Cuprins

Argument.................................................................................2

1. Sanatatea si securitatea locului de munca....................4

1.1. Notiuni si aspecte generale.......................................4
1.2. Definitia riscurilor.......................................................5
1.3. Clasificarea riscurilor.................................................6
2. Evidenta locurilor de munca cu conditii deosebite ( vatamatoare,
grele si periculoase) si documentele aferente..............9
3. Baza legislativa.............................................................12
4. Managementul riscurilor (Monitorizarea si pregatirea
masurilor)......................................................................13
5. Accidentul de munca.....................................................15
Producerea accidentelor de munca..............................17
6. Boala profesionala.........................................................21
7. Masuri de prevenire a riscurilor.....................................23

Bibliografie..............................................................................26

1
 Argument

Munca ne permite să ne satisfacem o mare varietate de nevoi, variind de la

supravieţuire la dezvoltarea personală şi socială. Cu toate acestea, în cazul în care
acest lucru nu are loc în condiţii adecvate, poate afecta în mod grav sănătatea
lucrătorilor. Aproape treizeci de procente din viaţa unui om este trecută în
exercitarea profesiei. În acest context, condiţiile de muncă sunt o condiţie prealabilă
importantă pentru dezvoltarea socială şi economică.
Condiţiile de exercitare a profesiei au o importantă reflecţie asupra stării de
sănătate, asupra integrității fizice şi pot submina activităţile lucrătorului. Tocmai de
aceea este foarte importanta cunoasterea, evaluarea si prevenirea riscurilor.
Lucrarea prezinta general cele trei aspecte legate de sanatatea si securitatea
locului de munca (cunoasterea, evaluarea si prevenirea riscurilor), problema care nu
poate fi trecuta cu vederea de nimeni , fie ca este manager sau simplu angajat.
Se spune de obicei că nu există activități sigure, toate au riscurile lor. Acestea
sunt surse potenţiale de accidente. Riscul profesional reprezinta posibilitatea unui
lucrător de a suferi un prejudiciu cauzat de muncă. Pentru a se califica un risc de
producere a unui accident sau a unei boli profesionale ar trebui calculat împreună
probabilitatea de deteriorare şi gravitatea acesteia.
Obligativitatea evaluării riscurilor la locurile de muncă decurge din legislaţia
actuală în domeniu, Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în
muncă, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006, care a fost
armonizată cu legislaţia Uniunii Europene, transpunănd în practică Directiva
Consiliului nr. 89/391/CEE, privind introducerea de măsuri pentru promovarea
îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de munca, publicată în Jurnalul
Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 183/1989.
Angajatorul trebuie sa evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau
preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă. Îndeplinirea
efectivă a acestei obligaţii se face de către personalul din serviciile de securitate a
muncii, cu sprijinul instituţiilor de specialitate sau a persoanelor fizice autorizate, a
căror primă „atribuţie” este sa ,,identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor şi
elaborarea şi actualizarea planului de prevenire şi protecţie”.
Putem defini prevenirea ca un set de activităţi sau măsuri adoptate sau
planificate în toate etapele activității organizației, pentru a preveni sau a micşora
(atunci când nu se pot elimina) riscurile profesionale la locul de muncă. Pentru a
gandi prevenirea trebuie să se facă o evaluare şi analiză a întregului set de tehnici,
toate modificările mecanice, fizice, chimice, biologice, problemele psihologice şi
sociale care se produc în mediul de lucru, cu scopul de a determina în ce fel
afectează sănătatea lucrătorului.

2
 Accidentele la locul de muncă, oricât de neasteptate si nedorite sunt, nu au
loc întâmplător. Ele sunt consecinţa şi efectul unor situații naturale, care sunt uneori
dificil de găsit si se vor întâmpla din nou, dacă nu vor fi descoperite şi controlate
cauzele acestora.
Accidentele de muncă şi bolile profesionale afectează negativ toate
elementele sistemului de muncă: executantul, sarcina de muncă, mijloacele de
producţie şi mediul de muncă. Trebuie să se încerce găsirea de metode de lucru
care să creeze condiţiile pentru asigurarea bunăstării fizice, mentale şi sociale,
ţinând seama de aspectul productiv şi de rentabilitate, în scopul de a reduce sau de
a anula toate efectele asupra lucrătorilor. Scopul protecţiei muncii îl constituie
prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale prin măsuri menite să
elimine, să evite sau să diminueze acţiunea factorilor de risc asupra organismului
uman.

