Herniile peretelui abdominal

1. Utilizarea plaselor chirurgicale în abordarea 3. Utilizarea plasei este contraindicată în caz

anterioară: [133,134] de, cu excepția: [134]

A. sunt rar folosite azi A. hernii strangulate cu ischemie

B. implică o rată de recidivă redusă B. prezenţa unei leziuni intestinale incidentale

C. reprezintă standardul azi C. echimoze pe scrot, labii sau penis

D. implică o tensiune mai mare D. contaminare a câmpului chirurgical

E. implică o durere mai intensă față de E. hernii strangulate cu necroză

utilizarea abordării clasice deschise

4. Cu privire la tratamentul herniilor

2. Despre inervația și vascularizația peretelui simptomatice, este real că: [127]

abdominal sunt adevărate următoarele A. înaintea deciziei de intervenție

afirmații: [125] chirurgicală, trebuie stabilită cu certitudine

A. vascularizația tegumentului și a țesutului originea durerii

subcutanat este dată de vasele perforante, B. herniile simptomatice trebuie să

ramuri ale vaselor epigastrice care se beneficieze de intervenție chirurgicală,

exteriorizează anterior, pe toată lungimea indiferent de raportul risc/beneficiu, pentru

mușchiului drept abdominal a evita strangularea

B. vascularizația peretelui abdominal central C. herniile simptomatice ar trebui să

este asigurată de vasele epigastrice beneficieze de intervenţie chirurgicală doar

superioare și inferioare care au un traiect dacă raportul risc/beneficiu este favorabil

cranio-medial prin mușchiul drept D. în cazul în care simptomele sunt de altă

abdominal cauză, herniorafia nu va rezolva

C. vascularizația porțiunii laterale a peretelui simptomatologia algică

abdominal este asigurată în principal de E. indiferent de originea simptomelor,

ramuri segmentare, care au traiect dinspre herniorafia va ameliora simptomatologia

medial spre lateral algică

D. vascularizația tegumentului și a țesutului

subcutanat este dată de vasele perforante, 5. Din punct de vedere clinic, herniile pot fi, cu

ramuri ale vaselor epigastrice care se excepția: [127]

