Universitatea Tehnică „Gh.

Asachi” din Iaşi

Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului
Specializarea: Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură
Grupa: 7308

ÎNDRUMĂTOR:
Conf. Dr. Ing. CONSTANTIN CHIRIAC

Student:
Mihăilă Alexandra

Iaşi 2011
Caracterizare generala a parcului

Asezare geografica

Parcul National Semenic-Cheile Carasului este situat in partea

centrala a judetului Caras-Severin, ocupand o suprafata de
36.364,8 ha ce include 10 rezervatii declarate (14.420,8 ha) si 8
rezervatii propuse.
- Suprafata 36.664,80 ha; altitudinea : maxima 1.400 m, minima
230 m, medie815 m.
- Incadrarea in Regiunea Biogeografica Europeana (conform
normelor europene): Panonica.
- Incadrarea in Ecoregiunea Romaniei (conform Strategiei
Nationale pentru Conservarea Biodiversitatii): Ecoregiunea
Muntii Banatului; Dealurile Banatului.

Harta de localizare a Judetului Caras Severin

in Romania

2
Harta de localizare a Parcului National Semenic Cheile
Carasului in Judetul Caras Severin

3
 Infrastructura -Caile de acces in principalele zone ale
parcului sunt suficiente, reprezentate de drumuri nationale,
judetene, comunale, private, forestiere, drumuri si carari de
pamant sau sapate in stinca.
- Deficientele majore sunt pentru majoritatea drumurilor,
degradarea accentuata iar pentru traseele turistice lipsa
marcajelor si echiparilor corespunzatoare.
- Constructiile existente in parc sunt suficiente putand asigura
spatii pentru cazare, serviciul de paza, activitati de cercetare daca
ar fi reabilitate si dotate functie de cerintele utilizarii.
- Administrarea in prezent este realizata de Ocoalele Silvice
pentru fondul forestier, de primarii pentru pasuni si persoane
fizice private pentru terenurile cultivate sau fanete. Aceasta
administrare insa, nu este realizata cu scopul conservarii, ea
vizand exploatarea resurselor naturale intrind in acest moment in
contradictie cu scopul parcului.

Factori antropici - Densitatea populatiei este de 60 locuitori /

km2 in zona Resita si Anina, 25-44 locuitori / km2 in zona
Carasova - Iabalcea si sub 11 locuitori / km2 in celelalte unitati
administrativ-teritoriale cuprinse in parc.
- Activitatile cu impact asupra parcului sunt: vanatoarea,
pescuitul, exploatarea silvica, deversarea de ape uzate, turismul
necontrolat, colectarea de fosile.
- Activitati care se desfasoara in perimetrul ariei protejate:
- pasunat, agricultura, folosinte de apa, piscicultura, pescuit,
amenajari hidrotehnice, prelucrarea lemnului, amenajari
turistice, retele electrice, exploatari forestiere (defrisari, igienizari
etc), amenajari comerciale, vanatoare - braconaj (de diferite
tipuri), colectari de material biologic, cai de transport si circulatie,
turism.

4
Analiza SWOT - Mediu intern
- Puncte tari :
- Fenomene geomorfologice bine dezvoltate.
- Sisteme hidrocarstice complexe.
- Zone salbatice, izolate, cvasivirgine.
- Habitate ce pot fi incluse in Reteaua 2000.
- Specii de fauna si flora aflate sub regim de protectie.
- Reteaua de drumuri si cladiri este suficienta.

- Puncte slabe :
- Zona nu este bine cercetata.
- Siturile arheologice sunt supuse degradarii.
- Nu exista spatii de cazare, campare si pentru cercetare
amenajate corespunzator.
- Nu exista trasee turistice corespunzatoare.
- Drumurile sunt degradate, greu practicabile.
- Paza este ineficienta.
- Nu exista administratia parcului.

Analiza SWOT - Mediu extern

Oportunitati :
- Exista legislatia minima necesara.
- Exista organizatii si fonduri pentru arii si biodiversitate.
- Guvernul a inceput sa acorde atentie ariilor protejate.
Obstacole :
- Situatie cadastrala incerta.
- Poluarea unor ape si a unor zone

In perimetrul parcului national sunt incluse un numar de opt rezervatii

naturale , constituite in zone de conservare speciala strict protejate , in care
sunt interzise orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale,
precum si orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de
protectie si / sau de conservare.

5
Cele 8 zone de conservare speciala sunt: 1. Cheile Carasului - 3.089,9
ha (de tip mixt )
2. Izvoarele Nerei - 4.852,8 ha (de tip forestier)
3. Cheile Garlistei - 602,6 ha (de tip mixt)
4. Izvoarele Carasului - 1.408,1 ha (de tip mixt)
5. Buhui - 218,1 ha (de tip mixt)
6. Pestera Comarnic - 26,9 ha (de tip speologic)
7. Pestera Popovat - 4,5 ha(de tip speologic)
8. Pestera Buhui - 28,6 ha (de tip speologic)

1. Cheile Carasului

2. Izvoarele Nerei

6
3. Cheile Garlistei

4. Izvoarele Carasului

5. Buhui

7
 6. Pestera Comarnic

7. Pestera Popovat

8. Pestera Buhui

8
 Context national

 Teritoriul Romaniei are o biodiversitate remarcabila, aici

gasindu-se circa 45% din speciile continentului.
 In Romania prima lege de protectie a mediului a fost
promulgata in anul 1930 la initiativa savantului Emil
Racovita.Tot in 1930 ia fiinta Comisia Monumentelor
Naturii. In perioada urmatoare au fost declarate cateva
monumente ale naturii si rezervatii naturale, iar in 1935 a
fost infiintat Parcul National Retezat. In total intre anii 1930
si 1943 au fost constituite 36 de rezervatii. In perioada
regimului comunist numarul de rezervatii creste la 130, dar
odata cu aparitia legii mediului din anul 1973, rezervatiile
trec de sub autoritatea CMN, sub cea a consiliilor locale
ramanand practic fara fonduri si practic neadministrate. In
anul 1990 a fost emis un ordin al Ministerului Mediului, prin
care au fost recunoscute 13 parcuri nationale. In anul 1994 a
avut loc o diminuare a ariilor protejate.
 In anul 1995 apare Legea protectiei mediului, apoi apare o
lista a ariilor protejate, iar in anul 2000 apare Ordonanta de
Urgenta nr. 236 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice,
astfel se creandu-se un cadru legislativ privind ariile
protejate, compatibil cu cel european. Cu toate acestea sunt
putine ariile protejate care sunt cu adevarat protejate si
chiar si mai putine cele care au administratii proprii.
 Astazi reteaua de arii protejate a Romaniei include peste 530
de arii protejate, acestea ca suprafata insemnand circa 4,8%
din teritoriul tarii. Deci ca suprafata raportata la teritoriu,
doar jumatate din cea ocupata de ariile protejate la nivel
mondial.

