Analiza geodemografica a statelor Belgia si Bangladesh.

Abstract:
The present project presents a geodemographic comparative analysis of the
states Belgium and Bangladesh between the years 1950 and 2025. The work contains the
methods used in the data obtaining process, the introductive part presents general facts,
the analysis that contains tables, graphics containing data regarding the countries
geodemographical evolution, the dynamic and the structure of the population.

Cuvinte-cheie:Belgia, Bangladesh, populatie, structura, dinamica populatiei, evolutia

populatiei.

Metodologie:
Pentru realizarea acestei lucrari au fost urmate cateva etape, si anume,
preluarea datelor necesare din ”World Population Prospects”, ”World Urbanization
Prospects” , ”Indicators on the Labour Market”, date obtinute de la Centrul ONU.
Aceste date au fost extrase si prlucrate in obtinerea studiului comparativ de
fata. In vederea obtinerii unor rezultate cat mai bune, au fost folosite de asemenea si
metoda graficului, cea a tabelului, au fost realizate ciclogra,e si nanograme , figuri ce
apoi ai fost analizate pe rand si bineinteles comparate intre ele pentru a evidentia cat mai
bine diferentele dintre cele doua state.
In ceea ce priveste limitatia lucrarii de fata, aceasta consta in lipsa datelor
necesare studiului privitor migratiei nete, intrucat, anii disponibili au fost doar 1995-2025
si nu 1950 cum a fost necesar. O situatie asemanatoare se intalneste si in cazul datelor
privitoare la Structura pe medii urban/rural pentru care anii 2020 si 2025 nu au fost
disponibili.
Introducere:
Belgia este o tara europeana , situata in partea de Vest a continentului,
inconjurata de tari ca Olanda, Germania, Luxemburg si Franta si are deschidere spre
Marea Nordului in Vest-ul tarii. Spre deosebire de aceasta, Bangladesh-ul este o tara din
Sud-ul Asiei, invecinata cu India si pe un mic teritoriu cu Myanmar, iar in sud are
deschidere la Golful Bengal.
Din punctul de vedere al intinderii tarilor, Bangladesh-ul este o tara cu o
intindere mica situandu-se pe locul 91, pe cand Belgia ocupa locul 148, iar populatia le
situeaza pe locurile 7, respectiv 79, aceasta facand ca Bangladesh-ul sa fie una din tarile
cu cele mai mari densitati din lume.
Tinand cont de nivelul economic al celor doua tari, Pib-ul nu prezinta foarte mari
diferente, Belgia situandu-se pe locul 30 cu un total de 316.2 mld USD, iar Bangladesh-ul
la mica distanta, pe locul 32 cu un total de 280 mld.USD, insa diferenta este multa mai
evidenta in ceea ce priveste Pib-ul pe cap de locuitor, in Belgia acesta fiind de 29.707$,
iar in Bangladesh de 1875$.
Functional, dar in stransa legatura cu potentialul uman si economic in Belgia se
disting trei regiuni importante si anume: Regiunea Nord-Estica, Regiunea de Vest
( Flandra) si Regiunea Sudica, Sud-Estica, in timp ce Bangladeshul este impartit in sase
diviziuni administrative, numele lor provenind de la principalele cartiere: Barisal,
Chittagong, Dhaka, Khulna, Rajshahi si Sylhet.

Analiza demografica a statelor.

1. Evolutia numarului de locuitori (1950-2025)

Populatia lumii de astazi este rezultatul unei evolutii indelungate, al carei inceput
este marcat de aparitia speciei umane pe Terra, proces continuu ce se extinde de-a lungul
a sute de mii de ani.
In ceea ce priveste cele doua tari prezentate in aceasta lucrare, diferentele dintre
numarul populatiei din Belgia si cele din Bangladesh sunt semnificative, acestea avand in
prezent aproximativ 10 500 locuitori, respectiv 155000 locuitori.
 250000

200000

150000
mii.

100000 BELGIA
BANGLADESH

50000

0
1950

1960
1965

1975
1980

1990

2005
2010

2020
1955

1970

1985

1995
2000

2015

2025
ani

Fig.nr.1 Evolutia nr. de locuitori in Belgia si Bangladesh.