exteriorizează anterior, pe toată lungimea A. asimptomatice

mușchiului oblic extern B. acute

E. vascularizația porțiunii laterale a peretelui C. de patru tipuri

abdominal este asigurată în principal de D. de trei tipuri

ramuri segmentare, care au traiect dinspre E. subacute

lateral spre medial

6. Următoarele afirmații despre factorii de risc
modificabili în hernii sunt corecte: [128]
A. înainte de o operaţie electivă, hemoglobina
glicozilată A1C ar trebui normalizată sub
valoarea de 6
B. reechilibrarea nutriţională la pacientul
subnutrit este esenţială pentru a asigura o
vindecare optimă, în special după incizii
mari
C. pacienții care nu sunt anticoagulați vor
avea nevoie de un plan de „bridging"
anticoagulant
D. controlul greutății la pacientul obez reduce
complicațiile de plagă
E. statusul funcțional este unul dintre factorii
de risc modificabili
7. Hernia obturatorie: [137]
A. canalul obturator reprezintă o zonă
superioară OMP
B. reprezintă rezultatul unui defect al
planşeului pelvin la nivelul canalului
inghinal
C. cunoscută și sub denumirea de „mica
hernie a femeii bătrâne"
D. este o categorie distinctă de hernii, care nu
se încadrează în categoriile de hernii ale
peretelui abdominal sau hernii ale OMP
E. există, de obicei, intestin subţire herniat
prin defect
8. Următoarea patologie gastrointestinală
trebuie luată în considerare în diagnosticul
diferențial al inghinodiniei: [136]
A. ulcerul gastric
B. colecistita acută
C. sindromul de intestin iritabil
D. endometrioza
E. apendicita acută
9. Se acceptă reducerea herniilor sub sedare
doar îndeplinind următoarele deziderate, cu
excepția: [127]
A. în absența leucocitozei
B. în prezența modificărilor biologice care să
indice strangularea herniei
C. în absența acidozei
D. în cazul unui pacient stabil hemodinamic
E. de către un medic experimentat
10. Cu privire la abordarea posterioară a
herniilor, este adevărat că: [134]
A. ambele abordări posterioare implică patru
incizii mici
B. abordarea transabdominală preperitoneală
implică trei incizii mici
C. abordarea extraperitoneală totală implică
patru incizii mici
D. ambele abordări posterioare utilizează
întotdeauna o proteză
E. abordarea posterioară protetică este unica
tehnică în care o singură bucată de plasă va
acoperi toate cele trei spaţii ale OMP
11. Selectează afirmațiile adevărate: [125]
A. din punct de vedere anatomic, peretele
abdominal poate fi împărțit într-o zonă
centrală și zone laterale
B. stratul superficial al peretelui abdominal
lateral este reprezentat de mușchiul oblic
extern
C. stratul superficial al peretelui abdominal
lateral este reprezentat de fascia
 transversalis și se află în strânsă relație cu
peritoneul
D. linea alba este reprezentată de unirea
laterală a fasciilor anterioară și posterioară
ale mușchiului drept abdominal
E. peretele abdominal lateral este compus din
mai multe straturi, ce prezintă fascii mai
proeminente
12. Durerea cronică drept simptom neuropat
apărut după cura chirurgicală a herniilor
OMP: [136]
A. apare la 50-60% dintre pacienți
B. este resimțită la locul intervenției
C. există trei nervi care pot fi prinşi sau
deterioraţi în zona de reparaţie a herniei
D. este considerată ca fiind durerea ce persistă
mai mult de 2 săptămâni
E. cel mai cunoscut dintre nervii implicați
este nervul genitofemural
13. Selectați afirmația falsă despre hernia
inghinală indirectă: [132]
A. conținutul abdominal herniază lateral de
vasele epigastrice
B. sacul herniar va urma funiculul spermatic
în peretele abdominal
C. sacul herniar va ieși prin inelul inghinal
intern slăbit
D. spațiul de producere a unei hernii indirecte
este numit istoric triunghiul lui Hesselbach
E. situația de producere este și situaţia unei
hernii pediatrice
14. Alegeți corespondențele corecte dintre zona
peretelui abdominal și stratigrafia de la acel
nivel (dinspre suprafață spre profunzime):
[126]
A. porțiunea laterală: mușchi oblic extern-
mușchi oblic intern-mușchi transvers-
fascia transversalis-peritoneu
B. porțiunea centrală, superior de linia
arcuată: fascia anterioară a mușchiului
drept abdominal – mușchiul drept
abdominal
C. porțiunea centrală, inferior de linia arcuată:
fascia anterioară a mușchiului drept
abdominal – mușchiul drept abdominal –
fascia posterioară a mușchiului drept
abdominal
D. porțiunea centrală, inferior de linia arcuată:
mușchi oblic extern-mușchi oblic intern-
mușchi transvers-fascia transversalis-
peritoneu
E. porțiunea centrală, inferior de linia arcuată:
fascia anterioară a mușchiului drept
abdominal – mușchiul drept abdominal
15. Alege afirmația corectă despre canalul
femural: [131]
A. este locul pe unde trec nervul, artera, vena
femurală şi vasele limfatice
B. este determinat de spațiul OMP superior
ligamentului ilioinghinal
C. este locul unde cordonul spermatic
părăseşte cavitatea abdominală
D. este spaţiul în care se pot întâlni hernii
inghinale directe
E. este spaţiul în care se pot întâlni hernii
inghinale indirecte
16. Este adevărat cu privire la plasele
chirurgicale utilizate în tehnicile alloplastice:
[129]
A. plasa poate provoca reacţii tisulare locale,
care pot conduce la apariţia cicatricilor, a
seroamelor şi a eroziunilor în ţesuturile din
jur.
B. în diabetul zaharat dezechilibrat există un
risc crescut de infecție
C. plasele sintetice sunt mult mai puțin
susceptibile la infecție
D. în cazurile în care riscurile legate de
fixarea plasei sunt foarte ridicate, se indică
tehnica anatomică chiar și pentru defecte
parietale largi
E. plasele non-absorbabile sunt mult mai
puțin susceptibile la infecție
17. Afectarea postoperatorie a nervului
genitofemural în herniile OMP: [136]
A. apare mai frecvent în timpul unei abordări
deschise a canalului inghinal
B. provoacă amorțeală la nivelul feţei antero
laterale a coapsei
C. apare mai frecvent în timpul unei
intervenţii minim-invazive
D. trece prin inelul inghinal intern
E. nu trece prin inelul inghinal intern
18. Următoarele reprezintă abordări
terapeutice pentru herniile parastomale: [126]
A. antibioterapie
B. relocarea stomei într-o zonă indemnă a
peretelui abdominal
C. oxigenoterapie
D. tehnici chirurgicale deschise
E. tehnici chirurgicale laparoscopice
19. În ceea ce privește herniile simptomatice ale
OMP, este adevărat că: [133]
A. herniile OMP sunt de obicei asociate cu
disconfort, dureri, arsuri
B. proeminența nu își modifică dimensiunea
la ridicarea de greutăți
C. proeminența nu își modifică dimensiunea
la tuse
D. herniile OMP sunt de obicei asociate cu
disconfort, dureri, arsuri sau cu o durere
mai puţin intensă, care este mai pronunţată
după ortostatism prelungit
E. pacienții prezintă o proeminenţă în
regiunea inghinală
20. Selectează afirmațiile adevărate privind
situațiile particulare de prezentare a unei hernii
OMP: [133]
A. hernie Littre apare atunci când un
diverticul Meckel simptomatic se găsește
în sacul herniar
B. în hernia Richter, lumenul intestinal nu
este implicat
C. hernie prin alunecare apare atunci când
musculara unui organ face parte din sacul
herniei
D. în hernia Richter întreaga circumferință a
intestinului este încarcerată sau strangulată
prin defectul herniei
E. hernia Amyand conține apendicele cecal
21. Cu privire la încarcerare și strangulare în
herniile OMP, este adevărat că: [133]  
A. semnele clinice referitoare la strangulare
nu justifică explorarea operatorie
B. noțiunile se aplică în aceeași măsură ca și
la herniile peretelui abdominal
 C. reducerea herniilor recent încarcerate poate
fi încercată la un pacient instabil
hemodinamic
D. pacientul trebuie monitorizate postreducție
E. dacă amploarea ischemiei nu poate fi
evaluată printr-o incizie inghinală, este
necesară uneori o laparotomie separată
22. Alege corespondența corectă dintre situația
particulară de hernie OMP și definiția acesteia:
[133]
A. hernia Littre – apare atunci când mucoasa
unui organ face parte din sacul herniar
B. hernia prin alunecare – apare atunci când
doar o porțiune din circumferința
intestinului este încarcerată sau strangulată
prin defectul herniei
C. hernia Amyand - apare atunci când doar o
porțiune din circumferința intestinului este
încarcerată sau strangulată prin defectul
herniei
D. hernia Amyand - hernie în care sacul
herniar conține apendicele cecal
E. hernia Richter – apare atunci când un
diverticul Meckel simptomatic se găsește
în sacul herniar
23. Un caz relevant de hernie obturatorie
presupune: [137]   D. testiculul iese din abdomen prin inelul
A. pacientul este un bărbat
B. pacientul este de vârstă tânără
C. nuliparitate
D. pacientul prezintă dureri abdominale
colicative
E. pacientul prezintă dureri la nivelul feței
anterioare a coapsei
24. Reprezintă complicații postoperatorii
frecvente ale herniilor abdominale: [130]
A. Seromul
B. Neuropatiile postoperatorii
C. Lipomul
D. Infecția
E. Recidiva postoperatorie
25. Diagnosticul diferențial al inghinodiniei se
poate face cu următoarele patologii cu afectare
a articulației șoldului: [136]
A. întinderea musculară
B. ruptura de labrum
C. osteita pubiană
D. osteonecroza
E. varicocelul
26. Următoarele afirmații reprezentând
considerații embriologice în hernii sunt
adevărate: [132]
A. testiculul migrează lateral prin spațiul
îngust dintre fascia transversalis, posterior
şi aponevroza oblicului extern  
B. testiculul iese din canalul inghinal prin
inelul superficial
C. pe măsură ce testiculul coboară prin inelul
intern, cordonul spermatic este înfăşurat de
fibre inferioare ale oblicului intern
intern în fascia transversalis și intră în
canalul inghinal
E. inelul superficial este situat în aponevroza
oblicului intern
27. Seromul: [130]
 A. pentru a reduce riscul de apariție a
seromului, sacul peritoneal este excizat
B. de cele mai multe ori, nu se poate palpa
C. în cazul herniilor de mari dimensiuni,
excizia saculară elimină complet riscul de
apariție a seromului
D. se poate dezvolta în spațiul anterior ocupat
de conținutul herniar
E. prezintă expansiune la manevra Valsalva
28. Alegeți afirmația falsă: [132]
A. herniile indirecte sunt cauzate de
pătrunderea conţinutului abdominal în
canalul inghinal
B. OMP este împărţit de ligamentul
ilioinghinal în spaţii mediale și laterale
C. canalul inghinal este împărţit vertical în
două spaţii prin intermediul arterei şi venei
epigastrice inferioare
D. herniile directe sunt cauzate de pătrunderea
conţinutului abdominal în canalul inghinal
E. diferenţa dintre herniile indirecte şi cele
directe este dată de locaţia exactă a
defectului
29. Următoarele afirmații despre strangulare
sunt adevărate: [127,128]
A. poate fi sugerată de alcaloză
B. poate fi sugerată de modificări de culoare a
tegumentului sugestive pentru necroza
țesutului subiacent
C. impune intervenția chirurgicală de urgență,
cu scopul reducerii herniei
D. în caz de ischemie a conținutului sacului
herniar pot fi necesare rezecții de organe
E. poate fi sugerată de limfocitoză
30. Alege afirmația falsă despre hernia
Gilmore: [136]
A. cunoscută și sub numele de „pubalgie
atletică”
B. cauzată de tensiune la nivelul mușchilor
abductori care se inserează pe pubis
C. este atenuată de odihnă
D. poate fi agravată de mișcări bruște
E. simptomatologia algică revine odată cu
reluarea activităţilor
31. Următoarele afirmații despre tratamentul
herniilor încarcerate sunt adevărate: [127]
A. se acceptă reducerea herniei sub sedare
doar în cazul unui pacient stabil
hemodinamic
B. herniile încarcerate acute care nu pot fi
reduse necesită adesea inervenţie
chirurgicală de urgenţă
C. se acceptă reducerea herniei sub sedare în
cazul unui pacient ce prezintă leucocitoză
D. hernia cronic încarcerată fără dovadă de
strangulare are indicaţie de intervenţie
