NT Enel RO Rac - Utilizatori

NORMA TEHNICA ENEL
Prezentul document este proprietatea intelectuală a societăţii S.C. ENEL Distribuţie Banat S.A.; S.C.
ENEL Distribuţie Dobrogea S.A.; S.C. ENEL Distribuţie Muntenia S.A.; Reproducerea sau divulgarea
acestuia se va face cu obţinerea în prealabil a aprobării societăţii susmenţionate care îşi va proteja
drepturile civile şi penale conform legii.
This document is intellectual property of S.C. ENEL Distribuţie Banat S.A.; S.C. ENEL Distribuţie
Dobrogea S.A.; S.C.ENEL Distribuţie Muntenia S.A.; reproduction or distribution of its contents in any
way or by any means whatsoever is subject to the prior approval of the above mentioned company which
will safeguard its rights under the civil and penal codes.
Titlu
Regulament tehnic de referinţă pentru racordarea Consumatorilor şi Producătorilor la
reţelele ÎT şi MT ale societăţii Enel Distribuţie Banat, Dobrogea si Muntenia
Title
Technical regulation reference for connecting electricity Consumers and Productors in
HV and MT distribution network of Enel Distributie Dobrogea, Banat and Muntenia
Editie Natura Modificărilor
Traducerea in limba romana si adaptarea la normele romanesti.

Aceasta specificatie se refera la editia originala CEI 0-16, DK 5400, DK 5600, DK
5740 drepturile de copiere apartinand Enel Distribuţie.
1
Translation to romanian language and adaptation to romanian norm.
This spec is referred to the master edition CEI 0-16, DK 5400, DK 5600, DK 5740
copyright of Enel Distribuţie.
Unitatea Redactat Verificat Aprobat Data

S. PETRE
M. DOMNICU V. OBREJAN
Inginerie 17/03/2010
F.D. ANDREI A. POENARU
G. DISSEGNA
Director General ENEL Distribuţie Banat, ENEL

Alberto BIRGA 25/03/2010
Distribuţie Dobrogea, ENEL Distribuţie Muntenia
1
NORMA TEHNICA ENEL
REGULAMENT PRIVIND RACORDAREA UTILIZATORILOR LA REŢELE

ELECTRICE DE MEDIE TENSIUNE ŞI ÎNALTĂ TENSIUNE ALE
SOCIETĂŢILOR DE DISTRIBUTIE DE ENERGIE ELECTRICĂ ENEL
CUPRINS
Ediţia de faţă, furnizează prescripţii de referinţă pentru conectarea corectă a instalaţiilor

Utilizatorilor ţinând cont de caracteristicile utilizatorilor, electrice şi de gestionare a majorităţii
reţelelor din România. Prescripţiile ţin cont atât de cerinţele distribuţiei energiei electrice şi a
siguranţei funcţionale a reţelelor, cât şi de cerinţele Utilizatorilor care vor trebui să fie racordaţi
la acestea din urmă.
Toţi Distribuitorii, formulând în detaliu Utilizatorilor prescripţiile de racordare, respectând Norma
de faţă, pun în practică un comportament uniform, transparent şi echitabil (ne-discriminatoriu)
pe teritoriul naţional.
Prescripţiile din Norma de faţă au ca scop racordarea la reţelele de distribuţie cu condiţia ca
instalaţiile Utilizatorilor să fie conforme acesteia.
Norma de faţă se aplică noilor utilităţi şi parţial şi celor existente: regulile pentru acestea din
urmă sunt stabilite de ANRE.
Partea 1 – Obiect, scop şi definiţii ............................................................................. 11

1 Obiectul şi scopul Normei ........................................................................... 11
2 Domeniul de aplicare .................................................................................. 11
3 Definiţii termeni ........................................................................................... 12
3.1. Gol de tensiune........................................................................................... 12
3.2. Staţia de Transformare (ST) ....................................................................... 12
3.3. Sarcini esenţiale (referitoare la instalaţiile de producere) ........................... 12
3.4 Sarcini privilegiate (referitoare la instalaţii de producere) ........................... 12
3.5 Sarcini proprii.............................................................................................. 12
3.6. Cablul de legătură....................................................................................... 12
3.7. Compatibilitate electromagnetică (CEM)..................................................... 12
3.8 Racordare ................................................................................................... 12
3.9 Dispozitiv de control al paralelismului ......................................................... 12
3.10 Dispozitivul generatorului............................................................................ 12
3.11 Dispozitiv de Interfaţă ................................................................................. 13
3.12 Dispozitiv de manevra................................................................................. 13
3.13 Dispozitiv General al Utilizatorului (DG)...................................................... 13
3.14 Distribuitor................................................................................................... 13
3.15 Exploatare................................................................................................... 13
3.16 Sarcină de energie electrică ....................................................................... 13
3.17 Flicker ......................................................................................................... 13
3.18 Funcţionarea reţelei în condiţii excepţionale ............................................... 13
3.19 Funcţionarea reţelei în condiţii normale de funcţionare............................... 13
3.20 Funcţionare insularizată.............................................................................. 13
3.21 Gestionarul reţelei electrice de transport (RET - Transelectrica) ................ 14
3.23 Grup generator ........................................................................................... 14
3.24 Instalaţie de producere ............................................................................... 14
3.25 Instalaţie de autoproducere ........................................................................ 14
3.26 Instalaţie de cogenerare ............................................................................. 14
3.27 Instalaţie de utilizare (sau de Utilizator) ...................................................... 14
3.28 Instalaţie Consumator ................................................................................. 14
2
3.31 Instalaţie de racordare ................................................................................ 14
3.33 Întreruperea alimentării ............................................................................... 14
3.34 Limite admisibile pentru perturbaţiile provocate de receptoarele Utilizatorului15
3.35 Nivel de compatibilitate ............................................................................... 15
3.36 Nivel de emisie ........................................................................................... 15
3.37 Nivel de emisie transferată ......................................................................... 15
3.38 Planificarea operaţională a RED................................................................. 15
3.39 Puterea maximă posibilă a unei unităţi (a unei centrale)............................. 15
3.41 Puterea cerută de reţea .............................................................................. 15
3.42 Puterea nominală........................................................................................ 15
3.43 Programarea operaţională a funcţionării RED ............................................ 15
3.44 Limita de proprietate ................................................................................... 15
3.45 Punct de delimitare ..................................................................................... 15
3.46 Punct de racordare (la RED)....................................................................... 16
3.47 Variaţia tensiunii ......................................................................................... 16
3.48 Variaţia rapidă de tensiune ......................................................................... 16
3.49 Reţea (reţea de distribuţie, reţea de distribuţie publică).............................. 16
3.50 Reţea de Înaltă Tensiune (ÎT) ..................................................................... 16
3.51 Reţea Foarte Înaltă Tensiune (FÎT)............................................................. 16
3.52 Reţea Joasă Tensiune (JT)......................................................................... 16
3.53 Reţea în insulă............................................................................................ 16
3.54 Reţea MT .................................................................................................... 16
3.55 Reţea planificată ......................................................................................... 16
3.56 Refuz de sarcină ......................................................................................... 16
3.57 Reanclanşare automată rapidă................................................................... 16
3.58 Servicii auxiliare de reţea............................................................................ 16
3.59 Servicii auxiliare generale ........................................................................... 17
3.60 Serviciul de reglare a frecvenţei.................................................................. 17
3.61 Serviciul de reglare al tensiunii ................................................................... 17
3.62 Sistem de Protecţie Generală (SPG) .......................................................... 17
3.63 Staţie electrică ............................................................................................ 17
3.64 Serviciul de întrerupere a sarcinii (DAS) ..................................................... 17
3.65 Sistem cu neutrul legat direct la pământ ..................................................... 17
3.66 Tensiune armonică ..................................................................................... 17
3.67 Tensiune de exploatare declarată (tensiune declarată) .............................. 18
3.68 Utilizatorul reţelei ........................................................................................ 18
3.69 Consumator (de energie electrica).............................................................. 18
3.70 Consumator nedispecerizabil...................................................................... 18
3.71 Consumator dispecerizabil.......................................................................... 18
3.72 Grup electric (generator)............................................................................. 18
3.73 Grup dispecerizabil ..................................................................................... 18
3.74 Grup nedispecerizabil ................................................................................. 18
Partea 2 – Caracteristici ale Utilizatorilor, ale reţelelor, ale criteriilor pentru
alegerea nivelului de tensiune şi ale schemelor de racordare la reţelele ÎT şi MT 19
4 Caracteristici ale Utilizatorilor şi clasificarea acestora................................. 19
4.1 Instalaţia de utilizare ................................................................................... 19
4.1.1 Sensibilitatea echipamentelor în functie de parametrii de calitate a energiei
electrice ......................................................................................................19
4.1.2 Aparate perturbatoare..................................................................................20
4.1.3 Utilizatori întreruptibili ..................................................................................22
4.2 Instalaţii de producere................................................................................. 22
4.2.1 Puterea ........................................................................................................22
4.2.2 Instalaţii de producere perturbatoare ...........................................................22
4.4 Reţele de distribuţie .................................................................................... 23
5 Caracteristicile reţelelor .............................................................................. 24
3
5.1 Caracteristicile reţelelor de ÎT ..................................................................... 24
5.1.1 Caracteristici structurale ..............................................................................24
5.1.1.1 Niveluri de tensiune şi frecvenţă .................................................................24
5.1.1.2 Starea neutrului ..........................................................................................24
5.1.1.3 Curent de scurtcircuit trifazat maxim în scopul dimensionării echipamentelor
....................................................................................................................24
5.1.1.4 Curent de scurtcircuit monofazat maxim în scopul dimensionării prizei de
pământ........................................................................................................24
5.1.1.5 Curent de scurtcircuit trifazat maxim în punctul de racordare .....................24
5.1.1.6 Curent de scurtcircuit trifazat minim în punctul de racordare ......................24
5.1.1.7 Curent de scurtcircuit trifazat minim convenţional în punctul de racordare .24
5.1.1.8 Curent de defect monofazat în punctul de racordare şi timpul de eliminare a
defectului ....................................................................................................25
5.1.1.9 Nivel de ţinere al izolaţiei ............................................................................25
5.1.2 Caracteristici de exploatare .........................................................................25
5.1.2.1 Funcţionarea reţelei ....................................................................................25
5.1.2.2 Eliminarea defectelor ..................................................................................25
5.1.2.3 Automatizari de reţea..................................................................................26
5.1.3 Calitatea serviciului......................................................................................26
5.1.3.1 Continuitatea serviciului ..............................................................................26
5.1.3.2 Calitatea tensiunii........................................................................................26
5.1.4 Supravegherea reţelelor de distribuţie .........................................................27
5.1.5 Sisteme de comunicaţie...............................................................................27
5.1.6 Indisponibilitate pentru lucrări ......................................................................27
5.2 Caracteristici ale reţelelor de MT ................................................................ 27
5.2.1 Caracteristici structurale ..............................................................................27
5.2.1.1 Niveluri de tensiune si frecvenţă .................................................................27
5.2.1.2 Starea neutrului ..........................................................................................27
5.2.1.3 Curent de scurtcircuit trifazat maxim (în scopul dimensionării
echipamentelor) ..........................................................................................27
5.2.1.4 Curent de scurtcircuit trifazat maxim de exploatare ....................................28
5.2.1.5 Curent de scurtcircuit trifazat minim de exploatare .....................................28
5.2.1.6 Curent de scurtcircuit trifazat minim convenţional.......................................28
5.2.1.7 Curent de defect monofazat şi timp de eliminare a defectului.....................28
5.2.1.8 Defect dublu monofazat (dublă punere la pământ) ....................................29
5.2.1.9 Nivelurile de ţinere ale izolaţiei ..................................................................29
5.2.2 Caracteristici de exploatare .........................................................................29
5.2.2.1 Funcţionarea reţelei ....................................................................................29
5.2.2.2 Funcţionarea porţiunilor de reţea MT de distribuţie în insulă ......................29
5.2.2.3 Eliminarea defectelor ..................................................................................30
5.2.2.4 Automatizari de reţea..................................................................................30
5.2.3 Calitatea serviciului în reţelele de MT ..........................................................30
6 Criterii pentru alegerea nivelului de tensiune şi a schemelor de racordare la
reţelele de ÎT şi MT ..................................................................................... 31
6.1 Obiective şi reguli generale......................................................................... 31
6.2 Definiţia racordarii ....................................................................................... 31
6.3 Determinarea nivelului de tensiune şi a punctului de racordare (pasul P1) 31
6.4 Alegerea schemei instalaţiei de racordare (pasul P2)................................. 33
6.4.1 Scheme de racordare ..................................................................................33
6.4.2 Fiabilitatea diferitelor scheme de racordare.................................................33
Partea 3 – Reguli de racordare la reţelele ÎT ............................................................. 35
7 Racordarea la reţelele ÎT ............................................................................ 35
7.1 Scheme de racordare ................................................................................. 35
7.1.1 Racordare rigidă în derivaţie în T.................................................................35
7.1.2 Racordare în intrare-ieşire ...........................................................................35
4
7.1.3 Racordarea în antenă ..................................................................................36
7.1.3.1 Racordarea în antenă simplă (figura 6).......................................................36
7.1.3.2 Racordarea în antenă în staţie adiacentă ...................................................36
7.1.3.3 Racordarea în antenă in celula Staţiei de Transformare.............................37
7.2 Schema instalaţiei pentru racordare ........................................................... 37
7.2.1 Absenţă bare ...............................................................................................38
7.2.2 Sistem monobara.........................................................................................38
7.2.2.1 Schema normală.........................................................................................38
7.2.2.2 Scheme reduse...........................................................................................38
7.2.2.3 Schema extinsă ..........................................................................................39
7.2.2.4 Schemă cu mai mulţi Utilizatori şi schemă cu multiple bare Utilizator.........39
7.2.3 Dispozitive de legare la pământ necesare racordarii ...................................39
7.3 Soluţii indicative de racordare..................................................................... 39
7.4.2 Scheme monofilare pentru racordarea în antenă.........................................47
7.4.3 Scheme monofilare pentru conectare intrare-ieşire .....................................51
7.5 Reguli tehnice de racordare comune tuturor categoriilor de Utilizatori........ 59
7.5.1 Puncte de delimitare şi echipamente ale Utilizatorului necesare pentru
racordare ....................................................................................................59
7.5.1.1 Punct de delimitare de gestiune..................................................................60
7.5.1.2. Echipamente ale Utilizatorului aferente racordării.......................................61
7.5.2 Instalaţie de racordare la retea ....................................................................61
7.5.3 Instalaţia de utilizare pentru racordare.........................................................62
7.5.3.1 Echipamente prevăzute ..............................................................................62
7.5.3.2 Criterii de dimensionare ..............................................................................63
7.5.4 Puncte de racordare multiple şi alimentare de rezervă................................63
7.5.5 Instalaţia de legare la pământ......................................................................64
7.5.5.1 Dimensionare..............................................................................................64
7.5.5.2 Verificări......................................................................................................64
7.5.5.3 Racordari la alte instalaţii de legare la pământ ...........................................65
7.5.6 Responsabilitati privind securitatea ............................................................66
7.5.7 Indisponibilitate datorită lucrarilor de mentenanţa........................................66
7.5.8 Servicii auxiliare...........................................................................................66
7.5.9 Caracteristicile suprafetelor şi spatiile aferente instalaţiei de racordare ......66
7.5.10 Caracteristicile componentelor electrice ......................................................68
7.5.11 Dispozitiv General........................................................................................68
7.5.12 Sistemul de protecţie asociat la Dispozitivul General ..................................68
7.5.12.1 Criterii generale ..........................................................................................68
7.5.12.2 Protecţiile adoptate de Utilizatori ................................................................69
7.5.12.3 Reglajul dispozitivelor de protecţie .............................................................70
7.5.12.4 Intervenţii pe dispozitivele de protecţie .......................................................70
7.5.12.5 Dispozitive de reanclanşare automată ........................................................70
7.5.13 Starea neutrului ...........................................................................................71
7.5.14 Sisteme de comunicaţie...............................................................................71
7.6 Reguli tehnice de racordare pentru Consumatori ....................................... 71
7.6.1 Dispozitive pentru întreruperea sarcinii....................................................... 71
7.6.2 Limite de schimb de putere reactivă ............................................................72
7.7 Reguli tehnice de racordare pentru Producători ......................................... 72
7.7.1 Prescriptii generale ......................................................................................72
7.7.1.1 Teledeclanşare rapidă pentru protecţie.......................................................72
7.7.1.2 Teleprotecţie şi diferenţiale longitudinale ....................................................72
7.7.2 Producători nedispecerizabili ......................................................................72
7.7.2.1 Instalaţie de utilizare. Echipamente prevăzute............................................72
7.7.2.2 Performanţele aferente instalaţiilor producătorului......................................73
7.7.2.3 Protecţii ale grupurilor de generare.............................................................74
5
7.7.2.4 Protecţii împotriva defectelor interne în instalaţia de utilizare .....................74
7.7.2.5 Dispozitive specifice pentru separarea reţelei.............................................74
7.7.3 Producători dispecerizabili ...........................................................................75
7.7.4 Funcţionarea grupului din reţea în insula.....................................................75
7.7.5 Informaţii pentru evidenta evenimentelor.....................................................75
7.7.6 Limite de schimb de putere reactivă ............................................................75
7.8 Reguli tehnice pentru racordare reţelelor interne de utilizare...................... 75
8 Racordarea la reţeaua de MT ..................................................................... 76
8.1.1 Racordare în intrare – ieşire pe liniile existente (schema A)........................77
8.1.2 Racordare în antenă din staţie ÎT/MT (schema B1) .....................................77
8.1.3 Racordare în antenă din postul de MT/JT (schema B2) ..............................77
8.1.4 Racordare în antenă prin EDM (eventual adăugat în post existent) în lungul
unei linii existente (schema C) ....................................................................77
8.1.5 Racordare în derivaţie rigidă în T pe o linie existentă (schema D)...............77
8.2 Schema instalatiei de racordare ................................................................. 77
8.2.1 Dispozitive de legare la pământ aferente racordării.....................................79
8.3 Soluţii de racordare..................................................................................... 80
8.4 Schema instalaţiei de utilizare pentru racordare ......................................... 81
8.4.1 Schemă cu o singură celulă (caz general aplicabil tuturor Utilizatorilor) ......81
8.4.2 Schema cu doua celule de MT pe bara principală .......................................83
8.5 Reguli tehnice de racordare comune tuturor categoriilor de Utilizatori........ 85
8.5.1 Punct de delimitare, puncte de delimitare de gestiune şi de exploatare ......85
8.5.2 Instalaţia de racordare .................................................................................86
8.5.3 Instalaţia de utilizare ....................................................................................86
8.5.3.1 Echipamente prevăzute ..............................................................................86
8.5.3.2 Criterii de dimensionare ..............................................................................87
8.5.4 Puncte de racordare multiple şi alimentări de rezervă .................................88
8.5.5 Instalaţia de legare la pământ......................................................................88
8.5.5.1 Dimensionare..............................................................................................88
8.5.5.2 Verificări......................................................................................................90
8.5.5.3 Legături la alte instalaţii de legare la pământ..............................................91
8.5.6 Responsabilităţi privind securitatea .............................................................91
8.5.7 Indisponibilitate datorată lucrărilor de mentenanţă ......................................91
8.5.9 Caracteristicile spaţiilor................................................................................91
8.5.10 Caracteristicile echipamentelor electrice .....................................................93
8.5.11 Dispozitiv General........................................................................................94
8.5.12 Sistem de protecţie asociat la Dispozitivul General .....................................94
8.5.12.1 Criterii generale ..........................................................................................94
8.5.12.2 Protecţii adoptate pentru toţi Utilizatorii.......................................................95
8.5.12.3 Reglaje ale PG............................................................................................97
8.5.12.4 Circuite de comandă ...................................................................................99
8.5.12.5 Intervenţii pe dispozitivele de protecţie .....................................................100
8.5.12.6 Dispozitive de reanclanşare automată ......................................................100
8.5.12.7 Coordonare selectivă între protecţiile de MT ale utilizatorului (protecţii
bazate pe schimb de informaţii) ................................................................100
8.5.13 Limite de putere pe secţiunile de bare de JT .............................................102
8.5.14 Limitele energizării ale transformatoarelor instalate simultan ....................103
8.6.1 DG simplificat pentru instalaţia Consumatorului cu un transformator MT/JT
de putere nominală egală sau mai mică de 400 kVA (soluţie în studiu)....104
8.6.2 Instalaţie consumator cu linie în antenă.....................................................105
8.6.3 Limite de schimb de putere reactivă ..........................................................105
8.7 Reguli tehnice de racordare pentru Producători ....................................... 105
8.7.1 Limite de putere totală produsă care se pot racorda la reţelele de MT ......105
8.7.2 Schema generală de racordare a unui Producător ....................................105
6
8.7.3 Condiţii de funcţionare a instalaţiei de producere ......................................110
8.7.4 Dispozitive prevăzute.................................................................................110
8.7.4.1 Dispozitivul de Interfaţă (DDI) ...................................................................111
8.7.4.2 Dispozitivul generatorului (DDG) ..............................................................112
8.7.5 Sisteme de protecţie ..................................................................................112
8.7.5.1 Protecţii asociate DDI ...............................................................................112
8.7.5.2 Protecţie de rezervă în caz de refuz de deschidere a DDI........................113
8.7.5.3 Eliminarea temporară a SPI......................................................................114
8.7.5.4 Protecţiile grupurilor de producere............................................................114
8.7.5.5 Caracteristicile TT pentru SPI ...................................................................114
8.7.5.6 Dispozitive de control pentru punerea în paralel (generator-reţea)...........115
8.7.6 Instalaţia producătorului conectat în antenă ..............................................115
8.7.7 Limite de schimb de putere reactivă ..........................................................115
8.8 Reguli tehnice pentru racordarea reţelelor interne ale Producătorilor....... 116
Partea 5 – Prevederi pentru Producători şi Consumatori, IT şi MT, pentru
compatibilitatea electromagnetică (EMC), măsurarea continuităţii şi calităţii
tensiunii...................................................................................................................... 117
9 Prevederi pentru compatibilitatea electromagnetică ................................. 117
9.1 Evaluarea perturbaţiilor............................................................................. 117
10 Măsurarea continuităţii şi calităţii tensiunii ................................................ 117
Partea 6 – Reguli de racordare între reţele de distribuţie ...................................... 118
11 Reguli tehnice de racordare pentru reţelele de distribuţie......................... 118
11.1 Punct de interconectare ............................................................................ 118
11.2 Măsurarea energiei schimbate.................................................................. 118
11.3 Semnale şi măsurări schimbate între operatorii de retea.......................... 118
11.4 Exploatare şi întreţinere ............................................................................ 118
11.5 Calitate tehnică a serviciului ..................................................................... 118
Partea 7 – Sisteme de măsurare a energiei 119
12 Sisteme de măsurare a energiei ............................................................... 119
12.1 Caracteristicile sistemelor de măsurare .................................................... 119
12.2 Instalarea sistemului de măsurare ............................................................ 120
12.3 Cerinţe funcţionale ale contorului.............................................................. 121
12.4 Activarea şi întreţinerea sistemului de măsurare ...................................... 122
12.5 Sistemul de măsurare al energiei în punctele de consum......................... 123
12.6 Sistemul de măsurare a energiei în punctele de producere...................... 123
Parte 8 – Contract de Distributie/Furnizare, obligaţii de informare şi documentaţii125
13 Contract de Distributie/Furnizare, obligaţii de informare şi documentaţie . 125
13.1 Contract de Distributie/Furnizare .............................................................. 125
13.1.1 Caracteristici indicative ale REŢELEI în punctul de racordare...................125
13.1.2 Caracteristici ale instalaţiilor şi ale proceselor ...........................................126
13.1.3 Exploatarea, conducerea şi controlul instalaţiilor .......................................126
13.1.4 Convenţia de Exploatare ...........................................................................127
13.2 Documentaţie tehnică necesară pentru racordare .................................... 127
13.2.1 Schemă monofilară....................................................................................128
13.2.2 Schemele funcţionale ale Sistemului de Comandă, Control şi Protecţie....128
13.2.3 Descrieri tehnice, manuale şi date de recepţie ..........................................129
ANEXA L1................................................................................................................... 130
(Model de scrisoare care trebuie trimisă clienţilor înainte de punerea în funcţiune a
Postului de transformare) ............................................................................................ 130
ANEXA L2................................................................................................................... 132
Declaratie de confirmare a racordarii........................................................................... 132
ANEXA A .................................................................................................................... 133
Coordonarea protecţiilor şi a automatizarilor de reţea cu protecţiile instalaţiilor
utilizatorului.................................................................................................................. 133
A.1 Reţele de ÎT .............................................................................................. 133
7
A.1.1 Protecţii şi automatizari de reţea............................................................... 134
A.1.2 Coordonarea protecţiilor reţelei cu cele ale utilizatorului........................... 134
A.2 Reţele de MT ............................................................................................ 134
A.2.1 Protecţii şi automatizări de reţea............................................................... 134
A.2.2 Coordonarea protecţiilor reţelei cu cele ale Utilizatorului .......................... 135
A.2.3 Coordonare selectivă între protecţiile utilizatorului la aceeaşi tensiune cu
tensiunea de racordare ............................................................................. 135
ANEXA B .................................................................................................................... 137
Cerinţe minime ale DG şi SPG pentru instalaţii de MT existente................................. 137
Declaraţie de conformitate........................................................................................... 137
B.1 Încercări la complexul DG+PG.................................................................. 137
ANEXA C .................................................................................................................... 140
Caracteristici privind Sistemul de Protecţie General pentru reţelele de ÎT ................... 140
C.1 Generalităţi ............................................................................................... 140
C.1.1 Transformatoare de curent pentru protecţie (TC) ..................................... 140
C.1.2 Transformatoare de tensiune pentru protecţie (TT) .................................. 141
C.1.3 Indicaţii de funcţionare pentru PG............................................................. 141
C.1.4 Încercări şi certificări ale PG ..................................................................... 142
C.1.4.1 Încercări de funcţionare ............................................................................ 142
C.1.4.2 Încercări de compatibilitate cu mediul înconjurător ................................... 142
C.1.4.3 Încercări de supraîncărcare a circuitelor de măsurare .............................. 143
C.1.4.4 Conformitatea dispozitivelor...................................................................... 144
ANEXA D .................................................................................................................... 145
Caracteristicile Sistemului de Protecţie Generală (SPG) pentru reţele de MT............. 145
D.1 Definiţia SPG pentru reţele de MT ............................................................ 145
D.2 Caracteristicile SPG neintegrat................................................................. 146
D.2.1 TC pentru protecţia maximală de curent ................................................... 147
D.2.1.1 Caracteristici şi verificări în cazul utilizării de TC lineare........................... 148
D.2.1.1.1 Verificări efectuate pe TC lineare.............................................................. 148
D.2.1.1.2 Încercări funcţionale pentru PG care utilizează TC liniare ........................ 149
D.2.1.2 Caracteristici şi verificări în cazul utilizării TC neliniare............................. 149
D.2.1.2.1 Verificări în cazul TC neliniare .................................................................. 149
D.2.1.2.2 Încercările pentru confirmarea cuplării corecte PG+TC neliniar................ 149
D.2.1.3 Soluţii de protejare prin utilizarea de transformatoare de curent
neconvenţionale........................................................................................ 152
D.2.2 Transformatoare de curent toroidale pentru protecţia împotriva defectelor la
pământ (TCH) ........................................................................................... 153
D.2.2.1 Caracteristicile şi încercările pentru transformatoarele de curent homopolar
(TCH) omologate ...................................................................................... 154
D.2.2.1.1 Caracteristicile TCH omologate ................................................................ 154
D.2.2.1.2 Încercări funcţionale pentru PG care utilizează TCH omologate............... 155
D.2.2.2 Caracteristicile şi încercările pentru TCH neomologate ............................ 155
D.2.2.2.1 Caracteristicile TCH neomologate ............................................................ 155
D.2.2.2.2 Încercări funcţionale pentru PG care utilizează TCH neomologate........... 155
D.2.2.3 Caracteristicile şi încercările pentru TCH neconvenţionale....................... 157
D.2.3 Transformatoare de tensiune pentru tensiunea homopolara .................... 157
D.2.3.1 Caracteristicile şi încercările pentru TT homopolare omologate ............... 158
D.2.3.1.1 Caracteristicile TT homopolare omologate ............................................... 158
D.2.3.1.2 Încercări funcţionale pentru TT homopolare omologate............................ 158
D.2.3.2 Caracteristicile şi încercările pentru TT homopolare neomologate ........... 158
D 2.3.2.1 Caracteristici ale TT homopolare neomologate ........................................ 158
D 2.3.2.2 Încercări funcţionale pentru TT homopolare neomologate........................ 159
D.2.3.3 TT homopolare neconvenţionale .............................................................. 159
D.2.4 Caracteristicile Protecţiei Generale (PG) .................................................. 159
D.2.4.1 Prescripţii funcţionale pentru protecţia maximală de curent de fază ......... 159
8
D.2.4.2 Prescripţii funcţionale pentru protecţia împotriva curentului maximal
homopolar................................................................................................. 160
D.2.4.3 Prescripţii funcţionale pentru protecţia homopolară direcţională............... 161
D.2.4.4 Încercări cu arc intermitent........................................................................ 162
D.2.4.4.1 Încercări pe SPG cu protecţie maximală homopolară de curent ............... 162
D.2.4.4.2 Încercări pe SPG cu protecţie homopolară direcţională ............................ 163
D.2.4.5 Comenzi de deschidere întreruptor........................................................... 164
D.2.4.6 Semnalizări locale..................................................................................... 164
D.2.4.7 Încercări pe PG......................................................................................... 164
D.2.4.7.1 Încercări funcţionale.................................................................................. 165
D.2.4.7.2 Încercări de compatibilitate electromagnetică ........................................... 166
D.2.4.7.3 Încercări de compatibilitate cu mediul ....................................................... 166
D.2.4.7.4 Încercări de supraîncărcare ale circuitelor de măsură .............................. 167
D.2.5 Conformitatea dispozitivelor...................................................................... 167
D.3 Caracteristicile Sistemului de Protecţie Generală integrat ........................ 168
D.3.1 Prescripţii funcţionale pentru SPG integrat ............................................... 168
D.3.1.1 Prescripţii funcţionale pentru protecţia maximală de curent de fază ......... 168
D.3.1.2 Prescripţii de funcţionare pentru protecţia maximală homopolară de curent169
D.3.1.3 Prescripţii de funcţionare pentru protecţia homopolară direcţională ......... 171
D.3.1.4 Comenzi de deschidere întreruptor........................................................... 172
D.3.1.5 Semnalizări locale..................................................................................... 172
D.3.2. Încercări şi certificări ale SPG integrat ...................................................... 172
D.3.3 Încercări de funcţionare ............................................................................ 172
D.3.3.1 Exemplu de posibilă modalitate de verificare a treptei homopolare
direcţionale în SPG integrate care folosesc 3 traductoare de curent ........ 173
D.3.3.2 Încercări pentru defecte polifazate ............................................................ 176
D.3.3.3 Încercări de defect monofazat................................................................... 177
D.3.3.3.1 Încercări la SPG cu protecţie maximală homopolară de curent ................ 177
D.3.3.3.2 Încercări la SPG cu protecţie homopolară direcţională ............................. 179
D.3.3.4 Încercare cu arc intermitent ...................................................................... 179
D.3.3.4.1 Încercări la SPG integrat cu protecţie de curent homopolar maxim .......... 180
D.3.3.4.2 Încercări pe SPG cu protecţie homopolară direcţională ............................ 180
D.3.4 Încercări de compatibilitate şi adiţionale ................................................... 181
D.4 Sistemul de control şi înregistrări asociat la PG........................................ 186
D.4.1 Caracteristici ............................................................................................. 186
D.4.2 Funcţii ale data logger............................................................................... 187
D.4.2.1 Prezenţa legăturii între PG şi logger (doar dacă logger nu e incorporat în
PG) ........................................................................................................... 187
D.4.2.2 Prezenţa alimentării logger (doar dacă logger nu e incorporat în PG) ...... 187
D.4.2.3 Prezenţa alimentării PG ............................................................................ 187
D.4.2.4 Prezenţa şi continuitatea circuitului de declanşare ................................... 187
D.4.2.5 Trepte de reglaj setate pe PG după instalare ........................................... 187
D.4.2.6 Evenimente care au cauzat activarea PG................................................. 188
D.4.2.7 Evenimente care au cauzat emiterea comenzii de deblocare a DG ......... 188
D.4.2.8 Funcţionalitatea releului ............................................................................ 188
D.4.2.9 Prezenţa circuitelor de curent ................................................................... 188
D.4.2.10 Prezenţa circuitelor de tensiune................................................................ 188
D.4.3 Încercări de funcţionalitate ........................................................................ 189
ANEXA E..................................................................................................................... 191
Caracteristici ale Sistemului de Protecţie de Interfaţă (SPI) ........................................ 191
E.1 Caracteristici ale sistemului de protecţie de interfaţă (SPI)....................... 191
E.2 Traductori de măsură (TT) ........................................................................ 191
E.3 Caracteristici ale protecţiilor...................................................................... 191
9
E.3.1 Componenţa sistemului ............................................................................ 191
E.3.2 Protecţia minimală de tensiune de linie..................................................... 192
E.3.3 Protecţia maximală de tensiune de linie (59) ............................................ 192
E.3.4 Protecţia minimală de frecvenţă (81 <) ..................................................... 192
E.3.5 Protecţia maximală de frecvenţă (81 >) .................................................... 193
E.3.6 Protecţia maximală de tensiune homopolară (59 Vo) ............................... 193
E.3.7 Erori limite pentru mărimile de intervenţie................................................. 194
E. 3.8 Consum şi suprasarcină a circuitelor de tensiune de măsură................... 194
E.3.9 Circuit de declanşare ................................................................................ 194
E.3.10 Semnalizări ............................................................................................... 194
E.3.11 Teste......................................................................................................... 194
E.3.11.1 Teste funcţionale ...................................................................................... 194
E.3.11.1.1 Precizări suplimentare pentru teste........................................................... 195
E.3.11.2 Teste de compatibilitate electromagnetică................................................ 195
E.3.11.3 Teste de compatibilitate cu mediul............................................................ 196
E.3.11.4 Teste de suprasarcină a circuitelor de măsură şi de alimentare ............... 196
E.3.12 Certificare ................................................................................................. 196
ANEXA F..................................................................................................................... 198
Puterea de scurtcircuit în punctul de racordare ........................................................... 198
ANEXA G .................................................................................................................... 200
Informaţii de furnizat cu privire la funcţionalitatea şi la reglajele SPG ......................... 200
ANEXA H .................................................................................................................... 201
CONSTRUCŢIE PT ..................................................................................................... 201
ANEXA J ..................................................................................................................... 204
CONVENTIE DE EXPLOATARE................................................................................. 204
ANEXA K .................................................................................................................... 205
CONVENTIE DE EXPLOATARE................................................................................. 205
ANEXA L..................................................................................................................... 212
(Model scrisoare de trimis la clienti pentru a le comunica valoarea curentului
homopolar si timpul de eliminare al acestuia)........................................... 212
ANEXA M .................................................................................................................... 213
10
REGULAMENT PRIVIND RACORDAREA UTILIZATORILOR LA REŢELE
ELECTRICE DE ÎNALTĂ TENSIUNE ŞI MEDIE TENSIUNE ALE SOCIETĂŢILOR DE
DISTRIBUTIE DE ENERGIE ELECTRICĂ ENEL
Partea 1 – Obiect, scop şi definiţii
1 Obiectul şi scopul Normei