Luand in considerare perioada analizata, 1950-2025, putem observa din graficul

prezentat faptul ca pentru Bangladesh cresterea in acesti 75 ani este una semnificativa,
estimandu-se o crestere de patru ori mai mare pana in 2025 fata de 1950. Daca
Bangladesh-ul avea o populatie de 41783 locuitori in 1950, Belgia numara doar 8639
locuitori si se preconizandu-se ca acest numar va ajunge doar la 10590 locuitori in 2025.
Astfel, din figura alaturata reiese foarte clar diferenta de populatie, precum si
modul in care aceasta a avoluat si va evolua in urmatorii 20 ani, Bangladesh-ul ramanand
in continuare o tara suprapopulata, in comparatie cu Belgia care isi mentine constant
numarul de locuitori, cresterea pana in 2025 fiind de doar 2000 locuitori.
2. Densitatea populatiei (1950-2025)
Densitatea populatiei reprezinta numarul de persoane pe unitate de suprafata,
masurandu-se in general in persoane pe kilometru patrat si obtinandu-se prin impartirea
de locuitori la suprafata in kilometri patrati.
 Este cunoscut faptul ca Bangladesh-ul este cel mai populat stat mai mare , unde
134 milioane de locuitori traiesc in zonele cultivate de la varsarea raului Gange, cu o
densitate de 900 persoane/ kmp, in prezent, in timp ce in aceasta perioada Belgia are o
densitate de 3 ori mai mica si anume de 300 lociutori/ kmp.

1600

1400

1200

1000
loc/kmp

800

600 BELGIA
400 BANGLADESH

200

0
1955

1970
1975

1985

2000
2005

2015
2020
1950

1960
1965

1980

1990
1995

2010

2025
ani

Fig. nr. 2 Densitatea populatiei in Belgia si Bangladesh.

Din graficului alaturat, in care am evidentiat densitatea populatiei pentru cele

doua tari in intervalul 1950-2025, se observa din nou faptul ca si in aceasta situatie Belgia
isi mentine valorile constante pana in prezent dar si pe viitor, spre deosebire de
Bangladesh care este in continua crestere.
Conform datelor preluate de la Centrul ONU, Belgia avea in 1950 o densitate
de 283 locuitori/kmp, iar Bangladesh-ul 290 locuitori/kmp, volori relativ apropiate, insa
cu cat ne apropiem de prezent valorile se diferentiaza, densitatea Bangladesh-ului in 2000
fiind de de 895 locuitori/kmp, iar in Belgia de 338. Pentru viitor densitatea in cele doua
state studiate va creste, insa in ritmuri total diferite, si anume, pentru Belgia cresterea este
una lenta, numarul locuitorilor/ kmp ajungand la 347 in 2025, iar cel al Bangladesh-ului
de 1346, din nou valoare fiind de trei ori mai mare decat cea a Belgiei.
 3. Dinamica populatiei (1950-2025)
3.1. Natalitatea.
Natalitatea arata frecventa sau intensitatea nasterilor in interiorul unei
populatii. Aceasta se masoara prin rata natalitatii, indicator calculat prin raportarea
numarului total de nascuti vii la populatia medie si se exprima in promile (%o). Pe Glob,
exista diferentieri importante in ceea ce priveste nataliatatea, fenomen complex, biologic
dar si social, factorii care permit explicarea acestor variatii spatiale sunt economici,
politici, socio-culturali.

50
45
40
35
30
%o

25
20 BELGIA
15 BANGLADESH
10
5
0
55 60 65 70 75 80 85 90 95 00 05 10 15 20 25
-1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -2 0 -2 0 -2 0 -2 0 -2 0 -2 0
50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 00 05 10 15 20
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20
ani