chirurgicală în regim programat, în funcţie
de comorbidităţile pacientului
E. după reducerea herniei, pacientul trebuie
internat și monitorizat în spital, deoarece
conținutul redus în cavitatea peritoneală
poate să fi fost strangulat
32. Alegeți afirmațiile adevărate despre
simptomele neuropate: [136]
A. pot fi reprezentate de arsuri
B. sunt mult mai frecvente după chirurgicală a
herniilor peretelui abdominal, comparativ
cu cea a herniilor OMP
C. pot fi reprezentate de furnicături
 D. odată cu regenerarea inervației profunde,
pacientul poate resimți simptome de
parestezie
E. 5-10% dintre pacienţi vor resimţi o durere
cronică după cura herniei OMP
33. Tehnica anatomică în tratamentul
chirurgical al herniilor: [128]
A. se adresează herniilor cu risc crescut de
recidivă
B. se adresează defectelor parietale de
dimensiuni foarte reduse
C. presupune plasarea unei proteze pentru a
consolida peretele abdominal și a reduce
tensiunea în țesuturi
D. presupune desființarea defectului parietal
prin sutura chirurgicală
E. se adresează herniilor incipiente la pacienți
cu factori de risc minim de recurență, cum
ar fi obezitatea și fumatul
34. Este adevărat cu privire la plasele
chirurgicale utilizate în tehnicile alloplastice:
[129]
A. infecția localizată la nivelul plasei este ușor
de eradicat
B. plasele biologice și absorbabile sunt mult
mai puțin susceptibile la infecție, deoarece
sunt înglobate în țesuturi sau complet
absorbite
C. există unele tipuri de plase care sunt
destinate montării intraperitoneale
D. plasele sintetice și non-absorbabile se
utilizează în situații de diabet zaharat
dezechilibrat
E. eroziunea este mai puțin problematică în
cazul în care plasa este poziționată
intraperitoneal
35. Un caz relevant de hernie obturatorie este
cel al: [137]
A. unui bărbat de 70 de ani
B. unei femei multipare
C. unei femei cu dureri abdominale colicative
D. unei femei de 30 de ani  
E. unui bărbat cu dureri la nivelul feței
mediale a coapsei
36. Despre hernia Spiegel este fals că: [126]
A. poate fi reparată prin relocarea stomei într-
o zonă indemnă a peretelui abdominal
B. apare în zona de unire a marginii inferioare
a fasciei posterioare cu marginea laterală a
muşchiului drept abdominal, la nivelul
liniei arcuate
C. în mod normal, nu implică straturile
anterioare ale peretelui abdominal  
D. apare după incizia fasciei pentru efectuarea
unei stome, cu hernierea organelor
abdominale în jurul acesteia
E. hernia poate să nu fie vizibilă sau palpabilă
37. Referitor la spațiile orificiului miopectineal
este adevărat că: [131]
A. spaţiul OMP superior ligamentului
ilioinghinal poartă denumirea de „canal
inghinal"
B. canalul inghinal este locul unde ligamentul
rotund părăseşte cavitatea abdominală
C. spațiul OMP inferior ligamentului
ilioinghinal este spaţiul în care se pot
întâlni hernii inghinale indirecte şi directe
 D. ,,spaţiul gol" dintre arteră şi vasele
limfatice este cunoscut ca „spaţiu femural"
E. canalul inghinal este locul unde cordonul
spermatic părăseşte cavitatea abdominală
38. În hernii, tehnica chirurgicală: [128]
A. poate presupune ca opțiune de reparare a
herniilor tehnici de separare a
componentelor
B. trebuie să minimizeze riscul de recidivă
postoperatorie fără a limita potenţiala
morbiditate
C. poate presupune ca opțiune de reparare a
herniilor tehnici anatomice
D. poate presupune ca opțiune de reparare a
herniilor tehnici alloplastice
E. nu este necesar să intervină în modificarea
riscului de recidivă postoperatorie
39. Alege afirmațiile adevărate: [132]
A. există patru spații în care pot apărea
herniile în cadrul OMP
B. herniile femurale apar în spațiul de
deasupra ligamentului ilioinghinal
C. herniile directe apar medial la nivelul OMP
superior
D. herniile indirecte apar medial la nivelul
OMP superior
E. un pacient poate avea o hernie într-unul, în
două sau în toate spaţiile cu potențial
herniar
40. Factori care cresc riscul de recidivă
herniară postoperatorie sunt: [131]
A. deficitul ponderal
B. fumatul
C. prezența de tuse cronică
D. efortul fizic moderat
E. abdomenul cicatricial
41. Postoperator reparaţiile herniilor OMP,
pacientul poate resimți, cu excepția: [134]
A. inflamaţie postoperatorie
B. prurit
C. apariţia unor echimoze pe scrot
D. apariţia unor echimoze pe penis
E. apariţia unor echimoze pe labii
42. Repararea defectului constă în sutura
tendonului conjuct la ligamentul ilioinghinal în
următoarele procedee tisulare: [135]
A. Shouldice
B. McVay
C. Bassini, considerată fără tensiune
D. Lichtenstein
E. Bassini
43. Reprezintă un tip particular de hernie, ce
nu se încadrează în cele două categorii
principale de hernii (hernii ale peretelui
abdominal și hernii ale orificiului miopectineal)
: [125]
A. hernia ombilicală
B. hernia inghinală
C. hernia incizională
D. hernia obturatorie
E. hernia ventrală
44. Următorul procedeu tisular este considerat
fără tensiune: [135]
A. sutura tendonului conjunct la ligamentul
Cooper
 B. sutura tendonului conjunct la ligamentul
ilioinghinal
C. Shouldice
D. Bassini
E. McVay
45. Alege afirmația falsă despre semnul
Howship-Romberg: [137]
A. se realizează prin rotirea medială a coapsei
B. este exacerbată ciupirea nervului de către
conținutul herniar
C. apare în hernia inghinală
D. apare în hernia obturatorie
E. este o manvră clinică
46. Este adevărat despre abordul minim-
invaziv în tratamentul herniilor peretelui
abdominal: [129]
A. cel mai important beneficiu al chirurgiei
minim-invazive este reducerea
semnificativă a infecţiilor de plagă
B. este urmată de o recuperare mai rapidă
decât în cazul abordului deschis
C. procedurile sunt mai ușor de realizat
comparativ cu chirurgia deschisă
D. perioada de spitalizare este mai mică decât
în cazul abordului deschis
E. se poate realiza robotic sau laparoscopic
47. Montarea plasei în manieră „onlay": [129]
A. se poate plasa în spațiul intraperitoneal
B. se poate monta în caz de defect parietal
foarte larg, când marginile peretelui
abdominal nu pot fi apropiate
C. se poate plasa în spațiul preperitoneal
D. se realizează în caz de defect parietal foarte
larg
E. se realizează la suprafața musculaturii
peretelui abdominal
48. Este incorect despre herniile asimptomatice:
[127]
A. riscul de complicaţii scade atunci când se
reduce o hernie printr-un defect parietal de
mici dimensiuni  
B. este necesară intervenția chirurgicală
C. sunt, de cele mai multe ori, reductibile,
adică tot conţinutul herniei se poate
reintroduce în cavitatea peritoneală
D. se pot reduce spontan, în decubit dorsal
E. se pot reduce manual de către pacient sau
personalul medical
49. Selectează secvența corespunzătoare
așezării straturilor peretelui abdominal în
porțiunea centrală, dinspre suprafață spre
profunzime, inferior de linia arcuată: [126]
A. foița anterioară a mușchiului drept
abdominal – mușchiul drept abdominal
B. foița anterioară a mușchiului drept
abdominal – mușchiul drept abdominal –
foița posterioară a mușchiului drept
abdominal
C. mușchiul drept abdominal – foița
posterioară a mușchiului drept abdominal
D. foița anterioară a mușchiului drept
abdominal – foița posterioară a mușchiului
drept abdominal – mușchiul drept
abdominal
 E. mușchi oblic extern-mușchi oblic intern-
mușchi transvers-fascia transversalis-
peritoneu
50. Consilierea pacientului înaintea intervenției
chirurgicale pentru corectarea herniei
presupune: [128]
A. riscul de recidivă postoperatorie este
personalizat în funcţie de factorii de risc
individuali
B. trebuie evaluaţi factorii de risc specifici
herniorafiei, precum statusul de
performanță și dimensiunile herniei
C. informaţii despre posibila strangulare a
herniei
D. vârsta, obezitatea și consumul de tutun
reprezintă factori de risc individuali
E. trebuie evaluat riscul de apariție a
seromului
51. Alegeți afirmațiile corecte ce caracterizează
stratigrafia peretelui abdominal în zona
laterală: [125]
A. teaca posterioară se întinde până la nivel
imediat subombilical, unde se termină sub
denumirea de „linea semilunaris",
ligamentul semilunar sau linia arcuată
B. sub linia arcuată, peretele abdominal este
compus doar din mușchiul drept abdominal
și din teaca anterioară a acestuia
C. fascia transversalis este cel mai profund
strat
D. stratul superficial este reprezentat de
mușchiul oblic extern, urmat de mușchiul
transvers abdominal și apoi de mușchiul
oblic intern
E. peretele abdominal lateral este compus din
mai multe straturi, ce prezintă fascii mai
puțin proeminente
52. Alegeți afirmația corectă cu privire la
vascularizația peretelui abdominal: [125]
A. vascularizaţia peretelui abdominal central
este asigurată de vasele epigastrice
superioare
B. ramurile segmentare au traiect dinspre
lateral spre medial
C. vascularizaţia porţiunii laterale a peretelui
abdominal este asigurată în principal de
ramuri segmentare
D. toate afirmațiile sunt corecte
E. vascularizaţia peretelui abdominal central
este asigurată de vasele epigastrice
inferioare
53. Diagnosticul diferențial al inghinodiniei se
poate face cu următoarele patologii
gastrointestinale: [136]
A. bolile inflamatorii intestinale
B. prostatita
C. aderențele intraabdominale
D. endometrioza
E. orhialgia
54. Limitele orificiului miopectineal: [131]
A. limita laterală – marginea medială a
mușchiului iliopsoas
B. limita inferioară – linia pectineală
C. limita inferioară – ligamentul lui Cooper
D. limita superioară – fibre musculare ale
mușchilor transvers abdominal și oblic
extern
 E. limita medială – marginea laterală a
mușchiului iliopsoas
55. Selectați principalele tipuri de hernii ale
peretelui abdominal: [125]
A. hernii ale OMP
B. hernii femurale
C. hernii ombilicale
D. hernii ventrale
E. hernii incizionale
56. Procedeul Bassini: [135]
A. sutura defectului presupune tendonul
conjunct la ligamentul ilioinghinal
B. reprezintă un procedeu tisular în herniile
OMP
C. se poate utiliza în hernia femurală
D. se poate utiliza în hernia directă
E. este considerată fără tensiune
57. Este incorect despre diastazisul de mușchi
drepți abdominali: [126]
A. este cauzat de întinderea și slăbirea liniei
albe, ce conduce la devierea medială a
mușchiului drept abdominal
B. apare în absența unui defect parietal
C. reprezintă o subțiere a liniei mediane
superioare abdominale
D. poate fi confundat cu hernia ventrală
E. se prezintă ca o proeminență la manevra
Valsalva
58. Abordarea extraperitoneală totală: [134]
A. nu implică intrarea în cavitatea peritoneală
B. diferenţa principală între cele două tehnici
posterioare este amplasarea camerei şi a
instrumentelor raportat la peritoneu
C. mai poartă numele de ”procedeul TEP”
D. ambele proceduri de abord posterior
implică plasarea unei proteze între
peritoneu şi OMP
E. peritoneul este disecat de pe întregul OMP
59. Procedeul Shouldice: [135]  
A. nu se poate utiliza în hernia femurală
B. sutura defectului presupune tendonul
conjunct la ligamentul ilioinghinal
C. este considerată fără tensiune
D. sutura defectului presupune tendonul
conjunct la ligamentul Cooper
E. poate avea cea mai redusă rată de recidivă
dintre procedele tisulare
60. Următoarele reprezintă categorii principale
de hernii: [125]
A. herniile epigastrice
B. herniile orificiului miopectineal
C. herniile peretelui abdominal
D. herniile Spiegel
E. herniile parastomale
61. La examenul clinic în hernii: [133]
A. proeminența unei hernii femurale se poate
extinde până la labia mare
B. proeminența unei hernii inghinale directe
va apărea deasupra ligamentului
ilioinghinal
C. proeminența unei hernii inghinale indirecte
va apărea deasupra ligamentului
ilioinghinal
D. proeminența unei hernii inghinale se poate
extinde până la scrot
E. proeminența unei hernii inghinale directe
va apărea sub ligamentului ilioinghinal