Norma de faţă are scopul de a defini criteriile tehnice pentru racordarea Utilizatorilor la reţele
electrice de distribuţie de curent alternativ cu tensiune nominală mai mare de 1 kV până la 110
kV.
Soluţiile tehnice indicate în documentul de faţă reprezintă regulile în materie care se utilizează
la momentul actual. Soluţii alternative faţă de cele indicate aici, în măsură să obţină aceleaşi
prestaţii solicitate în ceea ce priveşte fiabilitatea şi siguranţa, pot fi aplicate, cu condiţia să fie în
prealabil supuse atenţiei şi acceptate de către ANRE.
Instalaţiile care fac obiectul Normei de faţă trebuie să fie construite după toate standardele şi
reglementarile în vigoare şi în acest scop este suficientă concordanţa cu normele şi standardele
Europene şi Internaţionale.
2 Domeniul de aplicare
Norma de faţă se aplică tuturor instalaţiilor electrice aferente utilizatorilor serviciului de
distribuţie şi de racordare la reţelele de distribuţie în continuare denumiţi Utilizatori ai reţelei
(Utilizatori). Utilizatorii reţelei sunt proprietari de:
- instalaţii de utilizare care includ consumatori racordati la reţele de distribuţie a energiei
electrice de MT si JT;
- instalaţii de utilizare care cuprind consumatori racordati la reţele de distribuţie a energiei
electrice ENEL de IT (acestor instalaţii li se aplică de asemenea regulile tehnice stabilite
de către Gestionarul reţelei de transport Naţional (în continuare, Transelectrica) pentru
aspectele care privesc dispecerizarea);
- instalaţii de producere care cuprind unităţi de producere nedispecerizabile racordate la
reţele de distribuţie a energiei electrice ENEL.
- instalaţii de producere care includ unităţi de producere dispecerizabile racordate la reţele
de distribuţie a energiei electrice (acestor instalaţii li se aplică de asemenea regulile
tehnice stabilite de către Transelectrica pentru aspectele referitoare la dispecerizare,
măsurare, programarea mentenanţei, precum şi aspecte referitoare la dispozitive de
control şi protecţie)1;
- reţele interne de utilizare după cum sunt definite de dispoziţiile ANRE în vigoare;
- reţele de distribuţiei interconectate (cu alţi propietari).
Norma de faţă se aplică noilor racordări (aplicare integrală); aplicarea acesteia la instalaţiile
Utilizatorilor existenti este reglementata de către ANRE.
1
În faza cererii de racordare, Utilizatorul are drept interfaţă pe Transelectrica. Ulterior, după realizarea racordării, în
faza de exploatare, subiectul proprietar al instalaţiilor de producere care cuprind unităţi de producere dispecerizabile
va avea raporturi şi cu Distribuitorul. În acest scop, Regulamentul de Exploatare (prevăzut în cadrul Contractului de
Distributie) trebuie să fie redactat împreună de Utilizator, de Distribuitor şi de Transelectrica.
11
3 Definiţii termeni
În mod convenţional, în continuarea textului Normei de faţă, expresia „în amonte” identifică
circuitele inainte de punctul de racordare; respectiv, expresia „în aval” identifică circuitele
Utilizatorului aflate dupa punctul de racordare.
În accepţia prezentei Norme se aplică următoarele definiţii.
3.1. Gol de tensiune

Reducerea bruscă a tensiunii de alimentare la o valoare între 90% şi 1% din tensiunea
nominală (declarată) urmată de o revenire a tensiunii, după un scurt interval de timp. În mod
convenţional durata unui gol de tensiune este între 10 ms şi 1 minut. Amplitudinea golului este
definită ca diferenţa între valoarea minimă efectivă, pe durata golului şi tensiunea declarată.
Variaţiile de tensiune care nu conduc la o reducere a tensiunii sub 90% din tensiunea declarata
nu se consideră goluri de tensiune.
Golul de tensiune poate afecta una sau mai multe faze şi se numeşte unipolar, bipolar sau
tripolar dacă afectează respectiv una, două sau trei faze.
3.2. Staţia de Transformare (ST)

Staţie electrică alimentată la ÎT, prevăzută cu cel puţin un transformator ÎT/MT dedicat reţelei de
distribuţie.
3.3. Sarcini esenţiale (referitoare la instalaţiile de producere)

Sarcini electrice asociate direct procesului de producere a energiei electrice al producătorului şi
indispensabile continuităţii aceluiaşi proces de producere a energiei electrice.
3.4 Sarcini privilegiate (referitoare la instalaţii de producere)

O parte din sarcinile electrice prezente în instalaţie (în sensul prezentei Norme, în instalaţia de
producere) cărora Utilizatorul intenţionează să le garanteze o continuitate în mod deosebit. În
caz de funcţionare separată de reţeaua electrică de distribuţie, sarcinile privilegiate sunt în mod
obişnuit alimentate de către instalaţia de producţie după deschiderea întreruptorului de interfaţă.
Sarcinile privilegiate includ sarcinile esenţiale.
3.5 Sarcini proprii

Toate sarcinile electrice prezente în instalaţia de producere a energiei electrice sau care sunt
direct conectate la aceasta fără interpunerea reţelei de distribuţie.
3.6. Cablul de legătură

Porţiunea de cablu, complet echipat cu terminale, care leagă în punctul de delimitare clemele
din intrare ale Dispozitivului General al utilizatorului MT. A se vedea în acest sens şi Figura 19.
3.7. Compatibilitate electromagnetică (CEM)

Aptitudinea unui dispozitiv (echipament sau sistem) de a funcţiona în mediul său
electromagnetic, fără să producă el însuşi perturbaţii electromagnetice intolerabile pentru orice
ce se găseşte în acest mediu.
3.8 Racordare
Legătura la o reţea a unei instalaţii electrice pentru care există, cel puţin într-un punct,
continuitatea în alimentare, fără interpunerea instalaţiilor electrice ale terţilor, cu aceeaşi reţea.
3.9 Dispozitiv de control al paralelismului

Automatizare care permite efectuarea legăturii în paralel între reţele sau între reţea şi generator.
3.10 Dispozitivul generatorului

Echipament de manevră a cărui deschidere (comandată de un sistem de protecţie adecvat)
determină separarea grupului de generare de reteaua de distributie.
12
3.11 Dispozitiv de Interfaţă
Unul (sau mai multe) echipamente de manevră a cărei/căror deschidere (comandată de un
sistem de protecţie adecvat) asigură separarea instalaţiei de producere de reţea, permiţând
instalaţiei de producere funcţionarea în insulă pentru sarcinile privilegiate.
3.12 Dispozitiv de manevra

Echipament de manevră a cărei deschidere (comandată de un sistem de protecţie adecvat)
asigură separarea unei celule întregi a Utilizatorului de la reţea.
3.13 Dispozitiv General al Utilizatorului (DG)

Echipament de manevră şi separare al cărui deschidere (comandată de un Sistemul de
Protecţie Generala) asigură separarea întregii instalaţii a Utilizatorului de la reţea.
3.14 Distribuitor
Orice persoana care deţine, sub orice titlu, o retea electrică de distribuţie şi este titulară a unei
licenţe de distribuţie prin care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii şi, dacă este
necesar, dezvoltarea reţelei de distribuţie într-o anumită zonă şi, acolo unde este aplicabil,
interconectarea acestuia cu alte sisteme, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a
sistemului de a raspunde cererilor rezonabile privind distribuţia energiei electrice. (Legea
energiei electrice nr. 13/2007 cu modificările şi completările ulterioare)
3.15 Exploatare
Ansamblul de operaţii (manevre) executate pentru asigurarea adaptării continue la cerere a
producerii, transportului, distribuirii şi furnizării de energie electrică în condiţii corespunzătoare
tehnico-economice şi de siguranţă. (Ordinul 35/2002 Regulament de conducere şi organizare a
activităţii de mentenanţă)
Toate activităţile care cuprind lucrările necesare pentru a permite funcţionarea instalaţiei
electrice. Aceste activităţi cuprind domenii precum comutaţia, comanda, controlul şi întreţinerea
precum şi activitatea electrică şi neelectrică. (SR EN 50110/1)
3.16 Sarcină de energie electrică

Cererea de energie electrică pe care sistemul electric naţional trebuie să o satisfacă; prezintă o
evoluţie în timp variabilă, în cursul zilei, al lunii şi al anului.
3.17 Flicker
Impresia de jenă vizuală produsă de o sursă luminoasă a cărei luminozitate sau distribuţie
spectrală variază în timp datorită variaţiei tensiunii de alimentare. Caracterizat şi normat prin
severitatea fliker-ului pe termen scurt (Pst), măsurată pe o perioadă de 10 minute cu aparate
specializate, respectiv pe termen lung (Plt) calculată pe o perioadă de două ore (12 intervale de
10 minute). (Ord 28/2007 - Standard de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei
electrice)
3.18 Funcţionarea reţelei în condiţii excepţionale

Condiţii de funcţionare a reţelei, apărute în funcţionarea SEN care necesită reducerea
consumului de energie electrică pe zone de reţea sau la nivelul SEN.
3.19 Funcţionarea reţelei în condiţii normale de funcţionare

Condiţii de funcţionare a reţelei, care permit realizarea acoperirii sarcinii, a generării, a
manevrelor în reţea şi eliminarea defectelor de către sistemul automat de protecţie în absenţa
unor condiţii excepţionale, determinate de influenţe exterioare sau de evenimente majore.
(SR EN 50160)
3.20 Funcţionare insularizată

Funcţionare stabilă a unei părţi de reţea după insularizare.
Insularizare - măsură de urgenţa care constă în fracţionarea reţelei în subreţele, fiecare dintre
acestea păstrând echilibrul între producere şi sarcină pentru a funcţiona separat. (SR CEI
60050 – 603)
13
3.21 Gestionarul reţelei electrice de transport (RET - Transelectrica)
Orice persoană care deţine, sub orice titlu, o reţea electrică de transport şi este titulară a unei
licenţe de transport prin care răspunde de operarea, asigurarea întreţinerii şi dacă este necesar,
dezvoltarea reţelei de transport într-o anumită zonă şi, acolo unde este aplicabilă,
interconectarea acesteia cu alte sisteme electroenergetice, precum şi de asigurarea capacităţii
pe termen lung a sistemului de a acoperii cererile rezonabile pentru transportul energiei
electrice. (Legea energiei electrice nr. 13/2007 cu modificările şi completările ulterioare)
3.22 Factor de nesimetrie a tensiunii

Într-o reţea trifazată, exprimă gradul de nesimetrie, fiind definit prin raportul (în procente) între
valorile efective ale componentelor de secvenţă inversă sau homopolară şi componenta de
secvenţă directă a tensiunii. (SR CEI 60050 - 604)
3.23 Grup generator

Ansamblu de masini rotative care permit transformarea energiei mecanice sau termice în
energie electrică. (SR CEI 60050 – 602)
3.24 Instalaţie de producere

Ansamblul maşinilor, circuitelor, serviciilor auxiliare, echipamentelor şi eventualelor sarcini
pentru generarea energiei electrice.
3.25 Instalaţie de autoproducere

În accepţia prezentei Norme, instalaţia de autoproducere este o instalaţie specială de
producere.
3.26 Instalaţie de cogenerare

În accepţia prezentei Norme, instalaţia de cogenerare este o instalaţie specială de producere
combinată a energiei electrice şi termice. (Ordinul 35/2004 Codul tehnic RET – revizia 1 Ordinul
20/2004)
3.27 Instalaţie de utilizare (sau de Utilizator)

Instalaţie electrică a utilizatorului în aval de punctul/punctele de delimitare. În cazul mai multor
puncte de delimitare se consideră o singură instalaţie de utilizare, numai dacă instalaţiile din
aval aferente fiecărui punct de delimitare sunt legate electric între ele prin reţele ale
Utilizatorului prin excepţie, sursele de iluminat public sau alte sacini distribuite, de acelaşi tip şi
ale aceluiaşi Utilizator, racordate la un circuit de joasă tensiune din postul de transformare sau
dintr-o cutie de distribuţie, se pot considera o singură instalaţie de utilizare. (HG 90/2008
Regulament privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public)
3.28 Instalaţie Consumator

Ansamblul maşinilor, circuitelor, echipamentelor destinate utilizării energiei electrice.
3.31 Instalaţie de racordare

Instalaţia electrică realizată între punctul de racordare la reţeaua electrică de interes public şi
punctul de delimitare dintre instalaţiile ENEL şi instalaţiile Utilizatorului. Instalaţia de racordare
cuprinde şi grupul de măsurare a energiei electrice, inclusiv în cazurile de excepţie, cand
punctul de măsurare este diferit de punctul de delimitare (vezi Fig. 16). (HG 90/2008
Regulament privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public)
3.33 Întreruperea alimentării

Situaţie în care tensiunea în punctul de racordare este mai mică decât 1% din tensiunea
declarată (contractuală) în punctul de delimitare.
Întreruperea este definită ca fiind:
− Întrerupere lungă dacă are o durată mai mare de 3 min,
− Întrerupere scurtă dacă are o durată mai mare de 1 s şi 3 min.,
− Întrerupere tranzitorie daca durata este de maxim 1 s.
14
3.34 Limite admisibile pentru perturbaţiile provocate de receptoarele Utilizatorului
Limita maximă de emisie de perturbaţii în reţea, permisă Utilizatorului racordat la acea reţea.
3.35 Nivel de compatibilitate

Nivelul unei perturbaţii electromagnetice specificate, utilizat ca nivel de referinţă pentru
coordonare, la stabilirea limitelor de emisie şi de imunitate.
(SR 60050 -161)
3.36 Nivel de emisie

Nivelul unei perturbaţii electromagnetice date, emisă de un anumit dispozitiv, aparat sau sistem.
(SR 60050 -161)
3.37 Nivel de emisie transferată

Limita maximă a valorii de perturbaţie electromagnetică ce se poate transfera la o reţea cu un
anumit nivel de tensiune din reţele cu alte niveluri de tensiune.
3.38 Planificarea operaţională a RED

Activitate constând în planificarea de către ENEL, pe diferite orizonturi de timp (anual,
semestrial, lunar) a schemei normale de funcţionare a RED din autoritatea sa de decizie, a
schemei de funcţionare pe diferite orizonturi de timp (lunar, anual, etc) cu respectarea
standardului de performanţă pentru distribuţia energiei electrice.
Utilizatorii RED trebuie să furnizeze la solicitarea ENEL, date tehnice necesare pentru
planificarea dezvoltării şi conducerea prin dispecer, în conformitate cu prevederile din Codul
Tehnic RED. (Codul tehnic RED - Ord 128/2008)
3.39 Puterea maximă posibilă a unei unităţi (a unei centrale)

Puterea electrică maximă realizabilă într-o unitate (centrala) în regim continuu, având toate
componentele în stare de funcţionare. (SR CEI 60050 – 602)
3.40 Puterea aprobată a unei unităţi (a unei centrale)

Puterea activa (aparenta) maxima sau simultana pe care utilizatorul o poate absorbi sau evacua
prin instalaţia de racordare la reţeaua electrică pentru care se emite avizul tehnic de racordare.
Se consemnează în avizul tehnic de racordare şi este luata in considerare la
dimensionarea instalaţiei de racordare a utilizatorului respectiv (HG 90/2008 Regulament
privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public)
3.41 Puterea cerută de reţea

Putere care trebuie furnizată reţelei pentru acoperirea consumului.
3.42 Puterea nominală

Puterea aparentă maximă la care un generator sau un transformator pot funcţiona cu
continuitate în condiţii specificate.
3.43 Programarea operaţională a funcţionării RED

Activitate care permite programarea pe un orizont de timp (anual, semestrial, lunar) de către
ENEL a schemei de funcţionare a RED din autoritatea sa de decizie şi a modului de echilibrare
producere-consum, cu respectarea parametrilor tehnici de calitate şi siguranţă. (terminologie
ANRE)
3.44 Limita de proprietate

Punct între reţea şi instalaţia Utilizatorului pentru racordare, unde are loc separarea proprietăţii
între Enel şi Utilizator.
3.45 Punct de delimitare

Locul în care instalaţiile Utilizatorului se delimitează ca proprietate de instalaţiile operatorului de
reţea (vezi Fig. 16 pentru ÎT şi Fig. 19 pentru MT). (HG 90/2008 Regulament privind racordarea
utilizatorilor la reţelele electrice de interes public)
15
3.46 Punct de racordare (la RED)
Punctul fizic din reţeaua electrică la care se racordează un Utilizator (vezi Fig.16).
(HG 90/2008 Regulament privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public)
3.47 Variaţia tensiunii

Creştere sau descreşterea tensiunii, determinată în mod normal, de variaţia sarcinii.
(SR EN 50160)
3.48 Variaţia rapidă de tensiune

Variaţie singulară rapidă a valorii efective a tensiunii, între două niveluri consecutive, care au
rămas stabile pentru un interval de timp definit, dar nespecificat (de exemplu 200 ms).
(SR EN 50160)
3.49 Reţea (reţea de distribuţie, reţea de distribuţie publică)

Reţea electrică de distribuţie: reţea electrică cu tensiunea de linie nominală până la 110 kV
inclusiv.
Reţea electrică de interes public: reţea electrică la care sunt racordaţi cel puţin doi utilizatori.
(Codul tehnic al RED - Ord 128/2008)
3.50 Reţea de Înaltă Tensiune (ÎT)

Sistem cu tensiune nominală de 110 kV inclusiv (niveluri de tensiune superioare nu sunt tratate
în Norma de faţă). (Ord 28/2007 - Standard de performanţă pentru serviciul de distribuţie a
energiei electrice)
3.51 Reţea Foarte Înaltă Tensiune (FÎT)

Sistem cu tensiunea nominală între faze peste 110 kV.
3.52 Reţea Joasă Tensiune (JT)

Sistem cu tensiunea având valoarea efectivă nominală cel mult egală cu 1 kV.
(SR EN 50160)
3.53 Reţea în insulă

Porţiunea din reţeaua electrică neconectată la restul reţelei electrice de distribuţie publica.
3.54 Reţea MT
Sistem cu tensiunea având valoarea efectivă nominală peste 1 kV şi mai mică de 110 kV.
(SR EN 50160)
3.55 Reţea planificată

Structurarea reţelei de distribuţie după cum rezultă din activitatea de planificare definită la 3.38.
3.56 Refuz de sarcină

Stare de funcţionare a unui grup de generare, care, după o decuplare de la reţea datorată
evenimentelor externe, continuă să alimenteze propriile servicii auxiliare, astfel încât să poată
efectua în cel mai scurt timp cu putinţă reintrarea în paralel cu reţeaua.
3.57 Reanclanşare automată rapidă

Reanclanşare automată unipolară sau tripolară a unui întreruptor care are loc după un interval
de timp de ordinul secundelor după o declanşare ca urmare a unui defect.
(SR CEI 60050 – 604)
3.58 Servicii auxiliare de reţea

Ansamblul de echipamente auxiliare specifice unităţii care sunt indispensabile funcţionării
acesteia (ex. Mori, pompe de circulaţie, ventilatoare). (SR CEI 60050-602)
16
3.59 Servicii auxiliare generale
Ansamblu de echipamente auxiliare comune pentru grupul generator şi pentru întreaga
centrală. (SR CEI 60050-602)
3.60 Serviciul de reglare a frecvenţei

Acţiune de menţinere a frecvenţei la 50 Hz prin echilibrul între puterea debitată în reţea, puterea
absorbită şi pierderi.
3.61 Serviciul de reglare al tensiunii

Acţiune de menţinere a tensiunilor în nodurile reţelei în limite specificate.
3.62 Sistem de Protecţie Generală (SPG)

Sistem de protecţie asociat Dispozitivului General, compus din:
- traductoare de curent (şi, dacă sunt prevăzuţi, traductoare de tensiune) cu conectările
aferente la relee de protecţie;
- relee de protecţie cu alimentarea aferentă;
- circuite de declanşare a întreruptorului2.
3.63 Staţie electrică

Parte a unui sistem electroenergetic, situată pe un anumit amplasament şi care conţine, în
principal, extremităţiile liniilor de transport sau de distribuţie, echipamentul electric de comutaţie
şi de comandă, clădiri şi transformatoare. O staţie conţine, în general, dispozitive de protecţie şi
de comandă ale reţelei (de ex. Protecţiile prin relee). (SR CEI 60050 -601)
3.64 Serviciul de întrerupere a sarcinii (DAS)

Serviciul furnizat de unităţile de consum dispecerizabile, racordate la reţea, cu obligaţia de
racordare ale terţilor, echipate în fiecare punct individual de absorbţie, cu echipamente de
deconectare a sarcinii conforme specificaţiilor tehnice definite de către Transelectrica şi în care
se pot dispune decuplări de sarcină prin modalităţile definite de către Transelectrica însuşi.
3.65 Sistem cu neutrul legat direct la pământ

Sistem în care, în caz de contact direct la pământ a unei faze, tensiunea la pământ a fazelor
neafectate, excluzând perioada tranzitorie, nu depăşeşte în nici un punct 80% din tensiunea
nominală între faze.
3.66 Tensiune armonică

Tensiune sinusoidală a cărei frecvenţă este egală cu un multiplu întreg al frecvenţei
fundamentale a tensiunii de alimentare.
Tensiunile armonice pot fi evaluate:
− individual prin amplitudinea lor relativă (Ub) raportată la tensiunea fundamentală U1 în
care b este rangul armonicei.
− global, de exemplu, prin factorul total de distorsiune THD, calculat pe baza următoarei
relaţii:
unde ub este raportul dintre amplitudinea componentei armonice şi amplitudinea componentei

fundamentale.
2
În accepţia prezentei Norme, SPG nu include DG. Una sau mai multe funcţii ale SPG pot fi îndeplinite de un
dispozitiv unic (SPG integrat).
17
3.67 Tensiune de exploatare declarată (tensiune declarată)
Tensiunea de exploatare declarată este în mod normal tensiunea nominală a sistemului Un.
Dacă, printr-un acord între Distribuitor şi Utilizator, se furnizează în punctul de delimitare o
tensiune diferită de cea nominală atunci tensiunea de exploatare declarată este această
tensiune stabilită prin acord.
3.68 Utilizatorul reţelei

Utilizator de retea electrica: producător, operator de transport şi de sistem, operator de
distribuţie, furnizor, consumator de energie electrica, racordaţi la o reţea electrica. (Cod Tehnic
RED – Ord ANRE 128/2008)
3.69 Consumator (de energie electrica)

Persoana fizică sau juridică ce cumpără energie electrică pentru consumul propriu şi eventual,
pentru un subconsumator racordat la instalaţiile sale. (Codul tehnic al RET – revizia 1 Ordinul
20/2004)
3.70 Consumator nedispecerizabil

Toţi consumatorii care nu intră în definiţia Consumatorilor dispecerizabili.
3.71 Consumator dispecerizabil

Consumator care, în concordanţă cu cerinţele contractuale, îşi reduce sarcina sau este întrerupt
fie prin acţiunea directă a Transelectrica, fie prin acţiunea Consumatorului, la cererea
Transelectrica. (Ordinul 35/2004 Codul tehnic RET – revizia 1 Ordinul 20/2004)
Unităţi de consum ale căror programe de consum sunt relevante, ţinând cont de sarcina
acestora şi de limitele de capacitate de transport, în vederea previzionării de către
Transelectrica a necesarului de resurse pentru dispecerizare.
3.72 Grup electric (generator)

Ansamblu de echipamente (de regulă rotative) destinat producerii de energie electrică prin
transformarea unei alte forme de energie. (Codul tehnic al RED - Ord 128/2008)
Ansamblu de instalaţii electrice, pentru producerea de energie electrică, racordate la reţele de

distribuţie şi prin intermediul liniilor directe sau reţelelor interne de utilizare astfel încât debitările
de energie electrică corespunzătoare unui ansamblu să fie măsurabile în mod autonom.
Unităţile reversibile de generare şi absorbţie sunt considerate unităţi de producere.
3.73 Grup dispecerizabil

Grupul generator care poate fi programat pe piaţa angro şi a cărui putere se incadrează în
următoarele categorii:
− Grupuri generatoare hidroelectrice cu putere mai mare de 10 MW;
− Grupuri generatoare termoelectrice cu putere mai mare de 20 MW; (Codul tehnic al RED
- Ord 128/2008).
Unităţi de producere cu puterea globală a grupurilor de generare asociate mai mare de 10 MW
3.74 Grup nedispecerizabil

Toate Unităţile de producere care nu intră în definiţia 3.73.
18
Partea 2 – Caracteristici ale Utilizatorilor, ale reţelelor, ale criteriilor pentru alegerea
nivelului de tensiune şi ale schemelor de racordare la reţelele ÎT şi MT
4 Caracteristici ale Utilizatorilor şi clasificarea acestora

Utilizatorii racordaţi direct la reţeaua de distribuţie ÎT şi MT sunt subiecţi care exploatează:
- instalaţii de producere;
- instalaţii de utilizare;
- reţele interne de utilizare, după definiţiile ANRE;
- reţele de distribuţie (în cadrul consolidării şi interconectarii între reţele de distribuţie).
În accepţia regulilor tehnice de racordare, în mod special paragrafele 7 şi 8, Utilizatorii reţelei de
distribuţie se clasifică în:
- Utilizatori activi (Producători). Din această categorie de Utilizatori fac parte instalaţiile
care conţin orice maşină (rotativă sau statică) care converteşte orice formă de energie
utilă în energie electrică în curent alternativ prevăzută pentru a funcţiona în paralel (şi
tranzitoriu) cu reţeaua.
- Utilizatori pasivi (Consumatori). Din această categorie fac parte toate instalaţiile care nu
intră în definiţia precedentă.
4.1 Instalaţia de utilizare

În accepţia prezentei Norme, instalaţiile Utilizatorilor pot fi caracterizate după următoarele
criterii:
- putere;
- sensibilitatea echipamentelor a sarcinilor la calitatea alimentării;
- perturbaţii emise în reţea;
- continuitate in alimentare.
Aceste criterii, care nu sunt limitative, au scopul de a caracteriza, în manieră simplificată,
instalaţiile de utilizare în raport cu cerinţele lor minime şi cu factorii care le influenţează.
4.1.1 Sensibilitatea echipamentelor în functie de parametrii de calitate a energiei

electrice
Instalaţiile Utilizatorilor pot fi împărţite în funcţie de sensibilitatea privind continuitatea serviciului
în următoarele două categorii:
- aparate insensibile;
- aparate sensibile.
Aparatele pot fi sensibile în functie de parametrii de calitate a energiei electrice (întreruperi ale
alimentării) şi la diferitele caracteristici ale tensiunii, cum sunt:
- goluri de tensiune;
- variaţii de tensiune;
- supratensiuni;
- variaţii de frecvenţă;
- armonici;
- nesimetrie a tensiunii .
O listă a aparatelor sensibile este prezentată în Tab.1. Aceasta nu este exhaustiva.
19
Tabelul 1 – Echipamente sensibile
FENOMEN
ECHIPAMENT SENSIBIL CONSECINŢE
CONSIDERAT
Goluri de tensiune: Aparate electronice digitale
Opriri şi/sau anomalii ale
∆V ≤ 30% VN de control de proces sau
proceselor/maşinilor
(a) ∆t ≤ 60 ÷ 100 ms maşini de calcul în general
Acţionări cu viteză variabilă Intervenţii ale protecţiilor
(electronică de putere) electronicii de putere
În plus faţă de ceea cele de
Goluri de tensiune:
mai sus căderea dispozitivelor Oprire globală a tuturor
∆V ≤ 30% VN
electromecanice (relee utilităţilor
∆t ≤ 60 ÷ 100 ms
auxiliare, teleruptori)
Motoare şi maşini electrice
Supratensiuni de lungă Scurtarea duratei de viaţă a
(b) Bobine de contoare
durată izolaţiei
Becuri cu incandescenţă
În caz de reducere,
Instalaţii de iluminat
Variaţii lente de tensiune încetinire sau oprire a
Aceleaşi aparate de la (a) şi
∆V = ± 10% VN motoarelor electrice: aceleaşi
(b)
consecinţe ca la (a) şi (b)
Componente electronice atât
de control cât şi de putere Strapungerea izolatiei
Supratensiuni de impuls
Motoare, cabluri şi maşini Deteriorare a circuitelor
electrice în general electronice
Linii transmisie date şi
Tranzitorii de comutare Proastă funcţionare a
semnale la un nivel de putere
(punţi convertoare, tehnici sistemelor de control şi de
scăzut
chopper) elaborare a datelor
Aparate electronice de control
Condensatori Supraîncălzire şi deteriorare
condensatori
Actionari intempestive ale
Releu de protecţie
releului de protecţie
Proastă funcţionare a
Receptoare industriale de
sistemelor de control şi de
puteri mici.
Armonici transmisie a datelor
Motoare şi maşini rotative
Creşterea pierderilor la
Transformatoare motoare, transformatoare şi
cabluri şi implicit
supraîncălzirea acestora
Cabluri electrice
Motoare electrice şi maşini

Nesimetrii şi dezechilibre Supraîncălzire
rotative în general
4.1.2 Aparate perturbatoare

Aparate pot fi împărţite în funcţie de perturbaţiile emise în reţea în următoarele categorii:
- sarcini neperturbatoare;
- sarcini distorsionante (sarcini neliniare printre care acţionarea cu viteze variabile, becuri,
convertoare statice, aparate electrocasnice, cuptoare cu arc, aparate de sudură,
transformatoare, motoare, etc.);
- sarcini fluctuante (aparate de sudură, motoare de capacitate mare pornite direct în mod
repetat în timp, racordarea transformatoarelor, etc.).
O listă ne exhaustivă a aparatelor perturbatoare este prezentată în Tab.2.
20
Tabelul 2 – Aparate perturbatoare
APARATE PERTURBĂRI GENERATE
SQ FT VT AR FS RE
Încălzire cu
(1) (2) (3)
rezistenţă
Cuptoare casnice
- Microunde (1) ● ●
●
- infraroşii (1) ●
Cuptoare industriale
- cu inducţie ● ● ● ●
- HF ● ● ● ●
- UHF ● ● ● ●
- Plasmă ● ●
- arc ● ● ● ● ●
Aparate de sudură
- cu rezistenţă ● ●
●
- cu arc ● ● (3)
Motoare
- asincrone (ex. pentru compresoare) ● ●
●
- cu viteze variabil ● ● ●
●
Transformatoare ● ●
Convertori
- c.a./c.c. ● ●
- c.a./c.a. şi ciclu- convertoare ● ● ●
Electroeroziune ●
Becuri cu descărcare ●
Televizoare ● ●
Radiologie ● ●
Legenda
SQ = nedisimetrii şi dezechilibre
FT = fluctuaţii de tensiune (flicker)
VT = variaţii de tensiune
AR = armonici
FS = frecvenţe anormale
RE = radioemisie
(1) monofazate
(2) la conectare, când puterea echipamentului nu este mai mică în raport cu cea de scurtcircuit a reţelei
(3) cu control electronic
Toate sarcinile prezente in instalaţia Utilizatorului, dacă sunt perturbatoare, trebuie să respecte
Normele CEI care reglementează perturbaţiile conduse şi induse în reţeaua la care acestea
sunt legate, în scopul de a nu cauza degradarea calităţii serviciului reţelei.
Perturbaţiile maxime care pot fi emise în reţea sunt alocate de către ENEL ţinând cont de
marjele disponibile în zona de reţea interesată şi privesc:
- variaţii de tensiune (lente şi rapide);
- fluctuaţii de tensiune (flicker);
- armonici;
- dezechilibru al fazelor.
Pentru definirea acestor mărimi, referinţa este Norma SR EN 50160. Pentru criteriile de
evaluare, un punct efectiv de referinţă tehnică (chiar dacă nu exhaustiv pentru toate
fenomenele menţionate mai sus) este reprezentat de rapoartele tehnice CEI TR 61000-
21
3-6 pentru armonici, CEI TR 61000-3-73 pentru fenomenele de flicker şi variaţii rapide şi CEI TR
61000-3-13 pentru dezechilibre.
4.1.3 Utilizatori întreruptibili

Se numesc Utilizatori Întreruptibili acei Utilizatori care la solicitarea furnizorului îşi diminuează
puterea absorbită sau acceptă deconectarea contra unei compensaţii/reduceri tarifare stabilite
de comun acord cu furnizorul. (HG 1007/2004 Regulament de furnizare a energiei electrice la
consumatori)
Instalaţie de comandă şi achiziţie de date (Arhitectura de control) prevede că Utilizatorul
Întreruptibil trebuie să se doteze cu o legătură pentru transmisia de date între propriul sediu
industrial şi Transelectrica, în general cel mai apropiat. În plus, în sediul industrial este instalată
o maşină de teleoperaţiuni, denumită Unitate Periferică de Decuplare Sarcini (UPDC) care
achiziţionează măsura sarcinii deservite în timp real şi pe aceea a întregului sediu industrial,
precum şi alte informaţii auxiliare şi pune în practică comanda de deconectare la ordinul
provenit din sălile de comandă ale Transelectrica.
4.2 Instalaţii de producere

În sensul prezentei Norme, instalaţiile de producere a energiei sunt clasificate numai în raport
cu puterea şi perturbaţiile emise în reţea.
4.2.1 Puterea
Puterea efectivă a instalaţiilor de producere influenţează alegerea nivelului de tensiune al
racordării la reţelele de distribuţie.
4.2.2 Instalaţii de producere perturbatoare

Instalaţiile de producere pot fi catalogate în funcţie de perturbaţiile emise în reţea în următoarele
categorii:
- instalaţii neperturbătoare;
- instalaţii conectate prin dispozitive distorsionante (de exemplu instalaţii conectate prin
convertori statici);
- instalaţii cu producere fluctuantă.
O lista nelimitativa a instalaţiilor de producere perturbătoare este prezentată în Tab.3.
Tabelul 3 – Instalaţii de producere perturbatoare
INSTALAŢII DE PRODUCERE PERTURBAŢII GENERATE

SQ FT VT AR FS RE
Instalaţii eoliene conectate prin:
− generatoare asincrone ● ●
− generatoare asincrone cu dublă alimentare ● ● ● ● ●
generator sincron + convertor static c.a./c.a. ● ● ● ● ●
Instalaţii conectate prin generatoare asincrone ●
Instalaţii conectate prin convertori:
- c.c./c.a. ● ● ●
- c.a./c.c. – c.c./c.a. ● ● ●
Legenda
SQ = Dezechilibre
FT = Fluctuaţii de tensiune (flicker)
VT = variaţii de tensiune
AR = armonici
FS = frecvenţe anormale
RE = radioemisie
3
Pentru variaţiile rapide, este în studiu o metodă pentru evaluarea acestora bazată pe compararea între puterea de
scurtcircuit în nodul de racordare şi puterea disponibilă la Utilizator. Anexa F conţine câteva valori informative extrase
din acest studiu.
22
4.4 Reţele de distribuţie
Utilizatorii, în cazul retelelor interconectate pot fi proprietari de:
- staţii de transformare racordate la reţele ÎT ale altui Distribuitor;
- porţiuni de reţea de distribuţie MT ENEL racordate la reţele de distribuţie MT ale
distribuitorilor sau alti proprietari ;
- porţiuni de reţea de distribuţie ÎT ENEL racordate la reţele de distribuţie ÎT ale altor
distribuitori sau alti proprietari.
23
5 Caracteristicile reţelelor
În continuare se descriu caracteristicile principale ale reţelelor de distribuţie; aceste
caracteristici trebuie să fie luate în considerare la racordarea Utilizatorilor la reţea.
5.1 Caracteristicile reţelelor de ÎT
5.1.1 Caracteristici structurale
5.1.1.1 Niveluri de tensiune şi frecvenţă

Reţeaua ÎT este constituită din secţiuni cu tensiune nominală (Un) mai mare de 35 kV şi mai
mică sau egală cu tensiunea de110 kV la o frecvenţă nominală (fn) de 50 Hz.
5.1.1.2 Starea neutrului

Reţelele de ÎT cu tensiune nominală (Un) ≥ 110 kV au neutrul legat efectiv la pământ. Reţelele
de ÎT cu tensiuni nominale mai mici pot fi exploatate cu diferite stări ale neutrului.
5.1.1.3 Curent de scurtcircuit trifazat maxim în scopul dimensionării echipamentelor

Valoarea curentului de scurtcircuit care se ia în calcul la alegerea echipamentelor trebuie să fie
comunicată de către ENEL Consumatorului.
5.1.1.4 Curent de scurtcircuit monofazat maxim în scopul dimensionării prizei de pământ

Valoarea curentului de scurtcircuit monofazat care se ia în calcul la dimensionarea prizei de
pământ trebuie să fie comunicată de către ENEL Consumatorului.
5.1.1.5 Curent de scurtcircuit trifazat maxim în punctul de racordare

Valoarea maximă a curentului de scurtcircuit trifazat simetric în punctul de racordare
comunicată de ENEL la cererea Utilizatorului.
Această valoare trebuie să fie calculată conform Normei SR EN 60909-0, în schema normală de
functionare a reţelei şi cu generare maximă.
5.1.1.6 Curent de scurtcircuit trifazat minim în punctul de racordare

Valoarea minimă a curentului de scurtcircuit trifazat simetric în punctul de racordare comunicată
de ENEL la cererea Utilizatorului.
Această valoare trebuie să fie calculată conform Normei SR EN 60909-0, în structura normală
de exploatare a reţelei şi cu generare minimă.
5.1.1.7 Curent de scurtcircuit trifazat minim convenţional în punctul de racordare