9
 Context judetean

 Judetul Caras-Severin este al treilea ca marime din tara, are

un relief de predominat de munti -65,5%, depresiunile ocupa
circa 17%, dealurile 11%, iar campiile colinare circa 6,5%.
 Prima arie protejata din judet si printre primele din tara a
fost Rezervatia Domogled, constituita deja din anul 1932.
 Din cauza particularitatilor reliefului si a deosebitei
diversitati a speciilor, in judet au fost constituite peste 50 de
arii protejate. Ariile protejate reprezinta aproximativ 14,6%
din suprafata judetului, deci de aproape trei ori mai mult
decat in restul tarii. Din totalul de arii protejate trei au
statut de parc national, iar una de parc natural.
 Nici unul din parcurile nationale sau rezervatiile de pe
teritoriul acestui judet nu are o structura administrativa
proprie sau un custode legal. In proportie de 98% aceste arii
protejate sunt administrate de RA Romsilva, iar restul de
2% de consilii locale. Consiliile locale ce au in administrare
arii protejate nu au fonduri si nici personal specializat
pentru a indeplini aceasta sarcina. Nu se poate spune ca
reprezentantii RA Romsilva nu au depus eforturi pentru
conserva ariile protejate ce le au in administrare, dar aceasta
activitate a fost perceputa din cauza lipsei fondurilor ca o
activitate colaterala, iar din aceasta cauza acestia au facut ce
se putea face, dar ce trebuia facut.
 Toate aceste arii protejate, desi acum legislatia exista, inca
asteapta sa fie administrate.

10
11
 ●Din suprafata totala a parcului, 79 % este ocupata de
fond forestier, din care 73 % din suprafata fondului
forestier este ocupata de specia fag, constituind astfel un
parc national al fagului cu predilectie.
●Rasinoasele, in special bradul, ocupa 13 %, restul de 14
% din suprafata fondului forestier al parcului este ocupata
de diverse specii de amestec.
In structura pe varste, se constata o preponderenta neta a
arboretelor batrane, respectiv toate arboretele au varsta de
peste 52 - 60 ani.
●La obarsia Nerei, respectiv in Valea Nerganita si Valea
Beusnita, se afla cea mai compacta masa de fagete
cvasivirgine din Europa pe o suprafata de cca. 5000 ha.
Interventiile antropice neesentiale au permis mentinerea
structurii generale a acestor arborete si echilibrul lor
ecologic. Aceste fagete nu au fost afectate de incendii.

●In general, in sectorul de N, NV si NE, E, V conditiile

specifice caracterizate de un climat mai racoros, cu
precipitatii mai abundente, soluri profunde, drenate, cu un
pH acid au favorizat dezvoltarea unei vegetatii forestiere
bine dezvoltate constituita in cea mai mare parte din fagete
pure de productivitate superioara.
Subarboretul este slab reprezentat sau lipseste, locul lui
fiind luat de puietime.

●Stratul ierbos este slab reprezentat fiind prezente doar

urmatoarele specii :
- Oxalis acetosela
- Dentaria glandulosa,
- D. bulbifera
- Rubus hirtus
- Asperula odorata
- Arthirum felix - femina
- Polytrichum comune

12
 Măcrişul iepurelui- Oxalis acetosela

Dentaria glandulosa- coltisor

Rubus hirtus-zmeura

In putinele goluri ce apar in mod accidental pot fi observate in

majoritate speciile de lumina si de mull :
- Deshamsia flexuosa
- Anemone nemorosa
- Allium ursium
- Pulmonaria rubra
- Galium schultesii
13
- Mycelis muraris
- Viola reichenbachiana

Anemone nemorosa-floare de pasti

Allium ursium-leurda

Viola reichenbachiana- coltunii popii

●Teritoriul de S, SE, SV al parcului are un caracter aparte prin

energia mare de adaptare pe care au solicitat-o statiunile aride pe
calcare, prin originalitatea unor specii componente.
●Se includ aici in cea mai mare parte ecosisteme forestiere care
au fost constituite in rezervatie cu multi ani inainte.
●Intreaga zona este bine impadurita, cu paduri bine gospodarite,
specia predominanta fiind fagul, insotit de diverse specii precum:
14
carpen, cires, frasin, paltin.

●Conditiile deosebit de variate din zona parcului au determinat

instalarea unei flore bogate in specii atat pentru plantele
inferioare, dar mai ales pentru taxoni de cormofite.
●Lista speciilor de ciuperci cuprinde numerosi taxoni cu o serie de
gazde noi pentru stiinta sau pentru Romania, semnalate in zona.
●Dintre speciile noi pentru Romania amintim :
- Sphaerotheca erodii
- Urocystis polygonate
- Rumularia atropae
- R. campanulae - persicifoliae

Flora lichenologica este mai putin investigata.

●Flora cormofitelor, totalizand peste 1000 specii, este extrem

de diversificata, numarul cel mai mare de taxoni apartine
elementului european. De asemenea, se remarca procentul ridicat
de elemente sudice.
●Dintre cele mai importante amintim :
- Carpinus orientalis
- Cotoneaster tomentosa
- Sorbus domestica
- S. cretica
- Cornus mas
- Potentilla micrantha
- P. hirta
- Bupleurum praealtum
- Inula conyza
- Ruscul aculeatus
- Muscari comosum
- Ornithogalum pyramidale

15
 Carpinus orientalis

- Sorbus domestica- Este un fruct rotund,

are formă de pară, este micuţ ca o nucă, culoarea este galbena. Se recoltează toamna,
după ce pică bruma pe fructe.

Ornithogalum pyramidale-balusca

●Elementele moesice si dacice sunt prezente in special pe

stancariile de pe teritoriul parcului, precum si in fitogenozele
forestiere relictare. Se poate atribui o vechime tertiara unor specii
saxicole ca :

16
- Sesleria filifolia
- Seseli rigidum
- Sesleria rigida
- Galium flavescens
- Draba lesiocarpa
- Sempervivum heuffelii

●Speciile balcanice prezente in zona considerate ca specii

endemice sunt :
- Ranunculus flabelifolius
- Helehorus odorus
- Cytisus falcatus
- Echinops banaticus
- Silene flauescens
- Dianthus kitaibelii
- D. Banaticus
- Thynus dacicus
- Linum uninerve
- Anthamantha hungarica
- Lathyrus hallersteinii
- Aconitum moldavicum
- Crocus banaticus

Crocus banaticus

●Speciile balcano - moesice sunt reprezentate de :

- Peucedonum langifolium
- Silene saxifraga

17
 - Cephalaria loenigata
- Sesteria filifolia

●Speciile dacice sunt prezente prin :

- Aconitum moldavicum
- Melamphyrum bihomense
- Campanula divergens
- Dianthus trifascicualuts
- Sesli rigidum
- Sempervivum schlechani
- Erysimum saxsosum
- Draba lasiocarpa

●Speciile submediteraneene prezente in zona parcului sunt

reprezentate de :
- Teucrium montanum
- Tunica saxifraga
- Helianthenum numularium
- Aria elegans
- Chrysopogon grylus
- Euphorbia corniolica

