ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII, CADASTRU ȘI ARHITECTURĂ
PROGRAM DE STUDIU:
ARHITECTURĂ

REFERAT
AMENAJAREA INTEGRATA A TERITORIULUI
ANUL VI DE STUDII

Titular disciplină,
Prof.univ. MANCIA SEBASTIAN

Student,
CSERVENECZ IULIA MARIA

An universitar 2021 – 2022

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII, CADASTRU ȘI ARHITECTURĂ
PROGRAM DE STUDIU:
ARHITECTURĂ

pg. 1
 CRESTEREA CALITATII VIETII
URBANE IN EUROPA-(ROMANIA)

pg. 2
 Cuprins
Introducere COP26……………………………………………………………4

Brasov, un exemplu de bune practici…………………………………………5

Poluarea aerului si solutii pentru calitatea vietii

urbane……………………………………….………………………………….7

Concluzii………………………...……………………………………………...10

Bibliografie/ referinte…………………………………..……………………...11

pg. 3
Care este scopul COP26?

-Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice – COP26 – este un

eveniment major care aduce laolaltă lideri din toate țările lumii pentru ca aceștia să convină
asupra modalităților de a intensifica acțiunea la nivel mondial în vederea soluționării crizei
climatice. În urmă cu aproape 30 de ani, liderii mondiali s-au reunit pentru prima dată pentru a
aborda în mod colectiv schimbările climatice. Organizația Națiunilor Unite a invitat țările să
semneze o convenție privind schimbările climatice prin care fiecare membru să se angajeze să
reducă emisiile de gaze cu efect de seră.

De ce a fost importantă COP26?

După cum afirmă oamenii de știință, menținerea încălzirii globale sub 1,5°C este cea mai bună
modalitate de a salva planeta de efectele periculoase ale schimbărilor climatice. Cu toate
acestea, la ora actuală lumea nu se află pe drumul cel bun către acest obiectiv, temperaturile
globale fiind în creștere.

Chiar dacă România traversează cea mai gravă criză politică de la Revoluție încoace, neavând un
guvern legitim din septembrie, conferința COP26 a fost un subiect destul de dezbâtut în media
mainstream românească, președintele Iohannis prezentând obiectivele asumate de România.
Majoritatea acestor obiective sunt și cele asumate de Uniunea Europeană, dar am aflat că în plus,
există o inițiativă legată de educația climatică în școlile românești. O idee foarte bună, dar vom
vedea cum se va aplica curricula într-un sistem de educație foarte nereformat și rupt de realitatea
cotidiană. Cele mai mari probleme, aici, în România, legate de mediul înconjurător
sunt:defrișările ilegale! Totuși, România are primul oraș european, care și-a asumat neutralitatea
climatică până-n 2030, și, anume, Brașovul, prin vocea primarului Allen Colliban.

MICROSOFT ROMANIA IN DEZVOLTAREA SUSTENABILA

pg. 4
Microsoft România salută declarațiile Președintelui României, Klaus Iohannis, făcute cu ocazia
întrevederii avute cu Președintele Microsoft, Brad Smith, în cadrul participării celor doi la
Conferința Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP26), care a avut loc săptămâna
aceasta.
Angajamentele și viziunea Microsoft sunt construite în jurul unui viitor în care mediul și clima
sunt protejate prin implicarea tuturor organizațiilor și indivizilor, iar acțiunile companiei, atât la
nivel global cât și în România, au menirea de a contribui și a susține eforturile depuse în acest
sens.
Microsoft dezvoltă constant noi instrumente, tehnologii și soluții de inteligență artificială, care să
contribuie la o dezvoltare sustenabilă a societății și a economiei și care să răspundă provocărilor
aduse de schimbările climatice. De asemenea, compania își propune să stabilească parteneriate
cu fiecare industrie în parte, cu scopul de a înțelege exact modul în care funcționează acestea și
care sunt elementele-cheie pentru a avea succes și astfel să poată dezvolta soluții adaptate pentru
fiecare în parte (pe baza cărora organizațiile de pretutindeni să-și poată elabora strategiile de
decarbonizare).

BRASOV, ASA DA!

Când ne gândim la participarea cetățenilor în viața publică, primul lucru care ne vine în minte
sunt alegerile. Însă prezența când și când la urne este doar un singur fel în care oamenii își pot
decide viitorul. Sunt foarte multe alte feluri în care cetățenii trebuie să participe pentru a se
asigura că locul în care trăiesc le împlinește nevoile, de la cele de bază, până la cele superioare.
Văzută în trecut ca un atribut destinat în trecut doar celor curajoși și vocali, participarea civică în

pg. 5
procesul de decizie a devenit un ingredient de bază în dezvoltarea orașelor și în planificarea
investițiilor și e susținută de la cel mai înalt nivel european.