62. Selectați afirmațiile adevărate despre
planificarea perioperatorie în hernii: [128]
A. blocurile anestezice regionale ale planului
transvers abdominal (PTA) reprezintă
alternative pentru controlul narcotic al
durerii
B. blocurile anestezice epidurale îmbunătățesc
realuarea tranzitului intestinal postoperator
C. blocurile anestezice spinale îmbunătățesc
controlul postoperator al durerii
D. infiltrarea cu lidocaină poate împiedica
reluarea tranzitului intestinal postoperator
E. blocurile anestezice epidurale pot reduce
depresia respiratorie
63. Examenul clinic în sindromul durerii
inghinale pubiene trebuie să evalueze: [136]
A. inserția aponevrozei oblicului intern la
nivelul pubisului
B. adductorul lung
C. prezența herniei prin palpare
D. inserția mușchiului drept abdominal la
nivelul pubisului
E. inserția fasciei transversalis la nivelul
pubisului
64. Bifați afirmația incorectă cu privire la
efectuarea tomografiei computerizate (CT) în
hernii: [128]
A. se realizează de primă intenție pentru a
stabili dimensiunile herniei
B. oferă infomații despre prezența plaselor
chirurgicale anterior plasate
C. oferă infomații despre poziționarea stomei
D. se realizează pentru a stabili poziția și
dimensiunile defectului
E. oferă infomații despre prezența altor
dispozitive implantabile
65. Selectați informațiile adevărate cu privire la
herniile indirecte: [132]
A. sacul unei hernii indirecte va urma
funiculul spermatic în peretele abdominal
B. apar atunci când conţinutul abdominal
herniază lateral de vasele epigastrice
C. sacul unei hernii indirecte va ieşi prin
inelul inghinal intern slăbit
D. majoritatea cazurilor de hidrocel sunt
congenitale
E. majoritatea cazurilor de hidrocel întâlnite
mai târziu în viaţă nu au o hernie indirectă
asociată
66. Referitor la investigațiile imagistice în
sindromul durerii inghinale pubiene: [137]
A. ecografia poate fi utilizată în cazul unei
zone inghinale dificil de examinat
B. ecografia poate exclude o patologie
testiculară
C. tomografia computerizată este mai puţin
dependentă de operator faţă de ecografie
D. studiile radiologice joacă frecvent un rol
important în diagnosticarea unui pacient cu
o hernie inghinală demonstrabilă
E. IRM poate dezvălui dezvoltarea asimetrică
a muşchilor
67. Cu privire la tratamentul herniilor peretelui
abdominal este adevărat că: [129]
A. morbiditatea este mai redusă în abordul
deschis comparativ cu abordul minim-
invaziv
B. se poate realiza prin abord clasic deschis
 C. se poate realiza prin abord minim-invaziv
robotic
D. cel mai important beneficiu al chirurgiei
minim-invazive este reducerea perioadei de
spitalizare
E. se poate realiza prin abord minim-invaziv
laparoscopic
68. Reprezintă avantaje ale abordului deschis
comparativ cu abordul minim-invaziv:
[129,130]
A. recuperare mai rapidă
B. reducerea nevoii de anestezie generală
C. reducerea semnificativă a infecțiilor de
plagă
D. reducerea adeziolizei extensive
E. timp operator mai redus
69. Spațiul OMP superior este delimitat de:
[132]
A. inferior de linia diagonală a ligamentului
ilioinghinal
B. medial de muşchiul drept abdominal
C. lateral de muşchiul drept abdominal
D. posterior de fascia transversalis
E. anterior de aponevroza muşchiului oblic
extern
70. În cadrul herniilor peretelui abdominal, în
funcție de structurile implicate și de gradul de
afectare al acestora, se pot produce: [125]
A. încarcerare
B. perforație
C. penetrație
D. strangulare
E. abces paraherniar
71. Cu privire la recidiva operatorie în herniile
abdominale, putem afirma că: [131]
A. pacienţii care au suferit o intervenţie
chirugicală de reparare a herniei trebuie
reevaluaţi atunci când dezvoltă simptome
recurente pentru a exclude recidiva
herniară
B. pacienţii care au suferit o intervenţie
chirugicală de reparare a herniei trebuie
reevaluaţi atunci când dezvoltă simptome
noi pentru a exclude recidiva herniară
C. atunci când examenul clinic nu este
concludent, se impune efectuarea CT
D. se impune efectuarea ecografiei de rutină
E. obezitatea este un factor care crește riscul
de recidivă postoperatorie
72. Este adevărat despre diastazisul de mușchi
drepți abdominali: [126]
A. este cauzat de întinderea și slăbirea liniei
albe, ce conduce la devierea medială a
mușchiului drept abdominal
B. apare în absența unui defect parietal
C. reprezintă o îngroșare a liniei mediane
superioare abdominale
D. poate fi confundat cu hernia ombilicală
E. se prezintă ca o proeminență la manevra
Valsalva
73. Următoarea patologie apărută prin
accidente sportive/de muncă trebuie luată în
considerare în diagnosticul diferențial al
inghinodiniei: [136]  
A. microfractura
B. osteita pubiană
C. lezarea articulației femuro-acetabulare
D. osteonecroza
 E. durerea de ligament rotund
74. Afirmații corecte despre inelul inghinal
intern: [132]
A. reprezintă o deschidere anterioară și
caudală
B. se realizează prin muşchiului oblic extern
C. reprezintă o deschidere cranială și
posterioară
D. la acest nivel are loc pătrunderea
cordonului spermatic sau ligamentului
rotund în canalul inghinal
E. se realizează prin fascia transversalis
75. Procedeul Shouldice: [135]
A. se utilizează în hernia directă
B. se mai numește și tehnica Bassini   femural
C. necesită incizie de relaxare
D. nu se utilizează în hernia indirectă
E. sutura este complexă, în mai multe straturi
76. Herniile simptomatice: [126]
A. nu prezintă simptome subacute
B. nu prezintă simptome acute
C. pot fi hernii reductibile
D. se pot prezenta într-o varietate de moduri
E. prezintă atât simptome acute, cât și
subacute
77. Selectați afirmația incorectă referitoare la
canalul inghinal: [131]
 