Fig. nr. 3 Natalitatea in Belgia si Bangladesh

Dupa cum se poate observa din graficul privind natalitatea in Belgia si

Bangladesh, inceputul perioadei studiate, 1950, evidentiaza faptul ca in ambele state
nataliatea avea valori crescute fata de cele din prezent, dar mai ales fata de cele care se
estimeaza ca vor fii in anul 2025. De exemplu Bangladesh-ul prezinta o valoare de
46.6%o in 1950-1955, valoare care a crescut pana in perioada 1960-1965 cand atinge
47.3%o apoi scade treptat, in prezent situandu-se la 27.6%o. Aceeasi situatie este valabila
si pentru Belgia, insa pentru aceasta tara cresterea natalitatii este evidenta doar in
intervalul 1950-1960 cand ajunge de la 16.7%o la 17.1%o apoi incepe sa scada pentru a
ajunge in 2025 la o natalitate de 10,2%o.
Aceste diferente de valori dintre cele doua tari se datoreaza in primul rand unor
factori economici, dar si socio-culturali. Concret, cu cat nivelul de trai este mai ridicat, cu
atat rata natalitatii este mai redusa si invers, dezvoltarea economica ducand deci la un
recul al natalitatii cele doua tari fiind un exemplu bun pentru acesti factori, intrucat
Belgia, fiind un stat dezvoltat prezinta o rata a natalitatii scazuta inca din 1950, iar
continua dezvoltare duce la scaderea valorilor in viitor, insa in ceea ce priveste gradul de
dezvoltare al Bangladesh-ului in comparatie cu Belgia, acesta este mult mai scazut, in
consecinta natalitatea mult mai ridicata.
Factorii socio-culturali care pot interveni in evolutia ratei natalitatii sunt
predominant statutul femeii in societate, dar si religia. Spre exemplu in Belgia gradul de
instruire al femeii este mult mai ridicat decat cel al femeilor din Bangladesh, unde rolul
femeii este redus la viata societatii, aceasta fiind implicata doar in activitati casnice si in
ingrijirea copiilor, ajungandu-se, ca neadoptarea unor masuri contraceptive si implicit
lipsa mai multor informatii despre acestea, sa duca la o rata a natalitatii foarte ridicata.

3.2. Mortalitatea.
Reflecta totalitatea deceslor care se produc in cadrul unei populatii. Aceasta se
exprima prin rata mortalitatii, indicator demografic care reprezinta un raport intre
numarul total de decedati si populatia medie , redat in promile (%o). Si in cazul
mortalitatii se constata mari diferentieri variatii importante a nivelului acesteia in functie
de regiune. Nivelul general de dezvoltare economica, sistemul de ingrijire medicala,
nivelul general de instruire a populatiei sunt factori care influenteaza variatia spatiala a
mortalitatii.
Se constata deci ca, nivelul mortalitatii generale inregistreaza diferente mari de
la regiunile dezvoltate la cele mai putin dezvoltate. Astfel Belgia si Bangladesh
reprezinta doua tari care prezinta si din puctul de vedere al mortalitatii mari diferente.
 30

25

20
%o

15
BELGIA
10
BANGLADESH

0
55 60 65 70 75 80 85 90 95 00 05 10 15 20 25
-1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -2 0 -2 0 -2 0 -2 0 -2 0 -2 0
50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 00 05 10 15 20
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20
ani

Fig. nr. 4 Mortalitatea in Belgia si Bangladesh.

Din graficul prezentat se poate observa ca in aproape toata perioada studiata,

1950-2025, s-au conturat diferente importante, spre exemplu in anii 1950-1990,
Bangladesh-ul detine o rata a mortalitatii mult mai mare decat cea a Belgiei, cele doua
valori apropiindu-se doar in jurul anilor 1995 dupa care mortalitatea Bangladeshului
scade semnificativ in comparatie cu anii trecuti.
Daca in anii 1950 Belgia avea o rata a mortalitatii de 12.2%o, cu cat se apropie
de prezent, valorile raman aproximativ aceleasi, de 11.4%o in 1980-1985, de 10.2%o in
2005-2010 si se estimeaza ca vor ramane la fel de constante pana in 2025 cand vor atinge
valoarea de 11.1%o. Comparativ, Bangladesh-ul avea o rata a mortalitatii destul de
ridicata in 1950 de 27.2%o, insa aceasta a inceput sa scada, pentru ca in anii 2000-2005
sa fie mai mica decat cea a Belgiei adica de 8%o, iar in anii 2025 aceasta va fi de 6.2%o,
cu 5%o mai mica decat cea a Belgiei.
In ceea ce priveste rata mortalitatii in Belgia, aceasta a avut valori mai mici si a
continuat sa se mentina constanta datorita conditiilor de viata mai bune, datorita unei
alimentatii mai corecte, a cresterilor mijloacelor de lupta impotriva maladiilor. Totodata,
in ceea ce priveste serviciile sanitare, in tarile dezvoltate precum este Belgia, unui medic
ii revin circa 500 de locuitori, pe cand in celelalte tari, cu predominanta cele din Orientul
Apropiat, Africa sau Asia de Sud, zona unde se situeaza Bangladesh-ul, unui medic ii
revin circa 50.000 de locuitori, spitalele fiind concentrate mai ales in orasele dezvoltate.
3.3. Sporul natural.
Diferentele care exista intre nivelul natalitatii si cel al mortalitatii unei
populatii sunt redate de sporul natural sau rata cresterii anuale. Aceasta se obtine prin
diferenta dintre rata natalitatii si rata mortalitatii. Acesta poate fi pozitiv, cand numarul
nascutilor este mai mare decat numarul decedatilor, insa pate fi si negativ in celalalt caz.

