 13 Figura 14 Figura 15

Tabelul de excitatie din Figura 15 se obține imediat printr-o analiza asemanatoare celei de la
bistabilele RS. Se observa ca nivelul de nedeterminare a functiilor de excitatie este mai mare
decât în cazulbistabilelor tip RS, cea ce conduce în general la functii de excitatie cu o structura
simpla. Acest fapt a impus mult timp acest tip de bistabile în sinteza circuitelor logice
secventiale.

3. CBB tip D

Functionarea se caracterizeaza prin faptul ca la fiecare activare a impulsului de tact informatia

de pe intrarea D este preluata si transmisa la iesirea Q. Numele vine de la cuvântul englez
"Delay" (întârziere) deoarece informatia de la intrare se regaseste la iesire cu o anumita întârziere
(cel mult o perioada a impulsului de tact).
Schema bloc este prezentat a în Figura 16. D este intrarea de date. Evolutia starilor este
prezentata în Figura 17 iar tabelul de excitatie este prezentat în Figura 18.

Fig 16 Fig 17 Fig 18

Se observa ca pentru bistabilele tip D valoarea functiei de excitatie coincide cu valoarea

starii urmatoare ceea ce simplifica generarea functiilor de excitatie în procesul de sinteza a SLC,
ceea ce a impus puternic bistabile de acest tip în proiectarea asistata de calculator chiar daca este

10
posibil ca functiile de excitatie obtinute sa aiba o complexitate mai mare datorita gradului mult
mai mic de nespecificare în raport cu celelalte doua tipuri de bistabile prezentate anterior.

4.CBB tip T

Functionarea unui bistabil tip T se caracterizeaza prin acea ca daca T=0 starea nu se modifica,
indiferent ce se întâmpla pe intrarea de tact, iar daca T=1 bistabilul trece în stare
complenmentara la fiecare activare a impulsului de tact.
Schema bloc este prezentata în Figura 19. T este intrarea de comanda sincrona. Evolutia starilor
este prezentata în Figura 20 iar tabelul de excitatie este prezentat în Figura 21.

Fig 19 Fig 20 Fig 21

Se observa ca evolutia starilor poate fi descrisa simbolic prin
ecuatia:

Spre deosebire de celelalte tipuri de bistabile care exista sub forma de circuite integrate într-un
numar mare de variante, CBB tip T nu sunt produse ca circuite integrate distincte deoarece pot fi
obtinute foarte usor din celelalte tipuri de bistabile. Varianta cea mai generala se obtine
conectând împreuna intrarile J si K (Figura 22)

Figura 22

Daca J=K=0 rezulta ca la activarea impulsului de tact Q(t+1)=Q(t).

Daca J=K=1 rezulta ca la activarea impulsului de tact Q(t+1)=(t)Q

În concluzie bistabilul obtinut va evolua ca un CBB tip T. Un eșantion al simularii functionarii

acestei scheme este prezentat în

11
Figura 23.

Figura 23

Exista mai multe variante de implementare a unor bistabile care comuta la fiecare activare a
impulsului de tact în starea complementara. Cea mai simpla soluție consta în conectarea
permanent a intrarilor J și K la un nivel ridicat (Figura 24). O alta varianta de implementare
consta în conectarea intrarii K la ieșirea direct și a intrarii J la ieșirea complementara (Figura 25).
O varianta asemanatoare se poate obtine dintr-un bistabil tip D prin conectarea iesirii
complementare la intrarea de date (Figura 26).

Fig 24 Fig 25 Fig 26

5. Variante constructive pentru CBB sincrone

Din punctul de vedere al modului în care semnalul de tact controleaza transferul de informatie de
la intrarile de comanda sincrona câtre iesirile bistabilului se disting trei mari tipuri de bistabile:

cu intrare de validare (latch);

master-slave;
comutabile pe front (schema celor trei bascule).

Cunoasterea tipului de bistabil din punctul de vedere al modului

în care se realizeaza transferul de informatie de la intrare la iesire nu
influenteaza direct procesul de sinteza dar este esentiala pentru
implementarea SLC. Unele aplicatii impun folosirea numai unui anumit tip de CBB.

12
6. CBB cu intrare de validare

La acest tip de bistabile transferul de informatie de la intrarile de comanda sincrona la iesire se

produce imediat dupa activarea impulsului de tact si se realizeaza atât timp cât impulsul de tact
este activ. Din aceasta cauza, pentru o functionare corecta este necesar ca intrarile sa nu isi
modifice valoarea pe toata durata de activare a impulsului de tact, ceea ce în multe aplica
tii este greu sau chiar imposibil de realizat. Acest lucru limiteaza mult sfera de utilizare a
acestor bistabile.
Un exemplu tipic este bistabilul RS prezentat în Fig. 11 Bistabilele de acest tip se numesc si latch
(zavorât) deoarece informatia înscrisa pe durata activarii impulsului de tact ramâne
nemodificata pâna la urmatoarea activare a semnalului de tact.
Având în vedere aceasta proprietate, intrarea de tact poate fi considerata o intrare de validare
(enable input sau gate input) a inscrierii informatiei în bistabil.