Valoarea minimă convenţională a curentului de scurtcircuit trifazat simetric în punctul de
racordare trebuie să fie comunicată de către ENEL la cererea Utilizatorului.
Această valoare trebuie să fie calculată conform Normei SR EN 60909-0, în structura de reţea
N-1 (care prevede indisponibilitatea componentei sistemului electric – linie, generator,
transformator de interconectare - care are influenţa majoră asupra valorilor totale ale curenţilor
de scurtcircuit în punctul examinat) şi cu generare minimă.
Deci calculul curenţilor şi puterilor de scurtcircuit minime se efectuează în condiţiile normale de

exploatare, considerând a fi în funcţiune numai o parte din parcul de generare disponibil
(situaţie de generare minimă în gol de sarcina) şi presupunând sursa de tensiune echivalentă în
punctul de scurtcircuit egală cu 100% din tensiunea nominală. În plus, calculul nodurilor
individuale ale reţelei trebuie efectuat ulterior cu ipoteza că o componentă a sistemului electric
nu este disponibilă.
În cazul în care instalaţia examinată este exploatată în antenă calculul curentului şi puterii de
scurtcircuit minim în nod se efectuează raportând regula de mai sus la primul nod de alimentare
în amonte care dispune de cel puţin două legături active cu restul reţelei.
24
5.1.1.8 Curent de defect monofazat în punctul de racordare şi timpul de eliminare a
defectului
Valoarea curentului de defect monofazat (după cum este definită în 5.1.1.4) şi timpul de
eliminare a defectului trebuie să fie comunicate de către ENEL Utilizatorului cu ocazia cererii de
racordare şi de fiecare dată cand survin modificari, după cum este detaliat în 7.5.5.
Valorile maxime ale curenţilor de defect monofazat trebuie să fie calculate conform Normei SR
EN 60909-0 şi, împreună cu timpul de eliminare a defectului, permit dimensionarea şi
verificarea eficacităţii prizelor de pământ, în conformitate cu prevederile Normei SR HD 637 S1.
Timpul de eliminare a curentului de defect la pământ trebuie să fie calculat în conformitate cu

prevederile Normei SR HD 637 S1.
Priza de pământ a Utilizatorului, în funcţie de schema de racordare adoptata, trebuie să fie

dimensionată astfel încât curentul de defect de punere la pământ de mai sus să nu creeze
tensiuni de atingere şi de pas mai mari decât valorile admisibile precizate în Norma SR HD 637
S1, corelate cu timpul de eliminare a defectului (Anexa L).
5.1.1.9 Nivel de ţinere al izolaţiei
Nivelurile minime de ţinere ale izolaţiei aplicate în instalaţia Utilizatorului pentru racordare
trebuie să fie comunicate de către ENEL şi trebuie să fie conforme cu prevederile Normelor SR
EN 60071-1 şi SR EN 60071-2.
5.1.2 Caracteristici de exploatare
5.1.2.1 Funcţionarea reţelei

Nivelurile de tensiune ale reţelelor de ÎT sunt determinate de structura si de exploatarea RET, în
funcţie de prezenţa staţiilor FÎT/ÎT şi a unităţilor de generare, precum şi de reglementările cu
privire la aceste unităţi şi staţii. Aşadar aceste valori sunt determinate de către Transelectrica şi
reproduse într-un document corespunzător care este actualizat periodic.
În acest document sunt redate nivelurile minime şi maxime ale valorii tensiunii efective în
următoarele condiţii în care se poate afla exploatarea sistemului electric:
- pentru 95% din timp în condiţii de exploatare normale;
- pentru 100% din timp în condiţiile de exploatare normale sau de defect;
- în condiţii de urgenţă sau de restabilire.
Pentru punctele de racordare individuale, ENEL trebuie să comunice Utilizatorului valoarea

medie a valorii efective a tensiunii (tensiune declarată) şi a domeniului de variaţie aferent,
precum şi valoarea frecvenţei cu domeniul de variaţie aferent.
Frecvenţa de exploatare a reţelei în condiţii normale este de 50 Hz (± 1%).
În funcţionarea reţelei în condiţii de urgenţă sau de restabilire (insulă) valorile de frecvenţă pot
varia în domeniul 50 Hz +4/ - 6%.
5.1.2.2 Eliminarea defectelor
Sistemul de protecţie al reţelei este structurat şi coordonat astfel încât să opereze eliminarea
selectivă a defectului în timpi corelati cu timpii proprii echipamentelor de manevră şi ai
sistemelor de protecţie conform nivelului tehnologic actual.
În acest caz, protecţiile adoptate de ENEL nu au scopul de a proteja instalaţiile Utilizatorului;

prin urmare protecţia acestor instalaţii este exclusiv în grija Utilizatorului.
25
În plus, după cum este evidenţiat de Norma SR EN 637 S1, releele de protecţie ale reţelelor de
ÎT (protecţii de distanţa, protecţii diferenţiale de linie, protecţii maximale de curent, etc.) plasate
de-a lungul circuitelor electrice nu au rolul să asigure protecţia împotriva atingerilor directe. În
general, aceste protectii care realizează întreruperea automată a circuitelor nu sunt adecvate
pentru protecţia contra atingerilor directe.
5.1.2.3 Automatizari de reţea

Reţeaua poate fi dotată cu automatizari cum sunt:
- reanclanşări rapide uni/tripolare şi/sau reanclanşări temporizate tripolare, cu eventual
control al paralelismului/sincronismului;
- automatizarea secvenţelor de manevră;
- sisteme de teledeclansare (atât a sarcinii cât şi a grupurilor generatoare);
- descărcarea de sarcină (DASU,DASF).
Controlul suprasarcinii este de regulă gestionat în diferite faze de exploatare în timp real a
reţelei.
5.1.3 Calitatea serviciului

Calitatea serviciului poate fi definită în relaţie cu:
- continuitatea serviciului;
- calitatea tensiunii.
Prin continuitatea serviciului se înţelege respectarea parametrilor privind întreruperea
programata sau neprogramata a furnizării energiei electrice, iar prin calitatea tensiunii se
intelege respectarea parametrilor privind caracteristicile tensiunii ca de exemplu frecvenţa,
amplitudinea şi forma de undă.
Calitatea serviciului este măsurată prin indicatori care se bazează pe prezenţa, amplitudinea şi
frecvenţa tensiunii în reţelele Utilizatorilor.
5.1.3.1 Continuitatea serviciului

Intreruperile neprogramate care trebuie verificate se disting în :
- intreruperile lungi (durata > 3 min)
- intreruperi scurte (1s < durata > 3 min)
- intreruperi tranzitorii (durata ≤ 1 s)
5.1.3.2 Calitatea tensiunii

Caracteristicile tensiunii care pot fi luate în consideraţie sunt următoarele:
- frecvenţa ;
- amplitudinea şi variaţia tensiunii la frecvenţa de reţea;
- goluri de tensiune;
- variaţii rapide ale tensiunii;
- supratensiuni;
- tensiuni armonice;
- flicker;
- dezechilibru de tensiune.
În scopul evitării daunelor in instalaţiile proprii, cauzate de distorsiunile armonice sau
nesimetriile prezente în reţea, Utilizatorul când este necesar, are datoria de a adopta măsuri
adecvate (de exemplu să instaleze protecţii suplimentare) care să separe propria instalaţie de
reţea la depăşirea limitelor setate de Utilizator. Intervenţia acestor protecţii, în cazul
26
Producătorilor, trebuie să fie stabilită de comun acord cu ENEL (şi/sau Transelectrica pentru
unităţi de producere dispecerizabile).
5.1.4 Supravegherea reţelelor de distribuţie

ENEL garantează funcţionarea reţelelor, în limitele capacitatilor reţelelor respective.
ENEL este responsabil de supravegherea reţelelor, de mentenanţa acestora şi de siguranţa
persoanelor în limitele stabilite de legile şi normele tehnice în vigoare.
Supravegherea reţelelor de distribuţie include supervizarea stării instalaţiilor, executarea

manevrelor şi asistenţa tehnică de urgenţă. Manevrele (în regim normal de exploatare, de
urgenţă şi de asigurare a conditiilor de securitate) sunt executate, în mod automat şi manual,
prin sisteme de telecontrol sau prin asistenţă la faţa locului a instalaţiilor şi sunt concordate între
ENEL şi Transelectrica.
Pentru necesităţile de exploatare ale reţelelor de distribuţie, criteriile pe baza cărora se executa
manevrele de conectare şi deconectare ale instalaţiilor de producere cu putere mai mică de 10
MW şi ale instalaţiilor de utilizare racordate direct la reţelele de distribuţie de ÎT sunt stabilite
între ENEL şi Utilizator, în timp ce pentru instalaţiile de producere cu putere mai mare de 10
MW ENEL trebuie să stabilească de comun acord manevrele cu Transelectrica.
Dacă pentru executarea manevrelor de asigurare a conditiilor de securitate pentru lucrări

trebuie să fie implicate părţi de instalaţie în proprietatea terţilor, aceştia trebuie să fie de acord
cu efectuarea manevrelor respective, conform cu prevederile Convenţiei de Exploatare.
5.1.5 Sisteme de comunicaţie

În reţea pot fi prezente aparate de măsură, de transmisie date şi de interfaţă pentru recepţia
semnalelor de telecontrol, telereglare şi telecomandă, cu excepţia sistemelor de de telemăsură.
5.1.6 Indisponibilitate pentru lucrări

Înainte de intrarea în serviciu a unei instalaţii generice pentru care este prevăzută conectarea la
reţea, ENEL, de comun acord cu Transelectrica, cu ceilalţi gestionari de reţele cu obligaţie de
conectare a terţilor şi cu Utilizatorul, defineşte numărul maxim previzibil de zile pe an de
întrerupere pentru mentenanţă programată. Limitări la schimbul de putere cu Utilizatorii pot fi
necesare în timpul mentenanţei programate în zone de reţea care nu sunt buclate în mod
adecvat; aceste limitări sunt comunicate în prealabil Utilizatorilor implicaţi.
Cu ocazia oricărei intervenţii de mentenanţă programată, ENEL defineşte programele de

mentenanţă coordonându-se cu Transelectrica, cu alţi gestionari de reţele cu obligaţie de
conectare a terţilor şi ţinând cont de cerinţele Utilizatorilor.
În caz de intervenţii de forţă majoră care comportă adoptarea unor scheme de reţea provizorii
ENEL poate, dacă este necesar şi pentru intervalul de timp necesar, să limiteze schimbul de
putere cu Utilizatorii.
5.2 Caracteristici ale reţelelor de MT
5.2.1 Caracteristici structurale
5.2.1.1 Niveluri de tensiune si frecvenţă

În reţelele MT sunt cu predilecţie răspândite trei valori de tensiune de exploatare: 6, 10 kV şi 20
kV.
Frecvenţa nominală (fn) este de 50 Hz.
5.2.1.2 Starea neutrului

In marea majoritate a cazurilor reţeaua de MT funcţionează cu neutrul tratat prin impedanţă
compusă din reactanţă inductivă şi rezistenţă sau numai prin rezistenta.Există porţiuni de reţea
de MT care sunt exploatate cu neutru izolat.
5.2.1.3 Curent de scurtcircuit trifazat maxim (în scopul dimensionării echipamentelor)
27
Valoarea curentului de scurtcircuit adoptată (planificată) pentru alegerea echipamentelor,
comunicată de ENEL Utilizatorului.
5.2.1.4 Curent de scurtcircuit trifazat maxim de exploatare

Valoarea maximă a curentului de scurtcircuit trifazat simetric în punctul de racordare,
comunicată de ENEL la cerere Utilizatorului.
Această valoare trebuie să fie calculată conform Normei SR EN 60909-0, în funcţionarea reţelei
în condiţii normale, cu maximă generare MT şi curent de scurtcircuit maxim de exploatare pe
reţeaua ÎT.
5.2.1.5 Curent de scurtcircuit trifazat minim de exploatare

Valoare minimă a curentului de scurtcircuit trifazat simetric în punctul de racordare, comunicată
de ENEL la cerere Utilizatorului.
Această valoare trebuie să fie calculată conform Normei SR EN 60909-0, în funcţionarea reţelei
în condiţii normale, cu minimă generare MT şi curent de scurtcircuit minim de exploatare pe
reţeaua de ÎT.
5.2.1.6 Curent de scurtcircuit trifazat minim convenţional

Valoarea minimă convenţională a curentului de scurtcircuit trifazat simetric în punctul de
racordare, comunicată de ENEL la cerere Utilizatorului.
Această valoare trebuie să fie calculată conform Normei SR EN 60909-0, în structura care
prevede măsuri normale de contraalimentare, absenţa generării pe reţeaua MT şi curent de
scurtcircuit minim de exploatare pe reţeaua ÎT.
5.2.1.7 Curent de defect monofazat şi timp de eliminare a defectului

Valorile maxime actuale ale curenţilor de defect monofazat şi ale timpului de eliminare a
curentului de defect homopolar trebuie să fie declarate de către ENEL Utilizatorului pe baza
parametrilor de reţea şi permit definirea dimensionării instalaţiilor de legare la pământ, conform
prevederilor SR HD 637 S1, SR CEI 60364-4-44, SR CEI 61200-413, SR EN 61140, SR HD
384.4.41 S2, SR HD 384.4.442 S1.
În cazul sistemelor cu neutru izolat, este posibilă determinarea în mod convenţional a valorii (în
Amperi) curentului de defect monofazat după următoarea formulă empirică:
unde
- U este tensiunea nominală între fazele reţelei în kV:
- L1 este suma lungimilor în km ale liniilor aeriene;
- L2 este suma lungimilor în km ale liniilor în cablu, legate în mod obişnuit metalic între ele
în timpul funcţionării reţelei în condiţii normale.
Formula enunţată mai sus este aproximată în mod convenţional; valori mai exacte pot fi
calculate conform Normei SR EN 60909-0.
În cazul sistemului cu neutru legat la pământ prin impedanţă, valoarea curentului de defect
monofazat este independentă de lungimea reţelei MT şi se defineşte în mod convenţional de
către ENEL.
Valoarea maximă efectivă a curentului de defect monofazat şi timpul de eliminare a defectului

trebuie să fie calculate şi comunicate de către ENEL Utilizatorului cu ocazia cererii de racordare
şi, în consecinţă, conform dispoziţiilor de la 8.5.5.
28
Timpul de eliminare a curentului de defect la pământ trebuie să fie calculat considerând şi
eventuala reanclanşare rapidă prevăzută (şi eventuale alte reanclanşări care au loc în 5 s de la
începutul defectului). În acest caz trebuie însă să fie exclus timpul de aşteptare al reanclanşării.
Instalaţia de legare la pământ a Utilizatorului, în funcţie de racordarea luată în considerare,

trebuie să fie dimensionată astfel încât curentul de defect de punere la pământ mai sus
menţionat să nu creeze tensiuni de atingere mai mari decât valorile admisibile precizate în
Norma SR HD 637 S1, în functie de timpul de eliminare a defectului.
5.2.1.8 Defect dublu monofazat (dublă punere la pământ)

În conformitate cu Norma SR HD 637 S1, în cazul în care primul defect monofazat este eliminat
într-un timp mai mare de 1 s, ENEL trebuie să comunice Utilizatorului timpul de eliminare şi
valoarea curentului de defect dublu monofazat. Valoarea curentului de defect dublu monofazat
trebuie să fie calculată conform prescripţiilor Normei SR EN 60909-0, pe baza curentului trifazat
maxim de scurtcircuit de dimensionare a echipamentelor.
Această valoare nu este luată în considerare în scopul verificării tensiunilor de atingere, ci

numai în scopul verificarii solicitărilor termice ale elementelor care constituie priza de legare la
pământ.
5.2.1.9 Nivelurile de ţinere ale izolaţiei

Nivelurile minime de ţinere ale izolaţiei aferente dispozitivului general (sau echivalent) şi ale
instalaţiilor Utilizatorului în amonte(partea de reţea de distribuţie) de dispozitivul general trebuie
să fie comunicate de către ENEL în baza valorii planificate sau mai mari, a nivelului de izolare al
reţelei şi conform cu prevederile Normei SR EN 60071-1 şi SR EN 60071-2.
5.2.2 Caracteristici de exploatare
5.2.2.1 Funcţionarea reţelei

Reţelele de MT de distribuţie sunt în general exploatate în mod radial şi sunt de obicei contra-
alimentabile (alimentate de la doua capete dar nu în acelaşi timp). În reţele cu posibilitatea de
contraalimentare există legături care sunt în mod uzual deschise, care se reconfigurează în caz
de defecte pentru a asigura continuitatea serviciului.
Pentru punctele de racordare individuale ENEL trebuie să indice tensiunea declarată şi

domeniul de variaţie aferent în acord cu Norma SR EN 50160.
NOTĂ Norma SR EN 50160 prevede condiţii specifice (referitoare la modulul de tensiune şi la

frecvenţă) de adoptat pentru sistemele electrice în condiţii particulare.
5.2.2.2 Funcţionarea porţiunilor de reţea MT de distribuţie în insulă

ENEL poate să menţină temporar (de exemplu din motive de mentenanţă) în exploatare în
insulă porţiuni de reţea de MT stipulând acorduri cu proprietari de instalaţii de producere şi
eventuali Consumatori (de exemplu sarcini perturbatoare sau de putere mare) racordaţi la
porţiunea de reţea de MT.
În timpul exploatării în insulă, în porţiunea de reţea în insulă parametri de calitate a serviciului
trebuie să fie menţinuţi în următoarele limite:
− variaţii de frecvenţă
• 50 ± 1% pentru 100% din timp;
• 50 + 4/-6% pentru 95% din timp;
− variaţii lente de tensiune
• Un + 10%;
• Un – 15%.
Toţi ceilalţi parametri de calitate a serviciului pot în schimb să sufere o degradare în funcţie de
caracteristicile reţelei în insulă a sarcinilor retelei şi de generatoarele conectate. În orice caz
29
ENEL, la definirea porţiunilor de reţea MT care se pot exploata în insulă, trebuie să îşi ia toate
precauţiile menite să limiteze, pe cât posibil, degradarea menţionată mai sus.
În funcţionarea porţiunilor de reţea de MT în insulă ENEL, în calitate de coordonator, şi

proprietarii mai sus menţionaţi ai instalaţiilor de producere trebuie:
- să garanteze securitatea persoanelor la un nivel egal celui prevăzut în timpul condiţiilor
normale de funcţionare;
- să asigure eliminarea defectului prin intermediul utilizării protecţiilor instalate pe reţea şi
pe fiecare instalaţie de producere (este admisă selectivitatea incompletă a sistemului de
protecţie);
- să adopte precauţii adecvate sau proceduri astfel încât să evite condiţii potenţial
periculoase pentru echipamentele conectate în timpul restabilirii legăturii în paralel cu
restul reţelei de distribuţie.
5.2.2.3 Eliminarea defectelor

Reţelele de distribuţie de MT sunt în general protejate cel puţin la scurtcircuit, suprasarcină şi
defectele cu pământul.
Sistemul de protecţie al reţelei MT este structurat şi coordonat astfel încât să opereze

eliminarea selectivă a scurtcircuitelor4; suprasarcinilor şi defectelor cu pământul în timpi corelaţi
cu performanţele echipamentelor de manevră şi ai sistemelor de protecţie pe care tehnologia le
pune la dispoziţie.
Nu sunt adoptate măsuri contra întreruperilor de fază.
În orice caz, protecţiile adoptate de ENEL nu au scopul de a proteja instalaţiile Utilizatorului; în

consecinţă protecţia acestor instalaţii este exclusiv în grija Utilizatorului .
În plus, după cum este evidenţiat de Norma SR HD 637 S1, releele de protecţie (la
supracurenţi, la defecte cu pământul, atât direcţionale cât şi nedirecţionale etc.) plasate în
lungul circuitelor electrice nu sunt deloc adecvate în vederea asigurării protecţiei împotriva
atingerilor directe. În general, în acest sens nu sunt considerate valide sistemele de protecţie
care realizează întreruperea automată a circuitului.
5.2.2.4 Automatizari de reţea

În reţelele de distribuţie de MT este în mod uzual prevăzută reanclanşarea automata rapida
(RAR) cu una sau mai multe reanclanşări temporizate.
În plus, pot fi instalate dispozitive telecontrolate manual şi/sau automat în scopul selectării
porţiunii de reţea unde are loc defectul.
5.2.3 Calitatea serviciului în reţelele de MT

Calitatea serviciului pe reţelele de MT poate fi definită cu aceleaşi criterii de la 5.1.3.
4
În ceea ce priveşte eliminarea scurtcircuitelor, selectivitatea completă nu se poate obţine în toate situaţiile
30
6 Criterii pentru alegerea nivelului de tensiune şi a schemelor de racordare la
reţelele de ÎT şi MT
6.1 Obiective şi reguli generale

Obiectivul racordarii este de a garanta Utilizatorilor accesul la reţea, continuitatea serviciului şi
calitatea tensiunii considerând eficacitatea şi siguranţa sistemului electric precum şi cerinţe
speciale care pot fi susţinute cu documente ale Utilizatorului.
Racordarea corectă a instalaţiei în reţea, schemele de racordare şi configurarea instalaţiilor de

racordare trebuie să asigure (prin structura legăturii, echipamentele de manevră şi sistemele de
măsură, protecţie şi control) deplina compatibilitate cu reţeaua şi cu cerinţele gestionării
acesteia.
Solutia de racordare analizeaza separat elementele componente ale instalaţiei de racordare şi
defineşte soluţii tipice pentru cazuri uzuale.
6.2 Definiţia racordarii

Soluţiile pentru racordarea la reţelele de distribuţie de ÎT şi MT trebuie să fie evaluate ţinând
cont de cererile Utilizatorului şi verificând funcţionarea corectă şi sigură locală şi globală a
reţelei respective.
Identificarea instalaţiei de reţea pentru racordare se caracterizeaza prin următorii paşi:

P1. nivel de tensiune şi punctul de racordare al reţelei de distribuţie la care Utilizatorul poate
fi racordat în funcţie de tipologia, capacitatea şi cerinţele de exploatare ale instalaţiei
Utilizatorului şi de cerinţele şi caracteristicile porţiunii de reţea de distribuţie implicată;
P2. schema de racordare a instalaţiei (întrare -iesire, antena, etc.);
P3. schema de conectare (sisteme de bară şi echipament de manevră şi de întrerupere, în
funcţie de mentenanţă şi de sistemul de protecţie al reţelei).
Paşii P1 şi P2 sunt descrişi în mod unitar în ceea ce priveşte reţelele de ÎT şi MT la următoarele
paragrafe 6.3 şi 6.4.
Specificaţii ulterioare cu privire la pasul P2 sunt furnizate pentru reţeaua de ÎT la paragraful 7.1
şi pentru reţeaua de MT la paragraful 8.1.
Pasul P3 este descris pentru reţeaua de ÎT la paragraful 7.2 şi pentru reţeaua de MT la

paragraful 8.2.
6.3 Determinarea nivelului de tensiune şi a punctului de racordare (pasul P1)

Pasul P1 constă în alegerea nivelului de tensiune şi a punctului de racordare la reţea în care să
se conecteze instalaţia.
Aceste alegeri sunt realizate de către ENEL pe baza datelor prezentate mai jos:
1. Capacitatea instalaţiei, care trebuie să fie compatibilă cu criteriile de exploatare a

reţelei. În general trebuie să fie evaluate nivelul de tensiune, selectivitatea protecţiilor
precum şi incarcarea liniilor şi a transformatoarelor.
2. Dislocarea sarcinilor limitrofe atât în structura reţelei existente cât şi în cea previzională.
3. Caracteristici ale retelei limitrofe.
4. Contribuţia generatoarelor la puterea de scurtcircuit, care nu trebuie să determine
depăşirea în niciun punct al reţelei a nivelurilor de scurtcircuit prevăzute de ENEL,
luând în considerare toate contribuţiile instalaţiei (generatoare, motoare, etc.)
independent de puterea maximă care se poate schimba. În acest sens, pentru fiecare
nivel de tensiune, curentul maxim de scurtcircuit atins în urma noii conectări nu trebuie
să fie mai mare de 90% (80% dacă e pe reţea de MT) din puterea de rupere a
întreruptoarelor existente (curent de scurtcircuit trifazat maxim în scopul dimensionării
31
echipamentelor)5. Marja restantă de 10% (sau 20%) este dedicată incertitudinii
planificării şi exploatării reţelei (precum şi incertitudinii asupra datelor de reţea, mai
pregnantă pentru MT).
5. Niveluri de perturbaţie emise (variaţii rapide, armonice, flicker, nesimetrie a tensiunilor)
de către utilizatorii activi sau pasivi nu trebuie sa determine depăşirea nivelurilor de
planificare a compatibilităţii electromagnetice stabilite de Codul Tehnic RET pentru
reţeaua de ÎT şi nivelurile stabilite de Norma CEI 61000-2-12 pentru reţeaua de MT.
Evaluările tehnice trebuie efectuate conform rapoartelor tehnice CEI TR 61000-3-6
pentru armonici, CEI TR 61000-3-76 în ceea ce priveşte efectul flicker şi variaţiile
rapide, CEI TR 61000-3-13 pentru dezechilibre.
6. Cerinţe ale Utilizatorului în materie de continuitate a serviciului.
7. Cerinţe ale Utilizatorului în materie de variaţii lente, goluri de tensiune, putere de
scurtcircuit, calitate a tensiunii.
8. Posibilitatea de dezvoltare a reţelei în scopul satisfacerii cerinţelor de la punctele
precedente în eventualitatea în care aceste cerinţe nu se pot satisface în mod eficace
prin modificări ale instalaţiei de utilizare.
În general, puterea care se poate racorda în funcţie de nivelul de tensiune este indicată în Tab.
4.
Tabelul 4 - Valori indicative de putere care se pot racorda pe diferite niveluri de tensiune
ale reţelelor de distribuţie conform Ord 129 - 2008.
Puterea Nivelul de tensiune

MW al reţelei
< 0,1 JT
JT(1)
0,1 – 0,2
MT
0,2 – 3 MT
MT
3 - 10
ÎT
10 – 100 Consumator
ÎT
10 – 50 Producator
ÎT
>50 Producator
FÎT
(1)
Se accepta racordarea la JT doar a utilizatorilor existenti care solicita spor de putere si nu depasesc
0,2 MW puterea totala ceruta.
Perturbaţiile generate de Utilizator şi emise în reţea sunt evaluate de către ENEL prin modalităţi
stabilite de normele in vigoare, ţinând cont de ceea ce se precizează în continuare.
Nivelurile de compatibilitate sunt normalizate numai pentru reţelele de JT şi MT. Pentru reţelele
de ÎT normele furnizează „niveluri de planificare”, care pot fi considerate nu ca limite absolute, ci
ca valori care sunt recomandate să nu fie depăşite, pentru a respecta nivelurile de
compatibilitate în reţelele de niveluri inferioare.
Limitele de emisie ale instalaţiei perturbatoare individuale trebuie să fie stabilite ţinând cont de
nivelul de planificare adoptat al emisiilor altor instalaţii/Utilizatori deja racordati la aceeaşi reţea,
de emisia transferată de restul reţelei şi de emisiile viitoare ale unor eventuale noi instalaţii.
5
În acest caz specific (insuficientă ţinere la scurtcircuit a ehipamentelor existente), se va evalua posibilitatea de a
substitui echipamentele în cauză după cum este stabilit de către ANRE.
6
Pentru variaţiile rapide, este posibilă aplicarea unei metode pentru evaluarea acestora, bazată pe comparaţia între
puterea de scurtcircuit din punctul de racordare şi puterea disponibilă a Utilizatorului, conţinută în Anexa F.
32
6.4 Alegerea schemei instalaţiei de racordare (pasul P2)
Individualizarea schemei şi a punctului de racordare a instalaţiei Utilizatorului în reţea este
realizată de către ENEL ţinând cont de posibilitatile de racordare în apropierea liniilor electrice,
staţiilor şi posturilor de transformare.
Din acest motiv la determinarea schemei de racordare se iau în considerare următorii factori:
- capacitatea instalaţiei;
- amplasarea instalaţiei faţă de reţea şi prezenţa în zona de interes a instalaţiilor de
producere, a liniilor, a staţiilor şi posturilor de transformare;
- conditiile de exploatare a reţelei la care este conectată instalaţia;
- posibilitatea de extindere a staţiilor şi a posturilor de transformare şi, în general,
posibilităţile de dezvoltare ale reţelei;
- dispozitivele de protecţie şi automatizare prezente in instalatiile ENEL;
- cerinţele Utilizatorului în materie de continuitate şi de calitate a serviciului.
Aceste evaluări trebuie să fie efectuate, atunci cand este necesar, pentru situaţiile considerate
mai semnificative, în faza de planificare a reţelei (sarcina previzională la vârf, sarcina minimă,
producţia maximă, producţie minimă. etc.).
Soluţii diferite de aceea identificată de către ENEL şi propusă de către Utilizator pot fi evaluate,
la cererea Utilizatorului, şi eventual realizate, în conformitate cu condiţiile economice şi de
siguranţă in functionare stabilite prin reglementarile ANRE.
6.4.1 Scheme de racordare

Principalele scheme de racordare se împart în:
a) racordari pe linii existente:
- în schema intrare-ieşire;
- în derivaţie rigidă în T;
b) racordare în antenă în staţii de transformare.
Precizari cu privire la posibile scheme de conectare sunt redate în paragraful 7.1 pentru Înalta
Tensiune şi 8.1 pentru Medie Tensiune.
6.4.2 Fiabilitatea diferitelor scheme de racordare

ENEL este obligat să furnizeze Utilizatorului informaţii cu privire la fiabilitatea schemelor de
racordare propuse.
Indicatorul de fiabilitate al schemei de racordare este corelat cu durata cumulată probabilă de

întrerupere a serviciului (ore/an) şi cu numărul de întreruperi, suferite de Utilizator din cauza
defectelor la sistemul de alimentare sau datorate lucrărilor, chiar dacă acestea din urmă, în
general, sunt programabile şi întreruperea datorată lucrărilor se realizeaza în general cu
anuntarea prealabilă.
Fiabilitatea menţionată mai sus face abstracţie de întreruperile tranzitorii şi de scurtă durată
precum şi de fiabilitatea echipamentelor care compun instalaţia de racordare.
Diminuarea fiabilităţii în urma unui defect pe porţiunea de linie ÎT care alimentează Utilizatorul
este:
- neglijabilă, pentru schema de racordare în intrare-ieşire;
- dependentă de lungimea liniei în antenă, pentru schema de racordare în antenă;
- dependentă de suma lungimii derivaţiei în T şi de aceea a liniei aferente in care derivaţia
este conectată rigid, pentru schema de racordare în derivaţie rigidă în T (în general
33
derivaţia în T este aceea care oferă fiabilitatea cea mai redusă, dintre diferitele scheme
de racordare).
Diminuarea fiabilităţii din cauza lucrărilor pe porţiunea de linie ÎT care alimentează Utilizatorul
este:
- neglijabilă, pentru schema de racordare în intrare-ieşire cu două circuite individuale;
- dependentă de dublul lungimii liniei7, pentru racordarea în intrare-ieşire realizată cu un
circuit dublu8;
- dependentă de lungimea liniei în antenă, pentru racordarea în antenă;
- dependentă de suma lungimii derivaţiei în T şi de aceea a magistralei aferente a cărei
derivaţie este conectată rigid, pentru racordarea în derivaţie rigidă în T.
Diminuarea fiabilităţii în urma defectului şi a lucrărilor pe porţiunea de linie MT care alimentează

Utilizatorul depinde de lungimea liniei respective. În cazul schemei intrare-ieşire poate fi redusă
durata nealimentării în cazul în care Utilizatorul respectiv poate fi realimentat.
7
Lungimea considerata, în aceste scopuri, este aceea a liniei adăugate începând de la linia existentă, mai exact de
la punctele de racordare, după cum sunt indicate în Figura 16.
8
Problema diminuării fiabilităţii datorate lucrărilor este relevantă numai în cazul liniilor aeriene.
34
Partea 3 – Reguli de racordare la reţelele ÎT
7 Racordarea la reţelele ÎT
7.1 Scheme de racordare
7.1.1 Racordare rigidă în derivaţie în T

Prin racordare rigidă în T se înţelege racordarea, prin intermediul unei derivaţii de la o linie
electrică existentă, a unui tronson de linie cu un singur întreruptor la capătul părţii Utilizatorului.
Figura 1 – Racordare rigidă în derivaţie în T
Această schemă este cea mai simplă şi mai puţin costisitoare, însă reduce fiabilitatea reţelelor;
aceasta oferă o continuitate a serviciului mai mică şi, în anumite condiţii, reduce conditiile de
funcţionare a protecţiilor la distanţă, în rapiditate şi selectivitate. Pe reţelele ÎT se poate aplica în
general pentru puteri pana la 20 MW, cu condiţia ca niciunul din capetele liniei să nu fie în
execuţie blindată (modul hibrid, GIS, complex multifuncţional, etc) . Este permisă maxim o
derivaţie rigidă în T de la fiecare linie individuală a reţelei de ÎT cu două capete (antenă).
Ţinând cont de timpii foarte lungi necesari pentru repararea liniilor în cablu ÎT, ne se recomandă
realizarea (chiar şi parţială) a derivaţiei în cablu subteran. Pentru a evita disfuncţii de lungă
durată pe reţea, în caz de defecte permanente pe derivaţie, este prevăzută racordarea unei
separări la începutul derivaţiei respective, în următoarele cazuri:
- derivaţie în cablu subteran;
- derivaţie de lungime care nu este de neglijat (> 300 m) în linie aeriană.
Acest tip de racordare suporta întreruperi (fie la defect, fie pentru mentenanţă) în număr şi
durată net superioare celor de la celelalte scheme de racordare.
7.1.2 Racordare în intrare-ieşire

Prin intrare-ieşire se înţelege racordarea unei staţii de conexiune pe o linie nouă sau existentă,
astfel încât să genereze două tronsoane individuale de linie aferente la două staţii de racordare
diferite.
35
Figura 2 – Racordare în intrare-ieşire
Racordarea în intrare-ieşire poate fi realizată cu două linii separate sau cu o linie cu dublu
circuit. Din punct de vedere electric, schema cu linii separate permite mentenanţa pe un circuit
cu celălalt sub tensiune şi o fiabilitate mai mare. În functionare normală, cele două scheme sunt
echivalente. Pentru mentenanţă, schema cu linie de legătură cu dublu circuit implică
nealimentarea utilizatorului întrucât intervenţia asupra unuia din circuite, în porţiunea cu dublu
circuit, necesită scoaterea din functiune a ambelor linii (numai pentru liniile aeriene).
7.1.3 Racordarea în antenă

Prin racordarea în antenă se înţelege, în general, o modalitate de racordare care să prevadă
una sau mai multe linii (cu originea în aceeaşi Staţie de Transformare/Staţie existentă, sau în
două Staţii de Transformare diferite/staţii existente) dedicate unui singur Utilizator. Racordarea
în antenă (a cărei schema de principiu este reprodusă în Fig.3) se poate realiza in mai multe
variante, care fac obiectul paragrafelor următoare.
Figura 3 – Racordare în antenă
7.1.3.1 Racordarea în antenă simplă (figura 6)

În acest caz, instalaţia de utilizare este racordata la reţea prin intermediul unei singure linii
apartinand ENEL, dintr-o o staţie (ST) existentă. La alegerea acestei solutii o racordare
similară, trebuie să se ţină cont de lucrarile de mentenanţa pe linia dintre ST şi Utilizator.
Pentru conectarea instalaţiilor de distribuţie (pentru care se aplică ceea ce este prevăzut în
articolul 11), racordarea în antenă simplă este în general folosită în cazul în care reţeaua de
distribuţie de MT se poate realimenta în întregime de la alte instalaţii.
7.1.3.2 Racordarea în antenă în staţie adiacentă

Prin racordarea în staţie adiacentă se înţelege legătura unei instalaţii de utilizare cu bare de
staţie fără linie interpusă sau cu porţiuni de conductoare de lungime în general mai mică de 50
m fără întreruptor pe plecarea de la bara ST (figura 7C). În asemenea situaţii, este necesar să
se instaleze un separator (eventual motorizat) în ST ENEL.
Din punct de vedere al fiabilităţii, racordarea în staţie adiacentă prezintă caracteristici

funcţionale analoage cu aceea în antenă simplă.
36
7.1.3.3 Racordarea în antenă in celula Staţiei de Transformare
Prin racordarea in celula staţiei, se înţelege legătura instalaţiei de utilizare pentru conectare
direct în celula din staţie, fără linie interpusă a ENEL.
Dat fiind că linia, în proprietatea Utilizatorului, este protejată de dispozitivele ENEL, aceasta
trebuie să prezinte o ţinere la scurtcircuit astfel încât să permită intervenţia protecţiilor de
rezervă (în mod obişnuit, a 2 a treaptă a protectiei de distanţă). Utilizatorul trebuie să semneze
cu Enel un drept de servitute legală pentru trecerea liniei în interiorul terenurilor din proprietatea
ENEL (în special zona ST). In cazul in care pct de delimitare este diferit de punctul de masurare
sunt prevazute contoare de masurare a pierderilor.
Din punctul de vedere al fiabilităţii, racordarea pe celula din ST prezintă caracteristici funcţionale
analoage celei în antena simplă.
7.2 Schema instalaţiei pentru racordare