30

25

20

15
%

10 BELGIA
BANGLADESH
5

0
55 60 65 70 75 80 85 90 95 00 05 10 15 20 25
-5-1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -1 9 -2 0 -2 0 -2 0 -2 0 -2 0 -2 0
50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 00 05 10 15 20
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20
ani
Fig. nr. 5 Sporul natural in Belgia si Bangladesh

Analizand graficul sporului natural in Belgia si Bangladesh reiese foarte clar

faptul ca in Bangladesh acesta a fost si continua sa fie unul pozitiv, pe cand in Belgia
sporul natural este pozitiv doar pana in anii 2005-2010, cand incepe sa scada ajungand
sub 0%o.
Se observa de asemenea si diferenta dintre valorile celor doua tari pe toata
perioada studiului. Daca in anii 1950-1955 in Belgia sporul natural era de 4.5%o, in
Bangladesh acesta inregistra valori de 19.4%o, diferenta intalnita si pentru perioada
2020-2025 cand Belgia va avea un spor natural negativ, de -0.9%o, iar Bangladesh-ul
unul pozitiv de 13.8%o.
3.4. Mortalitatea infantila.
Mortalitatea infantila reflecta totalitatea deceselor care se produc in cadrul
unei populatii. In statistica demografica internationala, pentru a arata frecventa sau
intensitateadeceselor infantile, se utilizeaza rata mortalitatii infantile, indicator ce
exprima numarul de decese in primul an de viata la 1000 de nascuti vii, in acelasi an,
redat in promile (%o). Acesta reflecta gradul general de dezvoltare social-economica si
este influentat indeosebi de nivelul conditiilor sanitare.
Gradul de dezvoltare sau nivelul conditiilor sanitare in ceea ce priveste
Belgia sau Bangladesh-ul este foarte bine evidentiat in tabelul prezentat, astfel incat
putem observa diferentele dintre cele doua tari.

  MORTALITATEA INFANTILA %
1950- 1955- 1960- 1965- 1970- 1975- 1980- 1985- 1990- 1995- 2000-
  1955 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005
BELGIA 45 34,5 26,4 22,5 18,5 13,7 10,8 8,3 6,9 4,4 4,2
BANGLADESH 200,5 187 174,1 159,4 148 138 120,4 104,2 87,5 70,6 58,8
                     
Tabel nr.1 Mortalitatea infantila in Belgia si Bangladesh

Pentru inceputul perioadei analizate 1950-1955 diferentele mortalitatii

infantile in cele doua tari sunt semnificative Belgia inregistrand valori de 45% cu mult
mai mici decat cele ale Bangladesh-ului cu 201% ceea ce denota slaba dezvoltare a
economiei si a nivelului conditiilor sanitare din Bangladesh comparativ cu Belgia.
Aceste valori diferentiate se mentin pana in prezent, dar si pe viitor, cand se estimeaza ca
Belgia va avea 3.8% in 2025, iar Bangladesh-ul 27.8%, cu mult mai putin ca in 1950,
rezultat al unei continue evolutii a statului spre dezvoltare, situatia valabila si pentru
Belgia.
3.5. Fertilitatea.
Fertilitatea se refera la acea parte a populatiei care participa direct la procesul de
reproducere, respectiv la populatia femenina de varsta fertila sau in varsta de procreare,
 considerata intre 15 si 49 ani. Acesta se exprima prin rata fertilitatii, indicator calculat
prin raportarea numarului total de nasteri la populatia feminina de varsta ferila.
Factorii care influenteaza nivelul fertilitatii nu sunt diferiti de cei care
influenteaza natalitatea, putandu-se face si in acest caz o corelatie intre nivelul general de
dezvoltare si nivelul fertilitatii. Acest lucru se poate observa si in studiul de fata, datele
culese evidentiind o fertilitate crescuta intr-o tara mai putin dezvoltata ca Bangladesh-ul,
cu valori ce atingeau in anii 1950-1955 6.7%o , comparativ cu Belgia unde nivelul de trai
este mai ridicat, in consecinta si fertilitatea mai scazuta de 2.33%o in aceeasi perioada.