●Specii endemice de flora ( 14 identificate ) :

- Anthenaria dioica ( Floarea Semenicului )
- Crocus banaticus ( Brandusa galbena )
- Melamphyrum bihomense
- Ranunculus flabelifolius
- Helehorus odorus
- Cytisus falcatus
- Echinops banaticus
- Silene flauescens
- Dianthus kitaibelii
- D. Banaticus
- Thynus dacicus

18
 ●Teritoriul parcului este considerat ca o zona de refugiu in
timpul glaciatiunilor care a permis supravietuirea unor specii
tertiare ca: Amphimellania holandri, dintre nevertebrate si
Cobitis elongata dintre vertebrate. Fauna de nevertebrate atat
epigee cat si hipogee, din regiune detine cel mai insemnat numar
de specii cu areal restrans din tara noastra cu un numar insemnat
de specii endemice si specii rare, ceea ce confera regiunii un
caracter aparte.
●Din conspectul speciilor realizat prin studiul epigaionului din
Cheile Carasului domina coleopterele si opilionidele, urmate de
colembole, aranee, chilopode, formicide, gastropode, larve de
diptere si lepidoptere.
●Din multitudinea de specii de gastropode semnalate in zona
majoritatea sunt endemice si rare :
- Carpathica langi
- Vitrea diaphana
- Zenobiela umbrosa
●De asemenea se manifesta o preponderenta a speciilor
submontane si montane ca :
- Pardosa riparia
- P. lugubris
- Leptyphantes
- Apostemus
●In componenta structurala specifica a arealeor din zona sunt
prezente si cateva elemente rare si deosebit de interesante din
punct de vedere zoogeografic :
- Atypus affinis
- Centromerus dilutus
- Trahynella nudipalpis
- Wideria melanocephala
- Diplocephalus cannatus
- Arctosa figurata
●Conspectul speciilor de plecoptere evidentiaza in zona
prezenta a numeroase specii in majoritate cu raspandire
europeana si central sud europeana, totusi domina speciile
balcanice precum si cateva considerate ca endemisme carpatice :
19
- Leuctra quadrimaculata
- Nemoura carpathica
- N. longicaudata
- Chloroperla kisi
- Siphonoperla transsylvanica
- Isoperla pusilla ( semnalata doar pentru segmantul carpatic din
Romania )
●Ortopterele, reprezentate printr-un bogat material faunistic
evidentiaza in primul rand o heterogenitate marcata, fapt ce
atesta o puternica influenta a faunelor estice si sudice.
●Ca elemente faunistice interesante ce retin atentia amintim
speciile endemice :
- Odontopodisima montana
- Zabovskia banatica
- Saga pedo ( specie rara )
● Un deosebit interes prezinta si apele curgatoare din zona.
Fauna de vertebrate a Raului Caras este dominata de amfipodul
Rivulogammarus balcanicus, iar efemerele si plecopterele
reprezinta o biomasa mult mai redusa.
●Ihtiofauna este caracteristica zonei pastravului, dar saracita
prin faptul ca lipseste zglavocul ( Cottus gobio ) si domina
moioaga.
●Deosebit de interesanta este fauna Raului Nera care include
doua elemente importante de patrimoniului natural si anume :
- Cobitis elongata, ce reprezinta un relict tertiar in fauna Europei
- Zingel streber ( Aspro streber - ale carui populatii prezinta unele
deosebiri fata de populatiile din alte tari )
●In aceste rauri se adaposteste o zoocenoza de moluste
prozobranchiate ce se constituie intr-o raritate pe plan mondial :
- Amphimelania
- holandri
- Fagotia esperi
- F. acicularis
- Theodoxus danubialis
- Ancylus fluviatilis ( pulmonat )
Fauna de reptile, multe fiind specii vulnerabile, este reprezentata
prin prezenta unor elemente termofile ca :
- Lacerta viridis
20
- L. agilis
- L. muralis maculiventris
- Vipera ammodytes

Lacerta viridis

Vipera ammodytes

Dintre speciile de pasari rare si periclitate din regiune

amintim :
- Aquila pomorina
- Milvus migrans
- Circeatus galicus
- Tito alba
- Apus melba
- Coracias garrulus
- Hirundo daurica
- Tririza cia
- Carduelis cannabina
- Fringilla coeleps

21
Fauna de mamifere cuprinde specii comune in general tuturor
catenelor muntoase si este reprezentata de :
- cerb
- caprior
- urs
- lup
- ras
- pisica salbatica
- jder
- veverita
- bursuc

Specii endemice de fauna ( 10 identificate ) :

- Cobitis elongata ( Fasa )
- Vipera ammodytes ( Vipera cu corn )
- Zabovskia banatica
- Odortopodisima montana
- Leuctra quadrimaculata
- Nemorua carpathica
- N. Longicandata
- Chloroperla kisi
- Siphonoperla transilvanica
- Isoperla pusilla

Cobitis elongata

Specii protejate

22
Specii de flora protejate ( 30 identificate ) :
- Anthenaria dioica (Floarea Semenicului)
- Ranunculus flabelifolius
- Helehorus odorus
- Cytisus falcatus
- Echinops banaticus
- Silene flauescens
- Dianthus kitaibelii
- D. Banaticus
- Thynus dacicus
- Linum uninerve
- Anthamantha hungarica
- Lathyrus hallersteinii
- Crocus banaticus (Brandusa galbena)
- Peucedonum langifolium
- Silene saxifraga
- Cephalaria loenigata
- Sesteria filifolia
- Aconitum moldavicum
- Melamphyrum bihomense
- Campanula divergens
- Dianthus trifascicualuts
- Sesli rigidum
- Sempervivum schlechani
- Erysimum saxsosum
- Draba lasiocarpa
- Teucrium montanum
- Tunica saxifraga
- Helianthenum numularium
- Aria elegans
- Chrysopogon grylus
- Euphorbia corniolica

- Pasari ( 14 identificate ) :
- Aquila pomarina ( Acvila )
- Milvus nigrans ( Gea neagra )
- Circaetus gallicus ( Serparul )
23
- Tito alba ( Striga )
- Apus melba ( Lastunul )
- Bubo bubo ( Buha )
- Caracias garrulus
- Hirundo daurica ( Randunica roscata )
- Tricodroma muraria
- Oenanthe hispanica
- Mortacilla cinarea
- Emberiza cia
- Carduelis canabiana ( Canepar )
- Frigilla coelebes ( Cinteza )

- Reptile ( 4 identificate ) :

- Lacerta viridis ( Guster )

- Lacerta agilis ( Soparla de camp )
- Lacerta muralis maculiventris ( Soparla de ziduri )
- Vipera ammodytes ( Vipera cu corn )

- Pesti ( 3 identificate ) :
- Cobitis elongata ( Fasa )
- Zingel streber ( Streber )
- Fivul ogammarus balcanicus