Schema de racordare este definită de către ENEL, dacă se poate de comun acord cu
Utilizatorul, pe baza următoarelor criterii:
- cerinţe ale reţelei;
- cerinţe ale instalaţiei Utilizatorului.
În cazul conectării la reţeaua ÎT a unităţilor dispecerizabile, alegerea schemei de conectare
trebuie să fie stabilită de comun acord şi cu Transelectrica.
Cerinţele reţelei sunt aceleaşi cu cele enunţate pentru alegerea punctului şi schemei de
racordare cu o atenţie deosebită acordată flexibilităţii sistemelor de bare, pentru a asigura
disponibilitatea necesară de conectare şi în timpul mentenanţei când instalaţia respectivă
alimentează alţi Utilizatori cu deconectarea rapidă şi selectivă la defect a instalaţiei.
Cerinţa Utilizatorului este disponibilitatea de conectare la reţea în caz de activitate de

mentenanţă programată, de indisponibilitate a unor porţiuni de reţea în urma intervenţiei
automate a protecţiilor de reţea, posibilitatea de a menţine alimentate eventuale sarcini
privilegiate.
Alegerea schemei de conectare poate fi condiţionată de cea a schemei de racordare. În raport

cu sistemele de bară se disting:
- absenţa barelor;
- sisteme cu bară simplă sau „monobară”.
Criteriile generale pe baza cărora trebuie să fie definite schemele de conectare la reţea sunt
reproduse în continuare:
- schema trebuie să garanteze siguranţa exploatării şi a mentenanţei atât a instalaţiei
Utilizatorului cât şi a reţelei la care aceasta este conectată;
- în scopurile exploatării şi mentenanţei, schema trebuie să asigure separarea funcţională
şi fizică între instalaţia Utilizatorului şi reţea, minimizând impactul asupra modalităţilor
operative de supraveghere a celor două tipuri de instalaţii;
- schema adoptată trebuie să fie aceea care, ţinând cont de punctul precedent şi
respectând prescripţiile tehnice, minimizează impactul tehnico/economic atât pe reţea
cât şi asupra sistemului electric al Utilizatorului;
- schema trebuie să asigure măsurarea în punctele de delimitare în acord cu dispoziţiile în
vigoare;
- schema nu trebuie să diminueze disponibilitatea reţelei în vecinatatea punctului de
delimitare şi trebuie să permită, în caz de defect în instalaţia Utilizatorului, deconectarea
acestuia cu daune minime pentru reţea;
- schema trebuie să prevadă deconectarea instalaţiei Utilizatorului, prin actionarea unuia
sau mai multor dispozitive de separare, în mod permanent sau pentru lucrări (pe reţea
sau la Utilizator) realizată în conformitate cu normele de siguranţă în vigoare; funcţia de
37
separare este obligatorie şi trebuie să separe în siguranţă instalaţia Utilizatorului din
punctul de delimitare (în general din motive de mentenanţă).
În toate cazurile, echipamentul din instalaţia de utilizare,cel mai apropiat de instalaţia de
racordare, trebuie să fie un separator în scopul de a permite mentenanţa altor echipamente ale
instalaţiei Utilizatorului fără a trebui să fie implicat ENEL.
7.2.1 Absenţă bare

Schema instalaţiei de reţea pentru conectare cu absenţă bare pe reţeaua de ÎT se poate adopta
numai în cazul inserării în antenă sau în derivaţie rigidă în T, în eventualitatea în care liniei de
sosire îi corespund configuraţiile de instalaţie Utilizatorului redate în schemele monofilare din
Fig. 4A, Fig. 4B, Fig. 5A, Fig. 5B, Fig. 6, Fig. 7A şi Fig. 7B. În special, schemele reprezentate în
Fig. 5B şi 7B sunt admise în cazul în care instalaţia Utilizatorului este asistată tehnic 24 ore pe
zi, astfel încât să permită manevra separatorului general şi de legare la pământ la cererea
ENEL. Aceste echipamente rezultă, de fapt, funcţionale la punerea în siguranţă a liniei de ÎT a
ENEL.
7.2.2 Sistem monobara

Cu referire la echipamentele de manevră care condiţionează topologia reţelei şi cu schemele
adoptate în mod obişnuit pe reţea se disting, pentru sistemele de monobară:
- scheme normale;
- scheme reduse, în care separarea instalaţiei de racordare este încredinţată, în întregime
sau în parte, separatoarelor şi nu întreruptoarelor;
- scheme extinse, în care sunt adăugate echipamente de separare din motive specifice
(de exemplu cuple de bară sau separatoare by-pass).
Alegerea schemei normale sau reduse a echipamentelor de manevră, tipologia acestora
(telecomandate, motorizate, manuale) şi prezenţa sau absenţa separatorilor de tip by-pass (vezi
figura 14) se face tinand cont de cerinta de deconectare a instalatiei utilizatorului respectiv de
by-pass a acesteia.
7.2.2.1 Schema normală

Sunt reprezentate în Fig. 12 şi Fig. 13 şi se folosesc pentru conectarea unei singure celule de
Utilizator. În aceste figuri sunt evidenţiate (cu linii punctate) echipamentele prevăzute în cazul în
care sunt necesare mai multe celule de Utilizator şi separatorul by-pass realizeaza separarea
instalaţiei Utilizatorului, prin închiderea unui echipament dedicat, în mod permanent sau pentru
lucrări (pe reţea sau la Utilizator) ulterior deschiderii separatoarelor de linie a ENEL.
În astfel de cazuri, atunci când este omis întreruptorul general (în condiţiile care vor fi detaliate
în continuare) funcţiile atribuite în mod normal acestui întreruptor sunt preluate de
întreruptoarele de pe bara Utilizatorului.
7.2.2.2 Scheme reduse

Pe reţeaua de ÎT adoptarea unei scheme reduse (vezi Fig.8 la Fig.11) comportă un număr mai
mare şi o durată mai mare a întreruperilor faţă de alte tipuri de schemă, anulând multe din
avantajele unei scheme tip intrare-ieşire. Această schemă trebuie să fie compatibilă cu
configuraţia reţelei, cu cerinţele acesteia, cu tipul de instalaţii prezentate, cu coordonarea
protecţiilor, etc. Trebuie de asemenea să fie confirmată de Utilizator (printr-o opţiune explicită ce
se va mentionaîn Contractul de Distributie) disponibilitatea de a pregăti instalaţia astfel încât
schema să poată să fie completata ulterior.
Schema redusă are un cost mai mic faţă de cea normală. Totuşi, în raport cu soluţiile de
conectare în T rigid, reduce timpii de indisponibilitate a liniei pentru mentenanţă programata (în
cazul prezenţei unui întreruptor, şi din cauza defectelor).
Această soluţie reduce fiabilitatea reţelelor de ÎT, oferă o calitate a serviciului inferioară şi, în
anumite condiţii, îngreunează intervenţia protecţiilor de distanţă. Nu poate fi introdusă mai mult
de o schemă redusă pe o linie de ÎT la două capete; nu pot fi introduse scheme reduse pe linii
cu mai mult de două capete. Pe reţeaua de ÎT schema redusă nu se poate aplica în cazul
staţiilor/posturilor situate la capetele liniei realizate în execuţie blindată şi nici în cazul
38
Producătorului cu o putere mai mare de 20 MVA, sau Consumator cu o putere mai mare de 50
MW. La conectarea Staţiilor de Transformare (cărora li se aplică prescripţiile prevăzute în art.
11) această soluţie se poate în general aplica în cazurile în care reţeaua de distribuţie MT se
poate realimenta.
7.2.2.3 Schema extinsă

În general unica extindere a schemei este adăugarea unei cuple pe bară şi eventual a unui
separator by pass (K1) în sistemele în intrare-ieşire (vezi Fig. 14 şi Fig. 15). Separatorul by-
pass realizeaza separarea instalaţiei Utilizatorului, prin închiderea unui echipament dedicat, în
mod permanent sau pentru lucrări (pe reţea sau la Utilizator) ulterior deschiderii separatoarelor
de linie a ENEL.
Pe reţeaua de ÎT prezenţa separatorului K1 trebuie să fie evaluată de ENEL pentru fiecare caz
in parte ţinând cont de necesitatea continuităţii serviciului liniei pe care este realizată racordare
în schema intrare-ieşire.
7.2.2.4 Schemă cu mai mulţi Utilizatori şi schemă cu multiple bare Utilizator

Pentru conectarea mai multor Utilizatori este necesară dotarea barei cu separator longitudinal în
scopul de a permite deconectarea independentă a barelor fiecărui Utilizator (Fig. 14 şi Fig.15).
O schema analoagă poate fi adoptată pentru conectarea unui singur Utilizator cu cerinţe
speciale în ceea ce priveşte continuitatea şi disponibilitatea alimentării. În acest caz este de fapt
posibil să se prevadă dublarea întreruptorului general, dotând bara cu separator longitudinal (K)
în scopul de a permite deconectarea independentă a celor două semibare ale Utilizatorului. În
astfel de cazuri, este de recomandat motorizarea echipamentelor de separare (vezi Fig. 14 şi
Fig.15).
7.2.3 Dispozitive de legare la pământ necesare racordarii

În schemele următoare (Fig. de la 4 la 16) sunt indicate dispozitive de legare la pământ strict
necesare racordării.
Prin urmare:
- pentru schemele care se referă la Consumatori, nu este indicat nici un separator de
legare la pământ în instalaţia Consumatorului, întrucât Consumatorul nu constituie o
sursă de alimentare; pentru a evita pericolul scurtcircuitelor accidentale, este interzisă
instalarea separatoarelor de legare la pământ imediat în aval de punctul de delimitare:
rezultă că separatoarele de legare la pământ vor putea fi instalate numai în aval de
primul separator al instalaţiei de utilizare9;
- pentru schemele care se referă la Producători, este indicat primul separator de legare la
pământ al instalaţiei Producătorului (şi poziţia corespunzătoare) întrucât Producătorul
constituie o posibilă sursă de alimentare.
Pentru activităţile de mentenanţă pe separatoarele imediat în aval de punctul de delimitare (toţi
Utilizatorii) sau imediat în amonte (Producătorii) este necesară stabilirea unor acorduri adecvate
între părţi, în conformitate cu procedurile stabilite în IPSSM-01-2007, Conventia de Exploatare.
7.3 Soluţii indicative de racordare

Tabelul 5, de mai jos, recapitulează indicaţiile generale cu privire la alegerea schemelor de
racordare, în funcţie de tipul de utilizator, de putere şi de numărul de celule ale Utilizatorului.
Criteriul de alegere al schemelor de racordare prezentate în Tab. 5 este în concordanţă cu

consideraţiile de fiabilitate şi flexibilitate a reţelei redate în paragraful 6.4.2.
Aplicarea Tab.5, în cazul Utilizatorilor care pot atat sa consume energie din retea cat si sa
produca energie este următoarea:
9
În caz de necesităţi speciale de exploatare a reţelei sau de cerinţe speciale de siguranţă, cu acordul prealabil între
ENEL şi Utilizator, separatorii de legare la pământ vor putea fi instalaţi şi în amonte de primul separator de linie al
Utilizatorului.
39
a) se consideră puterea maximă simultan absorbita la Consumator şi se identifică soluţiile
corespunzătoare;
b) se consideră puterea nominală a respectivului Producator şi se identifică soluţiile
corespunzătoare; soluţiile recomandate sunt cele care satisfac ambele criterii a) şi b).
40
Tabelul 5 – Soluţii indicative de racordare la reţelele de distribuţie de ÎT
MR2(2)
Putere MR1(2) CBa CBb
IL.1 (Intrare-ieşire
simultan (Intrare-ieşire ISx (Intrare-ieşire cu (Intrare-ieşire
Reţea (Derivaţ. redus
absorbita reduscu1 (Antena) o singură celulă cu celulă
în T cu nici
[MW] întreruptor Utilizator) multiplăUtilizator
un întreruptor)
MT nc nc nc nc nc nc
3-10
ÎT x(1) x x x x —
CONSUMATOR
10-20 ÎT x(1) x x x x x
20-50 ÎT — x(3) x(3) x x x
50-100 ÎT — — — x x x
ÎT — — — x x x
>100
FÎT nc nc nc nc nc nc
Putere
nominală
[MVA](4)
MT nc nc nc nc nc nc
3-10
PRODUCĂTOR
ÎT x(1) x x x x —
10-20 ÎT x(1) x x x x —
20-100 ÎT — — — x x x
100-200 ÎT — — — x x x
ÎT — — — x x x
> 200
FÎT nc nc nc nc nc nc
Legenda:
x soluţie recomandată;
— soluţie nerecomandată;
nc caz de neluat în consideraţie în Tabelul de faţă;
(1) nu este valabil pentru Utilizatorii cu cel puţin una dintre staţii/posturi în execuţie blindată, sau cu cel puţin una dintre staţii/posturi conectate cu schemă redusă;
(2) nu este valabil pentru Utilizatorii cu cel puţin una dintre staţii/posturi în execuţie blindată, sau cu cel puţin una dintre staţii/posturi conectate cu schemă redusă;
(3) cu fiecare transformator de capacitate mai mică de 20 MVA;
(4) Prin putere nominală a Producătorului se înţelege suma puterilor nominale ale tuturor generatoarelor
41
În acest paragraf sunt prezentate schemele monofilare ale soluţiilor standard de racordare.
Schemele sunt de principiu, întrucât nu reprezintă în manieră exhaustivă toate
echipamentele necesare realizării practice a racordarii.
În scheme toate echipamentele aferente conectării sunt evidenţiate cu litere majuscule.

Semnificaţia fiecărei litere este prezentată în legendele care urmează.
Legende pentru toate Schemele:
Consumatori:
1. separatoarele indicate cu litera A sunt necesare pentru derivaţii în cablu de orice
lungime sau pentru derivaţii în linie aeriană de lungime mai mare de 300 m;
2. întreruptoarele indicate cu litera B, barele indicate cu litera D şi separatoarele
indicate cu litera E sunt necesare numai pentru Utilizatori cu mai multe celule;
3. TT indicate cu litera F nu sunt întotdeauna necesare. Pot fi substituite de TTde bară
indicate cu litera C pentru Utilizatori cu mai multe celule.
Producătorii:
1. separatoarele indicate cu litera A sunt necesare pentru derivaţii în cablu de orice
lungime sau pentru derivaţii în linie aeriană de lungime mai mare de 300 m;
2. TT indicate cu litera B sunt necesare numai dacă întreruptoarele indicate cu litera C
sunt în paralel;
3. întreruptoarele indicate cu litera C şi separatoarele indicate cu litera D sunt
necesare numai dacă ADM (aparat de masură) este unic;
4. barele indicate cu litera F şi separatoarele indicate cu litera G sunt necesare numai
pentru Utilizatorii cu mai multe celule;
5. TT indicate cu litera H sunt necesare numai dacă întreruptoarele indicate cu litera I
sunt în paralel. Pot fi substituite de TT indicate cu litera E numai pentru Utilizatorii cu
mai multe celule;
6. întreruptoarele indicate cu litera I sunt necesare pentru Utilizatorii cu mai multe
celule dacă nu este prezent DG în amonte indicat cu litera C.
A se observa că separatoarele de legare la pământ indicate urmează principiul de a permite
legarea la pământ în siguranţă a tuturor surselor de alimentare posibile şi deci nu sunt
indicate legăturile la pământ la locurile de muncă care sunt reglementate de proceduri
specifice. Schemele indicate în Figurile 5B şi 7B fac excepţie de la principiul enunţat mai sus
şi pot fi adoptate numai cu acordul prealabil al ENEL ţinând cont de necesitatea accesului la
instalaţia de utilizare pentru racordare din partea ENEL respectiv în caz de legare la pământ
a liniei de ÎT.
42
Scheme monofilare pentru racordare în derivaţie rigidă în T
Figura 4A - Racordare rigidă în derivaţie în T (schema IL1) pentru un singur
Consumator
43
NOTE –
1) ÎN ABSENŢA DISPOZITIVULUI GENERAL (DG) SUNT ADMISE PÂNĂ LA TREI CELULE ŞI ESTE ADMIS
UN SINGUR CIRCUIT DE TT PE BARA UTILIZATORULUI
2) ÎN ABSENŢA DG, PE ÎNTRERUPTORUL FIECĂREI CELULE ACŢIONEAZĂ PROTECŢIA PROPRIE A DG.
Figura 4B – Racordare rigidă în derivaţie în T (schema IL1) pentru mai mulţi

Consumatori
44
Figura 5A – Racordarea rigidă în derivaţie în T (schema IL1) pentru un singur
Producător
45
NOTE
1. DACĂ ESTE PREZENT UN APARAT UNIC DE MĂSURĂ (ADM) IMEDIAT ÎN AVAL DE PUNCTUL DE
DELIMITARE ESTE ÎNTOTDEAUNA NECESAR DG. ESTE POSIBILĂ OMITEREA DG DACĂ
FIECARE ADM ESTE PLASAT ÎN AVAL DE DISPOZITIVUL DE CELULĂ RESPECTIV.
2. ÎN ABSENŢA DISPOZITIVULUI GENERAL (DG) SUNT ADMISE PÂNĂ LA TREI CELULE ŞI ESTE
ADMIS UN SINGUR CIRCUIT DE TT PE BARA UTILIZATORULUI.
3. PE ÎNTRERUPTORUL FIECĂREI CELULE ACŢIONEAZĂ PROTECŢIILE PROPRII DG; ACŢIONEAZĂ
ŞI PROTECŢIILE DE INTERFAŢĂ ÎN CAZUL ÎN CARE ACESTE FUNCŢII SUNT PREVĂZUTE ŞI NU
SUNT ÎNDEPLINITE DE ALŢI ÎNTRERUPTORI ÎN AVAL.
Figura 5B – Racordarea rigidă în derivaţie în T (schema IL1) pentru mai mulţi

Producători
46
7.4.2 Scheme monofilare pentru racordarea în antenă
NOTE
ADMIS UN SINGUR CIRCUIT DE TT PE BARA UTILIZATORULUI
2. ÎN ABSENŢA DG, PE ÎNTRERUPTORUL FIECĂREI CELULE ACŢIONEAZĂ PROTECŢIA PROPRIE
A DG.
Figura 6– Racordarea în antenă (schema ISx) pentru Consumatori
47
NOTE
LIVRARE ESTE ÎNTOTDEAUNA NECESAR DG. ESTE POSIBILĂ OMITEREA DG DACĂ FIECARE
ADM ESTE PLASAT ÎN AVAL DE DISPOZITIVUL DE CELULĂ RESPECTIV.
Figura 7A – Racordare în antenă (schema ISx) pentru Producători
48
NOTE
DELIMITARE ESTE ÎNTOTDEAUNA NECESAR DG. ESTE POSIBILĂ OMITEREA DG DACĂ
FIECARE ADM ESTE PLASAT ÎN AVAL DE DISPOZITIVUL DE CELULĂ RESPECTIV.
Figura 7B – Racordare în antenă (schema ISx) pentru Producători
49
Figura 7C – Racordare în antenă (schema ISx) pentru Producători cu
prelungirea barei de 110 kV
50
7.4.3 Scheme monofilare pentru conectare intrare-ieşire
NOTE
A DG.
Figura 8 – Racordarea în intrare-ieşire cu schema redusă pe ambele celule

(schema MR2) pentru Consumatori
51
NOTE
DELIMITARE ESTE ÎNTOTDEAUNA NECESAR DG. ESTE POSIBILĂ OMITEREA DG DACĂ FIECARE
3. PE ÎNTRERUPTORUL FIECĂREI CELULE ACŢIONEAZĂ PROTECŢIILE PROPRII DG; ACTIONEAZĂ ŞI
PROTECŢIILE DE INTERFAŢĂ ÎN CAZUL ÎN CARE ACESTE FUNCŢII SUNT PREVĂZUTE ŞI NU SUNT
ÎNDEPLINITE DE ALŢI ÎNTRERUPTORI ÎN AVAL.
Figura 9 – Racordare în intrare-ieşire cu schema redusă pe ambele celule

(schema MR2) pentru Producători
52
NOTE
A DG.
Figura 10 – Racordarea în intrare-ieşire cu schema redusă pe o singură celulă

(schema MR1) pentru Consumatori
53
NOTE
3. PE ÎNTRERUPTORUL FIECĂREI CELULE ACŢIONEAZĂ PROTECŢIILE PROPRII DG; ACŢIONEAZĂ ŞI
Figura 11– Racordare în intrare-ieşire cu schema redusă pentru o singură

celulă (schema MR1) pentru Producători (până la 20 MVA)
54
NOTE
ADMIS UN SINGUR CIRCUIT DE TV PE BARA UTILIZATORULUI
A DG.
Figura 12 – Racordarea în intrare-ieşire (schema CBa) pentru Producători
55
NOTE
3. PE ÎNTRERUPTORUL FIECĂREI CELULE ACŢIONEAZĂ PROTECŢIILE PROPRII DG; ACŢIONEAZĂ ŞI
Figura 13 – Racordare în intrare-ieşire (schema CBa) pentru Producători
56
NOTĂ – ESTE POSIBILĂ MOTORIZAREA ŞI TELECOMANDAREA SEPARATORILOR L1, L2 ŞI K
Figura 14 – Racordare în intrare-ieşire cu dublă celulă Consumator, cuplă şi

by-pass (schema CBb) pentru Consumatori
57
NOTĂ – ESTE POSIBILĂ MOTORIZAREA ŞI TELECOMANDAREA SEPARATORILOR L1, L2 ŞI K.
Figura 15 – Racordarea în intrare-ieşire cu dublă celulă Producător, cuplă şi

by-pass (schema CBb) pentru Producători
58
7.5 Reguli tehnice de racordare comune tuturor categoriilor de Utilizatori
7.5.1 Puncte de delimitare şi echipamente ale Utilizatorului necesare pentru

racordare
Activităţile de competenţa ENEL trebuie să fie separate de activităţile de competenţa
Utilizatorului.
Fig. 16 reda în termeni generali configuraţia legăturii Utilizatorului pentru racordare în

schema intrare-ieşire a unui Consumator.
Punctul de delimitare este locul în care instalaţiile utilizatorului se delimitează ca propietate

de instalaţiile ENEL.
În cazul în care instalaţia de racordare prevede sisteme de protecţie, comandă şi control,

trebuie să fie prevăzută o construcţie adecvată (conform cu specificaţiile de la 7.5.9) în care
să fie plasate sistemele de protecţie, comandă şi control ale echipamentelor aferente
instalatiei de racordare.
În cazul în care construcţia mai sus menţionată este realizată pe proprietatea Utilizatorului,
accesul în siguranţă la această construcţie din partea ENEL trebuie să fie garantat în orice
moment şi fără anunt prealabil.
În cazul Consumatorilor, sunt plasate în interiorul construcţiei echipamente de măsurare

şi/sau telemăsură a mărimilor electrice. În acest caz la această construcţie (de pregătit
conform cu dispoziţiile de la 7.5.9) are acces şi Utilizatorul.
În cazul Producătorilor, trebuie să fie prevăzută o încăpere adecvată pentru grupul de

măsurare (de pregătit în conformitate cu dispoziţiile de la 7.5.9), garantând accesul ENEL;
este de preferat ca acest acces să se facă din domeniul public. Accesul în siguranţă la
această clădire din partea ENEL trebuie să fie garantat în orice moment şi fără anunt
prealabil.
Orice intervenţie a personalului ENEL necesară pentru punerea în siguranţă a instalaţiei

Utilizatorului (sau părţi ale acesteia) este reglementată în Convenţia de Exploatare.
59
Figura 16 – Configurare generală a conectării Utilizatorului (de ex. caz de
Consumator)
În cadrul instalaţiei de reţea pentru racordare pot să fie legate unul sau mai multe10 puncte
de delimitare, care să separe proprietatea ENEL de cea a unui sau mai mulţi Utilizatori şi
definesc delimitarea în funcţie de competenţe pentru realizarea lucrarilor şi a
responsabilităţilor în materie de mentenanţă şi garanţie reciprocă a prestaţiilor.
În cazul echipamentelor şi componentelor funcţionale şi pentru activitatea de distribuţie
instalate în instalaţiile Utilizatorului, trebuie să fie clare delegările pentru responsabilitatea
exploatării şi a mentenanţei între ENEL şi Utilizator.
7.5.1.1 Punct de delimitare de gestiune
Punctul de delimitare este la cuţitele separatorului de linie (separator de legare la pământ
atunci când este prezent) făcând parte din instalaţia Utilizatorului pentru racordare. Punctul
de delimitare defineşte punctul de delimitare de gestiune.
Pentru circuitele de JT de control şi protecţie în punctul de delimitare de gestiune e în

general identificat în interfeţele specifice sau şirurile de cleme ale interfeţei.
10
În caz de conectare a mai multor Utilizatori sau de un singur Utilizator cu mai multe puncte de delimitare.
60
7.5.1.2. Echipamente ale Utilizatorului aferente racordării
Sunt definite echipamente funcţionale necesare ale Utilizatorului (chiar dacă nu în mod
exclusiv):
a. toate întreruptoarele, separatoarele şi sistemele de bară care, în funcţie de schema
de racordare, sunt necesare pentru a configura reţeaua, cât şi pentru a garanta
continuitatea, realimentarea şi flexibilitatea de gestionare a reţelei;
b. toate sistemele de protecţie, telecontrolul şi automatizările de declanşare care
acţionează pe întreruptoare garantează conectarea operativă a instalaţiei
Utilizatorului în condiţii posibile de funcţionare;
c. întreruptoarele necesare deconectarii Utilizatorului de la reţea cu sisteme de
protecţie aferente şi de telecontrol cât şi automatizările necesare pentru declanşare;
d. aparatele de monitorizare, de măsurare şi a telecomunicaţie care garantează fluxul
de date între ENEL şi Utilizator.
În ce priveşte echipamentele de reglare de tensiune şi de frecvenţă cât şi aparatele de
monitorizare, de măsurare şi de telecomunicaţie între gestionarul de reţea şi Utilizator
raspund cerinţelor Codului Tehnic (RED şi RET).
Raporturile între ENEL şi Utilizator trebuie să fie în conformitate cu regulile generale

enumerate mai jos.
- Exploatarea, şi în special conducerea, părţilor de la litera a) precedentă trebuie să fie
efectuată ţinând cont de indicaţiile ENEL, care determină configurările de reţea prin
intermediul comenzii echipamentelor de manevră. Intervenţia promptă şi punerea în
siguranţă a instalaţiilor trebuie să fie asigurate în timpi minimi. E necesar ca aceste
elemente de manevră să poată să fie acţionate, de comun acord cu ENEL, în timp de
24 de ore ale zilei şi pe parcursul întregului an, local sau comandate de la distanţă.
- Exploatarea părţilor de la litera b) precedentă trebuie să cuprindă efectuarea
reglajelor la protecţiile aferente instalaţiei de utilizare, reglaje stabilite de ENEL. În
caz de funcţionare necorespunzătoare, restabilirea funcţionalităţii depline trebuie să
survină în timpi minimi, ţinând cont de faptul protecţiile nu sunt disponibile trebuie
deconectată instalaţia.
- Gestionarea din partea Utilizatorului a aparatelor de la litera c) trebuie să asigure
deplina şi continua funcţionalitate, cât şi restabilirea acesteia în timpi minimi.
- Gestionarea din partea Utilizatorului a echipamentelor de la litera d) trebuie să
asigure aceleaşi functii asigurate pentru aparatele de la litera b), ţinând, oricum, cont
de micile criticităţi a timpilor de restabilire a părţilor de instalaţie în cauză faţă de
sistemele de protecţie şi control.
- Orice modificare a aparatelor de la punctele a), b), c) şi d) relevantă pentru
funcţionarea reţelei trebuie să fie stabilită cu ENEL.
- În caz de dezvoltare si/sau modificare a reţelei, Utilizatorul e obligat să îşi adapteze
echipamentele de la punctul precedent în funcţie de cerinţele ENEL.
- Mentenanţa aparatelor de la punctele a), b), c) şi d) relevantă pentru funcţionarea
reţelei trebuie să fie stabilită cu ENEL şi notificată acestuia.
7.5.2 Instalaţie de racordare la retea

Proiectarea, realizarea, mentenanţa, reparaţia şi exploatarea instalatiei de racordare sunt în
responsabilitatea ENEL.
61
În cadrul instalaţiei de racordare, instalaţia realizată în amonte de punctul de delimitare este
compusă din echipamente de manevră şi de separare ale ENEL.
Pe aceeaşi bară de ÎT care face parte din instalaţia de racordare, poate să fie prevăzută
realizarea unei derivaţii a unui transformator de ÎT/MT (Staţia de Transformare), funcţională
activităţii ENEL (de ex., distribuţia publică în medie tensiune). În acest caz, punerea la
dispoziţie a spaţiilor necesare activităţii ENEL nu direct funcţionale pentru racordarea
Utilizatorului trebuie să fie obiectul acordurilor specifice.
Instalaţia de racordare de regulă e realizata într-un spatiu pus la dispoziţie de către

Utilizator, la care accesul e rezervat în mod exclusiv personalului ENEL.
Instalaţia Utilizatorului trebuie să fie tot timpul separabilă de restul reţelei.
7.5.3 Instalaţia de utilizare pentru racordare

7.5.3.1 Echipamente prevăzute
Instalaţiile de utilizare pentru racordare trebuie să rezulte ca fiind racordate la reţea prin
intermediul unuia sau mai multor dispozitive de separare şi întrerupere.
În special, sunt necesare in toate cazurile echipamentele enumerate în continuare; în funcţie
de tipul de instalaţie ce trebuie racordat (instalaţie producător sau consumator) sunt
necesare dispozitivele, specificate la 7.6.1.
- separator general, pus imediat în aval după fiecare punct de delimitare şi destinat să
separe instalaţia de utilizare de instalatia de racordare.
- întreruptor general, pus imediat în aval după separatorul general şi e în măsură să
deconecteze de la retea întreaga instalaţie de utilizare. Acest întreruptor poate să fie
dotat cu un dispozitiv pentru punerea în paralel a reţelei şi în mod normal ar trebui să
fie prevăzut pentru toate tipologiile de Utilizatori11. Cu toate acestea, întreruptorul
general poate să fie omis dacă sunt respectate următoarele condiţii:
− bara Utilizatorului e amplasată imediat în aval după punctul de delimitare şi e
echipată în plus cu trei transformatoare de tensiune;
− pe bară sunt introduse nu mai mult de trei celule echipate cu transformatoare
de măsurare/protecţie imediat în aval după întreruptorul respectiv;
− instalaţia de utilizare nu e alimentată în derivaţie rigidă sau cu scheme reduse
pe o porţiune de reţea unde să fie adoptată o protecţie diferenţială de linie12.
- În cazul în care întreruptorului general îi lipsesc funcţiile atribuite în mod normal,
acestea sunt preluate de întreruptoarele imediate care sunt cuplate la bara
Utilizatorului, pe fiecare dintre acestea vor trebui prevăzute protecţii şi reglaje tipice
ale dispozitivului general.
- Funcţia întreruptorului general nu poate să fie preluata de către întreruptoare a căror
stare influenţează configuratia retelei ENEL.
Comanda de închidere a întreruptorului general trebuie să fie in sarcina Utilizatorului şi

modalitatea de operare este stabilită prin Convenţia de Exploatare.
11
Separatorul general împreună cu întreruptorul general e numit Dispozitiv general (DG).
12
Tipic, protecţia diferenţială de linie e adoptată atunci când sunt linii realizate în cablu.
62
7.5.3.2 Criterii de dimensionare
Separarea între Utilizator şi ENEL, în termeni de responsabilitate a exploatării, cu referire la
activitatea de conducere şi mentenanţă a instalaţiei de racordare, trebuie să fie uşor
identificabile pe scheme şi vizibile în teren.
Pentru instalaţiile existente în exploatare, separarea trebuie să se realizeze în mod

compatibil cu structura instalaţiei existente şi în special cu spaţiile disponibile.
Norma SR HD 637 S1 este punct de referinţă pentru proiectarea şi construcţia instalaţiei

pentru racordare. Componentele instalaţiei trebuie să corespundă cu standardele CEI şi
CENELEC.
Toate echipamentele vor trebui să fie dimensionate corespunzator cu caracteristicile reţelei

în punctul de racordare (de ex. tensiune şi curent nominal, curent de scurtcircuit, etc.).
Dimensiunile suprafetelor ocupate de către instalaţii şi de către construcţii trebuie să fie în

aşa fel încât să respecte distanţele de protectie şi siguranţă stabilită de catre Ord ANRE
4/2007 modificat de Ord. 49/2007.
ENEL poate modifica caracteristicile energiei furnizate Utilizatorului în propriile instalaţii, cât
şi criteriile de exploatare ale reţelei, în baza evoluţiilor normelor, ale progresului tehnologic
care interesează sistemele şi echipamentele şi situaţiile de reglementare, în functie de
evolutia standardelor internaţionale adoptate. În acest caz e necesară modificarea
instalaţiilor şi echipamentelor prin grija ENEL, respectiv a Utilizatorului pentru cele din
gestiunea sa. Utilizatorului îi va fi garantată o perioada necesară pentru adecvarea propriilor
instalaţii şi echipamente prin acorduri incheiate între părţi.
7.5.4 Puncte de racordare multiple şi alimentare de rezervă