Ca să fie puternice și sustenabile, orașele viitorului trebuie să își planifice dezvoltarea în urma
unui proces colaborativ de bună calitate. Recent, UrbanizeHub a organizat la Brașov, cu sprijinul
Comisiei Europene, evenimentul Urban Talks, a cărui deviză „Oamenii modelează orașe pentru
oameni”, reprezintă de fapt rețeta care și-a dovedit succesul în multe țări considerate azi
exemple de bune practici. „Trebuie să formăm această masă critică, de oameni care discută
despre orașe și vor să aducă schimbarea, să creeze orașe smart și sustenabile. Oamenii
modelează viitorul orașelor înseamnă că puterea stă în oameni, iar oamenii sunt în
administrație, oamenii sunt în privat, oamenii sunt în ONG-uri. Cu cât avem un proces mai
colaborativ, cu atât orașul va fi mai efervescent și va crește. Cu cât oamenii vor colabora, cu cât
administrația va fi mai transparentă, cu atât vor atrage expertiză financiară și resurse umane”,
a declarat în timpul evenimentului Grațian Mihăilescu, fondatorul Urbanize Hub România.

Brașovul verde – cum arată un oraș ecologic și sănătos în

viziunea Forumului German

-Primul oraș din România care va folosi energie 100% regenerabilă anul viitor

Într-un comunicat de presă, primarul a anunțat că a negociat cu Electrica Furnizare ca toată energia
electrică pentru cele 525 de puncte de consum ale municipalităţii să fie din surse sustenabile.
„Braşovul îşi propune să ajungă Capitala Verde a României, iar pentru aceasta este foarte
importantă atitudinea pe care o arătăm faţă de sustenabilitate. Sustenabilitatea se transpune inclusiv
în zona energiei şi a curentului electric pe care îl consumăm pentru toate instituţiile publice din oraş.
Vă pot anunţa că Braşovul este primul municipiu care are energie 100% regenerabilă pentru
următorul an”, a anunțat primarul Allen Coliban. Potrivit edilului, toate unităţile de învăţământ,
instituţiile subordonate Primăriei Brașov – inclusiv iluminatul public sau domeniul schiabil – sunt
alimentate exclusiv din surse regenerabile începând cu ultimul trimestru al anului, ”în urma unei
negocieri reuşite cu furnizorul, o negociere care nu se transpune în tarife majorate pentru a avea
doar energie verde”.

-Impozit 0 pentru masini electrice

Ținând cont de trendul ascendent ce vizează energia regenerabilă și de avantajele aduse de

aceasta, vom facilita atragerea investițiilor în energie regenerabilă și încurajarea folosirii de către
oameni și companii a surselor alternative de energie, țintind scăderea emisiilor de carbon. Tot în
această categorie se încadrează și stabilirea unui impozit de 0% pentru mașini electrice și

pg. 6
hibride, pentru a susține conceptul de e-mobility.

-Centru de reciclare si selectare a deseurilor

Deși în străinatate conceptul de reciclare este unul implementat de multă vreme, la noi pare a fi
în continuare ceva nou. Ne dorim crearea unui nou centru de reciclare în afara orașului, care
să asigure selectarea şi arderea deşeurilor, la care cetățenii și companiile brașovene să aibă
acces individual, fără a mai apela la firmele care operează în prezent la rampa ecologică –
gratuit, după model german.

Un aer mai curat aduce beneficii sănătății umane și

schimbărilor climatice
Locuitorii orașelor din România respiră zilnic otravă, iar asta nu de ieri, de azi, ci de foarte multe
decenii. Este o combinație de climă păcătoasă (aerul uscat care bate peste câmpiile din sudul
țării), geografie nefericită (orașele transilvane dispuse în depresiuni în care aerul nu se mișcă cu
zilele) și management prostesc și incompetent al orașelor, indiferent unde se află acestea. Dar
isteria cu privire la calitatea aerului e ceva nou – până în urmă cu ceva ani mai nimeni nu
era îngrijorat de otrava pe care o respirăm, iar atunci când s-au publicat primele estimări ale
specialiștilor, care arătau că peste 23.000 de români mor prematur anual din cauza poluării
aerului, mulți au ridicat din umeri – „așa, și?”. Între timp, văzând cu ochii lor că valorile de
poluare sunt depășite de 3-6 ori în aproape fiecare zi, orășenii au început să se îngrijoreze. Faptul
că și până acum se întâmpla câte un Colectiv în fiecare zi era probabil mai greu de vizualizat
decât senzorii Airly și Aerlive mereu pe roșu-vinețiu.