- Nevertebrate ( 9 identificate ) :
- Odortopodisima montana
- Zabovskia banatica
- Saga pedo
- Leuctra quadrimaculata
- Nemorua carpathica
- N. longicandata
- Chloroperla kisi
- Siphonoperla transilvanica
- Isoperla pusilla

- Mamifere ( 4 identificate ) :

24
- Ursus arctos ( Urs )
- Linx linx ( Ras )
- Felyx silvestris ( Pisica salbatica )
- Canix lupus ( Lup )

Teritoriul Parcului este situat in partea centrala a judetului

Caras-Severin, ocupand o suprafata de 36.664,80 ha ce include 10
Rezervatii declarate si 8 Rezervatii propuse.
Este un veritabil "compediu geologic si geomorfologic".
Osatura principala o prezinta Muntii Semenic ce se desfasoara ca
o dorsala orientata pe directiile NNE - SSV care, structural,
apartin Carpatilor Meridionali.
Cele mai multe masive din Carpatii Meridionali, inclusiv M-tii
Semenic apartin domeniului getic care a trecut de mai multe ori
prin stadiul de geosinclinal si a cunoscut tot atatea stadii de
structogen, fiecare cuplu reprezentand un ciclu tectono-magmatic
( ciclu prebaikalian, baikalian, hercinic ) in care formatiunile
acumulate au fost metamorfozate regional si transformate in
formatiuni cristolofiliene. In structura actuala, acestea formeaza
masivele cristalinele prealpine.
Ciclul prebaikalian cuprinde formatiunile cele mai vechi,
geosinclinalul recunoscut in domeniul getic, care au fost
metamorfozate in conditii de temperatura si presiune ridicata
generand sisturile cristaline mesometamorfice. In M-tii Semenic,
ele reprezinta prelungirea din seria de Sebes-Lotru cu grosimea la
E in jur de 25 km. In cadrul seriei de Sebes-Lotru, s-au separat 5
complexe litostratigrafice :
complexul paragnaiselor cu silmunit si intercalatii de roci
carbonatice ;
complexul paragnaiselor si gnaiselor cuarto-peldspatice ;
25
complexul cuartitelor ;
complexul micasisturilor ;
complexul orto-amfibolitelor si a formatiunilor manganifere.
In stiva de sisturi cristaline se constata o predominare a
gnaiselor in partea bazala, iar in cea superioara a micasisturilor.
Ciclul tectono-magmatic baikalian a generat in conditii de
temperatura si presiune moderata sisturi cristaline
epimetamorfice care, in M-tii Semenic, se gasesc la S de Valea
Nerei dispuse peste sisturile cristaline prebaikaliene.
In Paleozoic, domeniul getic, respectiv zona Parcului National
Semenic-Cheile Carasului s-a comportat ca o arie rigida supusa
temporar peneplenizarii in anumite zone a cunoscut o faza de
acumulare corespunzatoare Carboniferului superior-
Panonianului inferior (Resita-Secu-Garliste-Ciudanovita).

Relief

Formatiunile geologice sunt constituite din roci metamorfice,

magmatice si sedimentare, apartinand domeniilor getic si
danubian, parautohtonului de Severin si depresiunilor
posttectonice. De-a lungul unei linii care trece pe la est de
Caransebes - Turnu Ruieni - Armenis - Teregova - Luncavita,
geticul incaleca spre est domeniul danubian. In cea mai mare
parte, Semenicul este format din sisturi cristaline intens
metamorfozate, predominand cele mezometamorfice, iar cele
epimetamorfice existand cu totul limitat in partea centrala a
regiunii. Sisturile cristaline mezometamorfice apartin seriei de
Sebes-Lotru, denumita regional seria de Timis, iar cele
epimetamorfice, seriei de Minis. Cristalinul getic din Masivul
Semenic se caracterizeaza prin cute mari, drepte si relativ
simetrice, desfasurate paralel cu directia catenei muntoase. Muntii
Aninei sunt formati din sisturi cristaline peste care sunt dispuse
rocile sedimentare ce formeaza sinclinoriul Resita Moldova Noua,
puternic cutat si tectonizat.
Rocile eruptive, apartinand domeniului getic si celui danubian,
sunt reprezentate prin granitoidele sinorogene de Poneasca si

26
Lindenfeld - Buchin intalnite si in perimetrele varfurilor Semenic,
Piatra Goznei, Piatra Nedeea si prin corpurile mai mici de
granodiorite si tonalite de la Slatina -Timis, varsta lor fiind
paleogena.
Sedimentarul mezozoic este reprezentat prin pachete groase
de calcare recifale, care stau discordant peste cristalinul
metamorfic al seriei de Minis, iar catre nord, el vine in contact cu
granitoidele de Poneasca, gresii de mai multe tipuri si marne.
Prezenta acestui sedimentar in regiune poate fi remarcata pe un
aliniament foarte restrans din sud-vest.
Sedimentarul neozoic sta transgresiv peste unitatile tectonice
formate anterior si este reprezentat printr-o gama larga de
formatiuni- argile, marne, conglomerate, nisipuri , pietrisuri etc.
In sectorul sudic al Culoarului Caransebes, la partea superioara a
sarmatianului, exista o abundenta de pietrisuri si nisipuri cu
intercalatii de marne si lentile de carbuni reprezentand
pannonianul inferior. Pontianul se afla situat pe marginile zonelor
depresionale, depasind transgresiv toate celelalte depozite
neogene, fiind constituit din argile si argile nisipoase.
Cuaternarul este prezent la periferia Masivului Semenic, in
sectoarele depresionare, pe sectoare de versanti, unele interfluvii
joase si in cadrul vailor: pleistocenul inferior, alcatuit din
pietrisuri, nisipuri si argile, ce formeaza complexul stratelor de
Candesti; pleistocenul mediu reprezentat prin depozite loessoide,
iar pleistocelul superior prin pietrisuri nisipuri si argile roscate.
Holocenul inferior este reprezentat prin pietrisuri si nisipuri
cladind, mai ales, prima si a doua terasa a raurilor, in timp ce
holocenul superior constituie majoritatea aluviunilor luncilor si
albiilor minore.

Formatiuni paleozoice

Carboniferul ( Formatiunea de Resita ).

- Membrul de Doman.
Aceasta unitate reprezinta un complex brecios-conglomeratic gros

27
de 100-300 m. In partea inferioara este format doar din brecii
grosiere. Acestea trec progresiv in alternante de conglomerate si
brecii cu elemente tot mai marunte spre partea superioara. Nu au
o stratificatie evidenta.
Elementele sunt formate exclusiv din sisturi cristaline si sunt
prinse intr-o matrice fina provenind de asemenea din roci
cristaline.
- Membrul de Lupacu Batran.
Acest membru reprezinta complexul conglomeratic-grezos, gros
de 200-400 m . In partea inferioara predomina bancurile mai
groase de conglomerate si brecii cu elemente de dimensiuni medii,
cu intercalatii subtiri de microconglomerate, gresii grosiere si
argile grezoase. In partea superioara predomina gresiile silicoase
sau calcaroase, in bancuri metrice, cu intercalatii decimetrice de
conglomerate, microconglomerate,argile grezoase cu resturi de
flora, argile carbunoase si strate de carbune.
- Membrul de Lupac
Reprezinta complexul grezo-argilos, gros de 150-300 m. Partea
inferioara este predominant grezoasa, pe cand cea superioara este
predominant argiloasa, cu sferolite feruginoase. In cadrul acestei
succesiuni este cuprins si complexul carbunos.