  FERTILITATEA
1950 1955 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015
- - - - - - - - - - - - - -
  1955 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020
BELGIA 2,33 2,5 2,66 2,34 1,93 1,7 1,59 1,56 1,61 1,6 1,66 1,66 1,67 1,7
BANGLADESH 6,7 6,76 6,85 6,6 6,15 5,6 5,25 4,63 4,12 3,55 3,25 2,96 2,73 2,55

Tabel nr.2 Fertilitatea in Belgia si Bangladesh

De altfel, in tarile dezvoltate fertilitatea este tardiva , deoarece durate de

scolarizare este destul de lunga, varsta de mariaj este ridicata, intrarea in viata activa de
asemenea astfel, varsta la care apar copii este situata aproximativ inttre 25 si 29 si intre
30 si 34, caracteristici specifice unui stat dezvoltat ca Belgia, spre deosebire de
Bangladesh, in care situatia este inversa, deoarece durata de scolarizare este redusa sau
lipseste , varsta de mariaj este precoce, nefiind controlata si ca urmare copii apar foarte
devreme si astfel rata fertilitatii are valori mai ridicate.
De asemenea, valorile prezentate in tabel ne arata si o scadere a nivelului
fertilitatii pana in prezent, ajungand in 2000 la 1.6%o pentru Belgia, in timp ce pentru
Bangladesh este de 3.55%o, nivel care va scadea pentru Bangladesh pana in 2025 la
valoarea de 2.5%o si va creste pentru Belgia la 1.73%o.
 3.6. Speranta de viata la nastere.
Durata medie a vietii reprezinta numarul de ani pe care ii are de trait o generatie
fictiva, presupunand ca numarul total de ani este impartit egal intre supravietuitori, iar
conditiile de mortalitate observate vor ramane aceleasi.
Categoriile de tari care se disting din punctul de vedere al sperantei de viata la
nastere sunt urmatoarele: un grup al statelor subdezvoltate cu o speranta de viata sub 60
de ani, grupul statelor dezvoltate cu o speranta de viata de peste 70 de ani, si un grup
intermediar, cu o speranta de viata cuprinsa intre 60 si 70 de ani.
  SPERANTA DE VIATA LA NASTERE (ani)
1950 1955 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020
-195 -196 -196 - - - - - - - - - - - -
  5 0 5 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020 2025
BELGIA 67,5 69,7 70,8 70,9 71,4 72,3 73,7 75,2 76,7 77,9 78,8 79,6 80,2 80,9 81,4
BANGLADESH 37,5 39,3 41,2 43,4 45,2 46,9 50 53 56,3 59,9 62,6 64,8 66,8 68,6 70,2
                             
  Tabel nr. 3 Speranta de viata la nastere.

Grupurile in care se incadreaza Belgia si Bangladesh-ul sunt cel al tarilor

dezvoltate, respectiv al celor subdezvoltate. Astfel Belgia, ca stat dezvoltat prezenta inca
din anii 1950-1955 o speranta de viata de 67.5 ani, ridicata comparativ cu cea a
Bangladesh-ului din aceeasi perioada care era de doar 37.5ani, foarte scazuta datorita
bineinteles conditiilor economice si de viata.
Din tabeleul alaturat, se observa faptul ca Belgia isi mentine constanta,
speranta de viata la nastere, chiar in crestere inspre anii2025 cand va ajunge la 81.4 ani.
Pe cealalta parte, chiar daca are inca valori scazute, aceste incep sa creasca astfel incat
spre sfarsitul perioadei , anii 2020, aceasta tara se va incadra in grupul tarilor
intermediare, deoarece valorile sperantei de viata la nastere vor fi cuprinse inre 60 si 70
de ani, valori datorate unei dezvoltari generale a tarii.
3.7. Migratiile.
Mobilitatea populatiei reprezinta o componenta importanta a dinamicii
populatiei, sporul migratoriu fiind complementar sporului natural. Aceasta trebuie
considerata o consecinta a inegalitatilor existente la nivel mondial in distributia populatiei
si resurselor si trebuie perceputa ca o incercare spontana a populatiei de a reduce
dezechilibrele existente intre numarul acesteia si resurse.
  MIGRATIILE (%o)
1995- 2000- 2005- 2010- 2015- 2020-
  2000 2005 2010 2015 2020 2025
BELGIA 1,9 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3
BANGLADESH -0,5 -0,5 -0,4 -0,4 -0,3 -0,3