A. este determinat de spațiul OMP superior
ligamentului ilioinghinal
B. este locul unde cordonul spermatic
părăseşte cavitatea abdominală
C. este spaţiul în care se pot întâlni hernii
inghinale indirecte
D. este determinat de spațiul OMP inferior
ligamentului ilioinghinal
E. este locul unde ligamentul rotund părăseşte
cavitatea abdominală
78. Alegeți afirmațiile corecte cu privire la
hernii în ceea ce privește femeile: [133]
A. prezintă rareori hernii inghinale indirecte
B. cea mai frecventă dintre cele trei hernii
OMP este hernia femurală
C. au o incidentă mult mai mare a herniilor
femurale decât bărbaţii
D. un pelvis mai larg înseamnă o potenţială
deschidere mai largă la nivelul spaţiului
E. un pelvis mai larg înseamnă o potenţială
deschidere mai largă la nivelul spaţiului
inghinal
79. Următoarele afirmații despre anatomia
canalului inghinal sunt adevărate: [131-132]
A. spațiul superior al OMP este cunoscut sub
numele de „canal inghinal"
B. spre deosebire de peretele abdominal,
OMP nu conţine niciun strat muscular
C. spațiul superior al OMP este acoperit
posterior doar de fascia transversalis
D. spațiul superior al OMP este acoperit
posterior de aponevroza oblicului extern
E. mușchii transvers abdominal şi oblic intern
se termină ca limită superioară a acestuia
80. Abordarea posterioară a herniilor: [134]
A. poate fi efectuată robotic
B. poate fi efectuată laparoscopic
 C. poate fi efectuată clasic deschis   C. fascia musculară are o capacitate limtată de
D. există două tehnici principale minim
invazive
E. poate fi realizată prin abordare
extraperitoneală totală sau abordare
transabdominală preperitoneală
81. Selectează secvența corespunzătoare
așezării straturilor peretelui abdominal în
porțiunea laterală, dinspre suprafață spre
profunzime: [126]
A. mușchi oblic extern-mușchi oblic intern-
mușchi transvers-fascia transversalis-
peritoneu
B. fascia transversalis-mușchi oblic extern-
mușchi transvers-mușchi oblic intern-
peritoneu
C. mușchi oblic extern-mușchi transvers
-fascia transversalis-mușchi oblic intern-
peritoneu
D. mușchi oblic extern-mușchi transvers-
mușchi oblic intern-fascia transversalis-
peritoneu
E. fascia transversalis (teaca anterioară)-
mușchi oblic extern-fascia transversalis
(teaca posterioară)-mușchi oblic intern-
mușchi transvers-peritoneu
82. Selectează informațiile reale cu privire la
tehnica de separare anterioară a
componentelor: [129]
A. această manevră poate obține 10-12 cm de
țesut către linia mediană
B. incizia aponevrozei permite ca muşchiul,
care este mult mai flexibil, să poată fi
tracţionat peste suprafaţa mare a defectului
herniar
a se întinde
D. poate fi realizată prin disecţia laterală a
aponevrozei muşchiului oblic intern, de-a
lungul peretelui abdominal
E. poate fi realizată prin disecţia laterală a
aponevrozei muşchiului oblic intern, de-a
latul peretelui abdominal
83. Este adevărat despre diastazisul de mușchi
drepți abdominali: [127]
A. prezintă risc major de încarcerare
B. necesită intervenție chirurgicală în vederea
corectării
C. poate fi confundat cu hernia ventrală
D. nu presupune defect parietal propriu
E. presupune doar o slăbire a peretelui
abdominal
84. Pentru a evalua adductorul lung, la nivelul
șoldului trebuie efectuate: [136]
A. rotație
B. flexie
C. abducție
D. adducție
E. extensie
85. Incizia de relaxare este necesară pentru a
reduce tensiunea în: [135]
A. procedeul Bassini
B. procedeul Lichtenstein
C. procedeul care presupune sutura tendonului
conjunct la ligamentul Cooper
D. procedeul Shouldice
E. procedeul McVay
86. Montarea plasei în manieră „underlay":
[129]
A. se face în spațiul preperitoneal, mai ales în
cazurile în care abdomenul cicatricial
împiedică separarea peritoneului de
straturile peretelui abdominal
B. se realizează în profunzimea mușchilor
C. prin montarea în spațiul preperitoneal, se
reduce riscul de eroziune
D. se realizează în caz de defect parietal foarte
larg
E. prin montarea în spațiul preperitoneal, se
folosește peritoneul ca strat protector al
organelor
87. În intervențiile chirurgicale de corectare a
herniilor, reprezintă factori de risc individuali:
[128]
A. riscul de apariție a seromului
B. vârsta
C. riscul leziunilor intestinale
D. consumul de tutun
E. dimensiunile herniei
88. Următoarea tehnică poate avea cea mai
redusă rată de recidivă dintre procedeele
tisulare: [135]
A. tehnica utilizată pentru herniile femurale
B. Bassini
C. McVay
D. Lichtenstein
E. Shouldice
89. Hernia Spiegel: [126]
A. poate să nu fie vizibilă
B. poate să nu fie palpabilă
C. implică exteriorizarea elementelor
anterioare ale peretelui abdominal
D. nu implică straturile anterioare ale
peretelui abdominal
E. apare în zona de unire a marginii
superioare a fasciei posterioare cu
marginea laterală a mușchiului drept
abdominal, la nivelul liniei arcuate
90. Referitor la spațiile orificiului miopectineal
este adevărat că, mai puțin: [131]
A. OMP este subdivizat în două spaţii de către
ligamentul lui Poupart
B. ligamentul ilioinghinal se întinde în linie
dreaptă de la creasta iliacă antero-
superioară la tuberculul pubic
C. porțiunea inferioară ligamentului
ilioinghinal, se numeşte „canalul inghinal"
D. spațiul inferior al OMP este locul pe unde
trec vasele limfatice
E. spaţiul inferior al OMP este locul pe unde
trec nervul, artera și vena femurală
91. În cadrul neuropatiilor postoperatorii
pcienții pot necesita, cu excepția: [130]
A. medicație specifică pentru
simptomatologia neurologică
B. injecții locale
C. steroizi
D. hipolipemiante
E. antibioterapie
92. Prevenția infecției ca și complicație
postoperatorie în hernii presupune: [130]
A. reechilibrarea comorbidităților
B. antibioterapie postoperatorie
C. montarea de plasă în țesuturile contaminate
 D. folosirea abordului minim-invaziv
E. antibioterapie preoperatorie
93. Următoarele afirmații despre tehnica de
separare a componentelelor sunt adevărate:
[129]
A. presupune separarea diferitelor straturi
parietale, cu scopul mobilizării țesuturilor
care vor acoperi defectul herniar
B. este rezervată herniilor mici
C. se adresează herniilor complexe ale liniei
mediane a peretelui abdominal
D. tehnica de separare anterioară poate fi
realizată prin disecția laterală a
aponevrozei mușchiului oblic extern, de-a
lungul peretelui abdominal
E. nu se utilizează în cazul recidivelor
herniare
94. Alegeți corespondențele corecte dintre zona
peretelui abdominal și stratigrafia de la acel
nivel (dinspre suprafață spre profunzime):
[126]
A. porțiunea laterală: mușchi oblic extern-
mușchi transvers-mușchi oblic intern-
fascia transversalis-peritoneu
B. porțiunea centrală, superior de linia
arcuată: foița anterioară a mușchiului drept
abdominal – mușchiul drept abdominal –
foița posterioară a mușchiului drept
abdominal
C. porțiunea centrală, inferior de linia arcuată:
foița anterioară a mușchiului drept
abdominal – mușchiul drept abdominal –
foița posterioară a mușchiului drept
abdominal
D. porțiunea centrală, inferior de linia arcuată:
foița anterioară a mușchiului drept
abdominal – mușchiul drept abdominal  
E. porțiunea laterală: fascia transversalis
(teaca anterioară)-mușchi oblic extern-
fascia transversalis(teaca posterioară)-
mușchi oblic intern-mușchi transvers-
peritoneu
95. Afirmații corecte despre inelul inghinal
extern: [132]
A. reprezintă ieșirea din canalul inghinal
B. este o deschidere anterioară și caudală
C. este o deschidere anterioară și cranială
D. este acoperită posterior de aponevroza
oblicului extern
E. este acoperită posterior de fascia
transversalis
96. Următoarele reprezintă procedee tisulare în
herniile OMP: [135]
A. Lichtenstein
B. Bassini
C. McVay
D. Cooper
E. Shouldice
97. Procedeul alloplastic Lichtenstein: [133]
A. într-o intervenţie Lichtenstein clasică,
plasa este fixată pe suprafaţa posterioară a
canalului inghinal
B. acoperă suprafața laterală a peretelui
posterior al canalului inghinal
C. într-o intervenţie Lichtenstein clasică,
plasa acoperă atât spaţiile directe, cât şi pe
cele indirecte ale OMP, superior de
ligamentul ilioinghinal
 D. marginile plasei sunt fixate pe limitele
spaţiului inferior al OMP
E. este o operație pe cale anterioară
98. Reprezintă complicații postoperatorii
frecvente, cu excepția: [130]
A. Recidiva postoperatorie
B. Lipomul
C. Seromul
D. Infecția
E. Neuropatiile postoperatorii
99. Următoarele afirmații despre „linea
semilunaris" sunt adevărate, cu excepția: [125]
A. se mai numește linia arcuată
B. se mai numește linea alba
C. se mai numește ligamentul semilunar
D. este reprezentată de teaca anterioară
E. se întinde de la xifoid la pube
100. Selectați perechile corespunzătoare
formate din tip de hernie și caracteristica
acesteia: [125,126]
A. hernia Spiegel – apare după incizia fasciei
pentru efectuarea unei stome, cu hernierea
organelor abdominale în jurul acesteia
B. herniile ventrale – hernii primare, nu sunt
asociate cu o incizie anterioară a peretelui
abdominal
C. herniile parastomale – pot fi reparate prin
numeroase tehnici, inclusiv tehnici
chirurgicale laparoscopice sau deschise,
relocarea stomei într-o zonă indemnă a
peretelui abdominal
D. herniile ventrale – pot fi situate oriunde la
nivelul peretelui abdominal
E. herniile ombilicale – produc protruzionarea
tegumentului din regiunea ombilicală
101. Selectați afirmația falsă despre hernia
inghinală directă: [132]
A. spațiul de producere a unei hernii directe
este numit istoric triunghiul lui Hesselbach
B. sacul herniei pătrunde direct în canalul
inghinal
C. apare medial de vasele epigastrice
D. porțiunea distală a sacului herniar ajunge în
proximitatea cordonului spermatic
E. sacul herniar va urma funiculul spermatic
în peretele abdominal
102. Următorul procedeu tisular presupune o
sutură complexă în mai multe straturi: [135]
A. Shouldice
B. McVay
C. Bassini
D. procedeul utilizat în hernia femurală
E. procedeul ce necesită o incizie de relaxare
pentru a reduce tensiunea
103. Referitor la caracteristicile herniei, este
adevărat că: [133]
A. CT-ul diferențiază în mod cert hernia
inghinală directă de cea indirectă  
B. examenul clinic diferențiază în mod cert
hernia inghinală directă de cea indirectă
C. tehnicile chirurgicale pentru repararea
celor 2 tipuri de hernii inghinale sunt
identice
D. în prima etapă trebuie stabilit dacă
tumefacţia se află deasupra sau sub
ligamentul inghinal
 E. tehnicile chirurgicale pentru repararea
celor 2 tipuri de hernii, inghinale și
femurale, sunt identice
104. Despre tabloul clinic al herniilor OMP
sunt adevărate următoarele afirmații: [133]
A. hernie a OMP cu simptome minime,
provoacă rareori complicaţii
B. pentru o hernie femurală asimptomatică
supravegherea atentă este suficientă,
nefiind necesară intervenția chirurgicală
C. pentru herniile femurale există mai multe
șanse să se încarcereze
D. majoritatea herniilor asimptomatice vor
necesita intervenţii în viitor
E. pentru herniile femurale există mai multe
șanse să se stranguleze
105. Sindromul durerii inghinale pubiene: [136]
A. este cauzată de tensiune la nivelul
muşchilor abductori care se inserează pe
pubis
B. a fost denumită istoric „hernia sportivului"
C. apare atunci când pacientul prezintă cu
dureri inghinale şi nicio hernie clară la
examenul clinic
D. este cauzată de tensiune la nivelul
muşchilor adductori care se inserează pe
pubis
E. a fost întâlnită prima dată la atleți
106. Alegeți afirmația incorectă despre abordul
chirurgical în herniile peretelui abdominal:
[129]
A. poate fi laparoscopic
B. poate fi minim-invaziv
C. abordul clasic deschis este o procedură mai
dificilă, din cauza limitării mișcărilor
intraoperatorii
D. poate fi deschis
E. poate fi robotic
107. Reprezintă situații particulare de hernii
abdominale ce nu se regăsesc printre
principalele tipuri de hernii, următoarele: [126]
A. herniile incizionale
B. hernia Spiegel
C. herniile parastomale
D. herniile ventrale
E. herniile ombilicale
108. Limitele orificiului miopectineal sunt
următoarele, cu excepția: [131]
A. limita inferioară – ligamentul lui Cooper
B. limita superioară – fibre musculare ale
mușchilor transvers abdominal și oblic
extern  
C. limita laterală – marginea medială a
mușchiului iliopsoas
D. limita medială – mușchiul drept abdominal
E. limita inferioară – linia pectineală
109. Principalele tipuri de hernii ale peretelui
abdominal sunt următoarele, cu excepția: [125]
A. hernii ombilicale
B. hernii inghinale
C. hernii ventrale, ce pot fi localizate oriunde
pe linia mediană, supra- sau subombilical
D. hernii incizionale, ce se dezvoltă pe locul
unor incizii anterioare
E. hernii incizionale, oriunde la nivelul
peretului abdominal in urma unei incizii
110. În ceea ce privește maniera de prezentare
a herniilor simptomatice, este adevărat că:
[127]
A. în afectarea subacută, cel mai frecvent
simptom întâlnit este pruritul
B. durerea poate fi continuă sau intermitentă
C. durerea poate fi resimțită local sub formă
de crampe abdominale
D. durerea este exacerbată de efortul de
ridicare
E. durerea nu este exacerbată de activitatea
fizică uzuală
111. Herniile parastomale: [126]
A. pot afecta funcția stomei
B. apar după incizia fasciei pentru efectuarea
unei stome, cu hernierea organelor toracice
în jurul acesteia
C. pot fi reparate prin tehnici chirurgicale
laparoscopice
D. pot fi reparate prin tehnici chirurgicale
deschise
E. se poate corecta prin relocarea stomei într-
o zonă indemnă a peretelui abdominal
112. Afirmațiile următoare referitoare la
principalele tipuri de hernii sunt corecte, cu
excepția: [125]
A. herniile ventrale sunt hernii primare ce
apar ca recidivă în urma unor herniorafii
anterioare
B. herniile ombilicale apar specific la nivelul
ombilicului, producând protruzionarea
tegumentului din regiunea ombilicală
C. herniile peretelui abdominal se pot împărți
în mai multe tipuri
D. herniile incizionale se dezvoltă pe locul
unor incizii anterioare
E. herniile ventrale pot fi situate oriunde la
nivelul peretelui abdominal, supra sau
subombilical
113. În ceea ce privește maniera de prezentare
a herniilor simptomatice, este adevărat că:
[127]
A. durerea nu este exacerbată de activitatea
fizică uzuală
B. durerea este cel mai adesea intermitentă
C. durerea poate fi resimțită local sub formă
de crampe abdominale
D. în afectarea subacută, cel mai frecvent
simptom întâlnit este pruritul
E. durerea este exacerbată de efortul de
ridicare
114. Montarea plasei în manieră „onlay": [129]
A. se realizează în caz de defect parietal foarte
larg
B. are scopul de a întări sutura primară
C. duce la reducerea riscului de eroziune prin
folosirea peritoneului ca strat protector al
organelor intraabdominale
D. se realizează la suprafața musculaturii
peretelui abdominal
E. se poate plasa în spațiul preperitoneal
115. Referitor la alegerea unei tehnici în
herniile OMP, este adevărat că: [134]
A. procedeele protetice nu sunt oferite
pacienţilor care beneficiază de o abordare
minim-invazivă
B. abordarea chirurgicală trebuie adaptată la
nevoile specifice ale pacientului
C. procedeele protetice nu sunt oferite
pacienţilor la care plasa este contraindicată
 - în caz de contaminare a câmpului C. există puține cauze pentru afectarea acestui
chirurgical nerv
D. procedeele protetice trebuie oferite tuturor D. provoacă amorțeală la nivelul
pacienţilor în herniile strangulate cu hemiscrotului
necroză   E. provoacă amorțeală la nivelul feţei antero-
E. procedeele protetice trebuie oferite tuturor mediale a coapsei
pacienţilor cu leziuni intestinale incidentale