Sedimentarul - Roci carbonatice

Formatiunea de Steierdorf cu trei membrii:

- Membrul Conglomeratic de Budinic (Hettangian pro parte);
- Membrul Grezos de Valea Terezea (Hettangian pro parte-
Sinemurian);
- Membrul Argilitic de Uteris (Pliensbachian);

Primii doi membrii sunt reprezentati in esenta prin rudite,

arenite, lutite, cu intercalatii de sisturi carbunoase si carbuni cu
macroflora ( Zamites schmiedelii, Nilsonia orientalis,
Ptilophyllum ririgidum, Ginkgoites taeniatus, etc. ) si microflora
( Cyathidites minor, Dictyophyllidites harrisi, Vitreisporites
pallidus, Lycopodiacidites regulatus, Osmundacidites wellannii,
etc. )

28
 Cel de-al treilea membru este alcatuit din argilite
bituminoase cu rare resturi de macroflora si cu o relativ bogata
asociatie de microflora, specii semnificative pentru varsta ( prin
debutul lor in Pliensbachian ) fiind Foveosporites multifoveolatus,
Calliallasporites dampieri, Perinopollenites elatoides.
- Formatiunea Marnelor de Dealul Zanei ( Toarcian-Callovian
inferior ) - marne cu lumasele de lamellibrachiate ( frecvente
corbule mici ) cu Pseudogrammoceras cf. quadratum,
Grammoceras fallaciosum si Hildoceras bifrons ( Toarcian ),
marne si marnocalcare cu Leioceras opalinum, Ludwigia
murchisonae, Graphoceras concavum ( Aalenian ), Gervillia
lanceolata, Ostrea acuminata ( Bajocean ), Bositra buchi,
Delecticeras delectum si Clydoniceras discus ( Bathonian ),
marnocalcare cu concretiuni de calacre grezoase cu
Macrocephallites macrocephallus ( Callovian inferior ).
- Formatiunea Calcarelor de Gumpina ( Callovian mediu ) -
calcare grezoase silicioase, in baza cu un nivel cu elipsoizi de silice,
cu Reineckeia anceps.
- Formatiunea Marnocalcarelor de Tamasa ( Callovian superior-
Oxfordian inferior ) - marnocalcare grezoase cu Kosmoceras
duncani, K. spinosum, K. gr. ornatum, Euaspidoceras
perarmatum si Arisphinctes plicatilis.
- Formatiunea Calcarelor de Valea Aninei ( Oxfordian superior-
Kimmeridgian inferior ) - calcare cu interstratificatii silicoase cu
Colomisphaera fibrata.
- Formatiunea Calcarelor de Bradet ( Kimmeridgian superior -
Tithonian inferior ) - calcare nodulare cu Aspidoceras acanthicum,
Physodoceras cyclotum, Subplanitoides contuguus,
Virgatosimoceras rothpletzi etc.,Carpistomiosphaera malmica.
- Tithonianul superior - este inclus in partea inferioara a Calcarelor
de Marila - calcare micritice cu Crassicollaria.

Morfologie

29
Muntii Semenic
Reprezinta unitatea montana bine individualizata ce
constituie centrul orohidrografic al Banatului, izvorand de aici
raurile : Timis, Barzava, Nera si Mehadica.

Principalele inaltimi sunt :

- Vf. Gozna ( 1446,9 m )
- Vf. Semenicului ( 1446,4 m )
- Cracul Lung ( 1244,1 m )
Intre aceste varfuri se formeaza platoul Semenic.
Dinspre aceste varfuri coboara culmi netede si vai cu panta
medie sau uneori vai adancite de torente.

Formatiunile geologice sunt constituite din :

- roci metamorfice ( sisturi cristaline )
- roci magmatice ( granitoide )
- sedimentare ( argile, marne, conglomerate )

Principalele forme morfologice sunt :

- suprafetele de nivelare ( suprafata Semenic, suprafata Nergana )

- terasele de eroziune ale Raurilor Barzava, Nera si Timis

- cueste
- abrupturi
- martori de eroziune
- torente
- rape de obarsie
- ogase
- ravene
- conuri de dejectie
- rigole
- musuroaie inierbate
- campuri de pietre
- martori de gelifractie
- circuri si nise nivale
- depresiuni nivale
- lacuri

30
- mlastini
- izvoare

Muntii Aninei
In zona parcului, Muntii Aninei, au principalele varfuri :
- Dealul Ponor 808 metrii
- Dealul Culmea Certej 955,3 metrii
- Dealul Socolovat 783,2 metrii
- Dealul Ravnistea Mare 753,9 metrii
- Dealul La Mese 823,5 metrii
- Dealul Moghila 680,8 metrii
Aceste varfuri coboara pana la 200 de metrii altitudine.
In toata regiunea, intensa carstificare a creat fenomene
exocarstice reprezentative :
- Cheile Carasului
- Cheile Garlistei
- Valea Sodol
- Piatra Alba
platouri cu lapiezuri si doline la :
- Iabalcea
- Ravnistea
- Carneala
marile vai de doline :
- Sodol
- Ravnistea
dorne, cum ar fi cele de la Pestera Tolosu
doline de prabusire, cum ar fi cea de la Pestera de dupa Carsa
numeroase cascade, izbucuri si ponoare.
Carstificarea subterana avansata a condus la aparitia celei
mai mari densitati de deschideri carstice, 6,8 / km² in anumite
perimetre, pe teritoriul parcului gasindu-se mai mult de 700 de
cavitati, pesteri si avene.
Principalele sisteme carstice sunt prezentate la rubrica Speologie.

Pedologie
31
 Zona de N, NE, E a parcului este dominata de prezenta rocilor
de tip micasisturi si intr-o proportie mai redusa, de granite si
granodiorite.
Solurile care s-au format si au evoluat fac parte din clasele :
- Clasa Cambisoluri cu tipurile si subtipurile de soluri :
- tipurile brune acide;
- subtipurile brune acide tipice;
- subtipurile brune acide litice.
Aceste soluri au un pH moderat acid spre puternic acid si au
un drenaj bun.
Solurile brune acide tipice sunt profunde, iar cele brune acide
litice mai putin profunde.
- Clasa Argiluvisoluri, cu tipurile de sol brune argiloiluviale, cu un
pH acid spre slab acid, profunde spre mijlociu profunde.
Zona de S, SV, V, NV a parcului este dominata de rocile
bazice de tipul :
- calcare;
- marne calcaroase;
- dolomite.
Sub influenta factorilor pedogenetici din aceasta zona, s-au
format si au evoluat solurile ce fac parte din clasele :
- Clasa Molisoluri
cu tipurile de sol rendzine, subtipuri de sol rendzine tipice, litice.