Functionarea în paralel cu diferite puncte de racordare a instalatiei de utilizare este
reglementată de către ENEL.
În caz de prezenţă a punctelor de racordare multiple, chiar şi pentru alimentare de rezervă,

trebuie să fie prevăzute, la cererea ENEL, interblocaje mecanice. Aceste interblocaje trebuie
să acţioneze pe echipamente de manevră pentru a evita funcţionarea în paralel a sistemelor
electrice distincte.
Atunci când, din motive legate de complexitatea instalaţiilor sau de tipul echipamentelor, nu
sunt posibile soluţii cu interblocaje mecanice, vor trebui să se prevadă blocaje electrice
(interblocaje) redundante.
ENEL poate să se asigure de corecta funcţionare a interblocărilor participând la probele de

punere în funcţie a blocajelor în momentul punerii în funcţiune şi/sau solicitând, în orice
moment, efectuarea manevrelor aferente în prezenţa propriilor reprezentanţi.
Pentru a evita întreruperea serviciului de distributie în perioada de schimbare a stării

electrice a reţelei, prin acord prealabil între ENEL şi Utilizator, este admisa functionarea în
paralel numai pe perioada manevrelor sau doar prin sisteme de automatizare care să
verifice diferenţa dintre modulul tensiunilor şi defazajul acestora. Valorile maxime ale
parametrilor pentru functionarea în paralel sunt definite de către ENEL.
Durata de funcţionare în paralel, a posibilitatilor de alimentare, trebuie să fie cea mai scurtă
posibilă, compatibilă cu timpii de manevră şi de telecomandă a întreruptoarelor şi trebuie să
fie stabilită cu ENEL.
63
7.5.5 Instalaţia de legare la pământ
7.5.5.1 Dimensionare
Instalatia de legare la pamant, aferenta instalaţiei de racordare se realizeaza prin grija ENEL
Instalaţiei de utilizare pentru racordare trebuie să fie proiectată şi realizată prin grija
Utilizatorului.
Proiectarea instalatiei de legare la pamant trebuie să fie realizata prin grija Utilizatorului în
baza informaţiilor furnizate de către ENEL referitoare la: legarea maselor, a maselor străine,
a echipamentelor, a construcţiilor şi a oricăror alte elemente care influenţează tensiunile de
atingere şi de pas în instalaţiile de distributie şi în instalaţiile de utilizare pentru racordare.
În proiectul instalatiei de legare la pamant poate să se ţină cont de reducerea curentului la

pământ datorată conductorilor de protectie/insotire sau a ecranelor cablurilor în funcţie de
indicaţiile din Norma SR HD 637 S1. Realizarea acestei legături trebuie să fie stabilita printr-
un acord prealabil de ENEL cu Utilizatorul şi compatibil cu condiţiile specifice pentru
transmitere de potenţial periculos. În acest caz, ENEL trebuie să garanteze continuitatea
conductorului de protectie şi ecranarea cablurilor.
Informaţia despre disponibilitatea sau nu a conductorului de protectie şi ecranarea cablurilor,

pentru scopul prezentului paragraf trebuie să fie furnizata Utilizatorului de catre ENEL
împreună cu informaţiile de mai sus.
Dimensionarea instalatiei de legare la pamant a instalaţiei utilizatorului trebuie să fie

efectuată de către Utilizator în baza valorii curent IE (după cum e definită în Norma SR HD
637 S1) şi a timpului de eliminare a defectului.
ENEL trebuie să furnizeze Utilizatorului, la cererea acestuia, valoarea curentului de defect

monofazat IF (după cum e definită în Norma SR HD 637 S1) şi timpul de eliminare a
defectului (vezi şi în 5.1.1.8).
7.5.5.2 Verificări
Verificările iniţiale ale instalaţiei de legare la pământ aferenta instalaţiei de utilizare trebuie
să fie efectuate prin intermediul măsurării tensiunii de atingere şi de pas, în funcţie de
indicaţiile conţinute în Norma SR HD 637 S1, în ceea ce priveşte valorile de UT şi US. În
special, se cere ca verificările să fie făcute cu un instrument capabil care să alimenteze
circuitul de curent cu cel puţin 50 A. La finalul verificării se va intocmi un buletin de verificare
în care sunt indicate metodologia de verificare şi rezultatele verificării cu indicarea valorilor
măsurate a tensiunilor de atingere şi de pas şi punctele în care sau efectuat măsuratorile.
Verificarea iniţială a instalaţiei de legare la pământ a instalatiei de racordare este de

competenţa ENEL şi va fi efectuată prin grija acestuia13; iar reprezentanţii Utilizatorului vor
putea să asiste la aceste verificări. E de dorit ca cele două verificări să se desfăşoare
contextual prin acord prealabil între părţi, pentru că, în mod normal, efectuarea acestor
măsurători implică în mod tipic folosirea unei prize de pamant auxiliare pentru inchiderea
circuitului curentului de masurare cu legaturi provizorii (circuit prin injecţie de curent); ENEL
pune la dispoziţie (prin acorduri prealabile cu Utilizatorul) o linie proprie de alimentare, cât şi
instalaţia de legare la pământ a unei instalaţii auxiliare la care, respectivul circuit de curent
este priza auxiliara de curent.
13
E recomandabil ca părţile să se pună de acord în aşa fel încât Utilizatorului să îi revină sarcina de a verifica
ambele instalaţii, în timp ce ENEL pune la dispoziţie circuitul de curent şi priza de pamant auxiliar, compatibil cu
exigenţele exploatării reţelei şi de alimentare ale altor Utilizatori.
64
Înainte de punere în functie, Utilizatorul transmite ENEL o copie a Declaratiei de
conformitate eliberată de un electrician (autorizat). Această declaraţie se refera la întreaga
instalaţie electrică ce poate fi folosita sau poate să fie limitată doar la instalaţia de legare la
pământ.
La această declaraţie trebuie adăugat Buletinul de verificare a prizei de pamant care se

refera la măsurarea tensiunilor de atingere şi de pas (pentru instalaţia de utilizare), pe care
firma Constructoare trebuie să-l dea Utilizatorului în baza unei conventii contractuale care se
va introduce în mod explicit în acordurile dintre Utilizator şi Constructor. ENEL are dreptul de
a asista la aceste verificări conform legislatiei în vigoare.
Verificările periodice a instalaţiei de legare la pământ a instalatiei de utilizare sunt în

exclusivitate obligatia Utilizatorului, care va transmite la ENEL copia buletinului de verificare
cu verificările efectuate în conformitate cu SR HD 637 S114.
ENEL va comunica Utilizatorului variaţiile semnificative şi permanente ale valorilor curentului

de defect monofazat şi/sau timpul de eliminare a defectului prin intermediul unei scrisori
recomandate transmise cu aviz de primire. (Anexa L).
Pentru a comunica Utilizatorului valoarea curentului de defect monofazat, ENEL, care

exploatează reţeaua de înaltă tensiune, trebuie să menţină actualizate datele cu frecvenţa
masuratorilor cel puţin anuale.
Calculul se face cu referire la starea electrică normală de functionare normală a reţelei de ÎT;
nu se vor lua în considerare, situaţii care nu sunt permanente, de ex. defecte, modificări de
configuratie .
Prin variaţie semnificativă şi permanentă a timpului de intervenţie, se înţelege orice tip de

variaţie (crescătoare) a timpului de intervenţie.
În cazul curentului de defect, prin variaţie semnificativă şi permanentă, se înţelege o variaţie

stabilă (de ex. crestere semnificativă a curentului ca urmare a aparitiei de linii noi sau staţii,
sau instalaţii de producere) a curentului de defect monofazat superioară valorii deja
comunicate Utilizatorului15.
Verificările periodice ale instalaţiei de legare la pământ din gestiunea ENEL sunt obligatia
acestuia. Este de dorit ca verificarile să se efectueze de comun acord.
Utilizatorul rămâne proprietarul exclusiv şi responsabil a instalatiei legare la pamant, inclusiv

pentru mentenanţă, exploatare şi eventuale prevederi de racordare care se dovedesc
necesare pentru a reintra în limitele de securitate, fiind excluse extinderile sau modificările
instalaţiei efectuate de către ENEL16.
7.5.5.3 Racordari la alte instalaţii de legare la pământ
Atunci când e necesar se menţin separate instalaţiile de legare la pământ de partea
instalaţiilor Utilizatorului la care sunt legate masele echipamentelor de ÎT de restul instalaţiei
de legare la pământ a Utilizatorului (de ex. staţie de ÎT cu transformatoare ÎT/MT ale
Utilizatorului, situate la distanţă corespunzatoare faţă de restul instalaţiei de MT şi JT a
Utilizatorului), pentru a evita tensiuni intre diferite instalatii de legare la pamant, în cazul în
14
În alternativă, prin comunicare prealabilă în faza de racordare, poate să se folosească un sistem de poştă
electronică certificat.
15
Doar dacă variaţia depăşeşte 10 ℅.
16
Prin extinderi sau modificări se înţelege chiar şi adăugarea (sau aşezare diferită) de mase care nu sunt
cuprinse în informaţiile restrictive furnizate în fază de proiect (vezi 7.5.5.1).
65
care tensiunea de defect la pamant în timpul unui defect cu pamantul la ÎT care depaseste
nivelul de izolatie la frecventa industriala a echipamentului, trebuie prevăzut un
transformator de izolare dimensionat corespunzator.
7.5.6 Responsabilitati privind securitatea
ENEL şi Utilizatorul adoptă reguli de securitate pentru executarea de lucrări în instalaţia
proprie, în acord cu toate normele în vigoare (SR EN 50110 – 1) şi cu procedurile adoptate
de ENEL, prevăzând, printre altele, măsurile de securitate în punctele de separare şi la locul
de muncă.
ENEL şi Utilizatorii actualizează regulile de securitate in conformitate cu normativele în
vigoare şi modificările instalaţiilor.
7.5.7 Indisponibilitate datorită lucrarilor de mentenanţa

Programele de mentenanţă ale instalaţiei de utilizare care pot afecta buna functionare a
instalatiei de racordare trebuie stabilite de comun acord şi aprobate de către ENEL, pentru a
fi puse în concordanta cu planurile de mentenanţă ale reţelei.
Utilizatorul trebuie să:

- comunice ENEL perioada cand poate fi intrerupt la termenii stabiliţi de către acesta;
- comunice la timp orice cerere de modificare;
- coordoneze planurile de lucrări proprii cu cele ale ENEL, respectând programele
stabilite de comun acord.
Programele de mentenanţă ale tuturor celorlalte elemente de retea (relee, sisteme de
comunicatie, etc.) care nu pot fi intrerupte, trebuie să fie comunicate la ENEL cu o perioadă
de timp înainte şi să fie aprobate de către acesta.
7.5.8 Servicii auxiliare

Utilizatorul e obligat să furnizeze în zona de competenţă al ENEL o alimentare trifazată de
JT cu nul, derivată de la instalaţia proprie, cu o putere adecvată la exigenţele instalaţiei de
racordare (în general 10 kVA pentru racordări în antenă sau derivaţie, şi de 30 kVA pentru
racordări în intrare – ieşire).
Legarea la pământ a nulului de JT trebuie să fie efectuată la aceeaşi instalaţie de legare la

pământ a instalaţiei de reţea pentru racordare.
Pentru racordarile în intrare – ieşire la linia de ÎT, indisponibilitatea cu această alimentare

trebuie să fie limitată la două ore de la comunicarea din partea ENEL, de exemplu prin
intermediul grupului electrogen sau o ulterioară alimentare de rezervă.
În acest caz (racordarea în intrare – ieşire), faţă de alimentarea de rezervă pusă la dispoziţie
de Utilizator, rămâne la atitudinea ENEL să dispuna o ulterioară alimentare, pentru servicii
auxiliare, racordata la o retea de MT sau de JT pentru alimentarea de rezerva, în funcţie de
condiţiile stabilite de către ANRE.
7.5.9 Caracteristicile suprafetelor şi spatiile aferente instalaţiei de racordare

Pentru realizarea instalaţiei de racordare Utilizatorul trebuie să pună la dispoziţia ENEL un
spatiu echipat corespunzător, în care trebuie să fie realizată şi construcţia pentru serviciile
auxiliare. Cu privire la acest fapt, se precizează următoarele:
- Racordare intrare – ieşire: suprafata care va fi pusa la dispoziţie este
destinată instalaţiei de racordare.
66
- Racordare în antenă din Staţia de Transformare: suprafata care va fi pusa la
dispoziţie este necesara pentru o eventuala separare (şi măsurare în caz de
Consumator).
- Racordare în derivaţie T : suprafata care va fi pusa la dispoziţie este destinată
instalaţiei de racordare. (şi măsurare în caz de Consumator).
În cazul în care se utilizeaza racordarea derivaţiei în T se utlizeaza separatorul A terenul
necesar instalatiei de racordare se obtine prin grija Utilizatorului.
În cazul racordarii în antenă sau în derivaţie T, e opţiunea ENEL de a solicita ca suprafetele

destinate instalaţiei de reţea pentru racordare să permită dezvoltarea unei viitoare racordari
în intrare – ieşire.
Suprafetele în discuţie rămân în proprietatea Utilizatorului cu cesionare cu drept de folosinţă

pentru ENEL pe toată durata în care contractul de distributie cu ENEL rămâne în vigoare.
Atunci când ENEL consideră necesar să îşi asigure disponibilitatea suprafetei pentru
propriile exigenţe chiar şi în eventualitatea unei incetari a racordarii Utilizatorului, trebuie să
fie stipulat un act de servitute nestrămutabilă, cu opţiunea de achiziţionare a terenului cu
drept de preemţiune. (privilegiu pe care îl are cineva printr-un contract sau printr-o lege, la o
vânzare-cumpărare, de a fi, în condiţii egale, cel preferat dintre mai mulţi cumpărători.)
Suprafata pusa la dispoziţia ENEL trebuie să aiba acces direct din domeniul public; în
cazul racordarii în antenă sau în T, atunci când această suprafata este pe proprietatea
Utilizatorului accesul în siguranţă din partea ENEL (cu mijloace specifice pentru
operaţiile pe care trebuie să le îndeplinească) trebuie să fie garantat în orice moment
şi fără preaviz.
Suprafetele vor trebui să fie prevăzute cu iluminat extern comandat de un întrerupător cu

senzor de lumina.
Toate construcţiile civile, cuprinzând proiectarea de executie, necesare pentru realizarea

instalaţiei de racordare (clădire, împrejmuiri, fundaţii, canale, tuburi pentru trecerea cabluri
de JT, etc.) trebuie să corespundă prescriptiilor ENEL. Construcţiile vor fi executate de către
Utilizator, care are opţiunea de a alege executantul acestor instalatii. Proiectarea instalatiei
va trebui să fie aprobată de ENEL; conditiile fundamentale care trebuie îndeplinite sunt
următoarele:
- separarea de gestiune dintre instalaţia ENEL şi cea a Utilizatorului trebuie să fie
realizată prin intermediul unei împrejmuiri înalte de cel puţin 2 metri, preferabil din
plasă nemetalică sau din panouri nemetalice (cărămidă, prefabricate din ciment,
etc.), astfel încât să permită delimitarea instalaţiilor;
- accesul la statia ENEL trebuie să fie din domeniul public în mod direct şi să se
efectueze de preferinţă printr-o poartă de tip culisant, care să permită intrarea cu o
autoutilitară cu capacitate de până la 10 tone, şi lăţime de cel puţin 5 metri;
necesară pentru reparatii speciale ale instalaţiilor, sau pentru exigente de siguranţă
industrială; se poate deroga de la acest principiu doar dacă va fi garantat tot timpul
personalului ENEL accesul rapid şi în siguranţă la instalaţiile de competenţa
acestuia.
- drumul de acces trebuie să fie asfaltat, în timp ce pentru suprafaţa unde se vor
instala echipamentele trebuie să se folosească un pavaj adecvat;
Construcţia trebuie să fie în conformitate cu Normele legale şi tehnice care sunt în vigoare,
trebuie să aibă caracteristici statice, mecanice şi structurale (de ex. protejate împotriva
67
agenţilor atmosferici) adecvate folosirii sale, în funcţie de ceea ce e prevăzut de normele în
vigoare şi de prescriptiile ENEL, şi trebuie să fie compusă din:
- un spatiu pentru contoare (doar pentru Consumatori, dimensiuni indicative 2,0 m x
3,5 m, înălţime 2,8 m), pentru măsura de ÎT care trebuie să fie realizată cu uşi
distincte dotate cu încuietori diferite, în aşa fel încât personalul ENEL şi cel al
Utilizatorului să poată intra doar la instalaţia de competenţă proprie;
- pentru racordurile în intrare – ieşire, alte trei spatii, (prezenţa întreruptoarelor de ÎT
în partea ENEL); incaperi accesibile doar ENEL, sunt destinate după cum
urmează: un spatiu pentru amplasarea celulelor (dimensiuni indicative 6,0 m x 3,5
m x 2,8 m), un spatiu pentru bateria stationara de la servicii auxiliare (dimensiuni
indicative 2,0 m x 3,5 m x 2,8 m) şi un spatiu pentru telecontrol (dimensiuni
indicative 2 m x 3,5 m x 2,8 m). Spatiul pentru exploatarea bateriei staţionare
trebuie să fie realizata în conformitate cu Norma SR EN 50272 – 2 şi cu ISSPM –
01 -2007 care sunt în vigoare.
Construcţia, în plus, mai trebuie să fie dotată cu o instalaţie electrică pentru servicii auxiliare
(iluminat şi forţa) cât şi cu climatizare pentru vară şi iarnă.
7.5.10 Caracteristicile componentelor electrice

Prescriptiile următoare se aplică la instalaţia de reţea pentru racordare şi la instalaţia de
utilizare.
Toate părţile din instalaţie şi toate echipamentele trebuie să corespundă normativelor în

vigoare si trebuie să fie în conformitate cu procesul verbal de recepţie finala a statiei. Părţile
importante din instalatie în scopul fiabilităţii şi a continuităţii serviciului de reţea (ca de ex.
maşini, echipamente sau sisteme de control) trebuie să fie furnizate de către Constructorii
care operează în regim de calitate, în conformitate cu SR EN ISO 9001.
Toate echipamentele şi toate circuitele, primare şi secundare, trebuie să prezinte

caracteristici de funcţionare şi suprasarcină, permanentă sau tranzitorie, corespunzătoare
caracteristicilor nominale şi curenţilor maximi de scurtcircuit ale reţelei în punctele de
racordare.
Pentru importanţa specială a Dispozitivului General (căruia îi sunt delegate funcţii de

intervenţie selectivă în caz de defect intern la reţeaua Utilizatorului) prescriptiile sunt trecute
în paragraful urmator.
7.5.11 Dispozitiv General

Dispozitivul General trebuie să corespundă prevederilor conţinute la 7.5.3.1. Funcţiile de
protecţie asociate DG sunt detaliate în paragraful care urmează.
7.5.12 Sistemul de protecţie asociat la Dispozitivul General
7.5.12.1 Criterii generale

Sistemele de protecţie ale Utilizatorului şi ale reţelei trebuie să:
- contribuie la identificarea sigură a elementelor defecte ale sistemului electric şi la
eliminarea lor pentru a accelera diagnoza întreruperii şi reluarea serviciului;
- fie coordonate corespunzator;
- fie monitorizate, pentru a confirma functionarea şi analiza întreruperilor;
- asigure rezerva reciprocă în caz de funcţionări necorespunzătoare.
68
Alegerea sistemului de protecţie al Utilizatorului (pentru aspectele importante pentru reţeaua
de distribuţie) trebuie să fie efectuata urmărind indicaţiile ENEL, ţinând cont printre altele, de
următoarele aspecte:
- starea protecţiilor în staţiile limitrofe;
- scheme de racordare;
- caracteristici ale instalaţiei de reţea pentru racordare, ale instalaţiei de utilizare
pentru racordare şi de restul instalaţiei Utilizatorului (executate în aer, SF6, etc.);
- caracteristici de legătură (linie aeriană, în cablu, mixtă).
Caracteristicile şi tipologia releelor ce se folosesc va trebui să ţină cont de tipul instalaţiei
Utilizatorului (Consumator sau Producător).
Utilizatorul şi ENEL sunt responsabili de corecta funcţionare a propriilor sisteme de protecţie.

Aceste sisteme trebuie să fie întreţinute corect. În caz de intervenţii intempestive, sau a
lipsei intervenţiei sistemului de protecţie a Utilizatorului, la cerere Utilizatorul însuşi trebuie
să furnizeze ENEL (şi Transelectrica) informaţiile necesare pentru reconstituirea
evenimentului. Proceduri analoage se aplică ENEL în caz de funcţionare necorespunzătoare
a sistemului de protecţie din competenţa acestuia. În caz de funcţionare necorespunzătoare
a sistemului de protecţie de la Utilizator, ENEL şi Transelectrica au dreptul de a cere revizia
sistemului şi imediata adoptare a prevederilor corective.
În ce priveşte informaţiile pe care Utilizatorul trebuie să le furnizeze ENEL (şi

Transelectrica), acestea sunt specificate în Ordinul 35/2004 Codul tehnic RET – revizia 1
Ordinul 20/2004 şi Ord 51/2009 pentru Producători; pentru ceilalţi Utilizatori aceste
informaţiile constau în semnalizări de demarare şi declanşare a protecţiilor, cât şi în
eventuale diagrame de la osciloperturbografele prezente în instalaţie.
Echipamentele din instalaţia Utilizatorului trebuie să fie protejate împotriva solicitărilor

datorate defectelor neeliminate de protecţiile de reţea (ca de ex. defecte longitudinale17).
Aceste echipamente mai trebuie în plus să reziste la solicitările datorate defectelor de reţea,
şi la eventualele reanclanşări efectuate din reţeaua proprie.
7.5.12.2 Protecţiile adoptate de Utilizatori

În punctul de delimitare ENEL nu este obligat să instaleze echipamente de protecţie.
Sistemul de protecţie (sau Sistemul de Protecţie Generală, denumit SPG în continuare)

asociat Dispozitivului General e compus din:
- transformatoare de curent (şi, dacă sunt prevăzute transformatoare de tensiune) cu
conectările aferente la releele de protecţie;
- relee de protecţie (Protecţii Generale, PG în continuare) cu alimentarea aferentă;
- circuite pentru comanda declanşării întreruptorului.
SPG trebuie să fie în măsură să funcţioneze corect pe tot domeniul de variatie a curentului şi
a tensiunii care se pot apare în condiţii de defect pentru care au fost prevăzute.
Protecţiile împotriva defectelor interne18 trebuie să prevadă izolarea în mod definitiv şi

selectiv doar a părţii cu defect din instalaţia Utilizatorului, compatibilă cu schema de
17
Cazul cel mai obişnuit de defect longitudinal constă în întreruperea de fază.
18
Prin defecte interne se înţeleg defecte care au origine în interiorul instalaţiei Utilizatorului.
69
racordare adoptată, fără să implice părţi de reţea sau alţi Utilizatori în mod direct sau indirect
racordati.
Aceste protecţii (Protecţie Generală, PG în continuare) trebuie să acţioneze pe întreruptorul

general (sau pe întreruptoarele fixate pe bara Utilizatorului în cazul în care DG lipseste).
Funcţiile descrise mai sus trebuie să fie garantate, de exemplu19 prin intermediul:
- protecţiei maximale de curent trifazat cu două trepte independente de timp;
- protecţie care prevede separarea Utilizatorului de la reţea declanşând dispozitivul
general în caz de lipsă de tensiune auxiliară, de exemplu realizată cu un releu de
minimă tensiune.
Atunci când nu e garantată tot timpul imediata posibilitate de manevră20 a întreruptorului
general (DG) la cererea ENEL, e dreptul ENEL de a-i cere Utilizatorului instalarea unui releu
de minimă de tensiune cu acţiune temporizată, în măsură să deschidă întreruptorul general
ca urmare a unei nealimentări prelungite a instalaţiei proprii.
Dat fiind specificul funcţiilor care trebuie să fie garantate de PG în raport cu caracteristicile
speciale ale reţelei de ÎT de distribuţie, cât şi necesitatea cu grad înalt de fiabilitate şi
rapiditate a intervenţiei pe care această protecţie trebuie să o garanteze, în anexa C se
descriu detaliat cerinţele Sistemului de Protecţie Generală.
7.5.12.3 Reglajul dispozitivelor de protecţie

Reglajele tuturor protecţiilor electrice, principale şi de rezervă, oriunde instalate (în staţii/post
de transformare, în instalaţia de racordare, în instalaţia Producătorului), care să condiţioneze
eliminarea defectele pe reţea sunt stabilite de către ENEL prin intermediul procedurilor
codificate, de comun acord cu Transelectrica, în conformitate cu prevederile din Codurile
Tehnice RED şi RET.
ENEL şi Utilizatorul, pentru acest scop, trebuie să schimbe între ei informaţiile necesare.
7.5.12.4 Intervenţii pe dispozitivele de protecţie

Reglajul protecţiilor generale depinde de caracteristicile instalaţiei Utilizatorului şi de reţeaua
de alimentare. Valorile de reglaj a protecţiilor generale trebuie să fie setate de către Utilizator
în baza a ceea ce îi este comunicat de către ENEL de comun acord cu Transelectrica;
ţinând cont de specificul instalaţiilor de ÎT, reglajele protecţiilor trebuie să fie indicate la
fiecare caz, în funcţie de criteriile de selectivitate.
Caracteristicile funcţionale şi reglajele protecţiilor electrice, stabilite de comun acord sau

deja setate pe aceste protecţii, nu pot să fie modificate de către Utilizator fără acordul
prealabil cu ENEL.
Utilizatorul e obligat să adapteze protecţiile din propriile instalaţii, care pot influenta corecta
funcţionare a reţelei, avand caracteristici insuficiente pentru a corespunde prevederilor
prezentei Norme.
7.5.12.5 Dispozitive de reanclanşare automată

Protecţiilor de linie în mod tipic îi sunt asociate dispozitive de reanclanşare rapidă şi
temporizata.
19
Pentru protecţie împotriva defectelor interne a instalaţiilor Producătorilor, a se vedea şi Norma ANRE (Codul
Tehnic RED şi RET).
20
Această posibilitate este garantată atunci când instalaţia este urmărită în mod permanent de personal în
măsură să efectueze manevre sau manevrare în telesupraveghere la cererea ENEL.
70
ENEL şi Transelectrica stabilesc de comun acord, în funcţie de caracteristicile instalaţiei
Utilizatorului şi a reţelei, tipul de reanclanşare (unipolară, tripolară, uni – tripolară) ce trebuie
adoptată, iar acolo unde e necesar, conditii de paralelism, în funcţie de prevederile conţinute
în Codul Tehnic RED.
Aceste alegeri trebuie să fie făcute în funcţie de criteriile adoptate uzual pentru liniile de la
reţeaua de distributie/transport cu nivel egal de tensiune.
În general, reanclanşarea temporizata tripolară nu se adoptă la legăturile directe aferente

pentru Producători, pentru a evita solicitările mecanice inadmisibile pe generatoarele
prezente, şi în tronsoanele succesive de reţea. În cazuri speciale, reanclanşarea rapidă
tripolară poate să fie adoptată şi în vecinătatea Producătorilor, stabiliind criterii oportune de
funcţionare în siguranta. În alternativă, poate să fie cerută declanşarea şi reanclanşarea uni
– tripolară, chiar adecvând întreruptoarele de la reţeaua existentă. Pe celulele de ÎT aferente
liniilor în cablu de regula nu se activează dispozitivul RAR.
Proprietarul fiecărei componente sau echipament garantează corespondenţa componentei

sau a echipamentului cu cerinţele de mai sus.
7.5.13 Starea neutrului

Pentru tensiuni egale sau mai mari de 110 kV, neutrul transformatoarelor de putere din
centrale şi de interconectare între reţele, trebuie să fie prevazute cu neutrul de pe partea de
ÎT accesibil. Pentru a permite circulaţia de curent homopolar, aceste transformatoare ar
trebui să aibă o înfăşurare cu conexiunea în triunghi.
7.5.14 Sisteme de comunicaţie

Utilizatorul trebuie să transmită la ENEL, dacă acesta îi cere, semnalizarile şi măsurătorile
stabilite în faza de definire a racordarii numai punctul de racordare.
Pentru Utilizatorii a căror instalaţii cuprind unităţi (de producere sau de consum) importante,
sistemele de control în timp real, de comunicatie, telereglare şi teletransmisie de date,
telefonie şi telecomenzi trebuie să fie compatibile cu cerintele din Codurile tehnice RED şi
RET.
Doar pentru liniile de racordare a instalaţiei la reţea vor putea să fie cerute de către
Utilizator, dacă sunt disponibile, informaţii importante din:
- registratoare cronologice a evenimentelor;
- semnalizari locale;
- dispozitive pentru monitorizarea calităţii tensiunii.
Se recomandă ca protocoalele de comunicaţie să fie în conformitate cu normele din seria
CEI 60870.
7.6 Reguli tehnice de racordare pentru Consumatori

Prevederile prezentului paragraf se aplică la toate echipamentele electrice racordate direct
la reţeaua care preiau energie pentru utilizare proprie, prin racordari unice (un singur punct
de consum) sau multiple.
7.6.1 Dispozitive pentru întreruperea sarcinii

Întreruperea de sarcina se efectuează:
- cu dispozitive locale (DAS), bazate pe măsurarea frecvenţei şi/sau a tensiunii;
71
- cu dispozitive centralizate de către DET (DM-deconectari manuale).
Întreruperea de sarcină cu dispozitive locale se va realiza, in functie de variaţia de frecvenţă,
în aşa fel încât să asigure o deconectare selectiva de sarcină minima (în MW) necesară
pentru a restabili frecvenţa nominală. În acest scop, la cererea DET, vor fi instalate de către
ENEL în propriile instalaţii dispozitive specifice pentru întreruperea sarcinilor sensibile la
frecvenţă (DAS) şi/sau la variatia acesteia care să poată să acţioneze pe întreruptoarele
liniilor de alimentare ale Utilizatorilor.
Pentru întreruperile de sarcina efectuate cu dispozitive centralizate se aplică regulile din

Codul Tehnic RED.
Necesitatea şi modalitatea de instalare a dispozitivelor de întrerupere de sarcina sunt

definite în faza de racordare, sau în faza urmatoare, în funcţie de evoluţia Planurilor de
securitate a sistemului.
În cazul Utilizatorilor care se pot întrerupe, trebuie să se respecte prevederile conţinute în

Codul Tehnic RED.
7.6.2 Limite de schimb de putere reactivă

Valorile limită ale factorului de putere permise în punctul de delimitare trebuie să fie stabilite
de comun acord în Contractul de Distribuţie, cu respectarea normativelor tehnice în vigoare
şi a Codului Tehnic RED.
7.7 Reguli tehnice de racordare pentru Producători

Racordarea pentru Producători e stabilita în paragraful 7.7.2, pentru Producătorii a căror
instalaţii nu cuprind unităţi de producere dispecerizabile; racordarea restului de Producători
este în schimb stabilita de paragraful 7.7.3. Anumite cerinţe de protecţie specifice, legate de
reţeaua de ÎT, sunt prezentate în continuare.
7.7.1 Prescriptii generale
7.7.1.1 Teledeclanşare rapidă pentru protecţie

Avand în vedere caracteristicile instalaţiilor şi schema de racordare, cu scopul de a garanta
selectivitatea intervenţiei şi posibilitatea de eliminare a defectului ENEL şi/sau DET pot să
impună folosirea de sisteme de teledeclanşare directă care să acţioneze pe întreruptoarele
generale sau de interfaţă.
7.7.1.2 Teleprotecţie şi diferenţiale longitudinale

În cazul liniilor scurte sau cu mai mult de două capete, extremitatea din competenţa
Utilizatorului trebuie să fie echipată cu protecţii şi echipamente de teleprotecţie compatibile
cu cele adoptate pe reţea.
În cazul folosirii protecţiilor diferenţiale longitudinale de linie, echipamentele de la capete

trebuie să fie identice (acelaşi fabricant şi acelaşi tip).
7.7.2 Producători nedispecerizabili

Regulile tehnice de racordare de la acest paragraf se aplică exclusiv producătorilor
nedispecerizabili. La cererea Producătorului, atunci când condiţiile de la reţea o permit, se
aplica, în alternativă cu ceea ce e prevăzut în paragraful prezent, soluţiile specificate la 7.7.3
pentru unităţi de producere dispecerizabile.
7.7.2.1 Instalaţie de utilizare. Echipamente prevăzute
72
În plus de ceea ce e prevăzut la 7.5, pentru instalaţiile Producatorului trebuie să fie prezente
următoarele echipamente (vezi Fig. 17):
- întreruptor de generator, în măsură să excludă fiecare grup de generare. Acest
întreruptor trebuie să fie dotat cu un dispozitiv pentru punerea în paralel;
- întreruptor de interfaţă, în măsură să asigure separarea unei porţiuni de reţea a
Producătorului cuprinzând eventuale linii, unul sau mai multe generatoare,
eventualele sarcini esenţiale şi eventualele sarcini privilegiate în aşa fel încât să
permită funcţionarea lor separată de reţea. Acesta trebuie să cuprindă un dispozitiv
pentru punerea în paralel între reţele.
În anumite cazuri, întreruptoarele pot să cuprindă mai multe funcţii dintre cele enumerate
înainte, dacă:
- între punctul de racordare şi fiecare grup de generare sunt instalate cel puţin două
întreruptoare;
- întreruptoarele indeplinesc toate funcţiile prevăzute pentru fiecare întreruptor
individual.
Manevra întreruptoarelor de generator şi de interfaţă îi revine exclusiv Producatorului.
Fig. 17 – Configurare generală a instalaţiei Producătorului
7.7.2.2 Performanţele aferente instalaţiilor producătorului

Performanţele instalaţiilor producătorului, atât în condiţii normale, cât şi în caz de defect sunt
definite de Norma ANRE (Codul Tehnic RED, Cod Tehnic RET şi Ordinul 51/2009 Condiţii
tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centrale electrice eoliene).
73
7.7.2.3 Protecţii ale grupurilor de generare
Alegerea sistemului de protecţie şi a reglării acesteia trebuie să fie efectuată în mod
coordonat intre ENEL şi DET în baza a ceea ce e prevăzut în Codul Tehnic RED, ţinând
cont de:
- schema de racordare adoptată (în intrare – ieşire, în antenă, etc.);
- puterea nominală totală a instalaţiei de producere;
- caracteristici de realizare a instalaţiei de producere, a instalaţiei de racordare, a
staţiei aferenta unitatii de producere ;
- caracteristici ale liniei de racordare între instalaţia de reţea pentru racordare şi
staţia (sau staţiile) de conectare (linie aeriană, în cablu, mixtă, etc.).
Trebuie să fie prevăzute protecţii de rezervă care, coordonate în mod corect, inlocuiesc lipsa
intervenţiei protecţiilor principale.
7.7.2.4 Protecţii împotriva defectelor interne în instalaţia de utilizare
Protecţiile grupurilor de generare la defecte interne sunt descrise în Codul Tehnic RET şi
Ord 51/2009; acestea trebuie să izoleze rapid defectul în aşa fel încât să minimizeze
perturbaţiile induse în reţeaua de distribuţie.
7.7.2.5 Dispozitive specifice pentru separarea reţelei
Deconectarea grupurilor de generare de la reţeaua de ÎT cu ajutorul dispozitivului de
interfaţă trebuie să survină în următoarele cazuri:
- funcţionare în reţea separată, cuprinzând şi cazul separării temporare a reţelei prin
efectul de deschidere şi succesiva reanclanşare rapidă tripolară pe întreruptoarele
de reţea puse la instalaţia Utilizatorului;
- defecte21 sau funcţionări anormale22 ale reţelei de ÎT, în conformitate cu ceea ce e
solicitat de ENEL şi eventual de către DET.
Deconectarea grupurilor trebuie să se realizeze prin intermediul intervenţiei protecţiei de
interfaţă, a căror cerinţe funcţionale sunt trecute în Anexa E.
Pentru instalaţiile conectate, direct sau prin intermediul liniei, la instalaţiile de racordare
dotate cu protecţii împotriva refuzului de declanşare întreruptor, instalaţia Utilizatorului
trebuie să fie prevazută cu posibilitatea de a primi comandă de declanşare, ca apoi să o
redirectioneze către întreruptoarele destinate să elimine contribuţia generatoarelor la defect.
În Conventia de Exploatare, se vor fi stabili modalităţile de deconectare la defecte externe

pentru a permite reanclanşarea rapidă tripolară chiar şi în proximitatea grupurilor.
În toate situaţiile şi racordările, Producătorul poate să continue să alimenteze instalaţia să

internă in insula.
În ceea ce priveşte liniile de ÎT aferente instalaţiei de racordare trebuie să fie protejate în

funcţie de criteriile adoptate de către DET pentru liniile din reţeaua de transport/distributie cu
acelaşi nivel de tensiune.
În instalaţia de racordare trebuie să fie instalate întreruptoare în măsură să întrerupă

curentul maxim de scurtcircuit, provenit de la reţea sau de la instalaţia Utilizatorului, calculat
de ENEL.
21
Se înţeleg, în special, acele defecte în măsură să ducă la scoaterea din alimentare a Producătorului.
22
Se înţeleg, în special, funcţionările de reţea cu o frecvenţă şi o tensiune peste limitele cerute de către ENEL si
Transelectrica, nu neapărat să coincidă cu limitele de exploatare.
74
7.7.3 Producători dispecerizabili
Pentru Producatori cu instalaţii care cuprind unităţi de producere dispecerizabile, se aplică
prevederile conţinute în Codurile Tehnice RED şi RET.
7.7.4 Funcţionarea grupului din reţea în insula

În condiţii excepţionale si de funcţionare a reţelei, ENEL şi/sau DEN pot să prevadă
funcţionarea în insula a unei porţiuni de reţea, prin acord prealabil cu Utilizatorii titulari de
instalaţii de generare realizate cu un sistem specific de reglaj. În această circumstanţă
grupurile de generare sunt solicitate de ample variaţii de putere care cauzează intervenţia
regulatoarelor de frecvenţă şi de tensiune. În caz de furnizare a acestui serviciu, grupurile de
generare (şi reţeaua Producătorului, dacă e prezentă) trebuie să fie în măsură să
funcţioneze racordate la reţea izolate de restul acesteia, în funcţie de acordurile specifice
între ENEL şi /sau DET.
7.7.5 Informaţii pentru evidenta evenimentelor

Pentru evidenta evenimentelor trebuie să fie disponibile atât pentru ENEL cât şi pentru DET,
dacă aceştia o cer, cel puţin:
- înregistrări cronologice a evenimentelor;
- înregistrări ale semnalelor locale.

