M. Eminescu, Sonet

Iubind în taină am păstrat tăcere, Nu vezi că gura-mi arsă e de sete

Gândind că astfel o să-ţi placă ţie, Şi-n ochii mei se vede-n friguri chinu-mi,
Căci în priviri citeam o vecinicie Copila mea cu lungi şi blonde plete?
De-ucigătoare visuri de plăcere.

Dar nu mai pot. A dorului tărie Cu o suflare răcoreşti suspinu-mi,

Cuvinte dă duioaselor mistere; C-un zâmbet faci gândirea-mi să se-mbete.
Vreau să mă-nec de dulcea-nvăpăiere Fă un sfârşit durerii - vin' la sânu-mi.
A celui suflet ce pe al meu ştie.
I
a) Identifică tema poeziei şi două motive care apar în text.
b) Identifică şi explică trei figuri de stil diferite folosite în poezie.
c) Indică factorii comunicării din text.
d) Prezentaţi portetul îndrăgostitului şi portretul iubitei, aşa cum se desprind ele din text.
e) Stabileşte tipul de monolog folosit în poezie.
f) Explică rolul timpului prezent folosit predominant în text.
g) Precizează patru trăsături ale tipului de poezie căruia îi aparţine textul eminescian, aşa cum sugerează titlul.

II. Scrie un text de tip argumentativ de 15 - 20 de rânduri despre puterea de schimbare prin iubire, pornind de la
ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Iubirea face imposibilul posibil”. (Phil Bostmans, Reflecţii şi maxime)

 M. Eminescu, Sonet

Iubind în taină am păstrat tăcere, Nu vezi că gura-mi arsă e de sete

Gândind că astfel o să-ţi placă ţie, Şi-n ochii mei se vede-n friguri chinu-mi,
Căci în priviri citeam o vecinicie Copila mea cu lungi şi blonde plete?
De-ucigătoare visuri de plăcere.

Dar nu mai pot. A dorului tărie Cu o suflare răcoreşti suspinu-mi,

Cuvinte dă duioaselor mistere; C-un zâmbet faci gândirea-mi să se-mbete.
Vreau să mă-nec de dulcea-nvăpăiere Fă un sfârşit durerii - vin' la sânu-mi.
A celui suflet ce pe al meu ştie.
I
a) Identifică tema poeziei şi două motive care apar în text.
b) Identifică şi explică trei figuri de stil diferite folosite în poezie.
c) Indică factorii comunicării din text.
d) Prezentaţi portetul îndrăgostitului şi portretul iubitei, aşa cum se desprind ele din text.
e) Stabileşte tipul de monolog folosit în poezie.
f) Explică rolul timpului prezent folosit predominant în text.
g) Precizează patru trăsături ale tipului de poezie căruia îi aparţine textul eminescian, aşa cum sugerează titlul.

II. Scrie un text de tip argumentativ de 15 - 20 de rânduri despre puterea de schimbare prin iubire, pornind de la
ideea exprimată în următoarea afirmaţie: „Iubirea face imposibilul posibil”. (Phil Bostmans, Reflecţii şi maxime)