- Clasa Cambisoluri cu tipurile de sol brune eumezobazice.

- Clasa solurilor neevoluate care ocupa suprafete mai reduse si
este reprezentata de litosoluri si soluri aluviale.
Din punct de vedere al conditiilor edafice, parcul cuprinde
urmatoarele clase de sol si tipuri de sol, redate mai jos :
- Molisol ;
- Rendine ;
- Argiluri – sol;
- Brun lureic;
- Cambisol;
- Bruneume;

32
- Zoboric;
- Brun acid;
- Seudocend – zinic;
- Sol neevoluat – Regosol;
- Litosol;
Aceste soluri ocupa o suprafata de 33012,3 ha, reprezentand
93,5 % din suprafata totala a parcului.
Alte soluri, care nu au fost mentionate mai sus au o mica
importanta, fiecare in parte neacoperind 0,5 % din suprafata
totala a parcului, in general nedepasind 1,5 - 2 ha.
Principalele tipuri de sol :
- Sol brun bazic tipic
Se formeaza pe sisturi sau luturi usoare, pe versantii cu
exparitie diversa, puternic acid la suprafata cu pH = 4,0-4,8 si acid
la moderat acid cu pH = 4,3 - 5,7, in profunzime.
Este slab la foarte huminifer, cu continut de humus de 2,0 - 6,7 %,
oligomezobaric la suprafata ( V = 35 - 56 % ) si mezobazic la
enbazic in profunzime ( V = 53 - 76 % ).
Este foarte bine aprovizionat cu N la suprafata ( 0,25 - 0,28 % )
si sarac in profunzime ( 0,01 - 0,08 g % ).
Are bonitate superioara cand valoarea edafica utila este mare.
- Sol bruneumezobazic tipic
Format pe roci calcaroase, moderat acid ( pH = 5,5 - 6,1 )
foarte hemifer, cu continut de humus de 46 % pe grosime de 16
cm. si slab humifer pana la 36 cm., foarte bine aprovizionat cu N
total la suprafata ( 0,10 g % ), luto - nisipos la suprafata, de
bonitate superioara pentru FA, CA, GO.
- Sol rendzina tipica
Se formeaza pe calcare, pe versantii insoriti sau semi
insoriti, neutica ( pH = 6,9 - 7,2 ), foarte humifera, cu contur de
humus de 7,2 - 9,7 % pe grosime de 15 - 20 cm, foarte bine
aprovizionat cu N total ( 0,2 - 0,4 g % ), lutoasa, de bonitate
mijlocie pentru FA, GO, CA.
Aceasta bonitate este data de troficitate ridicata ( continut
in humus, valoare edafica mijlocie - mica ).

- Sol rendzinia litica

Se formeaza pe calcare titanice sau dolomite cu roca la
33
nivelul 20 - 30 cm, cu valoare edafica utila mica, moderat acid la
neutru ( pH = 6,3 - 6,9 ), foarte hemifer, cu continut de humus de
5,1 - 6,1 %, mazobazic la suprafata cu V = 66 %, eubazic in
profunzime ( V = 86 - 96 % ), foarte bine aprovizionat in N total
( 0,24 - 0,31 g % ), foarte sarac in fosfor mobil, foarte bine
aprovizionat in potasiu mobil ( 7,0 - 34,0 mg % ), nisipo - lutos, de
bonitate inferioara pentru FA si BR data de valoarea edafica utila
mica cu toate ca troficitatea este ridicata.
- Sol brun acid tipic
Se formeaza pe roci cuartite, micasisturi, pe versanti in
general umbriti, moderat acid ( pH = 4,5 - 4,6 ), foarte humifere,
bine aprovizionate in N total, slab aprovizionat in fosfor mobil,
mediu aprovizionat in potasiu mobil, nisipo - lutoase cu valoare
edafic mijlociu, avand o bonitate mijlocie pentru FA, BR, CA.
- Sol brunomezobazic cendrinic
Prezinta schelet calcaros pe profil, uneori la suprafata, cu
compozitie mai bogata in calciu, volum util mic, megatrofice la
entrofice, bonitate mijlocie pentru Fa, CA, PA, etc. si superioara
spre mijloc pentru BR, MO, PI.
- Sol brun acid litic
Se formeaza pe cuartite si micasisturi, puternic la moderat
acid ( pH = 5,0 - 6,0 ) si foarte hemifer, cu continut de humus de
2,6 - 16,1 %, oligomezobazice cu V = 35 - 52 %, moderat la foarte
bine aprovizionat in N total ( 0,11 - 0,50 g % ), foarte slab
aprovizionat in fosfor mobil slab la foarte bine aprovizionat in
potasiu mobil, nisipo - lutos, bonitate superioara pentru FA, BR,
MO, CA, cand valoarea edafica este mare si mijlociu cand
valoarea edafica este medie.

34
 Odata cu inceputul orogenezei alpine, apele au acoperit
suprafete intinse, domeniul getic evoluand ca in geosinclinal.
In cadrul sau au existat fose de sedimentare, cum este zona Resita
- Moldova Noua.
Morfologic, zona corespunde muntilor calcarosi ai Banatului.
Carstul de suprafata este reprezentat de chei spectaculoase cum
ar fi Cheile Carasului sau Cheile Garlistei.
Unele sunt sinuoase cu meandre incatusate, iar la baza au
abrupti stancosi se dispun conuri de dejectie si trene de grohotis.
In cuprinsul acestor podisuri se intalneste o gama variata de
forme carstice de suprafata : lapiezuri, doline, uvale, polii, carora
li se adauga vaile seci, vai de doline si vaile oarbe.
Abundenta si asocierea acestor forme carstice fac ca
podisurile carstice sa prezinte un microrelief haotic, suprafata
acestora fiind marcata in special de multitudinea dolinelor.
Formele carstice de adancime sunt si ele foarte bine
reprezentate, datorita grosimii de peste 1000 de metrii a
formatiunilor calcaroase, fapt ce prilejuieste o buna circulatie a
apei in subteran.
Parcul ocupa zona nordica a sinclinalului Resita - Moldova
Noua, cea mai intinsa zona calcaroasa din tara.
Gradul de dezvoltare a golurilor carstice este avansat,
inregistrandu-se densitatea cea mai mare de deschideri carstice:
6,8 / km² in anumite perimetre.