Tabel nr. 4 Migratiile in Belgia si Bangladesh

Din datele preluate de la Centrul ONU, pentru perioada 1995-2025, se observa

faptul ca pentru Belgia acestea au valoare pozitiva si cu valori egale in toti anii studiati ,
de 1.3%o, mai putin in 1995-2000 cand se inregistra o valoare putin mai ridicata de
1.9%o. Spre deosebire de aceasta, Bangladeshul prezinta valori negative, cuprinse intre
-0.5%o si -0.3%o in perioada 1995-2025.
Mobilitatea a cunoscut mai mute etape si anume: in societatile trditionale,
precum este Bangladesh-ul mobilitatea este limitata, iar miscarile migratorii propriu-zise
sunt putin intense, iar in sociatatile evoluate cum este cazul Belgiei, deplasarile generate
de locul de munca sau pentru relaxare, se intensifica, colonizarea interna a incetat, exodul
rural a devenit mai putin intens sau nul, dar, in schimb, au loc importante deplasari de la
oras la oras.
3.8. Varsta mediana.
Constituie un indicator foarte util in analiza structurii populatiei pe grupe de
varsta. Aceasta este varsta care imparte populatie in cele doua grupe egale, una
reprezentata de persoanele tinere, cealalta de persoanele varstnicesi constituind, de
asemenea, un indicator al imbatranirii sau intineririi demografice.
Din graficul varstei mediene prezentat mai jos, se poate observa faptul ca
Belgia prezinta o populatie cu aproximativ 20 de ani mai imbatranita decat cea a
Bangladesh-ului. De asemenea se poate constata si modul cum oscileaza valorile celor
doua tari. Daca pentru Belgia, populatia este in continua imbatranire, ajungand de la 35.6
ani in 1950, la 44.9 ani in 2025, pentru Bangladesh, in 1950 populatia prezinta o varsta
mediana de 21.6 ani, in scadere pana in anii 1995 cand ajunge la valoarea de 19.9 ani, iar
apoi in crestere pana in 2025 cand varsta mediana a populatiei acestei tari va fi de 27.6
ani.
 50
45
40
35
30
varsta

25
BELGIA
20
BANGLADESH
15
10
5
0

50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 00 05 10 15 20 25
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20
ani

Fig. nr.6 Varsta mediana (ani)