119. Selectează secvența corespunzătoare

116. Selectați informațiile adevărate cu privire așezării straturilor peretelui abdominal în

la herniile directe: [132] porțiunea centrală, dinspre suprafață spre

A. apare lateral de vasele epigastrice profunzime, superior de linia arcuată: [126]

B. porţiunea distală a sacului herniar ajunge în A. foița anterioară a mușchiului drept

proximitatea cordonului spermatic abdominal – mușchiul drept abdominal

C. apare medial de vasele epigastrice B. foița anterioară a mușchiului drept

D. porțiunea distală a sacului herniar trece abdominal – foița posterioară a mușchiului

prin inelul intern împreună cu cordonul drept abdominal – mușchiul drept

spermatic abdominal

E. spațiul de producere al unei hernii directe C. mușchiul drept abdominal – foița

este numit triunghiul lui Hesselbach posterioară a mușchiului drept abdominal

D. foița anterioară a mușchiului drept

117. Următoarea nu este o caracteristică a abdominal – mușchiul drept abdominal –

neuropatiilor postoperatorii: [130] foița posterioară a mușchiului drept

A. parestezii abdominal

B. furnicături E. mușchi oblic extern-mușchi oblic intern-

C. complicații mult mai semnificative după mușchi transvers-fascia transversalis-

herniile de OMP peritoneu

D. hiperpatie
E. pot necesita injecții locale, steroizi 120. Selectează afirmațiile adevărate despre
serom: [130]

118. Afectarea postoperatorie a nervului A. dacă examenul clinic nu confirmă

cutanat lateral femural în herniile OMP: [136] diagnosticul, pentru clarificare se impune