35
 Cele mai importante ape curgatoare din Banat isi au obarsia
in Muntii Semenicului. Din acesti munti izvorasc Nera si toti
afluentii sai, Timisul si unii afluenti de stanga ai cursului superior,
Poganisul, Birzava, Carasul.
Nera si Carasul sunt afluenti ai Dunarii.
Raurile Poganis si Birzava fac parte din bazinul Timisului.
Se poate spune ca teritoriul parcului reprezinta un nod din
care apele siroiesc in toate directiile.
Aceste ape curgatoare au debite permanente si bogate.
Cat timp aceste ape curg prin munti alcatuiti din roci eruptive
sau metamorfice, apele formeaza retele hidrografice normale, cu
izvoare, paraiase, paraie, rauri de munte care se succed normal.
Dar retelele hidrografice se dezorganizeaza in cuprinsul intinselor
zone carstice unde asistam la fenomene de pierdere a apei prin
sorburi ( ponoare ), vai permanent sau temporar seci, cursuri de
apa subterane accesibile sau nu pentru om, apoi izbucnirea la
suprafata a apelor care au circulat in subteran ( izbucuri ).
In zone carstice aceste ape, dand in drumul lor de depozite
calcaroase, isi taie in ele chei si defileuri de o mare frumusete care
formeaza si o nota distinctiva a parcului.
Pe teritoriul parcului, sau la limata acestuia, sunt amplasate
o serie de lacuri artificiale de baraj, cu suprafete si adancimi
apreciabile ce completeaza in mod fericit peisajul general al
parcului.
- Trei Ape
- Gozna
- Buhui
- Marghitas
- Poneasca In sectoarele cristaline ale parcului, apele curgatoare
pot avea debit mediu anual de 20 l / s la km², in schimb, in zonele
calcaroase, debitul poate sa scada si sub 10 l / s la km².
36
 Meteorologie
Teritoriul Parcului National Semenic Cheile Carasului se
incadreaza din punct de vedere al climei in climatul temperat -
continental moderat, subtipul banatean, cu nuante
submediteraneene.
Subtipul banatean este caracterizat prin circulatia maselor
de aer atlantic si prin frecvente invazii ale maselor de aer
mediteranean.
Circulatia maselor de aer umed din vest si sud - vest este
caracteristica intregului an. Acest cadru climatic general conduce
la un regim termic moderat, cantitati medii de precipitatii ceva
mai ridicate decat in alte zone ale tarii la altitudini similare,
perioade destul de dese de incalzire in timpul iernii si primaveri
relativ timpurii.
Parcul National Semenic Cheile Carasului are un relief foarte
variat cu altitudini cuprinse intre circa 200 m in Cheile Carasului
si 1447 m pe Varful Piatra Gozna, Masivul Semenic, cuprinzand
urmatoarele etaje climatice :
- climatul montan - climatul de munte ( 1000 - 1800 m )
» caracteristic Masivului Semenic in zona ce depaseste altitudinea
de 1000 m
» temperaturi medii anuale cuprinse intre 4 - 6 ºC functie de
altitudine
» cantitati de precipitatii cuprinse intre 800 - 1000 mm / an,
uneori 1200 mm / an, chiar 1400 mm / an in cazul Semenicului
» vanturi vestice.
- climatul de dealuri - climatul de dealuri joase ( 200 - 500 m ) si
inalte ( 500 - 800 m )
» caracteristic Muntilor Aninei pe toata suprafata cuprinsa in
parc
» temperaturi medii anuale intre 8 - 10 ºC ( 200 - 500 m ) si 6 - 8
ºC ( 500 - 800 m )
» cantitati de precipitatii cuprinse intre 600 - 800 mm / an ( 200 -
500 m ) si 800 - 1000 mm / an ( 500 - 800 m )

37
Regimul termic
In general luna cea mai calda a anului este iulie, iar lunile cele
mai reci sunt ianuarie si februarie. Temperaturile medii anuale
sunt cuprinse intre 4 ºC in partea inalta a Masivului Semenic si 10
ºC in zona joasa a Cheilor Carasului.
Regimul pluviometric
In general cantitatile cele mai abundente de precipitatii se
inregistreaza in luna iunie, iar perioadele secetoase apar de regula
in intervalele ianuarie – februarie si septembrie – noiembrie.
Cantitatile medii anuale de precipitatii sunt cuprinse intre 1400
mm / an in zona inalta a Masivului Semenic si 800 mm / an pe
platourile carstice si in zona Cheilor Carasului si Garlistei.
Din cauza versantilor expusi influentei vanturilor vestice
umede, in general cantitatile medii de precipitatii depasesc pe cele
inregistrate in alte locuri din tara situate la altitudini similare;
acest lucru se observa mai cu seama in zona Masivului Semenic si
a zonelor de obarsie ale vailor Timisului, Barzavei, Nerei si ceva
mai putin la obarsia Carasului.
Numarul de zile in care se inregistreaza precipitatii este de
aproximativ 140 – 160 de zile pe an.
Numarul mediu al zilelor cu ninsoare este de 30 – 90 pe an,
iar stratul de zapada se mentine in medie circa 60 – 160 de zile pe
an, in functie de altitudine.
Regimul eolian
In cea mai mare parte a teritoriului parcului vanturile bat
circa 75 % din an, putand ajunge pana la circa 88 % din an in
zonele inalte ale Masivului Semenic.
Pe un fond dominat de circulatia vestica, directia vantului
este influentata de relieful accidentat al parcului.
In zona inalta a Semenicului predomina vanturile de sud si
sud - vest si cele de nord si nord - vest, cu viteze medii de circa 10
m/s, in zonele mai joase se face simtita influenta reliefului viteza
medie a vantului atingand doar la 2 m/s, in general predomina tot
vanturile vestice si uneori din sud - est.
In conditii de cer senin, deseori pe versanti si pe vai, apar
brize de munte si vale.
Vanturile locale predominante sunt Austrul si Cosava.
38
 Austrul este un vant vestic, uscat si cald pe timpul verii, iar
in perioada de iarna este insotit de geruri si e lipsit de precipitatii.
Cosava este un vant foarte intens cu caracter de fohn, cald si
uscat, bate in general din sud - est si uneori din est, isi face simtita
prezenta mai rar, in general doar in partea de sud - vest a
parcului.

Habitate
Habitate de vegetatie :
Subalpina, Padure, Stancarii.

Habitate geomorfologice :
Munte, Platou, Piemont, Deal, Chei, Pestera, Relief carstic exogen,
Stancarii.

Habitate geologice :
Domeniul sedimentar.

Pe teritoriul parcului se regaseste o serie de habitate

specifice reliefului si asociatiilor floristice si faunistice din acest
teritoriu. Dintre acestea o serie de habitate sunt protejate de
prevederile Ordonantei de Urgenta privind regimul Ariilor
Protejate din Romania.

Habitate regasite pe teritoriul parcului protejate prin

legislatia in viguare:

1. Habitate de ape dulci:

- Rauri alpine si bancurile de nisip de-a lungul acestora cu
vegetatie ierbacee.