Si in aceasta categorie ne este evidentiat gradul diferit de dezvoltare dintre

cele doua tari, ca urmare a varstei mediene. Bangladesh-ul, datorita unei dezvoltari
economice mai slabe, a conditiilor sanitare mai precare, si dupa cum am observat si in
capitolele precedente, datorita unei fertilitati mai ridicate, detine o populatie mai tanara in
comparatie cu Belgia, care, fiind mai dezvoltata si mult mai echilibrata in ceea ce priveste
rata fertilitatii, dar si preocuparile diferite ale oamenilor din acea regiune, are o populatie
mai imbatranita, cu valori in continua crestere.
4. Structura populatiei 1950, 2000.
4.1. Structura populatiei pe grupe de varsta si sexe (piramida varstelor,
1950, 2000)
Structura pe varsta si pe sexe reprezinta expresia proportiei barbati/femei in
totalul populatiei si se identifica raportand, fie numarul total al barbatilor la numarul
total al femeilor (raport de masculinitate), fie numarul total al femeilor la numarul total al
barbatilor (raport de feminitate).
In anexele 1-4 sunt prezentate piramidele varstelor pentru Belgia si
Bangladesh, pentru anii 1950 si 2000, astfel incat pentru Bangladesh, in anexele 1 si 2
putem observa o diferenta semnificativa intre bazele piramidelor, ceea ce denota faptul ca
in anul 1950 populatia aceste tari era un tanara, cele mai multe persoane incadrandu-se
intre 0 si 30 de ani, ponderile intre barbati si femei fiind aproximativ egale. Dupa aceasta
varsta, numarul populatiei incepe sa scada. In schimb, pentru anul 2000, situatia este
aproximativ asemanatoare, populatia se mentine tanara, insa intr-un numar mult mai mare
decat in anul 1950. Spre deosebire de 1950 aceasta piramida este una echilibrata numarul
populatiei scazand trepatat cu inaintarea in varsta.
Nu acelasi lucru putem spune insa si despre cazul Belgiei, tara care prezinta o
populatie mai imbatranita decat cea a Bangladesh-ului. Pentru anul 1950, majoriatea
populatiei era cuprinsa intre 25 si 30 de ani, varsta dupa care valorile scad treptat. Cele
mai mici valori ale acestei perioade corespund varstei de 30-34 de ani atat pentru barbati
cat si pentru femei, situatie neintalnita in anul 2000 cand cele mai mici valori sunt
corespunzatoare varstei de 55-59 de ani.
Statele cele mai inapoiate din punct de vedere economic , precum este cazul
Bangladesh-ului se gasesc in faza incipienta a tranzitiei fertilitatii si mortalitatii si , ca
urmare , cea mai mare parte a populatiei corespunde varstelor tinere, lucru observat si in
piramidele corespunzatoare Bangladesh-ului. In schimb , Belgia, apartinand tarilor
dezvoltate, in care procesul de tranzitie s-a incheiat demult, prezinta o pondere redusa a
populatiei tinere, reflectata bineinteles de baza redusa a piramidei, iar ridicarea nivelului
sperantei de viata in aceasta tara adeterminat o crestere a numarului varstnicilor i cadrul
populatiei.
4.2. Structura socio-economica a populatiei.
Acest tip de structura se refera la participarea populatiei la o activitate
economica. In cadrul acestei structuri distingem trei sectoare de activitate si anume
sectorul primar (agricultura), secundar (industria) si tertiar (serviciile).
Structura socio-ecanomica a celor doua tari studiate a fost prezentata prin
nanogramele situate in anexele 5 si 6.Dupa cum se si poate observa, analizand trei ani
diferiti atat pentru Belgia cat si pentru Bangladesh, sectoarele de activitate
corespunzatoare celor doua tari sunt cel tertiar respectiv primar.
Incadrarea populatiei Bangladesh-ului in sectorul primar de activitate denota
faptul ca majoritatea locuitorilor tarii traiesc din lucrarea pamantului, intrucat pentru toti
cei trei ani luati in vedere, 1990, 1996, 2000 peste 60% din oameni lucreaza in
agricultura, spre deosebire de Belgia, tara incadrata in sectorul tertiar, sector eterogen,
care cuprinde atat activitati simple, cat si activitati moderne, complexe ( cercetare ),
sector ce are un rol de gestiune, de educare, de formare, actictivitati ce nu au o forma
materiala ele fiind fundamentate intr-o societate evoluata, cum este cazul Belgiei.La fel si
pentru aceasta tara, valorile corespunzatoare anilor 1980, 1996 si 2000 depasesc 60% in
acest sector, restul sectoarelor fiind ocupate de 30% cel secundar si numai 3% cel primar.
4.3. Structura pe medii – urban/rural.
Aceasta analiza ne permite analizarea populatiei care traieste in zonele
considerate urbane si a populatiei rurale, cea care traiaste in zonele apreciate ca fiind
rurale.

60000

50000

40000
mii.loc

30000
BELGIA
20000 BANGLADESH

10000

0
50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 00 05 10 15
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20
ani

Fig. nr. 7 Structura pe medii: urban

Din punctul de vedere al mediului urban, putem observa, conform graficului

alaturat, diferentele dintre cele doua tari studiate, mai precis valorile relativ constante ale
Belgiei, dar si continua evolutie a Bangladeshului. Astfel, incepand cu anul 1950 si pana
in anii 2015 Belgia detine in mediul urban intre 8 si 10 mil.locuitori, in usoara crestere de
la inceputul perioadei studiate. In schimb, Bangladesh-ul, in ciuda numarului mare de
locuitori pe care il are, in anii 1950 aproximativ 1 mil de locuitori aprtinea mediului
urban, valoare care insa a inceput sa creasca ajungand in 2000 la 30 mil, iar in 2015 va
inregistra 50 mil.locuitori, demonstrandu-se inca o data continuua dezvoltare a acestui
stat.
Alti factori care influenteaza aceasta crestere a populatiei in mediul urban pot fi
industrializarea, potentialul pietei, dezvoltarea industriei usoare, multiplicarea serviciilor,
cresterea nivelului de edicatie.

140000

120000

100000

80000
mii loc.