7. CBB Master-Slave

Bistabilele Master-Slave sunt formate din doua etaje de elemente de memorie (Figura 27).
Primul etaj este etajul MASTER care preia informa
tia de la intrarile de comanda sincrona si genereaza semnalele de comanda pentru etajul SLAVE.
Cele doua etaje functioneaza în contratimp astfel încât informatia poate fi transferata
de la intrare la iesire numai dupa parcurgerea unui ciclu complet de activare-dezactivare a
impulsului de tact.

Figura 27

Exista mai multe variante constructive. În Figura 27 este prezentata schema bloc pentru

13
varianta cu inversarea impulsului de tact. În acest caz cele doua etaje sunt identice, de tipul
comutabil pe front, iar impulsul de tact se activeaza în contratimp pentru cele doua etaje. Schema
de principiu a unui astfel de bistabil Master-Slave este prezentata în Figura 28 iar un esantion din
simularea functionarii schemei apare în Figura 29.

Figura 28

Figura 29

8. CBB dupa schema celor trei bascule

14
Schema tipica pentru acest tip de bistabil este cea prezentata în
Figura 30 si corespunde bistabilului integrat SN7474.

Figura 30

Din analiza diagramei prezentate în Figura 31, se observa ca transferul de informatie dinspre
intrarea D catre iesire se realizeaza numai pe durata frontului de activare a impulsului de tact.

15
Rezulta ca pentru o functionare corecta, semnalul de pe intrarea D trebuie sa aiba o valoare
stabila doar pe durata frontului de activare a impulsului de tact. Acest lucru este relativ usor de
realizat în practica si din aceasta cauza acest tip de bistabil este din ce în ce mai mult preferat în
proiectele modern

Figura 31

Observatie! În cataloage CBB Master-Slave se marcheaza prin simbolul ori în dreptul

semnalului de tact iar CBB comutabile pe front prin simbolul sau în functie de frontul activ.

3. Normele de Protectie a Muncii

16
 1. In laborator nu se intra decat insotit de laborant.

2. Aparatura nu se utilizeaza inainte de a primi instructiuni de la laborant.

3. Aparatura electronica nu se porneste fara acordul laborantului.

4. 4.Jocurile si/sau glumele cu orice fel de aparatura sunt complet interzise.

5. 5.Nu se efectueaza miscari bruste cu sau fara aparatura din dotare in laborator.

6. Aparatura se utilizeaza doar in parametri normali si nu se va incerca fortarea acesteia

in vederea obtinerii unor rezultate mai bune.

7. Efectuarea montajelor la mesele de lucru nu se va incepe decat cu intreruptoarele de

alimentare inchise.

8. Pentru a evita deteriorarea consumatorilor alesi si a accidentele cauzate de acestea, se

va urmari ca tensiunea de alimentare sa corespunda cu tensiunea nominala a
consumatorilor.

9. Dupa inceperea lucrarii la montajul aflat sub tensiune se interzice atingerea cu mana a
partilor neizolate.

10. Se vor lega la pamant toate partile metalice ale instalatiei utilizate.

11. Nu se va incerca niciun fel de operatiune de modificare/reparare a aparaturii. Orice

defectiune se sesizeaza laborantului.

12. La aparitia oricarui defect pe durata efectuarii unui montaj, se anunta imediat
laborantul.

13. Sub nicio forma nu se va atinge partea metalica a letconului, chiar daca acesta este
oprit - exista posibilitatea sa fie inca fierbinte.

14. Nu se scutura letconul in jurul altor persoane.

15. Este interzisa atingerea simultana cu ambele maini a partilor metalice aflate sub
tensiune.

17
 4. BIBLIOGRAFIE

 Braşovan, M. Sercain, F. Bogoevici, N. Acţionări electrice. Probleme şi

aplicaţii industriale. Ed. 2, Bucureşti, Edit. Tehnică, 1963.

 Braşovan, M. Şora, I. Rusu, H. Metodă pentru determinarea pe cale

experimentală a inductivităţilor la maşina de curent continuu cu exercitaţie
separată. Bul. Şt. Şi tehnic al I. P. Timişoara, 11(25), 253-260, (1966).

 Braşovan, M. Acţionări electromecanice. Bucureşti, Editura didactică şi

pedagogică,1967.

 Braşovan, M. Zur Frage der Nennleistung der elektrischen

Triebfahryeugmotoren, Elektrische Bahnen, 39, 7,170-172, 1968.

 Braşovan, M. Seracin, E. Prodan, M. Şora, I. Bătleanu, St. Bartzer, St.

Heşca, V. Balaci, I. Popovici, D. Scăreanu, P. Schuch, C. Optimizarea
parametrilor energetici ai consumatoarelor de energie electrică. Protocol de
contract cu Întreprindere Electromotor Timişoara, 1973

 Bulgakov, A. A. Dispozitive electronice de comandă automată (trad. Din

limba rusă), Bucureşti, Editura tehnică, 1962.

 Damsker, D. Acţionarea electrică. Bucureşti, Editura energetică de stat,

1955.

 Damsker, D. Principii şi mijloace noi de automatizare a acţionărilor

electrice. Bucureşti, Edit. Academiei RPR, 1964.

18