3
 1. Sanatatea si securitatea locului de munca

1.1. Notiuni si aspecte generale

Putem defini sănătatea la locul de muncă drept zona dedicată pentru

promovarea şi menţinerea celui mai înalt standard de bunăstarea fizică, mentală şi
socială a lucrătorilor în toate sectoarele. Sănătate în muncă determină adaptarea
muncii la om şi fiecare om la munca sa.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte sănătatea ca " o stare de fizică de
bunăstare mentală şi socială completă, şi nu doar absenţa unei leziuni sau boli."
Este important să subliniem trei dimensiuni ale stării de sănătate: fizică, mentală şi
socială, precum şi importanţa faptului de a obţine aceşti factori sunt în echilibru
pentru fiecare persoană.
Securitatea, în opinia Academiei Române, înseamnă a fi la adăpost de orice
pericol, protecţie sau apărare, iar sănătatea reprezintă starea unui organism în care
funcţionarea tuturor organelor se face în mod normal şi regulat. Din conjugarea
acestor doi termeni, aplicaţi unui sistem de muncă a luat naştere expresia „
securitate şi sănătate în muncă”, ce s-a transformat ulterior într-un conceptamplu şi
complex. Preocupările statelor pentru crearea unui mediu de muncă sigur şi sănătos
au crescut odată cu intensificarea eforturilor de dezvoltare economică, socială şi
morală şi, cucertitudine, şi funcţie de nivelul de civilizaţie atins, respectiv de
respectul pe care fiecare ţară l-a acordat drepturilor fundamentale ale omului, între
care şi cel la protecţie în muncă.
Putem defini locul de muncă, ca o activitate socială organizată pentru a ajuta
realizarea unor obiective şi a răspunde unor nevoi, prin combinarea resurselor de
natură diferită, cum ar fi angajaţi, materiale, energie, tehnologie, organizare, etc.
Munca ne permite să ne satisfacem o mare varietate de nevoi, variind de la
supravieţuire la dezvoltarea personală şi socială. Cu toate acestea, în cazul în care
acest lucru nu are loc în condiţii adecvate, poate afecta în mod grav sănătatea
lucrătorilor. In zilele noastre, cu evoluţia tehnologiei, cerute de concurenţa pe piaţă,
procesele de muncă, organizarea şi mijloacele tehnice utilizate sunt în evoluţie
constantă. În multe cazuri, aceasta a condus la o îmbunătăţire semnificativă a
condiţiilor de muncă.
Atunci când o companie face modificări ale procesului de muncă sau
materiale tehnice necesare, sau de organizare, trebuie să ia în considerare faptul că,
de asemenea, se pot schimba, pozitiv sau negativ, securitatea, igiena şi sănătatea.
Ar trebui să acorde o atenţie deosebită, deoarece acestea pot aduce schimbări
care, direct sau indirect, afectează sănătatea lucrătorilor. Controlul procesului de
producţie este o cerinţă a calităţii şi competitivităţii, înţeleasă drept capacitatea unui
produs, serviciu sau proces de a satisface nevoile utilizatorilor. În acest scop, este
necesar a face lucrurile bine şi îmbunătăţite în mod constant şi a cunoaște factorii
care pot influenţa pozitiv sau negativ lucrul şi lucrătorul.

4
 Elementele care pot influenţa negativ starea de sănătate a lucrătorului sunt
riscurile profesionale.

Terminologie
Factori - însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente proprii
elementelor implicate în procesul de muncă şi care pot provoca accidente de muncă
şi/sau boli profesionale.
Evenimentul reprezintă orice accident care a antrenat vătămări corporale sau
decesul, orice incident periculos care s-a produs pe teritoriul persoanei juridice /
fizice sau la orice loc de muncă.
Risc – probabilitatea ca evenimentul de muncă să se producă.
Factori de risc – cauze potenţiale ale accidentelor de muncă şi bolilor
profesionale. După producerea acestor evenimente negative, factorii de risc se
transformă în cauze ale accidentelor şi bolilor profesionale.
Factor periculos – factor de risc a cărui acţiune asupra executantului duce,
în anumite condiţii, la accidentarea acestuia.
Factor nociv – factor de risc a cărui acţiune asupra executantului duce, în
anumite condiţii, la îmbolnăvirea acestuia.
Pericol – situaţie, întâmplare care pune sau poate pune în primejdie
existenţa sau integritatea angajatului.

1.2. Definitia riscurilor

Se spune de obicei că nu există activități sigure, toate au riscurile lor. Acestea

sunt surse potenţiale de accidente.
Riscul profesional este definit ca fiind posibilitatea unui lucrător de a suferi un
prejudiciu cauzat de muncă. Putem vorbi de siguranță doar atunci când ştim toate
riscurile şi metodele de a ne proteja în mod adecvat împotriva lor până când nu sunt
eliminate.
Accidentele la locul de muncă, oricât de neasteptate si nedorite sunt, nu au
loc întâmplător. Ele sunt consecinţa şi efectul unor situații naturale, care sunt uneori
dificil de găsit si se vor întâmpla din nou, dacă nu vor fi descoperite şi controlate
cauzele acestora.

1.3. Clasificarea riscurilor

PERICOLE LA LOCUL DE MUNCA Pericole mecanice

Pericole chimice
Caldura si frigul
Pericole de infectie

5
 Tipuri de accidente si prevenire
Protejarea ochilor
Protectia auzului
Protectia pielii si fetei
Protectia cailor respiratorii

Deoarece se regasesc la nivelul fiecarui element al sistemului de munca. cel

mai general criteriu de clasificare se imparte in:
- factori de risc proprii executantului
- factori de risc proprii sarcinii de munca
- factori de risc proprii mijloacelor de productie;
- factori de risc proprii mediului de munca.

Evaluarea riscurilor se face tinand cont de gradul de risc: mic,mediu sau

mare si de probabilitatea si gravitatea vatamarii.