60000 BELGIA
BANGLADESH
40000

20000

50 955 960 965 970 975 980 985 990 995 000 005 010 015
19 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2
ani
Fig. nr. 8 Structura pe medii: rural

Analizand structura mediului rural, intre Belgia si Bangladesh, pentru perioada

1950 – 2015 se poate observa o mare diferenta si anume : in primul rand valorile Belgiei
sunt cu mult mai mici decat cele ale Bangladeshului, tara care avea in anul 1950 40 mil
locuitori in mediul rural spre deosebire de Belgia cu numai 737 mii. Pentru Belgia, inspre
anul 2015 populatia incadrata in mediul rural incepe sa scada treptat ajungand la 269 mii
locuitori , in comparatie cu Bangladesh-ului care cunoaste o crestere pana la valoarea de
aproximativ 120 mil locuitori, ceea ce si denota incadrarea populatiei in sectorul primar.

4.4. Structura socio-culturala.

 4.4.1. Structura etnica.
Grupele etnice sunt definite ca subpopulatii ai caror membrii au
caracteristici comune cum ar fi originea nationala, limba, religia sau rasa, la care se
adauga obiceiurile si traditiile, deci o mostenire culturala comuna, precum si existenta
sau mentinerea unei coeziuni de grup.

0,90%
Belgieni

Germani, Italieni,
Turci, Marocani,
Francezi
91%

Fig. nr. 13 Structura etnica in Belgia

10%

musulmani shia
budisti, crestini, animisti

90%
Fig. nr. 14 Structura etnica in Bangladesh

Dupa cum se poate observa si din ciclogramele alaturate, din punct de

vedere etnic Belgia este detine 91 % belgieni, si doar 0.9 % oameni din celelalte etnii si
anume germani, francezi, italieni, marocani, turci etc. In schimb in Bangladesh majoritari
sunt musulmanii cu 90% iar restul de 10% budisti, animisti, crestini.
 4.4.2. Structura religioasa.
Printre numeroasele elemente culturale ce diferentiaza populatiile lumii
contemporane, religia constituie un element de referinta, aceasta ocupand inca un loc
esential in viata popoarelor.

11%

Islamism
Hinduism

88%

Fig. nr.11 Structura religioasa in Bangladesh

25%

Romano-catolici
Altele

75%

Fig. nr. 12 Structura religioasa in Belgia

In cazul celor doua tari studiat, din datele obtinute si evidentiate in figurile
alaturate, religiile care se intalnesc sunt variate, si anume: in Bangladesh majoritatea de
88% din populatie este convertita la islam, iar restul sunt la hinduism, spre deosebire de
Belgia, unde majoritari sunt romano catolici, proportie de 91%, iar restul sunt ortodocsi,
evrei, musulmani, protestanti etc.

4.4.3. Structura lingvistica.

Limba vorbita reprezinta un alt aspect, care trebuie luat in considerare intr-un
studiu al populatiei, aceasta constituind una dintre componenteleprincipale ale
nationalitatii sau etnicitatii, care asigura transmiterea culturii si mentine coeziunea
grupelor umane. Ea poate constitui de asemenea un element de identificare sau
diferentiere a unor anumite popoare.

2%

Bengali
Engleza

98%
Fig. nr. 9 Structura lingvistica in Bangladesh

0,60%

Flamanda
Franceza
44% Germana
55%

Fig. nr. 10 Structura lingvistica in Belgia

 Analizand cele doua tari din acest punct de vedere, din ciclogramele
prezentate reiese faptul ca in Belgia 55% din populatie vorbeste flamanda, 44% franceza
si numai 0.6% germana . Pe cealalta parte, in Bangladesh limba oficiala este bengali,
vorbita de 98% din locuitori, iar pe plan secund este engleza.

Concluzii:
In urma studierii lucrarii de fata concluziile la care se ajunge sunt legate de
diferentele dintre cele doua tari luate in discutie, Belgia si Bangladesh-ul, diferente
vizibile in ceea ce priveste populatia.
O alta constatare care a reiesit este legata de continua dezvoltare a unei tari
subdezvoltate precum este Bangladeshul, dar si echilibrul pe care si-l mentine Belgia,
echilibru intr-o lume in continua crestere economica.

Bibliografie:
Erdeli, G. , Liliana Dumitrache (2004), Geografia Populatiei,Ed. Corint, Bucuresti
Erdeli, G. , Braghina, C., Frasineanu, Dr. (2000), Geografie economica si
mondiala,Editura Federatiei „Romania de maine”, Bucuresti.
Key indicators on the labour market, third edition, sectiunea KILM
http://esa.un.org/unpp/
http://esa.un.org/unup/
http://en.wikipedia.org/wiki/Belgium
http://en.wikipedia.org/wiki/Bangladesh