De unde vine poluarea? Trebuie să recunoaștem că aerul din oraș era mult mai poluat în anii
comunismului, când era și plin de plumb de la mașini, de nori de praf de la șantierele făcute
alandala și de fum plin de metale grele provenind de la marile platforme industriale situate chiar
în oraș. Și asta indiferent că te aflai în București, Cluj, Iași sau alt mare oraș din România.
Prăbușirea industriei a dus temporar și la un aer mai curat, disciplina în construcții din ultimul
deceniu a diminuat mult impactul șantierelor, dar între timp au apărut două noi
elemente: creșterea dramatică a înmatriculărilor de mașini vechi și incinerarea gunoaielor.

Curățenia începe cu noi. Măsuri urgente și simplu de luat de fiecare dintre noi în termen de
maximum 6 luni

Conform specialiștilor din domeniu, comportamentul individual al fiecăruia dintre noi are un
impact major și imediat asupra calității aerului. Iată unele dintre soluțiile la care putem apela
personal înainte de a arăta cu degetul spre autorități.

1. Folosirea transportului public în locul mașinii personale, măcar câteva zile pe lună.

2. Folosirea în comun a unei mașini cu colegii de muncă pentru navetă

pg. 7
3. Folosirea mașinii doar dacă e în stare tehnică foarte bună (circuit EGR activ, anvelope
umflate corect, plăcuțe de frână ecologice etc.)

4. Compostarea resturilor vegetale în loc de arderea lor (care oricum e ilegală)

5. Reducerea numărului de călătorii cu mașina dacă nu sunt esențiale (poți merge și pe jos la
cumpărături etc.)

6. Spălarea cu jet puternic de apă a străzilor și a trotuarelor și/sau aspirarea lor ulterioară
(reduce particulele în suspensie cu circa 70% la nivelul trotuarului)

7. Plantarea de garduri vii și tufe perene la marginea bulevardelor și a străzilor (reduc

poluanții în suspensie cu 15-60% la nivelul trotuarului, în funcție de poluant – noxe, PM2,5,
PM10 etc.)

8. Interzicerea folosirii suflătoarelor de frunze și a mașinilor de tăiat iarba pe benzină și

înlocuirea lor cu suflătoare electrice

9. Interzicerea, monitorizarea și pedepsirea arderii resturilor vegetale atât în oraș cât și în

satele înconjurătoare

10. Intervenții masive în trafic pentru pedepsirea mașinilor neconforme (EGR scos etc.,
evident, necesită colaborare cu RAR)

11. Crearea unui sistem de zeci de senzori de măsurare în timp real a calității aerului, dispuși
atât în zonele cu trafic aglomerat, cât și în cele rezidențiale.

13. Monitorizarea atentă a șantierelor de construcții și a intervențiilor în infrastructură, pentru

că praful rezultat de aici rămâne în atmosferă și este plin de substanțe deosebit de toxice.

14. Amenajarea spațiilor verzi, plantarea de copaci și de tufe verzi tot anul, în special
rezistente la umbră. Acestea au capacitatea de a reține și filtra praful mult mai mare decât banalul
gazon. În plus, ele ajută la biodiversitate.

15. Reducerea spațiilor betonate dedicate parcării la suprafață și scumpirea parcării pentru
a stimula construirea de parcări subterane înlocuite de parcuri la suprafață. Cele un milion de
mașini din București parcate la sol reprezintă tot atâtea surse de poluare, indiferent de starea lor
tehnică.

16. Realizarea de piste de biciclete și trotinete electrice care să traverseze orașul pe axele sale,
pe inelul central și median. Acestea ar reduce deplasările cu mașina pe distanțe mai scurte de 5
kilometri.

17. Investiția masivă în transport în comun electrificat și renunțarea treptată la autobuzele

diesel. Toate autobuzele noi ar trebui să fie electrice, astfel încât în maximum zece ani să nu mai
fie niciun autobuz diesel în parcul auto al orașului.

18. Realizarea de acoperișuri verzi pe școli și alte imobile, în special în zonele cu densitate
mare de locuire. Sunt 7 milioane de mp de terase în București, care actualmente ajung la peste
70C în timpul verii. Utilizarea unei combinații de acoperiș verde (plante de tip sedum) și panouri
solare semitransparente ar permite mărirea suprafeței verzi a orașului cu peste 30%, cu efect

pg. 8
imediat asupra fenomenului de „insulă de căldură” de deasupra orașului, care ridică temperatura
și exacerbează poluarea.

19. Plantarea de păduri în jurul orașului și crearea de axe verzi care traversează orașul.
Aceste axe pot avea 50-100 m lățime și pot cuprinde piste de biciclete și spații pietonale
înconjurate de verdeață, devenind astfel o alternativă mult mai sănătoasă decât bulevardele pline
de traficul auto.

20. Instalarea de purificatoare de aer în creșe, grădinițe, școli, spitale, spații publice. Această
măsură ar trebui să fie doar una temporară și luată doar în acele zone în care reducerea poluării
aerului nu se poate face într-un termen rezonabil.