Regimul de schimb al puterii reactive e definit de normele în vigoare şi de Codurile Tehnice
RED şi RET. Eventualele regimuri diferite derivate din exigenţe speciale datorate tipologiei
instalaţiei Utilizatorului şi/sau a reţelei la care e racordat trebuie să fie stabilite de comun
acord cu ENEL şi descrise în Conventia de Exploatare .
7.8 Reguli tehnice pentru racordare reţelelor interne de utilizare

Atunci când sistemele interne de utilizare nu cuprind unitati de generare, se aplică regulile
de la paragraful 7.5 şi 7.6 ; atunci când cuprind unitati de generare, e necesar să se aplice
ceea ce e prevăzut în 7.5 şi 7.6.2.
75
Partea 4 – Reguli de racordare la reţeaua de MT
8 Racordarea la reţeaua de MT

Schemele de principiu corespunzatoare conectării în reţeaua ENEL a instalaţiilor de
racordare sunt prezentate în Fig. 18 (unde în stânga e ilustrată situaţia înainte de racordare
şi în dreapta situaţia după racordare a noului Utilizator).
Fig. 18 - Scheme de racordare a instalaţiei Utilizatorului

Legendă:
D – instalaţie de racordare;
M – măsură;
U – instalaţia de utilizare;
A – punct de alimentare adăugată în cadrul instalaţiei de racordare
76
8.1.1 Racordare în intrare – ieşire pe liniile existente (schema A)
Prin intrare – ieşire, se înţelege racordarea unei instalaţii de racordare în apropierea unei linii
existente, în aşa fel ca să se realizeze două tronsoane de linie racordate intre două posturi
de transformare distincte. Această schemă permite, în general, realimentarea Utilizatorului,
asigurand continuitatea serviciului de alimentare.
8.1.2 Racordare în antenă din staţie ÎT/MT (schema B1)

Racordarea prevede realizarea unei linii alimentate direct din Staţia de ÎT/MT pentru a
permite racordarea unui Utilizator. Această schema de racordare poate să fie adoptată
atunci când schemele de racordare dintr-o linie existenta nu sunt admise din punct de
vedere tehnic. Spaţiul destinat instalaţiei de racordare trebuie să permita o extindere pentru
echipamentele necesare unei racordari ulterioare in schema intrare – ieşire.
8.1.3 Racordare în antenă din postul de MT/JT (schema B2)

Prin racordarea în antenă din postul de MT/JT, se înţelege racordarea prin intermediul unui
tronson de linie conectat la bare de MT dintr-un post de distribuţie existent. Spaţiul destinat
instalaţiei de racordare trebuie să permita o extindere pentru echipamentele necesare unei
racordari ulterioare in schema intrare – ieşire.
8.1.4 Racordare în antenă prin EDM (eventual adăugat în post existent) în

lungul unei linii existente (schema C)
Prin racordare în antenă cu echipamente de manevră - EDM (eventual adăugat în post,
partea A în Fig. 18) pe o linie existenta, se înţelege racordarea prin intermediul unui EDM în
vecinatatea unei linii existente. Plecând de la EDM, se prevede o linie dedicată pentru
alimentarea unui Utilizator. Eventualul spaţiu dedicat pentru EDM. trebuie să permita o
extindere pentru echipamentele necesare unei racordari ulterioare in schema intrare – ieşire.
8.1.5 Racordare în derivaţie rigidă în T pe o linie existentă (schema D)

Prin racordare rigidă în T, se înţelege racordarea prin intermediul unei derivaţii dintr- o linie
de MT existentă a unui tronson de linie doar cu un singur întreruptor în instalaţia de
racordare. Această schemă este cea mai simplă şi mai puţin costisitoare, însă reduce
fiabilitatea reţelei; in aceasta schemă scade continuitatea în alimentare. Racordarea în T
rigidă se poate face doar în situatii excepţionale.
8.2 Schema instalatiei de racordare

Indiferent de soluţia de racordare, in punctul de delimitare (SC) se aplica schema instalaţiei
din Fig. 19. Plecând de la cablul de MT în aval de punctul de delimitare, figura indică
schema instalaţiei de utilizare pentru racordare. Cu referire la această figură, instalaţia de
racordare (D) realizată pentru a conecta instalaţia Utilizatorului (U). Dispunerea
echipamentelor de măsurare se referă la cazul general de Consumator; în caz de
Producător, atunci când echipamentele de măsură sunt de competenta sa (punct de
producere), acesta trebuie să fie conectate imediat în aval de Dispozitivul General,
amplasate in asa fel încât să fie protejate (împotriva curentului de defect provenit de la
reţea) de acelaşi dispozitiv general (vezi Fig. 20).
77
Fig. 19 – Schema de racordare între postul de racordare şi instalaţia Consumatorului
Fig. 20 – Schema de racordare între postul de racordare şi instalaţia Producătorului
Fig. 20 A – Schema de racordare între postul de racordare şi instalaţia Producător-Consumator
78
Legenda:
D – spaţiu pentru instalaţia de racordare
M – spaţiu sau nişă pentru instalaţia de măsurare
U – spaţiu pentru instalaţia de utilizare
SL – celulă de linie
SC – celulă de delimitare
C – punct de delimitare
1 – grup de măsură
2 – dispozitiv general al Utilizatorului
3 – spaţiu prezent/de prevăzut pentru racordare în schema intrare – ieşire
8.2.1 Dispozitive de legare la pământ aferente racordării

Pentru aceste scheme de racordare (Fig. 19, Fig. 20, Fig 20A) manevrele ulterioare de
exploatare şi/sau de mentenanţă se efectuează conform cu Normele SR EN 50110-1 şi SR
EN 50110-2, IPSSM–01/2007 privind lucrările efectuate în absenta tensiunii.
Executarea legăturii la pământ şi în scurtcircuit a instalaţiei MT (tensiune superioară la 1 kV)

poate să fie efectuată prin două modalităţi:
- aplicând dispozitivele mobile;
- utilizând, unde există, echipamentele stabilite pentru a efectua legarea la pământ şi
în scurtcircuit a porţiunii de instalaţie.
Acestea fiind premisele, Utilizatorul trebuie să adopte23 situaţia de schemă a instalaţiei
ilustrate în continuare.
Se impune un separator de legare la pământ imediat în aval de terminalele cablului de

conectare a reţelei (în postul Utilizatorului, latura reţea); în acest caz, când Utilizatorul cere
intervenţia ENEL pentru a-l scoate de sub tensiune şi pune în securitate cablul de conectare;
reprezentanţii ENEL trebuie să livreze o cheie - care să nu poată fi duplicată– care va fi
extrasă numai după ce a fost închis separatorul de la celula de delimitare a ENEL (indicat
prin SC în Fig. 19), şi care permite închiderea primului separator de legare la pământ al
Utilizatorului. Utilizatorul trebuie să verifice şi el lipsa tensiunii pe cablul în cauză înainte de a
realiza legarea la pământ a acestui separator. Pe acest separator de legare la pământ,
trebuie să fie pusă următoarea inscripţie:
"SEPARATOR MANEVRABIL DOAR DUPĂ INTERVENŢIA ENEL"
În general, operaţiile cu ocazia punerii la pământ a cablului de legătură sunt realizate de

către fiecare (Utilizator şi ENEL) pentru instalaţia din competenţă.
Toată partea de instalaţie de utilizare pentru conectare, între punctul de delimitare şi primul
dispozitiv de separare al Utilizatorului, trebuie să fie considerată permanent sub tensiune; la
aceasta se poate avea acces doar după ce s-a efectuat scoaterea de sub tensiune şi
punerea în siguranţă a cablului de conectare prin intermediul intervenţiei ENEL şi succesiva
legare la pământ de pe partea Utilizatorului.
Cu ocazia solicitarii la ENEL de către Utilizatorului de a interveni pentru scoaterea de sub

tensiune al acestui cablu, ENEL separă cablul (în spaţiul propriu), îl leagă la pământ şi în
scurtcircuit şi comunică (în scris) Utilizatorului această condiţie24 25 .
23
Dispozitivele de legare la pământ sunt fixe.
24
Personalul care efectuează operaţiunile de mai sus trebuie să respecte Convenţia de exploatare si IPSSM –
01/2007
79
8.3 Soluţii de racordare
În acest paragraf, sunt evidentiate criteriile de stabilire a soluţiei de racordare evidentiindu-
se doar schemele electrice ale instalaţiilor de racordare care asigura interfaţa cu instalaţiile
Utilizatorului. Tab. 6 prezinta indicaţii generale privind alegerea schemelor de racordare, în
funcţie de tipul Utilizatorului (Consumator sau Producător), acestea nefiind exhaustive.
Criteriul de alegere a schemelor de racordare prezentate în Tabel are la baza consideraţiile

privind fiabilitatea şi flexibilitatea reţelei, prezentate la paragraful 6.4.2.
Tabelul 6 – Soluţii de racordare la reţeaua de distribuţie de MT (Ordinul ANRE

129/2008)
Posibilităţi de racordare
Sarcina Treapta de a utilizatorului
maximă de tensiune la punctul de
Clasa
durată racord Direct la
Prin
(MVA) (kV) tensiunea reţelei zonale
transformare
(kV)
20/6 (10) kV
C 2,5 – 7,5** 20 20
20/0,4 kV
20
20/0,4 kV
D 0,1 – 2,5 10* 6*- 20 10/0,4 kV
6* 6/0,4 kV
0,4
E 0,03 - 0,1 0,4 MT/0,4 kV
MT
F < 0,03 0,4 0,4
Legenda
* tensiune existentă, dar care nu se mai dezvoltă
** sarcina maximă pentru producători clasa C de la 2,5 – 10 MVA
D B2 C A B1
Puterea simultan
absorbita Reţea
[MW] Radial din Radial în Intrare- Radial din
Derivatie în T
PT existent derivatie Iesire ST
JT e e e e e
0,1 - 0,2*
MT X X X X –
Consumatori
(1)
0,2 - 1 MT X X X X –
1 – 2,5 MT – X X X X
2,5 – 10 MT – X X X X
25
Date fiind operaţiunile speciale, în ambele cazuri 1) şi 2) e exclus în mod riguros folosirea de Persoane
Comune după cum e definit în SR EN 50110-1 şi SR EN 50110-2.
80
Puterea instalata
[MVA]
JT e e e e e
0,1 - 0,2* (1)
MT X X X X –
Producatori
0,2 - 1 MT – X X X X
1 – 2,5 MT – – – X X
2,5 – 10 MT – – – – x
Legenda
”X” - soluţie indicată
(1)
”X ” - soluţie practicabilă însă neindicată (pentru Consumatori pasivi până la 0,4 MW)
”–” - soluţie neindicată
”e” - numai pentru utilizatorii existenţi
Nota:
• noile racordări peste 100 kW se vor face exclusiv pe MT .
• sporurile de putere (pentru contractele de furnizare existente) vor fi acordate pentru clienţii de la JT
până la putere totală de 200 kW.
• clienţii racordaţi pe JT care solicită un spor de putere, în urma căruia vor depăsi puterea totală cerută de
200 kW vor avea drept consecinţă trecerea de la JT la MT.
8.4 Schema instalaţiei de utilizare pentru racordare
8.4.1 Schemă cu o singură celulă (caz general aplicabil tuturor Utilizatorilor)

Pentru instalaţiile racordate la MT, instalaţiile de utilizare constau în :
- cablu de legătură;
- dispozitiv/e general/e (DG).
Schemele din Fig. 19 şi Fig. 20 prezintă cum cablul de legătură şi partea de reţea de MT în
amonte de primul dispozitiv de protecţie al Utilizatorului sunt protejate de întreruptorul ENEL
instalat în Staţia de Transformare/Punct de alimentare. Pentru a preveni probabilitatea
minima de defect pe această porţiune de instalaţie, trebuie să se respecte prevederile
prezentului articol. În special, partea de instalaţie indicată cu numărul 2 în Fig. 19 şi în Fig.
20 (care nu cuprinde toată instalaţia de utilizare rămasă) poate să fie realizată exclusiv în
modurile ilustrate în continuare. Schemele exemplificate în figurile următoare (Fig. 21, Fig.
22 şi Fig. 23) prezintă echipamentele care constituie instalaţiile de utilizare pentru conectare.
În aceste scheme sunt indicate doar echipamentele aferente conectării. Alte eventuale
echipamente în aval de dispozitivul general către restul instalaţiei Utilizatorului, instalate
pentru necesitatea siguranţei sau de mentenanţă/exploatare, nu sunt expuse pentru că sunt
în afara domeniului de aplicare a prezentului document. În schemele următoare, instalarea
de TT, TC şi a TC homopolar (TCH în continuare) e cea recomandată.
Schema, în general, adoptată pentru instalaţia utilizatorului pentru celula de MT imediat în

aval de cablul de legătură e ilustrată în continuare în Fig. 21.
În funcţie de necesitatea de protectie (detaliată la paragraful 8.5.12), e necesar a se

completa schema cu trei TT. Atunci când cele trei TT sunt conectate la barele de MT în
81
amonte de întreruptorul automat sau de TC26, acestea vor trebui protejate pe latura de MT,
cu un IMS combinat cu fuzibili (In ≤ 6,3 A) pentru protecţia primarului TT; atunci când TT
sunt conectate în aval de DG şi TC, nu sunt restricţii privind protecţia circuitului primar a
acestor TT. Neluând în considerare numarul de trei TT27, intervenţia eventualilor fuzibili ai
IMS şi/sau a eventualelor protecţii din circuitul secundar DG declanseaza, sau comuta de la
funcţia de protecţie 67N (protecţie direcţională homopolară) în 51N (protecţie maximala de
curent homopolar), menţinând aceste valori setate în functie de treapta de intervenţie a
curentului homopolar.
Restabilirea protecţiei 67N trebuie să se efectueze în cel mai scurt timp posibil (timp minim
necesar pentru înlocuirea elementului defect) în aşa fel încât să se evite declanşări
intempestive în caz de defect monofazat extern reţelei Utilizatorului.
necesar pentru înlocuirea elementului defect) în aşa fel încât să evite declanşări
intempestive în caz de defect monofazat extern reţelei Utilizatorului.
Atunci când TC nu au o înfăşurare primară (de ex. TC de tip toroidal), acestea pot să fie
instalate în amonte de DG, în poziţie analoagă celei indicate pentru TC homopolar. În caz de
folosire a transformatoarelor de curent de tip neconvenţional integrate în DG, poziţionarea
acestora poate să fie în amonte sau în aval de dispozitivul de întrerupere. Evident, se va ţine
cont de eventualele intervenţii din partea ENEL pentru punerea în siguranţă a cablului de
legătură în caz de intervenţie pe aceste TC.
Orice intervenţie a personalului ENEL necesară pentru a lega la pământ şi în siguranţă

instalaţia Utilizatorului (sau părţi ale acesteia) trebuie să fie reglementată în Convenţia de
Exploatare.
26
Aşadar, in aceasta poziţie un defect la TT nu se remediaza cu intervenţia DG.
27
IMS va trebui să fie prevăzut cu mecanism care să asigure deschiderea celor trei poli chiar şi în caz de
intervenţie a unei singuranţe fuzibile; în plus mai trebuie să fie dotată cu un contact auxiliar în măsură să
provoace comutarea de la protecţia 67N la 51N. IMS poate să fie omis dacă protecţia e în măsură să comute de
la 67N la 51N efectuând constant cel puţin controlul lipsei a una sau mai multe tensiuni secundare a TT.
82
Figura 21 – schema de instalaţie de utilizare pentru racordare: caz general
8.4.2 Schema cu doua celule de MT pe bara principală

În cazul instalaţiei de MT cu două celule de MT, e posibil să se omită Dispozitivul General
(DG) în condiţiile detaliate în continuare. În acest caz, funcţiile atribuite în mod normal la DG
sunt indeplinite de întreruptoarele conectate la bara Utilizatorului (dispozitiv de celulă). În ce
priveşte cablul de legătură, în configuraţie similară se înţelege că acest cablu are terminalul
legat la şirul de cleme în amonte de primul separator din Fig. 22.
Pentru această tipologie de instalaţie, e admisă configurarea din următoarea Fig. 22, doar
dacă sunt respectate următoarele condiţii:
- modul compact de MT (monobloc) unic care conţine două celule de consumator
(sunt excluse execuţiile cu bare rigide);
- ulterior nu se poate instala nici un echipament, faţă de cele indicate explicit în Fig
22 instalat pe bara de MT.
În funcţie de protectia necesară (detaliată la paragraful 8.5.12), e necesar să se completeze
schema cu trei TT. Atunci când aceste TT sunt legate la barele de MT în amonte de
întrerupător sau de TC28, acestea vor trebui protejate pe latura de MT, cu un IMS combinat
cu sigurante fuzibile (In ≤ 6,3 A) pentru protecţia primarului TT29; atunci când TT sunt
conectate în aval de DG şi TC, nu sunt restricţii privind protecţia primară a acestor TT.
28
Defectul aparut la TT în aceasta configuraţie nu este eliminat de intervenţia DG.
29
IMS va trebui să fie prevăzut cu mecanism care să cauzeze deschiderea celor trei poli chiar şi în caz de
intervenţie a unei sigurante fuzibile; în plus mai trebuie să fie dotată cu un contact auxiliar în măsură să provoace
comutarea de la protecţia 67 N la 51N. IMS poate să fie omis dacă protecţia e în măsură să comute de la 67N la
51N efectuând constant cel puţin controlul lipsei a una sau mai multe tensiuni secundare a TT.
83
Neluând în considerare poziţia celor trei TT intervenţia eventualilor fuzibili primari şi/sau a
eventualelor protecţii de la circuitul secundar trebuie în orice caz să provoace deschiderea
DG, sau comutarea de la funcţie de protecţie 67N (protecţie homopolară direcţionată) în 51N
(protecţie maximală de curent homopolar), menţinând aceste valori setate cu privire la
treapta de intervenţie a curentului homopolar.
necesar pentru înlocuirea elementului defectat) în aşa fel încât să evite declanşări
intempestive în caz de defect monofazat extern reţelei Consumatorului.
Figura 22 – Schema instalaţiei de utilizare pentru racordare: instalaţie cu două celule

MT de la bara principală
Atunci când se adoptă această soluţie, necesitatea de a obţine protecţiile I >, I>> a instalaţiei
Utilizatorului (treapta I > prezent la cererea ENEL) va fi efectuată cu relee care echipează
fiecare dispozitiv de celulă, impunând ca suma treptelor fiecărui releu să respecte restricţiile
impuse de ENEL. În alternativă, protecţia poate să fie realizată însumând semnalele
secundare a TC a celor două celule (de ex. cu ajutorul TC adecvate sumatoare). Cu privire
la schema din Fig. 22, separatorul general (atunci când se intenţionează instalarea) trebuie
să fie interblocat cu poziţia de "deschis" a ambelor întreruptoare automate (DG) din aval,
adică trebuie să conţină un întreruptor de manevră separator manevrabil sub sarcină (IMS).
Atunci când se foloseşte această soluţie cu două transformatoare în paralel pe latura de JT,
va fi necesar să se prevadă interblocări şi subordonări între întreruptoarele de MT şi JT ale
84
fiecărui transformator, pentru a evita de a avea în tensiune latura unui transformator prin
intermediul conectării în paralel pe JT.
În figură, liniile continue reprezintă soluţia cu TT de bară; liniile întrerupte reprezintă soluţia
cu trei TT protejate de întreruptorul respectiv.
În cel din urmă caz, nu se vor prevedea TT de bară.
Starea de stins a ledurilor, care semnalizează prezenţa tensiunii, nu asigură absenţa

tensiunii pe această celulă.
8.5 Reguli tehnice de racordare comune tuturor categoriilor de Utilizatori

În paragraful urmator se indica reguli tehnice de racordare aplicabile la instalaţia de utilizare
pentru conectare tuturor categoriilor de Utilizatori. Specificaţii ulterioare sunt conţinute în
paragrafele dedicate categoriei de Consumatori (paragraful 8) şi la categoria de Producător
(paragraful 8.7).
8.5.1 Punct de delimitare, puncte de delimitare de gestiune şi de exploatare

Identificarea limitelor de competenţă funcţională, deci totalitatea de instalaţii şi echipamente
a căror exploatare şi mentenanţă sunt puse în responsabilitatea unei entităţi stabilite, trebuie
să fie efectuată pentru a se ajunge la următoarele obiective:
- controlul continuităţii alimentării circuitului reţelei din partea ENEL, obţinut prin
intermediul separatoarelor, întreruptoarelor, tablouri, cabluri şi echipamente
electrice;
- claritatea relaţiilor dintre ENEL şi Utilizator cu scopul corectei exploatări a reţelei
electrice;
- identificarea clară a responsabilităţilor aferente conducerii şi mentenanţei fiecărui
echipament de manevră cu scopul asigurarii securitatii personalului pe parcursul
lucrărilor la instalaţii;
- menţinerea standardelor de realizare şi de coordonare a sistemelor de protecţie
între reţeaua de distribuţie şi instalaţia Utilizatorului.
Pentru a obţine aceste obiective e necesar ca echipamentele de manevră, care fac parte din
instalaţia de racordare, să fie permanent accesibile reprezentanţilor ENEL pe tot parcursul
anului.
Din acest motiv, activităţile ENEL trebuie să fie separate de activităţile desfăşurate de
Utilizator. În acest scop limitele şi instalaţiile trebuie să fie realizate în conformitate cu ceea
ce e prevăzut la acest paragraf.
În postul de racordare, e identificată instalaţia de racordare compusă din totalitatea

echipamentelor şi a elementelor de manevră necesare pentru conectarea instalaţiei
Utilizatorului la reţeaua ENEL, instalate între punctul de racordare al liniei şi punctul de
delimitare (vezi Fig. 19 şi Fig. 20).
Punctul de delimitare e situat în instalaţia de racordare, şi e definit de clemele în aval de

dispozitivul de separare al ENEL care alimentează instalaţia Utilizatorului, la care se leagă
terminalul cablului de legătură; acesta constituie punctul de delimitare între instalaţia de
racordare, în proprietate ENEL, şi instalaţia de utilizare pentru conectare, aflată in
proprietatea Utilizatorului.
Instalaţia Utilizatorului e compusă, în general, din echipamente, linii, motoare, receptoare şi
generatoare, proprietate a Utilizatorului, necesare pentru activitatea proprie.
85
Clădirea civilă aferenta postului de racordare de regulă aparţine Utilizatorului.
Limita de proprietate30 poate să coincidă cu delimitarea de gestiune, care în scopul regulilor

tehnice de racordare, interesează separarea între activitatea ENEL şi cea a Utilizatorului.
Sunt de competenţa ENEL:

− instalarea şi mentenanţa echipamentelor necesare măsurării energiei electrice
absorbite de Consumator şi relevarea cât şi înregistrarea acestor date;
− relevarea şi înregistrarea măsurătorilor energiei electrice produse de Producător;
− telecontrolul şi protecţia instalaţie de racordare din competenţa ENEL, care
garantează siguranţa şi exploatarea instalaţiei de racordare în condiţiile de
funcţionare admise.
Pentru o exploatare corecta a reţelei ENEL sunt importante sistemele de protecţie şi
automatizarile care intervin asupra echipamentelor de manevră ale Utilizatorului (vezi
paragraful 8.4). Mentenanţa acestor sisteme de protecţie şi automatizări trebuie să fie
efectuată de către Utilizator.
8.5.2 Instalaţia de racordare

Proiectarea, construcţia, mentenanţa, repararea şi exploatarea întregii instalaţii de racordare
este în responsabilitatea ENEL conform Codului Tehnic RED.
Conform celor de mai sus instalaţia de racordare e compusă din echipamente de manevră şi
separare care aparţin ENEL. Pe aceeaşi bară de MT care face parte din instalaţia de
racordare, poate să fie prevăzută instalarea unui transformator de MT/JT (post de
transformare) utilizat pentru distributie de ENEL (de ex. distribuţie publică în joasă tensiune
JT). În acest caz, punerea la dispoziţie a spaţiilor necesare activităţii ENEL fac obiectul
acordurilor specifice între ENEL şi Utilizator. În plus, ENEL trebuie să lege nulul JT al
transformatorului la o instalaţie de legare la pământ separată de cea a Utilizatorului, cel puţin
dacă:
- instalaţie face parte dintr-o instalaţie de pământ generală, sau
- ecranele metalice a cablurilor de MT ale ENEL sunt conectate la instalaţia de
legare la pământ a Utilizatorului.
Instalaţia de racordare e amplasata într-un spaţiu pus la dispoziţie de Utilizator
(compartiment de racordare), unde accesul e rezervat exclusiv personalului operativ al
ENEL.
Instalaţia Utilizatorului trebuie să fie tot timpul separabilă de restul reţelei, ca în Fig. 20.
Din acest motiv, dispozitivul de separare, comandă şi întrerupere, instalat de ENEL în

apropierea punctului de delimitare trebuie să aibă caracteristici tehnice minime conforme
prevederilor din Norma SR EN 60265 – 1.
8.5.3 Instalaţia de utilizare

8.5.3.1 Echipamente prevăzute
Instalaţiile utilizate pentru racordare trebuie să rezulte ca fiind conectate la reţea prin
intermediul unuia sau mai multor echipamente de separare şi întrerupere.
30
În acest document prin proprietate, se înţelege disponibilitatea bunului în general.
86
În funcţie de tipul de instalaţie conectată (Producător sau Consumator) sunt necesare
dispozitive specificate la 8.7.
- Separator general, pus imediat în aval de punctul de delimitare şi destinat să separe
instalaţia de utilizare de la reţea.
- Întreruptor general, pus imediat în aval de separatorul general e în măsură să intrerupa de
la instalaţia de racordare întreaga instalaţie a Utilizatorului. Acest echipament e normal să fie
prevăzut pentru toate tipologiile de Utilizatori31 . Cu toate acestea, întreruptorul general
poate să fie omis dacă respectă următoarele condiţii (ilustrate în Fig. 22):
- bara Utilizatorului să fie pusă imediat în aval de punctul de delimitare şi să fie
echipată în plus cu trei transformatoare de tensiune;
- la această bară să fie introduse nu mai mult de două celule cu întreruptor de
protecţie.
- În caz de omitere a dispozitivului general (DG), funcţiile atribuite în mod normal acestui
dispozitiv sunt preluate de către dispozitivele imediat introduse pe bara Utilizator (dispozitive
de celulă), pe fiecare dintre acestea să fie prevăzute protecţii şi reglaje tipice ale DG.
Comanda de închidere a întreruptorului general trebuie să fie in sarcina Utilizatorului şi

modalitatea de operare este stabilită prin Convenţia de Exploatare.
8.5.3.2 Criterii de dimensionare
Delimitarea intre Utilizator şi ENEL, în ce priveste responsabilitate a exploatării, cu privire la
activitatea de conducere şi mentenanţă a instalaţiei de racordare, trebuie să poata fi bine
identificată pe scheme şi pe teren.
Proiectarea, construcţia, mentenanţa, repararea şi exploatarea întregii instalaţii de utilizare

sunt în exclusiva obligaţie a Utilizatorului. (vezi Anexa H)
Instalaţia de Utilizator trebuie să fie construită corespunzător astfel încât să să respecte

legislaţia în vigoare în materie de siguranţă şi protecţie a muncii, ţinând cont de tratarea
neutrului din reţeaua ENEL.
Cablul de conectare MT, cuprinzând cele două terminale, trebuie să fie cât mai scurt posibil
(maxim 20 m) şi cu secţiunea cel puţin echivalentă cu 95 mm² din cupru. Atunci când nu e
posibilă realizarea spaţiilor de racordare şi de Consum/Producere în structuri adiacente, este
admisă (cu acord prealabil al ENEL) derogarea de la prezentele prevederi, dacă se foloseşte
un cablu, tronson unic cu protecţie mecanică suplimentara. (vezi Norma NTE 007/08/00
Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice – Ordinul 38/2008).
Caracteristicile electrice (curent admisibil de scurtă durată, putere de întrerupere, tensiune

nominală, nivel de izolaţie, etc.) a componentelor (întreruptoare, întreruptoare de manevră –
separator, cabluri, izolatori, etc.) care compun instalaţia trebuie să fie adecvate la tipul de
instalaţie şi la indicaţiile furnizate de ENEL.
ENEL furnizează Utilizatorului datele (în special, tensiune nominală, nivel de izolaţie, curent
de scurt circuit maxim în punctul de racordare, punctul 5.2.1.3) pentru dimensionarea
corespunzatoare a instalaţiei de utilizare (consum/evacuare).
31
Separator general împreună cu întreruptorul general, realizat tipic cu ajutorul unei carcase, denumit în
continuare Dispozitiv General (DG).
87
Valorile maxime de reglaj a PG cerute de ENEL nu au ca scop protejarea instalaţiei
Utilizatorului, ci aceea de a asigura selectivitatea fata de protecţiile de reţea.
ENEL poate modifica caracteristicile energiei furnizate Utilizatorului în propriile instalaţii, cât
şi criteriile de exploatare ale reţelei, în baza evoluţiilor normelor, ale progresului tehnologic
care interesează sistemele şi echipamentele şi situaţiile de reglementare, în functie de
evolutia standardelor internaţionale adoptate. În acest caz e necesară modificarea
instalaţiilor şi echipamentelor prin grija ENEL, respectiv a Utilizatorului pentru cele din
gestiunea sa. Prin acorduri incheiate intre parti Utilizatorului îi va fi garantată o perioada
necesară pentru adecvarea propriilor instalaţii şi echipamente
8.5.4 Puncte de racordare multiple şi alimentări de rezervă

Când sunt prevăzute puncte de racordare multiple şi/sau surse auxiliare constituite de
grupuri generatoare pentru alimentare de rezervă (de ex. grupuri electrogene) şi/sau surse
neintreruptibile (UPS), ca rezerva la sursa principala, Utilizatorul are obligatia sa prevada in
propria instalatie sisteme de interblocare, între elementele de manevră ale reţelei si cele din
instalatia de utilizare pentru a evita funcţionarea în paralel a celor doua sisteme.
În acest scop trebuie să fie instalate în punctul de delimitare între partea de instalaţie a
Utilizatorului alimentată de la sursa auxiliara şi restul instalaţiei Utilizatorului, două
dispozitive interblocate în mod electric şi mecanic sau o singură blocare electrică
redundanta.
ENEL poate verifica funcţionarea corecta a interblocărilor participând la probele de punere în

funcţie a blocajelor în momentul punerii în funcţiune şi/sau solicitând, în orice moment,
efectuarea manevrelor aferente în prezenţa propriilor reprezentanţi.
Pentru a evita întreruperea serviciului de distributie în perioada de schimbare a stării

electrice a reţelei, prin acord prealabil între ENEL şi Utilizator, este admisa functionarea
temporara in paralel (de ex. grupuri electrogene) între alimentarea de rezervă (de ex. grupuri
electrogene) şi reţea, sau prevederea doar de sisteme de automatizare care să verifice
durata functionarii în paralel a surselor în conditiile prevazute de Codul tehnic RED şi Codul
tehnic RET.
În cazul în care Utilizatorul e dotat cu surse proprii trifazate cu putere mai mare de 10 kW
pentru alimentarea consmatorilor (care nu permit întrerupere), trebuie să se evite ca aceste
echipamente să poata chiar şi tranzitoriu, să menţină tensiunea reţelei. Separarea acestor
echipamente de la reţea trebuie să fie realizata de un dispozitiv de interfaţa capabil să
asigure separarea faţă de reţea şi care să fie dotat cu protecţiile prevazute de Codul tehnic
RED şi Codul tehnic RET 32.
8.5.5 Instalaţia de legare la pământ

8.5.5.1 Dimensionare
La proiectarea instalaţiei de legare la pământ se poate ţine cont de reducerea valorii
curentului electric la pământ (IE) faţă de cea de curent de defect la pământ (IF) datorată
ecranelor cablurilor. În particular, cu titlu de precauţie, se asumă un factor de reducere egal
cu 0.7 (SR HD 637 S1). În racordările realizate în cablu cu cel puţin 3 (trei) posturi de
32
După cum se ştie, pentru a face separarea, nu sunt admise dispozitive de tip static. Necesitatea unui dispozitiv
de interfaţa în cazul în care UPS e realizat cu by-pass, sau are stadiul de conversie c.a./c.c. în măsură să
realimenteze reţeaua în amonte de baterie(i).
88
transformare unde ecranele cablurilor sunt legate între ele, ENEL trebuie să lege ecranele
cablurilor la instalaţia de legare la pământ a postului Utilizatorului, excepţie făcând alte
prevederi comunicate şi motivate din partea ENEL.
La această instalaţie trebuie să fie conectate şi masele echipamentelor funcţionale care ţin
de competenţa ENEL.
În acest scop în spaţiul amenajat pentru instalaţia de racordare trebuie să fie prevăzut un
punct (platbandă) special pentru legarea maselor echipamentelor ENEL, la instalaţia de
legare la pământ.
Pentru a dimensiona această instalaţie de legare la pământ, ENEL comunică Utilizatorului

valoarea de curent de defect monofazat (IF) şi timpul de eliminare a defectului (tF), calculate
conform SR HD 637 S1.
Utilizatorul rămâne proprietarul şi responsabilul instalatiei de legare la pamant generale chiar

şi în scopul exploatării şi a activităţilor de mentenanţă ulterioare.
Chiar dacă instalaţia de utilizare e amplasata într-o zonă urbană concentrată unde ENEL a
identificat o instalaţie de legare la pământ generala în conformitate cu SR HD 637 S1,
instalaţia de legare la pământ trebuie să fie compusă din cel puţin un electrod inelar,
eventual integrat tip plasa (în funcţie de rezistivitatea terenului),
ENEL trebuie să comunice Utilizatorului eventuala lipsă a instalatiei generale de legare la
pamant. În acest caz Utilizatorul e obligat să îşi dimensioneze instalaţia de legare la pământ
corespunzator cu noile condiţii.
În cazul reţelei cu neutru izolat, curentul de defect cu pământul comunicat Utilizatorului

trebuie să fie mărit cu 10℅ de către ENEL, faţă de valoarea de curent calculată sau
măsurată (curent efectiv) cu o valoare minimă de 20 A.
În toate cazurile, instalaţia trebuie să fie dimensionată în aşa fel încât să corespunda
ambelor conditii de mai jos:
- curent de defect la pământ şi timp de eliminare a defectului comunicată de ENEL;
- curent de defect la pământ de 50 A la 20 kV, şi în proporţie pentru alte tensiuni şi
timp de eliminare a defectului mult mai mare de 10 s.
În cazul reţelei cu neutru compensat (neutru tratat prin bobină de compensare – Petersen –
cu reglare automată sau rezistenţă sau mixt), pentru ENEL e posibil să acţioneze ca mai
sus, sau în alternativă, să declare preventiv Utilizatorilor valoarea maximă de curent de
defect la pământ în condiţii normale de exploatare (calculată luând în considerare
bobinele/rezistenţele în exploatare, în funcţie de caracteristica lor oricum cu un minim de 50
A la 20 kV) şi în proporţie pentru alte tensiuni. În acel caz ENEL trebuie doar să asigure că,
în condiţii normale de exploatare, curentul capacitiv de defect monofazat a reţelei de MT să
fie în interiorul domeniului de reglare (ţinând cont de gradul de compensare).
ENEL comunică Utilizatorului variaţiile semnificative şi permanente a valorilor de curent de

defect monofazat şi timpii de eliminare a defectului prin intermediul unei scrisorii
recomandate cu aviz de primire, cât şi eventuala schimbare a modului de tratare a neutrului.
Pentru a comunica valoarea curentului de defect monofazat Utilizatorului, ENEL, care

exploatează reţeaua de medie tensiune, efectuează calculul (prin modalităţile specificate la
5.2.1.7) sau măsoara curentul capacitiv de defect la pământ pentru fiecare sistem de bare,
cu frecvenţa masuratorilor cel puţin anuală şi în cazul variaţiilor semnificative şi permanente
ale curentul capacitiv.
89
Calculul trebuie realizat având în vedere starea normală de exploatare a reţelei de MT,
considerată în funcţiune şi în afara serviciului, în funcţie de gradul de compensare stabilit de
ENEL ale eventualelor siteme de de compensare.
Nu trebuie să fie considerate, situaţii nepermanente, de ex. derivate din nefuncţionarea

transformatoarelor de ÎT/MT, defecte ale sistemelor de compensare, defecte ale liniilor de
MT, variaţii de stare de curent în urma lucrărilor, până când se prevede restabilirea
precedentelor condiţii de exploatare din momentul în care survine repararea defectelor sau
finalizarea lucrărilor.
Nu se iau în considerare nici situaţiile derivate din dezacordările eventualului sistem de

compensare pentru care e prevăzută restabilirea condiţiilor normale de compensare (de ex.
printr-o acordare nouă manuală pe bobinele fixe, adaptare a sistemului de compensare în
caz de curent de defect monofazat care depăşeşte domeniul de reglare a bobinelor în
funcţie de gradul de compensare adoptat, etc.)
În ceea ce priveşte curentul de defect, determinat de variaţiii semnificative şi permanente,

determinat de extinderea retelei în cablu, (atat în retele cu neutru izolat cat şi compensat) şi
unde nu este posibil să se modifice compensarea tratarii neutrului manual, este necesar să
se comunice Utilizatorilor noile valori ale curentului de defect33.
În ceea ce priveşte timpul de intervenţie, prin variaţie semnificativă şi permanentă se

înţelege orice variaţie a timpului de intervenţie34.
8.5.5.2 Verificări
Verificările iniţiale şi periodice trebuie să fie în grija Utilizatorului.
Verificarea iniţiala a instalaţiei de legare la pământ aferenta instalaţiei de utilizare trebuie

consta in măsurarea tensiunii de atingere şi de pas, conform celor prevazute in Norma SR
HD 637 S1, şi anume valorile UT şi Us. În special, se cere ca verificările să fie efectuate cu
un instrument capabil să alimenteze circuitul de curent cu cel puţin 5 A. La finalul verificării
se va intocmi un buletin de verificare în care sunt indicate metodologia de verificare şi
rezultatele verificării cu indicarea valorilor măsurate ale tensiunilor de atingere şi de pas şi
punctele în care s-au efectuat măsuratorile.
Înainte de punere în functiune, Utilizatorul transmite ENEL o copie a Declaratiei de

conformitate intocmite de un electrician autorizat. Această declaraţie se refera la întreaga
instalaţie de utilizare sau poate să fie limitată doar la instalaţia de legare la pământ.
La această declaraţie trebuie adăugat Buletinul de verificare a prizei de pamant care se

refera la măsurarea tensiunilor de atingere şi de pas (pentru instalaţia de utilizare), pe care
executantul instalatiei de utilizare trebuie să-l dea Utilizatorului în baza unei conventii
contractuale care se va introduce în mod explicit în acordurile dintre Utilizator şi executant.
ENEL are dreptul de a asista la aceste verificări conform legislatiei în vigoare.
Verificările periodice ale instalaţiei de legare la pământ a instalatiei de utilizare sunt în

exclusivitate obligatia Utilizatorului, care va transmite la ENEL copia buletinului de verificare
cu verificările efectuate în conformitate cu SR HD 637 S135.
33
Doar dacă variaţia de curent e superioară la 20 A (pe nul izolat) sau valoarea finală de curent rezultă mai mare
de 40/50 (la nul compensat)
34
Doar dacă timpul de intervenţie comunicat înainte era inferior la 10 s.
90
Eventuale completari ulterioare necesare pentru incadrarea în limitele de siguranţă în ce
priveşte tensiunile de atingere si de pas, sunt in responsabilitatea Utilizatorului.
8.5.5.3 Legături la alte instalaţii de legare la pământ

Atunci când este necesar, se pot menţine separate instalaţiile de legare la pământ din
instalaţia de Utilizare (de ex. post de MT cu transformatoare MT/JT ale Utilizatorului, situate
la distanţă corespunzatoare faţă de restul instalaţiei de JT a Utilizatorului), pentru a se evita
transferul de tensiuni intre diferite instalatii de legare la pamant. În cazul în care tensiunea
de defect la pamant în timpul unui defect cu pamantul la MT depaseste nivelul de izolatie la
frecventa industriala a echipamentului, trebuie prevazut un transformator de izolare
dimensionat corespunzator.
8.5.6 Responsabilităţi privind securitatea