39
 2. Habitate de pajisti si tufisuri:
- Formatiuni cu Juniperus communis in zonele sau pajistile
calcaroase.
- Pajisti rupicole calcaroase cu Alysso-Sedion albi, platouri
calcaroase.
- Fanege in durite.
- Izvoare petrifiante cu forme de travertin.
3. Habitate de stancarii si pesteri:
- Grohotis si lespezi calcaroase.
- Pesteri neexplorate turistic.
4. Habitate de padure:
- Pasuni impadurite
- Paduri de tip Luzulo-Fagetum
- Paduri de tip Asperulo-Fagetum
- Paduri de tip Quercus frainetto (stejar cu frasin)

Necesitatea protejari arealului Parcului National Semenic -

Cheile Carasului rezida din insasi componenta faunistica si
floristica intalnita aici.
Existenta unor specii protejate sau strict protejate in baza
legislatiei in domeniu existenta in viguare pe plan mondial si in
Romania determina protejarea arealului in care aceasta se afla,
cunoscandu-se faptul ca influientele ontropice si distrugerea
substratului cat si defrisarea nu duc decat la disparitia in timp a
speciilor periclitate.
De asemenea importanta existentei Parcului National
Semenic - Cheile Carasului rezida din faptul ca aceasta reprezinta
un centru de imbogatire a faunei invecinate ( prin posibilitatile de
migrare a elementelor faunistice cantonate aici si in alte teritorii
invecinate ) cat si de mentinere a toxonilor respectivi.
In afara potentialului speciogen si evolutiv a Parcului
National Semenic - Cheile Carasului, o serie de biotopi de aici ce
cad sub incidenta legilor de ocrotire au un pronuntat caracter
modelator atat in raport cu vietuitoarele care le populeaza, cat si
cu cenozele respective, contribuind la formarea unor comunitati
particulare, cu o anumita specializare biocenotica.

40
 Importanta si semnificatia, resursele
si valorile distinctive in context national

- Contine unica padure de fagete virgine din Europa, avand o

suprafata de cca. 5000 hectare.
- Fagetele au o varsta de peste 300 ani.
- Exista 691 specii de animale si 1200 specii de plante care
necesita o protectie stricta conform O.G. privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si
faunei salbatice.
- Exista 77 specii de vertebrate strict protejate si 55 specii
protejate prin diferite conventii mondiale ratificate.
- Au fost identificate 54 specii endemice de fauna, 9 specii
troglobionte, 60 troglofile, 37 subtroglofile, 86 trogloxene de fauna
subterana.
- Include sectorul nordic ( cca. 40 % ) al sinclinoriului Resita -
Moldova Noua care reprezinta cea mai mare structura carstica
compacta din Romania ce se prelungeste si in Iugoslavia.
- Cea mai dezvoltata vale de doline, valea Sodolul Sec,
reprezentativa la nivel National
( Bleahu 1974 ).
- Este cea mai mare densitate de cavitati pe Km² din intreg
sinclinoriu Resita - Moldova noua, existand descoperite pana in
prezent 691 cavitati din care 566 pesteri si 125 avene.
- Din Regiunea Banat este cea mai mare pestera, Pestera Buhui
6547 metri dezvoltare ( locul 15 in clasamentul national ) si cel
mai adanc aven din Regiunea Banat, Avenul din Poiana Gropii -
236 metri denivelare.
- Trei din cele patru pesteri protejate din Judetul Caras-
Severin, la care se mai adauga 8 pesteri deosebite din punct de
vedere morfologic, speogenetic, paleontologic, una dintre ele,
Pestera Rasuflatoarei fiind unica in sud - vestul Romaniei.
- Contine 30 sisteme carstice majore strabatute de importante
debite de apa subterana autohtona sau alohtona.

41
 - Au fost identificate pana in prezent 39 situri paleontologice.
- Au fost identificate pana in prezent 20 situri arheolologice.
- Exista 2 zone salbatice neafectate de interventia umana:
Izvoarele Nerei si Cheile Carasului
( sectorul cuprins intre Confluenta Caras - Comarnic si Poiana
Prolaz ).
- Doar aproximativ 2 % din suprafata parcului este afectata de
poluarea apei, aerului si solului.

Obiective turistice

Judetul Caras Severin este unul dintre cele mai mari judete
ale tarii, situar in sud vestul Romaniei, in partea de sud a
provinciei istorice " Banat ", zona muntoasa fiind numita si "
Banatul Montan ".
Muntii Banatului fac parte din Carpatii Meridionali. In
partea de sud Banatul este marginit de Dunere, unul dintre cele
mai mari si importante fluvii ale Europei.
Muntii din aceasta zona ofera atractive si spectaculoase
posibilitati de excursii montane.
Daca va place aventura, drumetia, sporturile de iarna,
sporturile nautice, ciclismul, alpinismul sau speologia, daca va
atrage farmecul baroc si unic al culturii banatene si sarmul
inconfundabil al oamenilor de aici, atunci veniti sa descoperiti
Banatul Montan, un loc al ospitalitatii si unul ditre cele mai
frumoase tinuturi ale Romaniei.

Muntii Semenic
Muntii Semenicului, care culmineaza in Varful Piatra
Goznei 1.447 m, reprezinta un important nod
orohidrografic. Relieful coboara la nord de Vf. Semenic
pana spre Vf. Nemanu Mare 1.122m In regiunea izvoarelor
42
 Timisului se gaseste depresiunea Garana. In muntii Semenic
nu se intalnesc urme glaciare, ci doar efectele modelarii
periglaciare depresiuni nivale, valuriri, varfuri piramidale
etc..

Statiunea Semenic
Situata la 1400 metri altitudine, ofera o baza de cazare
diversa ( hotele, cabane, vile, casute ). Statiunea este
dominata de cele trei varfuri de maxima altitudine a
Muntilor Semenic : Varful Piatra Gozna 1447 metri, Varful
Semenic 1446 metri, Varful Piatra Nedeia 1437 metri.
De aici pornesc multe trasee turistice spre Muntii Aninei
si Muntii Almajului. Tot aici se gaseste biserica de lemn "
Sfantul Prooroc Ilie ", monument de arhitectura populara
religioasa.

Izvoarele Nerei
Este situata in cadrul Ocolului Silvic Nera, Se afla in
teritoriul administrativ al localitatii Prigor, Valiug fiind cea mai
apropiata localitate, rezervatia avand o suprafata 5.028,0 ha,
altitudinea maxima 1.400m.
Incadrarea in Regiunea Biogeografica Europeana (conform
normelor europene):Panonica, incadrarea in Ecoregiunea
Romaniei (conform Strategiei Nationale pentru Conservarea
Biodiversitatii): Muntii Banatului.
Categoria si tipul ariei protejate: Aria protejata Categoria IV

Caile de acces: Se merge pe Drumul Judetean Resita - Valiug -

Crivaia si in continuare pe drumurile comunal si forestier Crivaia
- Vila Klaus - Barzavita (canton). De aici, se merge pe drumul
forestier pana la cantonul Cosava, in apropierea caruia se afla
rezervatia.
Criterii de identificare a habitatelor: Vegetatie - Padure /
Geomorfologice - Munte / Geologice - Domeniul cristalin.
Principalele tipuri de habitate din aria protejata : Paduri

43
44