21. Investiția în transport public subteran și în metroul ușor de suprafață ca principal mijloc
de transport în oraș. Metroul este cea mai eficientă soluție de transport în comun atât raportat la
poluare, cât și raportat la consumul energetic.

22. Reconfigurarea traficului de tranzit pentru a ocoli orașul (park&ride, centură, trenuri de
navetiști etc.). Aici este nevoie de o strategie a Ministerului Transporturilor, pentru că primăriile
nu au capacitatea financiară să execute astfel de proiecte pe cont propriu.

23. Taxarea din ce în ce mai drastică, la nivel local, a mașinilor individuale pentru
încurajarea folosirii mijloacelor de transport în comun. Taxarea se face în paralel cu luarea
măsurilor precedente, treptat, pentru a putea cuantifica impactul fiecărei măsuri în parte.

24. Reconfigurarea orașului pentru pietonalizare crescută în zonele cheie de atracție locală
(nu doar în centrul orașului). Crearea de poli de atracție în fiecare cartier reduce, în principiu,
traficul din oraș.

25. Reconfigurarea bulevardelor pentru a favoriza transportul public în comun, deplasarea cu

biciclete și trotinete electrice, precum și lărgirea trotuarelor și a spațiilor verzi gândite ca barieră
în calea poluării.

pg. 9
CONCLUZII
Evident, doar înșiruirea unor astfel de măsuri nu este suficientă. Ele ar trebui să fie dezbătute în
următoarele luni de către candidații la primăriile locale, cât și asumate de către partidele politice
care vor da consilierii locali. România nu mai poate aștepta planuri grandioase care durează 20
de ani pentru a produce studii și seminarii pe tema dată în timp ce un sfert de milion de români
mor prematur în fiecare deceniu din cauza poluării.

Romanii inca nu au fost pregatiti si informati corespunzator pentru noile schimbari

implementate, astfel multi cetatenti intampina dificultati pana si in schimari minore cum ar fi
reciclatul.

O prima problema din punctul meu de vedere care trebuie rezolvata este salarizarea in Romania
si ierarhia claselor sociale. Un cetatean roman cu un salaiu minim pe econimie nu o sa
prioritizeze niciodata reciclarea, nu o sa cumpere produse ecologice (fiind considerabil mai
scumpe) , si nu o sa isi permita sa isi imbunatateasca calitatea vietii datorita problemelor
financiare. Pe hartie totul este ideal, insa primul lucru la care trebuia actionat este la calitatea
vieti omului din punct de verede financiar, deoarece in momentul in care problema este tratata si
rezolvata cetatentii isi permit schimbarea perceptiei.

Asadar, toate schimbarile asupra oraselor sau a tarii sunt ideale, chiar sustinute si de mine, insa
in incheiere tin sa precizez ca aspectul principal a unei vieti bune si sustenabile proneste de la
fiecare om in parte si de la viata lui de zi cu zi, iar acest aspect influneteaza orasul la randul lui,
in bine sau in rau.

pg. 10
BIBLIOGRAFIE

1. https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/climate-change/paris-agreement/cop26/
2. https://www.zilesinopti.ro/articole/34516/brasov-de-la-frenezia-dezvoltarii-pe-termen-
scurt-la-sustenabilitate-si-calitate-a-vietii
3. https://lapasprinbrasov.ro/piste-de-biciclete-intre-localitati-unul-dintre-obiectivele-
prioritare-ale-mobilitatii-la-nivelul-judetului-brasov/
4. http://caleaverde.ro/wp-content/uploads/2016/08/Plan-de-actiune-privind-adaptarea-la-
schimbarile-climatice-in-Municipiul-Brasov.pdf
5. https://www.caleaeuropeana.ro/cop26-romania-s-a-alaturat-misiunii-de-inovare-in-
agricultura-pentru-clima-lansata-de-sua-la-conferinta-de-la-glasgow/
6. https://www.brasovcity.ro/file-
zone/strategii/Strategia%20de%20Dezvoltare%20Durabila%20Brasov%202030/Strate
gia-dezvoltare/Strategia%20de%20dezvoltare%20a%20Municipiului%20Brasov.pdf
7. https://www.eea.europa.eu/ro/articles/un-aer-mai-curat-aduce
8. https://adevarul.ro/news/bucuresti/ce-solutii-propunong-urile-cresterea-calitatii-vietii-
urbane-capitala-1_60dc4b605163ec42719c4600/index.html
9. https://urbanizehub.ro/urban-talk-sustenabilitate-in-regenerarea-urbana/
10. https://ambasadasustenabilitatii.ro/orase-si-comunitati-sustenabile/#1539368936574-
d2ea5fc5-d6c0
11. DEZVOLTAREA DURABILA IN ROMANIA- AUTOR : CATALIN GHEORGHE
BOLOGA

pg. 11