A. provoacă amorțeală la nivelul feţei antero- efectuarea CT-ului

laterale a coapsei B. în general necesită intervenție chirurgicală

B. afectarea acestui nerv poate fi realizată și C. seroamele se resorb în timp

prin compresie externă

 D. dacă examenul clinic nu confirmă
diagnosticul, pentru clarificare se impune
efectuarea ecografiei
E. drenarea unui serom necomplicat nu este
recomandată din cauza riscului de infectare
121. Următoarea patologie genitourinară
trebuie luată în considerare în diagnosticul
diferențial al inghinodiniei : [136]
A. litiaza renală
B. tumora Wilms
C. durere de ligament rotund
D. sarcina ectopică
E. ruptura de labrum
122. Alegeți afirmațiile adevărate cu privire la
implicarea antecedentelor personale
chirurgicale în evoluția și cura chirurgicală a
herniilor: [128]
A. sunt util de analizat biletele de externare
B. dehiscențele fasciale anterioare cresc riscul
de apariție a herniei incizionale   antibioterapie intraoperatorie, evitarea
C. istoricul medical al pacientului poate oferi
informaţii utile despre posibilitatea de
aderenţe intra-abdominale
D. istoricul de tuburi de dren abdominale
poate conduce la defecte viscerale care pot
influența modalitatea de reparare a herniei   esențială
E. infecțiile postoperatorii de plagă
abdominală cresc riscul de apariție a
herniei ventrale
123. Procedeele tisulare: [133,134]
A. sunt utile în situațiile unui câmp operator
contaminat
B. reprezintă abordarea clasică deschisă
C. sunt deseori folosite azi
D. contribuie la limitarea riscului de infecție
E. necesită utilizarea unei proteze
124. Orhita, drept complicație postoperatorie în
herniile OMP: [136]  
A. pacientul poate prezenta un testicul
tumefiat și sensibil  
B. pentru tratarea orhitei, antiinflamatoarele
steroidiene (AINS) ar trebui să fie
suficiente
C. este frecventă în cura herniei recurente
D. cura herniei recurente nu compromite
plexul venos pampiniform
E. pe termen lung, poate apărea atrofia
testiculară
125. Infecția, ca și complicație postoperatorie în
hernii: [130]
A. prevenția infecției se realizează prin
montării plasei în țesuturi contaminate,
reechilibrarea comorbidităților și folosirea
abordului minim-invaziv atunci când este
posibil
B. gestionarea infecției superficiale este
C. reprezintă o complicație problematică
postopertorie
D. vindecarea defectuoasă reduce riscul de
recidivă herniară
E. poate conduce la abces
126. Efectuarea tomografiei computerizate
(CT) în hernii: [128]
A. oferă infomații despre poziționarea stomei
B. oferă infomații despre prezența altor
dispozitive implantabile
C. se realizează de primă intenție pentru a
stabili dimensiunile herniei
D. se realizează pentru a stabili poziția și
dimensiunile defectului
E. oferă infomații despre prezența plaselor
chirurgicale anterior plasate
127. Afirmații reale despre anatomie în cazul
herniilor orificiului miopectineal (OMP) sunt:
[131]   și complicații ale tratamentului chirurgical al
A. toate herniile inghinale sunt cauzate de un
defect al orificiului miopectineal
B. orificiul miopectineal se mai numește și
orificiul Fruchaud
C. orificiul Fruchaud reprezintă o zonă de
întărire embrionară a pelvisului
D. OMP este format prin coborârea ovarului
din compartimentul intraabdominal
E. OMP este format prin coborârea
ligamentului rotund şi pachetului
neurovascular iliac din compartimentul
intraabdominal
128. Diagnosticul unei hernii obturatorii
presupune: [137]
A. este facil
B. în prezentarea acută, pacientul poate asocia
ocluzie intestinală severă la nivelul
intestinului subțire
C. pacientul poate avea parestezii pe fața
anteromedială a coapsei
D. necesită un nivel foarte ridicat de
suspiciune
E. deseori, poate fi simțită hernia în sine
129. Reprezintă avantaje ale abordului minim-
invaziv comparativ cu abordul deschis: [129]
A. reducerea semnificativă a infecțiilor de
plagă  
B. recuperare mai rapidă
C. morbiditate mai redusă
D. scăderea perioadei de spitalizare
E. timp operator mai redus
130. Referitor la neuropatiile postoperatorii ca
herniilor este adevărat că: [130]
A. de obicei, leziunile sunt limitate
B. complicațiile sunt mai puțin semnificative
după herniile de OMP
C. unii pacienți pot necesita medicație
specifică pentru simptomatologia
neurologică
D. rareori pacienții cu herniorafii dezvoltă
simptome neurologice
E. simptomele neurologice pot fi reprezentate
de plegii, furnicături și hiperetezie
131. Alegeți afirmația falsă privind utilizarea
plaselor chirurgicale în abordarea anterioară:
[133,134]
A. sunt cunoscute sub numele de ”procedeu
tisular”
B. reprezintă standardul azi
C. implică o durere mai puțin intensă
D. implică o tensiune mai mică
E. implică o rată de recidivă redusă
132. Următorul procedeu tisular nu se
utilizează pentru hernia femurală: [135]
A. Shouldice
B. Bassini
C. McVay
D. procedeul ce poate avea cea mai redusă
rată de recidivă dintre procedeele tisulare
E. procedeul LIFT
133. Hernia încarcerată: [126]
A. necesită intervenție chirurgicală de urgență
B. este definită ca o „blocare" a conţinutului,
astfel încât organele din sacul herniar nu
mai pot fi reduse în cavitatea peritoneală
C. constă în ischemia conţinutului herniar
D. pentru a evita complicaţiile, herniile recent
încarcerate necesită intervenţie chirurgicală
în 6-12 ore de la prezentare
E. hernia încarcerată în sine, în special cea
nedureroasă, nu necesită intervenție
chirurgicală de urgență
134. Procedeul McVay: [135]
A. reprezintă un procedeu alloplastic
B. se poate utiliza în hernia femurală
C. sutura defectului presupune sutura
tendonul conjunct la ligamentul Cooper
D. incizia de relaxare este necesară pentru a
reduce tensiunea
E. sutura defectului este complexă, în mai
multe straturi
135. Referitor la tratament în sindromul
durerii inghinale pubiene este adevărat că:
[137]
A. atunci când cauza nu este hernia
simptomatică, tratamentul chirurgical este
cea mai bună abordare terapeutică
B. managementul non-chirurgical include
limitarea activităţii fizice
C. managementul non-chirurgical nu include
terapie de recuperare fizică
D. durerea prezentă înainte de intervenţia
chirurgicală este cel mai bun factor
predictiv al dezvoltării unei dureri cronice,
debilitante, după operaţie
E. managementul non-chirurgical include
AINS
136. Cu privire la tratamentul herniilor
peretelui abdominal este incorect că: [129]
A. se poate realiza prin abord minim-invaziv
robotic
B. cel mai important beneficiu al chirurgiei
minim-invazive este reducerea perioadei de
spitalizare
C. se poate realiza prin abord minim-invaziv
laparoscopic
D. se poate realiza prin abord clasic deschis
E. morbiditatea este mai redusă în abordul
minim-invaziv comparativ cu abordul
deschis
137. Tehnicile alloplastice în tratamentul
chirurgical al herniilor: [128]
A. presupun plasarea unei proteze pentru a
consolida peretele abdominal și a reduce
tensiunea în țesuturi
B. plasa poate provoca reacții tisulare locale,
care pot conduce la apariția eroziunilor în
țesuturile din jur
C. plasa sintetică non-absorbabilă asigură
închiderea temporară a defectului herniar
 D. în funcție de materialul din care sunt
alcătuite, plasele chirurgicale pot fi
împărțite în plase sintetice sau biologice
E. plasa chirurgicală este utilizată în special în
herniile cu risc crescut de recurență
138. Alegeți afirmația falsă cu privire la
implicarea antecedentelor personale
chirurgicale în evoluția și cura chirurgicală a
herniilor: [128]
A. dehiscențele fasciale anterioare cresc riscul
de apariție a herniei incizionale
B. istoricul de stomii poate conduce la defecte
viscerale care pot influența modalitatea de
reparare a herniei
C. istoricul medical al pacientului poate oferi
informaţii utile despre posibilitatea de
aderenţe intra-abdominale
D. sunt util de analizat biletele de externare
E. infecțiile postoperatorii de plagă
abdominală cresc riscul de apariție a
herniei incizionale
139. Referitor la complicațiile postoperatorii
frecvente în herniile OMP: [134]
A. este esenţial ca pacienții să fie consiliaţi cu
privire la aşteptările postoperatorii
B. postoperator pot apărea echimoze pe scrot
C. reparațiile herniilor OMP prin abordare
anterioară necesită spitalizare
D. pot fi prezente echimoze pe scrot, labii sau
penis
E. tumefierea şi echimozele pot apărea la
distanţe variabile faţă de inciziile vizibile
140. Următorul semn/simptom nu indică o
hernie strangulată și nu impune necesitatea
intervenției chirurgicale de urgență: [127,128]
A. leucocitoza, acidoza
B. peritonita localizată
C. semne imagistice de ocluzie
D. greață, vărsături incoercibile
E. bradicardie
141. Procedeul TAPP: [134]
A. este cunoscut și sub denumirea de
„abordare transabdominală preperitoneală”
B. nu implică pătrunderea în cavitatea
peritoneală
C. după poziționarea plasei, peritoneul este
reatașat
D. ambele proceduri de abord posterior sunt la
fel de utile pentru herniile directe, indirecte
şi femurale
E. se poate realiza robotic
142. Sunt modalități de prevenție a infecției
următoarele, mai puțin: [130]
A. reechilibrarea comorbidităților
B. folosirea abordului minim invaziv atunci
când este posibil
C. injecțiile locale
D. evitarea montării plasei în țesuturi
contaminate
E. antibioterapie preoperatorie
143. Din punct de vedere clinic, herniile pot fi:
[127
A. asimptomatice
B. de cinci tipuri
C. de patru tipuri
D. de trei tipuri
 E. subacute
144. Examenul clinic în sindromul durerii
inghinale pubiene: [136]
A. începe cu pacientul în clinostatism
B. dacă hernia inghinală este prezentă, ar
trebui să fie uşor de identificat prin palpare
C. dacă nu se obiectivează hernia, examenul
clinic al regiunii inghinale se va repeta în
ortostatism
D. scopul acestei evaluări este de a izola şi de
a identifica punctele de inserție musculară
sau tendinoasă lezate
E. nu este necesară asocierea unei manevre
Valsalva
145. Alege afirmația incorectă despre procedeul
Lichtenstein: [133]
A. breşă este creată în plasă pentru a permite
funiculului spermatic să pătrundă în
canalul inghinal, creând astfel un nou inel
inghinal intern
B. este o operație pe cale anterioară
C. plasa este fixată pe suprafaţa posterioară a
canalului inghinal
D. aponevroza oblicului extern este suturată
deasupra plasei
E. aponevroza oblicului extern este lăsată
deschisă superior, generând un nou inel
inghinal superficial
146. Afirmația adevărată despre hernie la femei
este următoarea: [133]
A. au o incidentă mult mai mare a herniilor
inghinale decât bărbaţii
B. cea mai frecventă dintre cele trei hernii ale
OMP la femei este hernia indirectă
C. femeile prezintă deseori hernii inghinale
directe
D. au o incidentă mult mai mică a herniilor
femurale decât bărbaţii
E. femeile prezintă rareori hernii inghinale
indirecte
147. Următoarele afirmații cu privire la spațiile
canalului inghinal sunt corecte:[132]
A. canalul inghinal este împărțit vertical în
două spații prin intermediul arterei şi venei
epigastrice inferioare
B. canalul inghinal este împărțit vertical în
două spații prin intermediul arterei şi venei
epigastrice superioare
C. canalul inghinal este împărțit orizontal în
două spații prin intermediul arterei şi venei
epigastrice inferioare
D. diferența dintre herniile indirecte şi cele
directe este dată de locaţia exactă a
defectului
E. herniile, directe sau indirecte, sunt cauzate
de pătrunderea conţinutului abdominal în
canalul inghinal
148. Nervul ilioinghinal: [136]
A. traversează canalul inghinal
B. este nervul cel mai cunoscut ca fiind
implicat în producerea durerii cronice ca
simptom neuropat postoperator
C. trece de-a lungul ligamentului rotund
D. pacienţii cu leziuni la nivelul acestui nerv
vor prezenta durere care se ameliorează la
poziția șezândă
E. pacienţii cu leziuni la nivelul acestui nerv
vor prezenta durere care iradiază spre labii
149. Selectează afirmațiile adevărate: [131]
 A. OMP este un plan
B. forma OMP se modifică atunci când este
privit din perspectiva anterioară (ca în
cazul unei abordări minim invazive)
C. pe cale anterioară, forma OMP este de oval
D. din posterior, OMP se vede ca un patrulater
E. OMP are o formă tridimensională
neregulată
150. În afectarea postoperatorie a nervului
ilioinghinal, examenul clinic dcelează: [136]
A. amorțeală la nivelul hemiscrotului
B. amorțeală la nivelul feței mediale a coapsei
C. amorțeală la nivelul feței laterale a coapsei
D. amorțeală la nivelul labiei mari
E. amorțeală la nivelul labiei mici
151. Herniile femurale pot fi reparate prin una
din următoarele tehnici: [134]
A. Procedeu alloplastic Lichtenstein
B. Procedeu tisular Bassini
C. Procedeu tisular McVay
D. Procedeu tisular Shouldice
E. Abordare extraperitoneală totală (TEP)
152. Cele mai bune tehnici operatorii pentru un
pacient care prezintă atât o hernie inghinală,
cât și o hernie femurală încarcerată și
neinfectată pot fi: [132]
A. Procedeul tisular McVay
B. Procedeul tisular Shouldice
C. Procedeul alloplastic Lichtenstein
D. Abordarea posterioară total
extraperitoneală (TEP)
E. Abordarea posterioară transabdominală
preperitoneală (TAPP)
153. Tendonul conjunct, inserat pe tuberculul
pubic, poate reprezenta în 3-6% din cazuri
următoarea limită a orificiului miopectineal:
[131]
A. Anterioară
B. Posterioară
C. Inferioară
D. Laterală
E. Medială
154. Limita laterală a canalului inghinal este
reprezentată de: [131, 132]
A. Mușchiul drept abdominal
B. Ligamentul ilioinghinal
C. Mușchii transvers abdominal și oblic intern
D. Aponevroza mușchiului oblic extern
E. Fascia transversalis
155. Limita posterioară a canalului inghinal
este reprezentată de: [131, 132]
A. Mușchiul drept abdominal  
B. Ligamentul ilioinghinal
C. Mușchii transvers abdominal și oblic intern
D. Aponevroza mușchiului oblic extern
E. Fascia transversalis
156. Mușchiul cremaster, care înfășoară
cordonul spermatic, este format din fibre
inferioare ale: [132]
A. Peritoneului parietal
B. Fasciei transversalis
C. Mușchiului transvers abdominal
D. Mușchiului oblic intern
E. Mușchiului oblic extern
157. În cazul în care amploarea unei hernii
miopectineale nu poate fi evaluată clinic, se
indică următoarea metodă imagistică: [133]
A. Radiografie abdominală simplă
B. Radiografie după ingerarea substanței de
contrast   B. Recidiva postoperatorie
C. Ecografie
D. Computer tomografie
E. Rezonanță magnetică nucleară
158. Limita superioară a orificiului
miopectineal este reprezentată de: [131]
A. Linia pectineală, numită și ligamentul lui
Cooper
B. Fibre musculare ale mușchilor transvers
abdominal și oblic intern
C. Mușchiul drept abdominal
D. Marginea medială a mușchiului iliopsoas
E. Aponevroza mușchiului oblic extern
159. Următoarea complicație postoperatorie
frecventă a herniorafiei poate necesita
tratament cu corticosteroizi: [130]
A. Recidiva postoperatorie
B. Seromul
C. Infecția
D. Orhita
E. Neuropatia
160. Limita posterioară a canalului inghinal și a
orificiului miopectineal este reprezentată de:
[131, 132]
A. Peritoneul visceral
B. Peritoneul parietal
C. Fascia transversalis
D. Mușchiul transvers abdominal
E. Mușchiul oblic intern
161. Reprezintă complicații postoperatorii
frecvente ale herniorafiei peretelui abdominal,
cu excepția: [130]
A. Infecția  
C. Orhita
D. Seromul
E. Neuropatia
162. Reprezintă tipuri speciale de hernii ale
orificiului miopectineal cu nume proprii: [133-
136]
A. Hernia Amyand – conține apendicele cecal
B. Hernia Spiegel – hernie la nivelul liniei
arcuate (semilunare)
C. Hernia Gilmore – inghinodinia, sau hernia
sportivului (pseudohernie)
D. Hernia Littre – conține diverticul Meckel
simptomatic
E. Hernia Richter – conține doar o porțiune
din circumferința intestinală
163. Canalul femural nu conține: [131]
A. Nervul femural
B. Cordonul spermatic
C. Vase limfatice
D. Ligamentul rotund
E. Artera și vena femurală
164. Limita medială a canalului inghinal este
reprezentată de: [131, 132]
A. Fascia transversalis
B. Aponevroza mușchiului oblic extern
C. Fibre din mușchii transvers abdominal și
oblic intern
D. Linia diagonală a ligamentului ilioinghinal
 E. Mușchiul drept abdominal E. Hernia strangulată

165. Reprezintă dezavantaje ale chirurgiei 169. Hernia femurală poate fi reparată cu
minim invazive în repararea herniei de perete ajutorul chirurgiei robotice doar prin
abdominal: [129] următoarea tehnică: [132]
A. Risc infecțios mai scăzut A. Procedeu tisular Shouldice
B. Durata mai lungă a intervenției B. Procedeu tisular McVay
C. Abordul este mai dificil, prin lipsa simțului C. Procedeu alloplastic Lichtenstein
tactil și limitarea mișcărilor operatorii   D. Abordare posterioară total extraperitoneală
D. Necesită adezioliză (TEP)
E. Necesită anestezie generală E. Abordare posterioară transabdominală
preperitoneală (TAPP)
166. Limita superioară a canalului inghinal este
reprezentată de: [131, 132] 170. Limita inferioară a canalului inghinal este
A. Mușchiul drept abdominal reprezentată de: [131, 132]
B. Mușchii transvers abdominal și oblic intern A. Mușchiul drept abdominal
C. Aponevroza mușchiului oblic extern B. Mușchii transvers abdominal și oblic intern
D. Linia diagonală a ligamentului ilioinghinal C. Aponevroza mușchiului oblic extern
E. Fascia transversalis D. Ligamentul Poupart
E. Fascia transversalis
167. Reprezintă metode de poziționare a plasei
în chirurgia alloplastică a herniilor de perete 171. Sunt hernii ale orificiului miopectineal, cu
abdominal: [128, 129] excepția: [125]
A. Poziție anatomică A. Hernia epigastrică
B. Poziție onlay B. Hernia inghinală
C. Poziție sublay C. Hernia ombilicală
D. Poziție underlay D. Hernia obturatorie
E. De substituție, formând o punte între E. Hernia femurală
țesuturi
172. Închiderea permanentă a defectului
168. În cazul următoarelor categorii clinice de herniei peretelui abdominal este asigurată, de
hernii ale peretelui abdominal se poate indica regulă, cu ajutorul: [128]  
chirurgie electivă: [125] A. Tehnicilor anatomice  
A. Hernia încarcerată recent B. Plasei sintetice
B. Hernia încarcerată nedureroasă C. Plasei biologice
C. Hernia încarcerată acut D. Plasei absorbabile
D. Hernia încarcerată cronic E. Plasei non-absorbabile

173. Limita laterală a orificiului miopectineal
este reprezentată de: [131]  
A. Linia pectineală, numită și ligamentul lui
Cooper
B. Fibre musculare ale mușchilor transvers
abdominal și oblic intern
C. Mușchiul drept abdominal
D. Marginea medială a mușchiului iliopsoas
E. Aponevroza mușchiului oblic extern
174. Afectarea următoarelor structuri
musculare sau aponevrotice poate cauza
inghinodinie, cu excepția: [136]
A. Plaman adductor
B. Iapa fesieră
C. Drept abdominal
D. Oblic extern
E. Fascia transversalis
175. În legătură cu linea semilunaris putem
afirma: [125]
A. Este sinonimă cu ligamentul semilunar
B. Este sinonimă cu linia arcuată
C. Reprezintă limita inferioară a tecii
posterioare a mușchiului drept abdominal
D. Împarte peretele abdominal central în două
zonă medială și una laterală
E. Deasupra acesteia, mușchiul drept
abdominal este acoperit de o teacă
anterioară și una posterioară
176. Limita anterioară a canalului inghinal și a
orificiului miopectineal este reprezentată de:
[131, 132]
A. Mușchiul drept abdominal
B. Ligamentul ilioinghinal
C. Mușchii transvers abdominal și oblic intern
D. Aponevroza mușchiului oblic extern
E. Fascia transversalis
177. Limita medială a orificiului miopectineal
este reprezentată de: [131]
A. Linia pectineală, numită și ligamentul lui
Cooper
B. Fibre musculare ale mușchilor transvers
abdominal și oblic intern
C. Mușchiul drept abdominal
D. Marginea medială a mușchiului iliopsoas
E. Aponevroza mușchiului oblic extern
178. Următoarele afirmații sunt false în
legătură cu herniile indirecte ale orificiului
miopectineal: [132]
A. Sunt inghinale, dacă sunt situate deasupra
ligamentului ilioinghinal, sau femurale, sub
acesta
B. Se produc prin hernierea indirectă a sacului
herniar prin orificiul inghinal extern slăbit
C. Nu urmează funiculul spermatic în peretele
abdominal
D. Poate favoriza apariția hidrocelului, atât la
copiii mici, cât și la adulți
E. Este cea mai frecventă din cele trei tipuri
de hernii ale orificiului miopectineal la
femei, după hernia femurală, favorizată de
bazinul mai larg
179. Orificiul miopectineal este divizat într-un
spațiu superior (canal inghinal) și unul inferior
(canal femural) de către: [131]
A. Ligamentul ilioinghinal
B. Ligamentul lui Cooper
C. Ligamentul Poupart
D. Linia pectineală
E. Tendonul conjunct

180. Orificiul miopectineal și canalul inghinal
sunt delimitate superior de fibre din: [131, 132]
A. Peritoneul parietal
B. Fascia transversalis
C. Mușchiul transvers abdominal
D. Mușchiul oblic intern
E. Mușchiul oblic extern
181. Următoarele afirmații sunt false în
legătură cu herniile inghinale directe: [132]
A. Dacă asociază și o hernie indirectă, atunci
se va numi hernie în pantalon
B. Se produce prin hernierea directă a sacului
herniar prin inelul inghinal intern
C. Partea proximală a sacului herniar ajunge
în vecinătatea cordonului spermatic
D. Este cea mai rară din cele trei tipuri de
hernii ale orificiului miopectineal la femei
E. Un exemplu este reprezentat de hernia
pediatrică la copil
182. Canalul inghinal include următoarele
componente, cu excepția: [132]
A. Cordonul spermatic
B. Ligamentul transvers uterin
C. Artera și vena iliacă
D. Nervul iliac
E. Mușchiul cremaster
183. Cel mai rar tip de hernie al organelor
abdominale, datorită zonei anatomice relativ
mai puternice, este: [137]  
A. Hernia incizională
B. Hernia obturatorie
C. Hernia inghinală directă
D. Hernia inghinală indirectă
E. Hernia femurală
184. Următorul ligament uterin coboară prin
orificiul miopectineal: [131]
A. Ovarian
B. Cardinal
C. Utero-sacral
D. Rotund
E. Transvers
185. Pentru minimalizarea riscului infecției de
plagă chirurgicală în herniorafii, se indică:
[130]
A. Folosirea abordului deschis, pentru
scăderea timpului operator
B. Antibioterapie post-operatorie
C. Re-echilibrarea comorbidităților, precum
diabetul
D. Folosirea plaselor absorbabile
E. Folosirea plaselor sintetice
186. Limita inferioară a orificiului miopectineal
este reprezentată de: [131]
A. Linia pectineală, numită și ligamentul lui
Cooper
B. Fibre musculare ale mușchilor transvers
abdominal și oblic intern
C. Mușchiul drept abdominal
D. Marginea medială a mușchiului iliopsoas
E. Aponevroza mușchiului oblic extern