ENEL şi Utilizatorul adoptă reguli de securitate pentru executarea de lucrări în instalaţia
proprie, în acord cu toate normele în vigoare (SR EN 50110 – 1) şi cu procedurile adoptate
de ENEL, prevăzând, printre altele, măsurile de securitate în punctele de delimitare şi la
locul de muncă.
În special, pentru toate intervenţiile care necesită intreruperea instalaţiei de racordare sau a
instalaţiei de utilizare, Utilizatorii trebuie să adopte reguli corespunzătoare cu procedurile
adoptate de către ENEL prevăzând, printre altele, măsuri de siguranţă în punctele de
delimitare şi la locul de muncă.
Pentru a efectua intervenţii, Utilizatorul şi ENEL trebuie să utilizeze proceduri specifice de
organizare, care prevăd identificarea personalului de exploatare şi interventie cât şi folosirea
de documente specifice pentru schimbul de informaţii.
ENEL şi Utilizatorii actualizează regulile de securitate în conformitate cu normativele în

vigoare şi modificările instalaţiilor.
Instalarea şi mentenanţa echipamentelor ENEL, respectiv ale Utilizatorului sunt în

competenţa şi în responsabilitatea proprietarului acestora, chiar dacă sunt instalate într-o
zona din competenţa celuilalt.
8.5.7 Indisponibilitate datorată lucrărilor de mentenanţă

ENEL îşi rezervă dreptul de a întrerupe alimentare Utilizatorului, cu anuntare prealabila
specificată în Convenţia de Exploatare pentru a efectua mentenanţă propriilor instalaţii sau
echipamente.
8.5.8 Servicii auxiliare

Atunci când nu exista un spaţiu alocat pentru un transformator de MT/JT al ENEL,Utilizatorul
e obligat să asigure din propria instalatie de JT în spaţiul alocat instalaţiei de racordare o
priză 2P + N (priză monofazată cu nul de protectie) 16 A – 230 V cu fuzibili corespunzători
Normei SR EN 60309 – 2. Legarea la pământ a nulului de JT trebuie să fie efectuată la
aceeaşi instalaţie de legare la pământ cu instalaţia de racordare; în caz ca acest lucru nu
este posibil, se va intercala un transformator de izolare.
8.5.9 Caracteristicile spaţiilor

Utilizatorul trebuie să pună la dispoziţia ENEL un spaţiu pentru instalaţia de racordare
(spaţiu de racordare) şi un spaţiu sau nisa pentru aparatele de măsurare (spaţiu de
35
În anumite situaţii specifice, acolo unde nu sunt necesare obligaţiile din SR HD 637 S1, se cere documentaţia
pentru verificări echivalente.
91
măsurare), accesibil pentru ENEL cu mijloace adecvate pentru a efectua intervenţiile
necesare, fără a necesita un anunt prealabil Utilizatorului şi fără restricţii sau proceduri care
să ingradeasca accesul. Aceste spaţii trebuie să aibă dimensiuni adecvate şi să fie situate la
limita de proprietate.
Spaţiul sau nisa care conţine echipamentele de măsură trebuie să fie accesibil atat pentru
Utilizator cat şi pentru ENEL.
Poziţionarea spaţiilor necesare pentru racordare, trebuie să fie construite şi menţinute în
conformitate cu normele în vigoare referitoare la instalaţiile electrice, siguranţă,
compatibilitate electromagnetică.
Delimitarea, din punct de vedere al competentei privind exploatarea, conducerea şi

intretinerea spaţiilor se stabileste prin Conventia de exploatare si identificate în schemele
normale de functionare. Este responsabilitatea Utilizatorului să menţină adecvate în timp
caracteristicile tuturor spaţiilor citate mai sus.
Măsurarea energiei absorbite de catre Consumator trebuie să se realizeze în punctul de
delimitare în MT prin intermediul transformatoarelor de măsură de tensiune şi de curent din
zona de competenţa a ENEL; nu e permisă instalarea acestor transformatoare de măsură în
instalaţia de JT a Utilizatorului.
Măsurarea energiei evacuate şi preluate de Producator36 trebuie să se realizeze în punctul

de delimitare în MT prin intermediul transformatoarelor de măsură de tensiune şi curent din
zona de competenţa a Utilizatorului, ca în Fig. 20 si 20 a (Ordinul 17/2002 Codul de
masurare a energiei electrice, Ord. 17/2002).
Spaţiile de racordare şi de măsurare trebuie să aibă caracteristici statice şi mecanice

adecvate solicitărilor datorate montării instalaţiilor interioare şi trebuie să corespundă
următoarelor tipologii:
- post de transformare în anvelopă prefabricata sau in constructie independenta;
- post de transformare inglobat în cladire civila.
Soluţii diferite, cum sunt de exemplu cele de sub nivelul stradal (subterane), care impun
cerinte specifice, trebuie să fie realizate corespunzător cu instalaţiile şi exploatarea lor.
Dimensiunile spaţiului de racordare trebuie de regula să permită o extindere pentru

echipamentele necesare unei racordari ulterioare in schema intrare – ieşire.
Cu titlu informativ, suprafata totala a spaţiului de racordare şi măsurare trebuie să fie de
circa 12 m ². (Vezi Anexa H)
Necesitatea prevederii de gabarite mai mari pentru spatiul de racordare (atunci cand este
necesara instalarea in spatiul de racordare a unui transformator MT/JT proprietate ENEL
pentru alimentarea pe JT a altor consumatori) se reglementeaza prin acorduri între Utilizator
şi ENEL.
Detaliile constructive trebuie să fie furnizate în documentaţia de racordare prin grija ENEL;
proiectarea spaţiului pentru instalaţia de racordare trebuie initial să fie stabilita de comun
acord cu ENEL.
Toate spaţiile trebuie să fie dotate cu o instalaţie de iluminat adecvată, realizata

corespunzator, alimentată de la instalaţia de JT a Utilizatorului şi realizata prin grija acestuia,
atunci când nu este alocat un spatiu pentru un transformator de MT/JT al ENEL.
36
Modul de realizare a măsurarii energiei produse de un Producător nu face obiectul prezentei Norme.
92
Constructia care adaposteste instalatia de racordare trebuie să aiba rezistenta la foc
conform de SR HD 637 S1.
Deschiderile existente în spatiul de racordare (usi şi ferestre de aerisire) trebuie să

comunice cu exteriorul; Spatiul de racordare trebuie sa aiba ventilaţie corespunzatoare (de
preferat naturală) si sa nu fie amplasat in imediata apropiere de locuri care prezintă pericol
de explozie sau de incendiu.
În cazul posturilor subterane unde nu este posibila asigurarea comunicarii cu exteriorul

trebuie asigurata ventilatie corespunzatoare (de preferat naturala) si amplasarea in locuri
care să nu prezinte pericol de explozie sau incediu.
Spaţiile de racordare şi de măsurare trebuie să fie echipate cu uşi, prevazute de Utilizator, în

timp ce încuietorile sunt prevazute şi instalate prin grija ENEL. De asemenea, sunt in
responsabilitatea Utilizatorului, instalatia de ventilatie, capacul pentru putul de acces,
acoperisul şi dulgheria şi accesoriile necesare.
Personalul ENEL trebuie să aiba acces in spatiul de racordare din exterior, din domeniul
public.
Intretinerea si reparatia partii de constructie se realizeaza prin grija Utilizatorului, cu excepţia

micilor intervenţii în interiorul spatiilor utilizate de ENEL.
Înainte de realizarea instalatiei de racordare Utilizatorul trebuie să prezinte Autorizatia de

construire a cladirii (atât pentru cele în constructie independenta cât şi pentru cele în
anvelopa prefabricata). În plus trebuie să prezinte toate documentele care atesta
conformitatea constructiei.
8.5.10 Caracteristicile echipamentelor electrice

Următoarele prevederi se aplică atât la instalaţia de racordare cât şi la instalaţia de utilizare.
Toate părţile de instalaţie şi echipamentele trebuie să fie realizate conform cu normele

tehnice în vigoare la momentul racordarii Utilizatorului.
Părţile din instalaţie care contribuie la fiabilitatea şi continuitatea serviciului de distributie a

energiei electrice trebuie să fie realizate de constructori atestati ANRE si certificate.
Toate echipamentele şi circuitele, primare şi secundare, trebuie să prezinte caracteristici de

funcţionare şi suprasarcină, permanentă şi tranzitorie (pentru cel puţin 1 s în cazul circuitelor
primare), corespunzătoare caracteristicilor nominale şi curentului maxim de scurtcircuit
posibil în orice punct de racordare la reţea, valori ce trebuie comunicate de către ENEL.
O atenţie specială trebuie acordata alegerii întreruptoarelor, separatoarelor, TC, TT şi

transformatoarelor MT/JT, pentru care alegerea caracteristicilor tehnice trebuie să se faca
ţinând cont de caracteristicile tehnice a reţelei sau conform cu cerintele ENEL.
Transformatoarele de MT/JT trebuie să aiba conexiunea în triunghi pe partea primara..

Pentru cazuri speciale (ca aparate de sudură, acţionări, etc.) pot să fie utilizate si alte
conexiuni, cu acordul prealabil al ENEL.
Proprietarul fiecărei componente sau echipament răspunde de conformitatea acestuia în

conformitate cu prescriptiile impuse.
93
8.5.11 Dispozitiv General
Pentru realizarea celor prevăzute la 8.5.3.1, Dispozitivul General (DG în continuare) e de
regulă, constituit (cu excepţia cazului în care se aplică cererile din paragraful 8.6.1), din:
- întreruptor tripolar tip debroşabil cu comandă manuală de deschidere;
- întreruptor tripolar cu comandă manuală de deschidere şi separator tripolar instalat
în amonte de întreruptor (eventual integrate în aceeaşi carcasă).
Funcţia de separare pentru separatorul de linie trebuie să fie conformă cu Norma SR 62271
– 200 dacă intreruptorul e nedebroşabil şi conform cu SR EN 62271 – 102 dacă funcţia de
separare se va efectua prin debroşarea întreruptorului.
Poziţionarea asociată a separatorului şi întreruptorului indicată în scheme e astfel încât să

permită minimizarea intervenţiilor din partea ENEL în cazul unor eventuale activităţi de
mentenanţă pe întreruptorul Utilizatorului (DG), a căror frecvenţă depinde, cu siguranţă, de
soluţiile tehnice adoptate pentru realizarea acestui întreruptor de către fabricant. Această
poziţionare asociată şi/sau realizarea constructivă efectuată cu ajutorul a două aparaturi
diferite, nu sunt restrictive, atât timp cât sunt realizate funcţiile proprii a ambelor
echipamente, şi sunt respectate criteriile de siguranţă.
Comanda de deschidere trebuie să fie supusă la protecţii adecvate, conforme cu ceea ce

este stabilit la acest paragraf.
Echipamentele de MT, în special cele ale DG, trebuie să fie întreţinute constant şi eficient de
Utilizator. Ţinând cont că e necesar să se limiteze intervenţii din partea personalului ENEL,
necesare pentru a scoate de sub tensiune cablul de legătură, atunci când Utilizatorul adoptă
poziţionarea echipamentelor indicate în Fig. 21, adică cu separator fizic distinct de
întreruptor şi pus în amonte de acesta, se poate efectua mentenanţa părţi utilizatorului,
minimizând necesitatea de scoatere de sub tensiune a cablului de legătură. O ulterioară
minimizare a necesităţii de scoatere de sub tensiune a cablului de legătură se obţine cu
ajutorul posibilităţii de a controla vizual starea terminalelor din exteriorul panoului de
protecţie. În acest scop, e necesar ca, celula liniei de intrare să prezinte ferestre de
inspecţie. Odată efectuate aceste evaluări (frecvenţa acestor intervenţii, costul
echipamentelor, fiabilitate acestora în funcţie de soluţiile tehnice adoptate, etc.), Utilizatorul
are dreptul de a adapta soluţii diferite (de ex. echipamente integrate sau o altă poziţionare
care sunt corespunzătoare separatorului şi întreruptorului), dar care trebuie să funcţioneze
conform cu prezenta Normă. Întreruptorul trebuie să fie tripolar simultan şi să aibă putere de
întrerupere adecvată curentului de scurtcircuit a liniei de alimentare comunicată ENEL.
Funcţiile de protecţie asociate la DG sunt detaliate în paragraful următor.
8.5.12 Sistem de protecţie asociat la Dispozitivul General

8.5.12.1 Criterii generale
Sistemele de protecţie ale Utilizatorului şi ale reţelei trebuie să:
- contribuie la identificarea exactă a elementelor defectate din sistemul electric şi la
eliminarea lor ulterioară, pentru monitorizarea rapidă a întreruperilor şi restabilirea
alimentarii;
- fie coordonate oportun.
Alegerea sistemului de protecţie al Utilizatorului (în ceea ce priveşte aspectele relevante

pentru reţeaua de distribuţie) trebuie să fie făcută urmărind următoarele indicaţii ale ENEL,
ţinând cont, între altele, de următoarele aspecte:
- starea protecţiilor din Staţia de Transformare;
94
- caracteristici instalaţiei de racordare, instalaţiei de utilizare şi de restul instalaţiei
Utilizatorului;
- caracteristici ale racordărilor (linii aeriene, în cablu, mixtă).
Utilizatorul şi ENEL sunt responsabili de corecta funcţionare a propriilor sisteme de protecţie.
Aceste sisteme trebuie să fie corect intretinute cu ocazia intervenţiilor intempestive sau în
lipsa intervenţiilor sistemului de protecţie al Utilizatorului, la cerere Utilizatorul însuşi e
obligat să furnizeze la ENEL informaţii necesare pentru reconstuituirea evenimentului.
Proceduri analoage se aplică ENEL în caz de funcţionare necorespunzătoare a sistemului
de protecţie a Utilizatorului, ENEL are dreptul să ceară revizuirea sistemului şi imediata
adoptare de prevederi corective.
În ceea ce priveşte informaţiile pe care Utilizatorul trebuie să la furnizeze la ENEL, ele

constau în semnalizarea demarajelor şi declanşarea protecţiilor, cu referire temporală, după
cum sunt prevazute în dispozitivul PG.
Echipamentele instalaţiei Utilizatorului trebuie să reziste solicitărilor datorate avariilor

neprotejate de protecţii de reţea şi eventalele reanclansari efectuate în retea.(ca, de ex.
defecte longitudinale). Aceste echipamente trebuie în plus să reziste solicitărilor datorate
avariilor de reţea, şi la eventualelor reanclanşări efectuate pe reţeaua însăşi.
8.5.12.2 Protecţii adoptate pentru toţi Utilizatorii
Linia de MT a ENEL care alimentează Utilizatorul e dotata în statie cu protecţii maximale de
curent şi protectii de defect cu pământ. De regula ENEL nu instalează niciun dispozitiv de
protecţie la Utilizator. Pentru a evita ca defectele interne din instalaţia Utilizatorului să aibă
repercusiuni în exploatarea reţelei ENEL, Utilizatorul trebuie să instaleze un Sistem de
Protecţie General care cuprinde relee de protecţie maximale de curent şi de defect la
pământ.
Sistemul de protecţie asociat Dispozitivului General (sau Sistem de Protecţie General, SPG
în continuare) e compus din:
− transformatoare de curent şi transformator homopolar (şi eventual transformatoare de
tensiune) cu respectivele conectări la releele de protecţie;
− relee de protecţie cu alimentarea respectivă;
− circuite de declanşare a întreruptorului.
SPG trebuie să fie în măsură să funcţioneze corect în domeniul de variaţie a curentiilor şi a

tensiunilor care se pot determina în condiţii de defecte pentru care a fost prevăzut.
Exploatarea reţelei de medie tensiune în Romania este, în general, cu neutru tratat cu

impedanţă (neutru compensat). O mare parte a reţelelor de distribuţie, chiar şi acum,
funcţionează cu neutru izolat. În caz de funcţionare cu neutru compensat e necesar ca
protecţiile împotriva pentru defecte cu punere la pământ cu care e dotată instalaţia
Utilizatorului să funcţioneze corect, indiferent de starea neutrului. Exista situaţii pe parcursul
exploatării unei reţele cu neutru compensat în care neutrul poate ocazional să fie izolat (de
ex. defect sau mentenanţă a impedanţelor sau a altor componente a sistemului de legare la
pământ a nulului MT, sau pentru a măsura curentul capacitiv de defect cu punere la pământ
al reţelei de MT37).
37
Timpii de funcţionare pentru neutru izolat sunt cei stricţi necesari pentru mentenanţă, reparaţie a defectului sau
timp de efectuat măsurare.
95
Atunci când starea neutrului reţelei de MT suferă variaţii permanente (treceri de la neutru
izolat la neutru compensat, care trebuie să fie anunţate în prealabil în timpii prevăzuţi de
normativa şi de legislaţia în vigoare), toţi Consumatorii trebuie să fie informaţi despre:
− adaptarea protecţiei generale şi reglajelor aferente;
− valoarea curentului de defect monofazat, cu timpul aferent de eliminare a defectului
(în condiţii de exploatare normală a neutrului de la reţeaua de MT) pentru
dimensionarea şi verificarea instalaţiilor de legare la pământ.
Cerinţele următoare, cum am spus, sunt în grija Utilizatorului.
SPG trebuie să fie compus din TC, TCH (şi eventual TT) care furnizează mărimi reduse la
un releu (protecţie generală, PG38) care cuprinde:
− protecţie maximală de curent cel puţin bipolară cu trei trepte, una la timp dependent,
alte două la timp independent definite. Prima treapta se foloseşte împotriva
suprasarcinii, al doilea pentru a permite o intervenţie întârziată şi al treilea pentru a
permite o intervenţie rapidă, în continuare pentru simplicitate, se va referi la aceste
trepte prin simboluri:
− I> suprasarcină
− I > > treapta 51, cu temporizare
− I >>> treapta 50, instantaneu
− protecţie maximală de curent homopolar cu două trepte39, sau (când contribuţia la
curentul capacitiv de defect monofazat a reţelei de MT a Consumatorului40 depăşeşte
80% din curentul de reglaj stabilit de ENEL pentru protecţia 51N41)
− protecţie homopolară direcţională cu două trepte42 şi maximală de curent homopolar
cu o treapta43.
ENEL are dreptul de a cere Consumatorului adoptarea prevederilor menite să limiteze
absorbţia de putere peste valorile contractuale, cu scopul de a nu trebui să întrerupă pentru
probleme de suprasarcină serviciul distribuit la Consumatori racordaţi la aceeaşi linie de MT,
sau să evite pagube la transformatoare de măsură solicitând din nou de exemplu, activarea
primei trepte a protecţiei maximale de curent reglată în acest scop sau prevederi echivalente
pe partea de JT. Această limitare de putere e finalizată pentru a evita deservicii sau daune,
şi are valabilitate tranzitorie, pentru necesarele dezvoltări ale reţelei.
În consecinţă, Utilizatorul va activa pe PG prima treapta la timp invers (proportional cu

valoarea suprasarcinii), de comun acord cu ENEL pentru a proteja instalaţia ENEL de
suprasarcini44.
38
În caz de SPG integrat, semnalizările sunt furnizate la o unitate electronică specifică de traductorii de curent, şi
dacă e necesar, de tensiune
39
Unul pentru defecte monofazate şi altul pentru defecte dublu monofazate.
40
Această contribuţie, care ţine cont doar de reţeaua de MT la acelaşi nivel de tensiune, poate să fie determinată
cu ajutorul formulei empirice de la 5.2.1.7, sau în baza caracteristici reale a cablurilor şi a liniilor deduse din
catalogul Constructorului.
41
Se referă la reglare cerută pentru protecţia 51N în cazul în care aceasta 51N e singura protecţie cerută
împotriva defectelor cu punere la pământ.
42
Un prag pentru selectarea defectului intern în cazul reţelei cu neutru compensat, şi altul în cazul reţelei cu
neutru izolat.
43
Finalizată pentru selectare defectelor dublu monofazate.
44
Pragul la timp invers poate să fie şi activat voluntar de Utilizator, cu scopul de a proteja propria instalaţie de
suprasarcini sau de defecte pe cablul din înfăşurarea de JT al transformatorului la primul tablou JT, tronson care
poate rezulta de altfel neprotejat pentru suprasarcini cu valori limitate. În caz similar, se pune atenţie la erorile
traductorilor, care pot (în funcţie de alegerea făcută) să fie utilizate la curenti mult mai mici decat curentului lor
nominal. O protecţie mai sigură împotriva suprasarcinilor instalaţiei Utilizatorului se poate obţine cu ajutorul
determinarii temperaturi în anumite puncte ale transformatorului, sau cu ajutorul unui reglaj adecvat al
dispozitivului de protecţie în joasă tensiune (întreruptor de transformator partea JT, dacă e prezent), sau prin
protecţie de imagine termică.
96
Atunci când cerinţe speciale ale Consumatorului conduc la adoptări de sisteme de
selectivitate bazate pe schimbul de informaţii, vor trebui să se urmărească prevederile
specificate la 8.5.12.7.
Dat fiind specificul funcţiilor care trebuie să fie garantate de SPG în raport cu caracteristicile
speciale ale reţelei de distribuţie de MT, cât şi necesitatea de fiabilitate şi rapiditate de
intervenţie pe care aceste protecţii trebuie să le garanteze, în Anexa D se descriu detaliat
modalităţile după care trebuie să fie conectat SPG la prevederile prezentei Norme ENEL.
În special, SPG poate fi realizat prin una din modalităţile constructive trecute în Anexa D, în
continuare rechemate:
- SPG neintegrat, sau SPG care are un PG, TC, TCH, TT fiecare corespunzător
Normelor de referinţă, combinate în diferite moduri cu verificare prealabilă a
corectei funcţionări a combinaţiilor. (vezi D.2);
- SPG integrat, sau SPG care prevede un singur aparat integrat care desfăşoară
funcţii de PG, TC, TCH, TT fiecare corespunzător Normelor de referinţă, prin
aplicabilitate (vezi D.3).
8.5.12.3 Reglaje ale PG
Reglarea protecţiei generale depinde de caracteristicile instalaţiei Consumatorului şi de
reţeaua de alimentare. Valorile de reglaj a protecţiilor generale trebuie să fie setate de
Consumator în baza a ceea ce a comunicat de ENEL Distributie Banat, ENEL Distributie
Dobrogea, ENEL Distributie Muntenia. În continuare se dau reglaje minime pentru setările
protecţiei45. Aceste valori constituie limita inferioară a reglajelor pe care Distribuitorul poate
să le comunice Consumatorului în faza de racordare.
Opţional: ENEL să comunice valori de reglaj mai mari (sau trepte de curent mai mari şi/sau
timpi de intervenţie mai lungi) atunci când caracteristicile reţelei o permit.
Opţional: Consumatorul să implementeze valori de reglaj mai mici (sau trepte de curent mai
mici şi/sau timpi de intervenţie mai scurţi) atunci când caracteristicile instalaţiei proprii o cer .
Pentru a garanta că aceste defecte din interiorul instalaţiei Consumatorului sunt selectate de
SPG al Utilizatorului (dând naştere, cel mult, la o singură reanclanşare rapidă din partea
întreruptorului în capul liniei de MT a ENEL - ST), trebuie să fie asigurată mereu o
funcţionare corecta a acestui SPG, în funcţie de reglajele furnizate de ENEL.
Reglajele minime pentru diferitele funcţii de protectie enumerate în continuare se aplică la

Utilizatori în general; pentru Utilizatori cu putere rezervată superioară la 2.5 MW e prevăzută
posibilitatea de stabilire cu ENEL reglaje diferite, compatibile cu necesitatea exploatării şi cu
caracteristicile reţelei de distribuţie.
Protecţie maximala de curent

Valorile minime de reglaj comunicate de ENEL, Utilizatorului cu privire la protecţiile de
maximale de curent de fază sunt trecute în continuare:
- Prima treapta (I >, activare opţională): valoare şi timp de eliminare de stabilit de
comun acord cu ENEL;
- A doua treapta (I > >): valoare 250 A; timp de eliminare a suprasarcinii : 500 ms;
45
Pentru protecţia homopolară direcţională, sunt date valori minime pentru curent şi valori tipice pentru alţi
parametri.
97
- al treia treapta (I >>>): valoare 600 A ; timp de eliminare a suprasarcinii46: 120 ms47
(excepţie ceea ce e dispus la paragraful succesiv 8.5.12.7).
Valorile minime de reglaj indicate aici se referă la niveluri de tensiune cele mai des intâlnite
(6kV, 10 kV şi 20 kV); se vor prevedea valori analoage pentru alte niveluri de tensiune.
Protecţie maximala de curent homopolar

Reţele cu neutru izolat:
- prima treapta (I0>, folosit doar în lipsa protecţiei 67N): valoare 2 A48; timp de
eliminare defect : 170 ms;
- al doua treapta (I0>>, folosit doar în prezenţa protecţiei 67N): valoare 140 ℅ din
curentul de defect monofazat comunicat de ENEL; timp de eliminare defect : 170
ms (excepţie ceea ce este prevăzut la paragraful următor 8.5.12.7).
Reţele cu neutru compensat:
- prima treapta (I0>, folosit doar în lipsa 67N): valoare 2 A48; timp de eliminare defect
: 450 ms (excepţie cazuri de Utilizatori cu DG conform prevederilor punctului 8.6.1,
pentru care timpul admis pentru completa eliminare a defectului de punere la
pământ din partea DG ajunge la 800 ms);
- al doua treapta (I0>>, mereu prezent chiar şi la 67N): mereu prezent, chiar şi cu
67N; valoare 140 ℅ din curentul de defect monofazat comunicat de ENEL; (în
general 70 A pentru reţele la 20 kV) timp de eliminare defect: 170 ms (excepţie
ceea ce e dispus la paragraful 8.5.12.7)49.
În alternativă la reglajele descrise mai sus, pentru utilizatorii reţelelor cu neutru compensat
care nu necesită protecţia 67N, pot să utilizeze doar protecţia Io>, cu urmatoarele reglaje:
valoare 2 A, timp de eliminare defect 170 ms.
Protecţie direcţională homopolară
Valori de reglaj ale protecţiei direcţionale homopolare sunt trecute în continuare:
- prima treapta (selectare defectului cu punere la pământ în regim de neutru izolat)

- Io: 2 A
- Uo: 2 V;
- Sector de intervenţie (întârziere de Io faţă de Uo): 60 ˚ ÷ 120 ˚;
- Timp de eliminare adefectului: 170 ms;
- a doua treapta (selectare defectului cu punere la pământ în regim de neutru compensat)
- Io: 2 A
- Uo: 5 V;
- Sector de intervenţie (întârziere de Io faţă de Uo): 60 ˚ ÷ 120 ˚;
46
Prin timp de eliminare a supracurentului (eliminare defect), se înţelege suma timpilor de intervenţie a protecţiei,
a timpului de deschidere a întreruptorului până la completa eliminare a curentului.
47
DG trebuie să fie în măsură să completeze deschiderea în timp de 120 ms, considerând şi deschidere
întreruptorului de linie, in general în măsură de a elimina defectul in timp cuprins între 70 ms şi 150 ms.
48
Sunt posibile valori mai mici, oricum nu mai mici de 1 A, în cazul reţelelelor cu extindere redusă
49
Pragul Io >> are ca scop eliminarea defectului cu dublă punere la pământ din reţeaua cu neutru compensat.
Atunci când timpul total de intervenţie a primului prag e reglat la 450 ms, valoarea de curent a pragul doi trebuie
reglată în funcţie de indicaţiile ENEL,in general la 140 ℅ din valoarea de curent de defect la pământ comunicat
pentru regim cu neutru compensat.
98
- Timp de eliminare a defectului: 450 ms;
Valorile minime de reglaj indicate aici se referă la niveluri de tensiune (6kV, 10 kV şi 20 kV);
trebuie să se prevadă valori analoage pentru alte niveluri de tensiune.
8.5.12.4 Circuite de comandă
Prevederile prezentate în continuare vor oferi o fiabilitate ridicată a circuitelor de comandă
ale PG. În general, pentru comanda de declanşare a DG prin acţiunea PG, trebuie folosită o
bobină de absenţă tensiune50 51. Ca urmare, atunci când lipseşte tensiunea de alimentare de
la PG, (cu toate că e prezent UPS sau baterie în tampon), pentru un motiv oarecare, se
verifică deschiderea DG (DG trebuie deschis) şi în lipsa comenzii provenite de la PG (fără
acest fapt, SPG ar putea rămâne ineficient pe timp nedefinit lăsând obligaţia de selectare a
defectului intern Utilizatorului (în reţeaua Utilizatorului) la întrerupătorul de la linia de
Distribuţie, cu consecinţe evident negative pentru toţi utilizatorii alimentaţi de la aceeaşi
linie52.
Protecţia trebuie să aibă un contact normal deschis (ND) în absenţa alimentării auxiliare.
Acest contact ND, atunci când e asociat la un circuit de comandă de absenţă tensiune,
trebuie să rezulte închis în prezenţa tensiunii auxiliare.
Trebuie să fie prevăzute îmbunătăţiri oportune menite să prevină întreruperi accidentale a

cablurilor de racordare între PG şi bobina de deschidere a DG.
În alternativa bobinei lipsă de tensiune, e posibil să se folosească (pentru a declanşa DG din

partea PG) o bobină de declanşare cu injecţie de curent, doar dacă PG e dotat cu un sistem
de control oportun şi de înregistrare menit să permită verificarea cazului.
Caracteristicile acestui sistem de control şi înregistrare sunt trecute în Anexa D. În acest caz
(circuit de comandă cu injecţie de curent), contactul ND a PG trebuie să fie deschis în
prezenţa alimentării auxiliare.
În orice caz (bobina de minimă de tensiune sau bobina cu injecţie de curent cu data logger),
circuitele de comandă aferente PG (PG şi eventual data logger) şi DG trebuie să fie
alimentate de la aceaşi tensiune auxiliară, a cărei disponibilitate trebuie să fie garantată de
un UPS sau baterie în tampon pentru cel puţin o oră.
50
Circuitele de comandă a PG şi DG, cât şi bobina de absenta tensiune, trebuie să fie alimentate de la aceeaşi
tensiune auxiliară. Asta pentru a garanta, în lipsă de alimentare auxiliară, intervenţia bobinei de absenţă
tensiune.
51
În scopul prezentului paragraf, se consideră echivalente cu bobina în lipsă de tensiune şi sistemele de
deschidere automată a întreruptorului în absenta tensiunii auxiliare astfel incat că respectivul întreruptor sa
dispuna de un adecvat sistem de acumulare de energie în interior, în măsură să asigure deschiderea. Se
subliniază că eventuale dispozitive de eliminare temporară a bobinei în lipsă de tensiune, vor trebui să excludă
bobina pentru un timp nu mai mare de 5 s, astfel incat sa permită exclusiv închiderea DG şi restabilire alimentarii
auxiliare.
52
Pentru a evita deschideri intempestive ale DG, Utilizatorul poate face urmatoarele îmbunătăţiri:
- alimentarea PG (şi circuitul de declanşare la tensiune minima) cu ajutorul circuitelor auxiliare speciale care
prevăd alimentarea comună şi de urgenţă, de ex. alimentat de la un UPS sau la o baterie tampon (sau altă
alimentare de urgenţă echivalentă); pentru a permite realimentarea instalaţiei ca urmare a lipsei mari de
alimentare a UPS, e necesar ca acesta (UPS) din urmă să fie prevăzut cu o îmbunătăţire de aşa fel încât să
menţină o sarcină reziduală suficientă la închiderea întreruptorului general;
- să predispună de o alarmă care să evidenţieze imediat lipsa de alimentare normală şi trecerea la cea de
urgenţă pentru a permite solicitarea activărilor, a oportunelor intervenţii pentru restabilirea intempestivă a
alimentării auxiliare;
- dimensionarea autonomiei alimentării de urgenţă a circuitelor auxiliare (oricum realizată) după apariţia alarmei,
trebuie ţinut cont de timpii maximi pentru restabilirea alimentării.
- efectuare necesară a mentenanţei la sistemele de alimentare a circuitelor auxiliare şi de urgenţă
99
Comenzile de declanşare a întreruptoarelor trebuie să fie de tip electric.
8.5.12.5 Intervenţii pe dispozitivele de protecţie
Caracteristicile funcţionale şi reglajele protecţiilor electrice, stabilite sau deja setate pe
protecţii, nu pot să fie modificate de către Utilizator fără acordul prealabil al ENEL.
Utilizatorul e obligat să adapteze protecţiile, puse în propriile instalaţii, care pot să

interfereze cu corecta funcţionare a reţelei, atunci când protecţiile nu sunt adecvate cu
cerinţele ENEL.
8.5.12.6 Dispozitive de reanclanşare automată
La protecţiile de linie de MT sunt tipic asociate dispozitive de reanclanşare rapidă (şi/sau
temporizată). Atunci când reanclanşarea rapidă e activată, ENEL comunică Utilizatorului
timpul de aşteptare asociat la această reanclanşare.
8.5.12.7 Coordonare selectivă între protecţiile de MT ale utilizatorului

(protecţii bazate pe schimb de informaţii)53
După cum e detaliat în A.2.2, în caz de Utilizatori cu cerinţe speciale de continuitate a

serviciului, e posibil să se folosească pe reţeaua de MT de utilizare sisteme de coordonare
bazate pe schimbul de informaţii între relee în aval şi PG. Aceste sisteme pot să fie folosite
pentru eliminarea selectivă a defectelor monofazate fără a altera reglajele (temporizare)
protecţiei DG.
Folosirea acestor sisteme pentru eliminarea selectivă a defectelor polifazate (şi cu dubla
punere la pământ) e posibilă dacă partea de reţea de MT a Utilizatorului între DG şi
dispozitivele de protecţie din aval (atunci când nu sunt cuprinse în acelaşi tablou) e compusă
de linii în cablu, în conformitate cu prevederile prezentului paragraf. Atunci adoptarea
acestor sisteme prevede modificarea reglajelor PG (paragraf 8.5.12.3), Utilizatorul poate să
facă aceste modificări în conformitate cu ceea ce e prevăzut în cele trei cazuri descrise în
continuare.
Cazul 1 : Selectare defect cu ajutorul deschiderii protecţiei de linie şi

reanclanşare.
Prin comunicarea prealabilă în scris ENEL54, Utilizatorul poate să regleze SPG astfel încât
eliminarea completă a defectului (prin deschiderea DG) să se facă în timp total mai mic de
200 ms. O întârziere similară a declanşării DG e finalizată la recepţia semnalelor de blocare
provenite de la protecţiile din aval. Pentru defecte imediat în aval de DG, SPG trebuie să fie
în măsură să deschidă DG într-un timp mai mic de 200 ms, considerând deschiderea chiar a
întreruptorului de linie (în general defectul este eliminat între 70 ms şi 150 ms).
Asta înseamnă că PG trebuie să fie în măsură să identifice defectul în mai puţin de 50 ms şi

în lipsă de semnal primit de la unul din dispozitivele din aval, trebuie să trimită comanda
53
Sistemele de protecţii bazate pe schimbul de informaţii descrise în acest paragraf se referă la coordonarea
între PG şi protecţiile Utilizatorului din aval de PG; eventuala coordonare cu protecţia de linie a ENEL e permisă
cu ajutorul introducerii unei minime întârzieri. Sunt în studiu sisteme de coordonare selectivă bazate pe schimb
de informaţii între protecţiile Utilizatorului şi protecţiile de linie. Se precizează că, coordonarea selectivă descrisă
în acest paragraf poate necesita folosirea de relee şi traductori cu caracteristicile cele mai bune faţă de cele
minime prescrise pentru folosirea de relee şi traductori în SPG.
54
În acest caz, comunicarea scrisă trebuie să conţină atestarea folosirii unui sistem de selectivitate bazat pe
schimbul de informaţii.
100
succesivă de deschidere a întreruptorului general chiar dacă eliminarea curentul de defect s-
a produs deja datorită deschiderii întreruptorului de linie al ENEL.
Cazul 2 : Selectarea defectului la utilizatorii finali fără55 deschiderea protecţiei

de linie. (un utilizator cu mai multi receptori importanti)
E prevăzut, pentru un Consumator care e în condiţiile de mai jos:

− Clienţii cu o putere mai mare de 5 MW (Tipul A) racordaţi la o linie cu
caracteristici tehnice fixate de fiecare Distribuitor, de aşa fel ca să permită o
întârziere intenţionată la deschiderea întreruptorului din Staţia de Transformare;
− A obţinut o aprobare preventivă în scris de la Distribuitor56;
Este prevăzută posibilitatea de întârziere a protecţiei liniei, cu scopul de a permite realizarea

unui singur nivel de selectivitate în interiorul propriei instalaţii. Ca urmare, este permisă
temporizarea intervenţia DG, doar dacă defectul este eliminat într-un timp mai mic de 170
ms. O astfel de întârziere a declansării DG are ca scop recepţionarea semnalelor de blocare
provenite de la protecţiile din aval.
Pentru acest tip de Utilizatori, ENEL trebuie să prevadă o temporizare la intervenţia propriilor
protecţii de linie care să nu fie mai mică de 170 ms57 pentru a permite coordonarea selectivă
între întreruptorul de linie şi întreruptorii din aval de DG, care pot să elimine defectul în mai
puţin de 120 ms (de regulă, timpi puşi la protecţia receptorii finali). Pentru defecte imediat în
aval de DG, sau oricum într-o zonă protejată de întreruptori care nu sunt în stare să elimine
defectul în timpul mai sus menţionat, are loc oricum deschiderea întreruptorului de linie, a
cărei reanclanşare succesivă trebuie să găsească DG Utilizatorului deschis.
Cazul 3: Selectarea defectului pe toată reţeaua Utilizatorilor fără58 deschiderea

protecţiei de linie (cand avem mai multi utilizatori - subconsumatori).
Este prevăzută, pentru un Consumator care se află în condiţiile expuse mai jos:
− Clienţi cu o putere mai mare de 5 MW, cu două niveluri de tensiune sau cu o reţea
în cablu mai mare de 3 km (Tipul B) să fie conectaţi la o linie realizată cu
conductori în cablu (cu caracterisitici tehnice fixate de fiecare Distribuitor), adică
astfel încât să permită o temporizare a deschiderii întreruptorului în Staţia de
Transformare;
− să fi obţinut în prealabil aprobarea scrisă a Distribuitorulu59.
55
Respectarea de intervale temporare aşa zise reduse este motivată de necesitatea de a limita cât mai mult
posibil durata solicitărilor de reţea, cât şi golul de tensiune perceput de toţi Utilizatorii de pe bara MT care
alimentează defectul. Rezultă ca intervalele prescrise aici nu sunt în măsură să garanteze absoluta coordonare
selectivă între protecţiile dintre ST şi DG. Analize specifice asupra sistemului (reţea de distribuţie şi Utilizatorii
aferenţi) pot conduce la folosirea, din partea ENEL, a unor intervale de timp mai mari, astfel încât să permită o
coordonare mai uşoară.
56
În acest caz, comunicarea scrisă trebuie să conţină atestarea folosirii unui sistem de selectivitate bazat pe
schimb de informaţii, cât şi atestarea cerinţelor de tip A.
57
Se subliniază că, atunci când ENEL întârzie deschiderea întreruptorului de linie, limitele de imunitate la golurile
de tensiune (durată şi profunzime) la care trebuie să facă faţă echipamentele tuturor Consumatorilor alimentaţi
de la acelaşi transformator ÎT/MT, cu ocazia defectului apărut pe linia de MT care face obiectul racordării, vor
trebui să fie în consecinţă reevaluate în mod corespunzător.
58
Vezi nota 55.
59
În acest caz, comunicarea scrisă trebuie să conţină certificarea utilizării unui sistem de selectivitate bazat pe
schimb de informaţii, precum şi certificarea îndeplinirii cerinţelor de tip B.
101
Este prevăzută posibilitatea de întârziere a protecţiei liniei, în scopul de a permite realizarea
mai multor trepte de selectivitate în interiorul instalaţiei Utilizatorului. Prin urmare, este
permisă întârzierea la intervenţiei DG, cu condiţia să fie realizată eliminarea completă a
defectului în 170 ms. O astfel de întârziere pentru declanşarea DG are ca scop recepţia
semnalelor de blocaj care provin de la protecţiile din aval, şi schimbul de informaţii între
protecţiile din aval.
Pentru acest tip de Utilizatori, ENEL trebuie să prevadă o întârziere a intervenţiei propriilor
protecţii de linie care să nu mai mică de 250 ms60 pentru de a permite coordonarea selectivă
între întreruptorul de linie şi întreruptoarele reţelei Utilizatorului echipate cu protecţii bazate
pe schimb de informaţii (inclusiv DG).
8.5.13 Limite de putere pe secţiunile de bare de JT
Scopul prezentei specificaţii este acela de a limita puterea totală de scurtcircuit a secţiunii de
transformare aferente unui singur sistem de bare JT care, dacă este excesivă, în caz de
defect pe această secţiune, poate determina intervenţia protecţiei maximale de curent la
capătul liniei MT de distribuţie (în ST).
ENEL, la momentul solicitării racordării, trebuie să comunice limita de puterea maximă a

fiecărui transformator şi/sau a mai multor transformatoare legate în paralel pe aceeaşi bară
de JT raportată la tensiunile de scurtcircuit standard conform în Norma SR EN 60076-5 (Ucc
= 6% pentru transformatoare cu putere nominală mai mare de 630 kVA), pe care Utilizatorul
le poate instala în propria instalaţie cu scopul de a evita intervenţia protecţiei maximale de
curent instalată pe linia MT care o alimentează în caz de scurtcircuit pe barele JT ale
transformatorului.
Limită de puterea maximă (comunicată de ENEL) nu trebuie să fie în general mai mare de
2000 kVA (pe reţele de 20 kV) şi 1600 kVA (pe reţele de 10 kV)61. Limite de putere mai mici
decăt cele menţionate pot fi definite de ENEL în cazul unor structuri speciale ale reţelei MT
existente.
În tabelul următor sunt prezentate puterile limită ale fiecărui transformator62 pe care clientul îl
poate monta în instalaţia proprie cu scopul de a garanta selectivitatea între protecţia proprie
de curent maximal şi aceea/acele instalată/e pe linia MT care îl alimentează, în caz de
scurtcircuit pe barele de JT ale transformatorului.
60
Vezi nota 57.
61
Trebuie prevăzute limite analoage pentru alte tensiuni.
62
Limitele indicate au fost calculate presupunând existenţa unor transformatoare de mărime standard cu
Ucc=6% şi curent de anclanşare egal cu 10 In. În cazul în care există transformatoare cu caracteristici diferite,
vor trebui recalculate cu exactitate valorile limită ale curenţilor de scurtcircuit trifazat în caz de defect pe partea
de JT a fiecărui TR MT/JT, care apar în infasurarea primara de MT care, în nici un caz, nu vor putea depăşi
1.200 A (se refera la MT).
102
Mărimile limită ale transformatoarelor instalate la client [kVA]
Prezenţa
Tipul liniei de
dispozitivului de 10 20
alimentare Observaţii
reanclanşare în kV kV
ENEL
amonte
Da 1200 1600
dacă linia şi echipamentele de
Provenind din protecţie permit acest lucru, aceste
ST Nu 1250 1600 mărimi limită pot fi de până la 1600
kVA (la 10 kV), şi 2000 kVA (la 20
kV)
Provenind din Da 750 1250 TR ÎT/MT = 25 MVA
puncte de Da 900 1600 TR ÎT/MT = 40 MVA
alimentare
Nu 1600 2000
Utilizatorul nu trebuie să instaleze secţiuni de transformare care să depăşească această

putere maximă; cu excepţia cazurilor de dimensiuni mai mari, cu condiţia ca, datorită
efectului impedanţelor interpuse între punctul de delimitare şi partea de JT a
transformatoarelor (linii MT de ale Utilizatorului, impedanţa de scurtcircuit a
transformatoarelor, eventuale reactanţe de limitare) curentul de defect calculat la bornele de
JT ale transformatorului să fie limitat la o valoare echivalentă cu cea obţinută luând în
considerare numai efectul de limitare datorat transformatoarelor de capacitate limită
menţionate la alineatul precedent.
În cazurile în care instalaţia Utilizatorului nu este compatibilă cu limitările de mai sus, poate fi
luată în consideraţie alimentarea acesteia cu linie în antenă (conform condiţiilor economice
definite de ANRE), corelând corespunzător protecţia maximală de curent.
8.5.14 Limitele energizării ale transformatoarelor instalate simultan

Scopul specificaţiei este acela de a limita curenţii de magnetizare. Datorită acestui motiv,
specificaţiile se referă la transformatoarele cu curenţi de magnezitare egali cu cei indicaţi în
SR HD 637 S1.
În acest scop Utilizatorul nu poate instala transformatoare cu o putere totală mai mare de trei
ori decât limitele indicate în paragraful 8.5.13 pentru fiecare nivel de tensiune, chiar dacă
este cu bare JT separate. În cazul instalării transformatoarelor de putere totală care
depăşeşte puterea limită menţionată, propria instalaţie trebuie să fie dotată cu dispozitive
adecvate în scopul evitării energizării simultane a acelor transformatoare care determină
depăşirea limitărilor prezentate mai sus. Aceste dispozitive trebuie să intervină în caz de
absenta a tensiunii mai mult de 5 s şi să producă reenergizarea transformatoarelor în funcţie
de cantităţile totale care trebuie să fie mai mici decât limitele stabilite mai sus, cu timpi de
restabilire la intervale de cel puţin 1 s.
În cazurile în care instalaţia Utilizatorului, din motive obiective, nu este compatibilă cu

limitările de mai sus, poate fi evaluată alimentarea acesteia cu linie în antenă (conform cu
condiţiile economice definite de ANRE), corelând corespunzător protecţia maximală de
curent.
În eventualitatea în care transformatoarele, chiar respectând limitele prevăzute mai sus (în
ceea ce priveşte numărul şi puterea nominală), creează un curent total de energizare astfel
încât să producă deschiderea DG prin activarea treptei de curent maxim />>>, se poate
prevedea un blocaj a acestei trepte bazat pe identificarea celei de-a doua armonici.
103
Prezenţa acestui blocaj al celei de armonica a doua nu trebuie să anuleze funcţiile activate
pe PG cu privire la rapiditatea intervenţiei.
8.6.1 DG simplificat pentru instalaţia Consumatorului cu un transformator

MT/JT de putere nominală egală sau mai mică de 400 kVA (soluţie în studiu)
Pentru acest tip de instalaţie, ca alternativă la soluţia descrisă la paragraful 8.4.1, o posibilă
configuraţie simplificată, reprezentată de Fig. 23 de mai jos, cu condiţia să fie respectate
următoarele condiţii:
- tablou unic MT (sunt excluse execuţiile la vedere);
- niciun echipament ulterior, faţă de cele indicate în mod explicit în Fig.23, instalat pe
barele MT;
- reţea de distribuţie de MT cu curentul de defect monofazat mai mic sau egal cu 50 A;
- celulă MT cu transformator MT/JT, de putere nominală egală sau mai mică de 400
kVA şi siguranţă fuzibilă cu In ≤ 25A, în aval;
- cablu de legătură dintre IMS (înlocuieşte DG) şi transformator are o lungime maximă
de 20 m;
- transformatorul e protejat la suprasarcină pe partea de joasă tensiune.
Figura 23 – DG simplificat pentru instalaţia consumatorului cu o singură celulă

MT cu un singur transformator MT/JT în aval cu putere nominală ≤ 400 kVA
104
În acest caz, dispozitivul general poate fi alcătuit dintr-un întreruptor de manevră separator
(IMS) prevăzut cu siguranţe fuzibile pe cele trei faze, dotat cu bobină de deschidere
comandată de un sistem de protecţie alcătuit dintr-un releu de curent homopolar maximal.
Specificaţiile echipamentului (IMS + siguranţe fuzibile + releu) sunt la momentul actual în

studiu şi prin urmare nici racordările instalaţiilor noi, nici adaptările instalaţiilor existente nu
se pot realiza adăugând relee homopolare echipamentelor IMS + siguranţe fuzibile care se
găsesc în prezent în comerţ.
8.6.2 Instalaţie consumator cu linie în antenă

În cazul în care o instalaţie de consumator cu puterea aprobată (instalată) mai mare de 3
MW nu respectă obligaţiile impuse în mod normal Consumatorilor în faza de racordare,
poate fi evaluată alimentarea acesteia prin linie în antenă (după condiţiile economice definite
de către ANRE). În acest caz, de comun acord cu ENEL, pot fi depăşite restricţiile cu privire
la:
- consistenţa fiecărei secţiuni de transformare MT/JT instalată (par. 8.5.13);
- puterea maximă totală a transformatoarelor MT/JT instalată (par. 8.5.14);
- timpul necesar pentru a garanta selectivitatea intervenţiei protecţiilor Utilizatorului în
raport cu protecţiile de reţea (par. 8.5.2.17).

Regimul de schimb al puterii reactive (cosφ) trebuie să permită menţinerea tensiunii pe toată
reţeaua de MT şi pe toate reţelele de JT aferente în limitele domeniului prevăzut de norme
(± 10% din tensiunea nominală de furnizare). Prin urmare, în anumite situaţii de reţea poate
fi necesară adoptarea unui regim de schimb al puterii reactive diferit de cel indicat de
autorităţile delegate de normele în vigoare. În orice caz acest regim trebuie să fie stabilit de
comun acord cu ENEL.
8.7 Reguli tehnice de racordare pentru Producători

În cazul Producătorilor, pe lângă prevederile generale de la 8.4 trebuie respectate şi
prevederile de la paragrafele următoare.
8.7.1 Limite de putere totală produsă care se pot racorda la reţelele de MT

Puterea totală produsă care se poate racorda la reţeaua de MT, aferentă fiecărei interfeţe
ÎT/MT (ST) fără a introduce modificări structurale interfeţei ÎT/MT, este limitată de cazul în
care s-ar produce inversării de flux de putere în ST, faţă de funcţionarea normală care
prevede un tranzit de putere de la Înaltă la Medie Tensiune.
În situaţiile de funcţionare în care tranzitarea mai sus menţionată este inversată (adică are
loc o tranzitare de putere de la MT către ÎT) depăşesc un procent semnificativ din timpul total
anual de funcţionare (5%) este necesar să se doteze Staţia de Transformare şi liniile ÎT
aferente acesteia cu dispozitive adecvate de protecţie şi control care să permită o exploatare
sigură a reţelei respective ca reţea „producătoare”.
ENEL trebuie să indice dispozitivele necesare pentru acest scop (de ex. regulataore de
tensiune modificate, dispozitive pentru controlul paralelismului, dispozitive de protecţie
pentru detectarea defectelor pe bara ÎT, etc.).
Condiţiile economice, corelate adaptărilor de mai sus, aplicate Producătorilor, sunt stabilite
de către ANRE.
8.7.2 Schema generală de racordare a unui Producător
105
În caz de racordare a Producătorilor, vor trebui să fie respectate prevederile din
Codul Tehnic RED şi Codul Tehnic RET.
În Fig. 24 de mai jos este reprezentată o schema generală de racordare a unui Producător
(caz general fără explicitare a secţiunii/-ilor de transformare).
Figura 24 – Schema generală a racordării unei instalaţii de producere
106
Fig. 25 - Schemă tipică de racordare a instalaţiilor de producere la reţeaua de MT ENEL
(cu sarcini privilegiate în MT)
107
Fig 26 - Schemă tipică de racordare a instalaţiilor de producere la reţeaua MT ENEL
(fără sarcini privilegiate în MT)
108
Fig 27 - Schemă tipică de racordare a instalaţiilor de producere la reţeaua de MT ENEL
(cu Dispozitiv General cu funcţie şi de Dispozitiv de Interfaţă)
109
8.7.3 Condiţii de funcţionare a instalaţiei de producere
Funcţionarea unei instalaţii de producere în paralel cu reţeaua de distribuţie este
subordonată unor condiţii riguroase printre care în special:
− regimul de funcţionare în paralel nu trebuie să cauzeze perturbaţii serviciului pe
reţeaua de distribuţie, în scopul de a păstra nivelul de calitate a serviciului pentru
ceilalţi Utilizatori racordaţi;
− regimul de funcţionare în paralel trebuie să se întrerupă imediat63 şi în mod
automat în absenţa alimentării reţelei de distribuţie sau în eventualitatea în care
valorile de tensiune şi de frecvenţă ale reţelei în cauză nu sunt cuprinse între
valorile comunicate de către ENEL;
− în caz de lipsă a tensiunii sau de valori de tensiune şi frecvenţă pe reţeaua de
distribuţie care nu sunt cuprinse în valorile stabilite de către ENEL, dispozitivul de
control al paralelismului al instalaţiei de producere nu trebuie să permită regimul de
punere în paralel cu reţeaua de distribuţie.
În scopul de a garanta separarea instalaţiei de producere de reţeaua de distribuţie în caz de

întrerupere de la reţea trebuie să fie instalat, în plus faţă de dispozitivele prevăzute în
paragraful 8.4, un dispozitiv ulterior, denumit Dispozitiv de Interfaţă (DDI).
Sistemul de protecţie de interfaţă (SPI), acţionând asupra DDI separă instalaţia de

producere de reţeaua de distribuţie pentru a nu permite ca:
- în caz de absenta a tensiunii in reţeaua de distributie, Producătorul să poată alimenta
reţeaua la care este racordat;
- în caz de defect pe linia MT la care este racordat, Producătorul să poată continua
alimentarea defectului;
- în caz de reanclanşări automate sau conectări manuale ale întreruptoarelor reţelei de
distribuţie, generatorul să se poată afla în neconcordanţă de fază cu reţeaua cu posibilitatea
deteriorării mecanice a acestui generator.
În situaţii speciale de sarcină a reţelei de distribuţie, intervenţia SPI şi deschiderea succesivă
a DDI ar putea să nu survină în cazul lipsei alimentării de reţea sau al defectelor pe reţea.
Prin urmare Producătorul trebuie să pună în aplicare toate cele necesare protejarii propriilor
instalaţii care trebuie să reziste solicitărilor mecanice cauzate de cuplajele electrodinamice
care sunt cauzate de reanclanşării automate rapide a întreruptarelor de linie.
8.7.4 Dispozitive prevăzute

Dispozitivele suplimentare, care trebuie să fie prezente atunci când Producătorul este dotat
cu instalaţii de producere care poate funcţiona în paralel cu reţeaua, sunt următoarele:
- dispozitivul de interfaţă, care e în măsură să asigure atât separarea unei porţiuni a
instalaţiei Producătorului (generatoare şi sarcini privilegiate) permiţând funcţionarea
acestora în mod izolat, cât şi funcţionarea instalaţiei în paralel cu reţeaua;
- dispozitivul generator care e în măsură să deconecteze de la reţea fiecare grup
generator individual.
Se admite ca, în functie de schema specifică a instalaţiei Producătorului, mai multe funcţii să
fie preluate de acelaşi dispozitiv, cu condiţia ca între instalatia producatorului şi reţeaua de
63
Cu excepţia cazului de deschidere a DDI din cauză de minimă tensiune, care este de regulă întârziată cu 300
ms.
110
distribuţie să fie întotdeauna prezenţi două întreruptoare în serie sau, ca alternativă, un
întreruptor şi un teleruptor.
Dispozitivele general, de interfaţă şi de generator trebuie să fie situate în instalaţia

Producătorului.
Comanda de declanşare a dispozitivului general, de interfaţă şi generator trebuie să poată fi

efectuată fie manual de un operator fie automat de către protecţiile Producătorului.
Manevrarea dispozitivului general, generator şi de interfaţă revine în responsabilitatea

Producătorului.
Dispozitivele menţionate mai sus, în ceea ce priveşte caracteristicile de separare, comandă

şi întrerupere, trebuie să respecte prevederile SR EN 61557-1, SR HD 637 S1 şi Codul
Tehnic RED şi Codul Tehnic RET.
Alegerea acestor dispozitive trebuie să fie realizată cu raportarea la mărimile nominale ale
sistemului în care sunt instalate; în particular, în ceea ce priveşte curentul de scurtcircuit şi
capacitatea de rupere şi de închidere, acestea trebuie să fie proporţionale cu curentul de
scurtcircuit stabilit în punctul de racordare, ţinând cont că la acest curent pot contribui
reţeaua de distribuţie, instalaţiile de producere a energiei şi motoarele în funcţiune.
8.7.4.1 Dispozitivul de Interfaţă (DDI)

În cadrul instalaţiei de utilizare a unui Producător, dispozitivul de interfaţă menţionat la
paragraful precedent, în funcţie de nivelul de tensiune pe care este instalat, poate fi
constituit în modurile prezentate mai jos.
Dacă DDI este instalat la un nivel de MT trebuie să fie constituit din:
− un întreruptor tripolar debroşabil cu comandă de deschidere la lipsa tensiunii, sau;
− un întreruptor tripolar cu comandă de deschidere la lipsa tensiunii şi doi separatori
instalaţi unul în amonte şi unul în aval de întreruptor.
Dacă DDI este instalat la un nivelul de JT, acesta trebuie să fie compus dintr-un întreruptor
automat cu bobină de deschidere în lipsa tensiunii manevrabil de către operator, sau de un
teleruptor combinat cu siguranţe fuzibile conform cu Norma SR EN 60947-4-1 (categoria
AC-1 sau AC-3 respectiv în absenţa sau prezenţa sarcinilor privilegiate între ieşirea în c.a. a
sistemului de generare şi dispozitivul de interfaţă).
Dispozitivul de întrerupere trebuie să fie dimensionat pe baza configuraţiei instalaţiei
Utilizatorului şi, în ceea ce priveşte caracteristicile referitoare la separarea circuitelor, trebuie
să fie conform cu prevederile SR EN 61557-1.
Pentru instalaţii cu mai multe generatoare, dispozitivul de interfaţă trebuie să fie de regulă
unic (în MT sau în JT) şi astfel încât să scoată din funcţie simultan toate generatoarele.
Atunci când acest lucru este impus din motive legate de reţea64, se admite utilizarea mai
multor protecţii de interfaţă (eventual una pentru fiecare generator individual); pentru a nu
diminua fiabilitatea sistemului, comanda de declanşare a fiecărei protecţii trebuie să
acţioneze asupra tuturor DDI prezente în instalaţie, adică o condiţie anormală detectată
chiar şi de un singur SPI să deconecteze toate generatoarele din reţea.
64
Condiţiile instalaţiei trebuie să fie evaluate şi stabilite de comun acord cu ENEL.
111
În cazul solicitării de instalare a generatoarelor în cadrul unor instalaţii existente, racordate la
reţea de cel puţin un an, dacă puterea totală a generatoarelor nu depăşeşte 1000 kW, se pot
instala nu mai mult de trei DDI (în MT şi/sau în JT), fiecare dintre aceştia putând să suporte
maxim 400 kW.
În orice caz, bobina de deschidere la lipsa tensiunii trebuie să fie subordonată protecţiilor
prevăzute în Anexa E.
8.7.4.2 Dispozitivul generatorului (DDG)
Pentru grupuri de generare de MT, dispozitivul DDG poate fi compus din:
− un întreruptor tripolar debroşabil cu comandă de deschidere, sau;
− un întreruptor tripolar cu comandă de deschidere şi un separator instalat pe partea de
reţea a întreruptorului.
Pentru grupuri de generare de JT, DDG poate fi alcătuit dintr-un întreruptor automat.
Dispozitivul de întrerupere trebuie să fie dimensionat în funcţie de configuraţia instalaţiei

producătorului, şi în cea ce priveşte caracteristicile de separare a circuitelor dispozitivul
trebuie să fie conform cu Norma SR EN 61557-1.
Dispozitivul generatorului trebuie să fie instalat pe celula fiecărui generator la o distanţă

minimă de bornele generatorului respectiv; această celulă trebuie să fie realizată astfel încât
să fie limitate pericolele de scurtcircuit şi de incendiu.
DDG poate îndeplini funcţiile DDI atunci când are caracteristicile acestuia: după cum se
specifică mai sus, este oricum necesar ca, între producere şi reţea de distribuţie, să fie
întotdeauna prezente două întreruptoare în serie între ele sau, ca alternativă, un întreruptor
şi un teleruptor.
8.7.5 Sisteme de protecţie

Caracteristicile tehnice şi cerinţele de probă a sistemelor de protecţie pe care Producătorul
trebuie să le instaleze în funcţie de tipul propriei instalaţii trebuie să fie conforme cu cele
prevăzute în Anexa E.
În aceeaşi Anexă sunt detaliate şi modalităţile după care trebuie să fie atestată
conformitatea SPI cu prevederile acestei Norme.
8.7.5.1 Protecţii asociate DDI
Sistemul de Protecţie de Interfaţă (SPI) asociat DDI prevede relee de frecvenţă, de tensiune
şi eventual de tensiune homopolară.
Trebuie să fie prevăzute următoarele protecţii:

1. maximală de tensiune (fără temporizare);
2. minimă tensiune (temporizare: 300 ms);
3. frecvenţă maximă (fără temporizare);
4. frecvenţă minimă (fără temporizare);
5. maximală de tensiune homopolară V0 partea MT (temporizată);
112
6. protecţie împotriva deconectărilor de la reţea (stabilit de comun acord între ENEL şi
Producător în funcţie de caracteristicile reţelei de distribuţie).
În cazul în care Producătorul intenţionează să îmbunătăţească functiile dispozitivului de

interfaţă la defectele polifazate din reţeaua ENEL, care nu sunt detectate de protecţia de
minimă tensiune de la punctul 2), poate instala o protecţie maximală curent temporizată care
să acţioneze asupra DDI.
Protecţiile de maximă/minimă frecvenţă şi de maximă/minimă tensiune trebuie să aibă la

intrare mărimi proporţionale cu cel puţin două tensiuni de linie de MT care prin urmare pot fi
prelevate:
- de la secundarul de TT legate între două faze MT;
- direct de la tensiunile de linie de JT.
Reglajele vor trebui să ţină cont de nivelul de tensiune la care mărimile sunt raportate.
SPI trebuie să fie realizat după modalităţile prevăzute în Anexa E.
Protecţia maximală de tensiunea homopolară este prevăzută, la cererea ENEL, numai

pentru instalaţiile care pot să susţină tensiunea de reţea (generatoare sincrone, asincrone
autoexcitate, invertoare care funcţionează ca generatoare de tensiune) cu puterea totală ≥
400 kVA.
Intervenţia unui releu oarecare trebuie să determine deschiderea dispozitivului de interfaţă.
Reglarea protecţiilor sunt în responsabilitatea Producătorului pe baza planului de reglaje

stabilit de ENEL.
În cazul în care condiţiile de reţea necesită acest lucru, de exemplu pentru puteri totale mai
mari de 1 MVA65, ENEL poate cere instalarea prin grija Producătorului a unui sistem de
teledeclanşare care să garanteze deschiderea dispozitivului menţionat mai sus în
eventualitatea lipsei intervenţiei protecţiilor. Teledeclanşarea trebuie să fie realizată şi
menţinută în exploatare de către ENEL; costurile vor fi repartizate conform cu dispoziţiile în
vigoare ale ANRE. În acest caz, nu este necesară instalarea protecţiei împotriva
deconectării de la reţea.
În cazul în care Producătorul este racordat la linia de MT în antenă (puteri totale de generare
mai mari de 3 MVA, valoare indicativă), ca alternativă la teledeclanşare poate fi realizată o
secvenţă logică în ST de la care pleacă linia MT în antenă, astfel încât să determine
deschiderea întreruptorului în capătul liniei atunci când se verifică anumite condiţii (de ex.
lipsă legătură cu reţeaua de ÎT, declanşare transformator ÎT/MT, etc.), chiar şi în absenţa
intervenţiei protecţiilor ENEL care acţionează asupra întreruptorului de linie. Secvenţa logica
din Staţia de Transformare trebuie să fie realizată şi menţinută în exploatare de către ENEL;
costurile vor fi repartizate conform cu dispoziţiilor ANRE în vigoare. Nici în acest caz, nu este
necesară instalarea eventualei protecţii împotriva deconectării de la reţea reţea. Utilizatorul
poate, oricum, din motive proprii, să solicite realizarea teledeclanşării şi în aceste condiţii.
8.7.5.2 Protecţie de rezervă în caz de refuz de deschidere a DDI

Pentru siguranţa exploatării reţelei, în cazurile în care producerea este realizată cu
generatoare care pot să susţină tensiunea de reţea (generatoare sincrone, asincrone
65
Această cerere este de regulă legată de puterea de generare totală prezentă pe linia/bara MT din Staţia de
Transformare, pentru care este posibil ca cererea să conţină valori mai mici în anumite circumstanţe.
113
autoexcitate, invertor care funcţionează ca generatoare de tensiune), pentru puteri mai mari
de 400 kVA este necesar să fie prevăzută o rezervă pentru refuzul deschiderii dispozitivului
de interfaţă.
Protecţie de rezerva constă în a prelua comanda de declanşare, emisă de protecţia de

interfaţă, la un alt dispozitiv de întrerupere. Acesta este compusă dintr-un circuit, condiţionat
de poziţia de închis a dispozitivului de interfaţă, care acţionează după caz pe dispozitivul
general sau pe dispozitivul (ele) de generator, cu o temporizare mai mică 1 s. Temporizarea
este activată de circuitul de declanşare al protecţiei de interfaţă.
Soluţia preferată trebuie să fie oricum aprobată de către ENEL.
8.7.5.3 Eliminarea temporară a SPI

SPI poate fi eliminat temporar (prin interblocaje electrice adecvate aprobate de către ENEL)
numai în una din următoarele condiţii speciale de exploatare:
- instalaţia Producătorului este „în insulă” şi dispozitivul general sau orice alt dispozitiv
amplasat între reţeaua de distribuţie şi dispozitivul de interfaţă care împiedică
punerea în paralel a instalaţiei de producere cu reţeaua de distribuţie să fie blocate în
poziţie deschisă;
- toate grupurile de generare sunt scoase din funcţie.
Intreruperea temporară trebuie să fie realizată printr-un contact închis al dispozitivul

generatorului deschis, pus în paralel cu contactul de declanşare al protecţiilor dispozitivului
de interfaţă. Dacă sunt prezente mai multe generatoare şi un singur dispozitiv de interfaţă,
contactele aferente DDG vor trebui să fie puse în serie între ele pentru ca eliminarea
temporară a dispozitivului menţionat să aibă loc numai când toate generatoarele sunt
dezactivate. În cazul în care sunt prezenţi mai mulţi întreruptori de interfaţă, deschiderea
întreruptorului fiecărui generator trebuie să excludă protecţia respectivă a dispozitivului de
interfaţă.
La terminarea acestor condiţii speciale de exploatare, înainte de a restabili funcţionarea în

paralel a grupurilor de producere cu reţeaua de distribuţie, trebuie să fie reactivate funcţiile
SPI.
8.7.5.4 Protecţiile grupurilor de producere
Protecţiile grupurilor de producere (care acţionează pe un DDG) au funcţia de a opri
procesul de transformare a energiei atunci când apare un defect sau o funcţionare anormală
în instalaţiei de producere respectivă sau în propriile receptoarele ale instalaţiei, cu scopul
de a elimina acest defect fără a compromite integritatea echipamentelor.
Protecţiile trebuie să acţioneze dispozitivul generatorului şi sunt conforme cu Codul Tehnic

RED şi Codul Tehnic RET în funcţie de tipul generatorului.
8.7.5.5 Caracteristicile TT pentru SPI
Dacă SPI acţionează pe baza mărimilor preluate de la reţeaua de MT, este necesar să fie
dotat cu transformatoare adecvate, obiectul acestui paragraf. În ceea ce priveşte TC şi TT
care furnizează mărimi secundare Sistemului de Protecţie general, este valabil în schimb
ceea ce este prezentat în Anexa D.
Protecţiile SPI trebuie să fie bazate pe detectarea tensiunilor secundare ale TT diferite de
cele folosite pentru măsură (se admite folosirea înfăşurărilor secundare dedicate, chiar dacă
sunt alimentate de la aceeaşi înfăşurare primară).
114
Atunci când este prevăzută o protecţie maximală de tensiune homopolară, aceasta trebuie
să aibă la intrare tensiunea homopolară MT preluată de la trei TT, conectate între fazele MT
şi pământ, din secundarul prevăzut în acest scop.
În funcţie de caracteristicile protecţiei se poate alege una din următoarele alternative:

a. tensiunea de la capetele înfăşurarilor secundare ale TT legate în triunghiul
deschis;
b. cele trei tensiuni secundare (în cazul în care protecţia primeşte tensiunea
homopolară de la cele trei tensiuni de fază).
TT trebuie să aibă raport de transformare adecvat pentru a furniza, în caz de defect net
monofazat, tensiunea nominală la intrarea protecţiilor respective.
Pentru TT care sunt legate între fazele, care furnizează caracteristici secundare protecţiilor
de min/max f şi min/maxT, trebuie să se facă referire la Anexa E.
Pentru TT legate în triunghi deschis sunt valabile aceleaşi prevederi referitoare la TT, legate
în triunghi deschis, de la SPG66.
8.7.5.6 Dispozitive de control pentru punerea în paralel (generator-reţea)
Cel puţin unul din dispozitivele DG, DDI şi DDG trebuie să fie echipat cu dispozitiv de control
a întrerupătorului care verifică condiţiile de punere în paralel imediat după şi înaintea
echipamentului de manevră. Dacă unul din aceste dispozitive (DG, DDI, DDG) nu este
echipat cu control de punere în paralel, acesta trebuie să fie prevăzut cu o automatizare care
împiedică închiderea lui în cazul prezenţei de tensiune imediat în aval (spre instalaţia de
generare).
8.7.6 Instalaţia producătorului conectat în antenă

Pentru o instalaţie de producere cu puterea instalată mai mare de 3 MVA care nu se
încadrează în prevederile paragrafului 8.5.13 şi/sau 8.5.14 poată să fie evaluată racordarea
acestuia printr-o linie în antenă (conform condiţiilor economice definite de ANRE).
Posibilitatea de a-l conecta la reţea printr-o linie în antenă, dacă se poate realiza din punct
de vedere tehnic, trebuie să fie considerată chiar şi atunci când nu intervin condiţiile de
putere de generare indicate anterior pentru această soluţie. În acest caz, de comun acord cu
ENEL, pot fi depăşite restricţii privind:
− secţiune de transformare MT/JT (paragraf 8.5.13);

− puterea maximă a transformatoarelor de MT/JT care se pot instala (paragraful
8.5.14)67;
− valori de reglare sau tipul de protecţii utilizate în mod normal, pentru a menţine
coordonarea selectivă a protecţiilor Producătorului faţă de protecţiile reţelei.

Regimul pentru schimbul puterii reactive (cosφ) trebuie să permită menţinerea tensiunii pe
toată reţeaua de MT şi pe toate reţelele de JT aferente în domeniul prevăzut de norme (±
66
Atunci când este necesar să se prevadă trei TT, legate intre fază şi pământ, pentru preluarea tensiunii
homopolare, sunt suficiente TT de clasa 3P, fără specificaţiile ulterioare prevăzute pentru cele trei TT dedicate
protecţiei 67N.
67
În orice caz, trebuie să fie stabilite cu ENEL valorile maxime de curent cu scopul de a limita fluctuaţiile de
tensiune pentru toţi utilizatorii.
115
10% din tensiunea nominală de furnizare). În anumite situaţii de reţea poate să fie necesară
adoptare unui regim de schimb a puterii reactive diferit de cel indicat de autorităţile
competente şi de normativele în vigoare. În orice caz acest regim trebuie să fie stabilit cu
ENEL şi reglementat în cadrul Contractului de Distributie.
8.8 Reguli tehnice pentru racordarea reţelelor interne ale Producătorilor

Pentru sistemele interne utilizate care nu cuprind unităţi de generare, se aplică regulile
potrivit paragrafelor 8.4 şi 8.6; dacă în schimb cuprind unităţi de generare, este necesară şi
aplicarea celor prevăzute în 8.7.
116
Partea 5 – Prevederi pentru Producători şi Consumatori, IT şi MT, pentru
compatibilitatea electromagnetică (EMC), măsurarea continuităţii şi calităţii tensiunii
9 Prevederi pentru compatibilitatea electromagnetică

Utilizatorul este obligat să instaleze echipamente conforme cu normele care se refera la
compatibilitatea electromagnetică CEI, seria 61000, privind limitele de emisie şi imunitate la
perturbaţii electromagnetice.
Toate receptoarele prezente în instalaţia Utilizatorului, dacă sunt perturbatoare, trebuie să

respecte Normele CEI care reglementează perturbaţiile conduse şi induse apărute în
reţeaua la care acestea sunt conectate, în scopul de a nu produce scăderea calităţii
serviciului reţelei.
Pe lângă receptoarele perturbatoare trebuie să fie luate in considerare şi unităţile de

producere, atunci când procesul de producere este sursă de perturbaţii în reţea (ex. instalaţii
eoliene).
Perturbaţiile maxime, care pot fi induse în reţea, pot fi fixate de ENEL, ţinând cont de limitele
disponibile în zona de reţea interesată, şi se referă la:
– variaţii de tensiune (lente şi rapide);
– fluctuaţii de tensiune (flicker);
– armonici ;
– dezechilibrul fazelor.
ENEL poate solicita utilizarea condensatorilor/bateriilor de compensare sau sistemele de
filtrare, poziţionare în mod adecvat, şi programele aferente de racordare.
9.1 Evaluarea perturbaţiilor

Perturbaţiile generate de receptoarele instalaţiei Utilizatorului şi induse în reţea trebuie să fie
evaluate de ENEL prin modalităţile stabilite de Normele CEI şi CENELEC. În general limitele
de emisie a perturbaţiilor fiecărei instalaţii trebuie să fie fixate ţinând cont de nivelul de
planificare adoptat, de emisiile de perturbaţii ale celorlalţi Utilizatori deja racordaţi la aceeaşi
reţea, de emisile de perturbaţii transferate de la restul reţelei şi de emisiile de perturbaţii
ulterioare datorate noilor instalaţii.
10 Măsurarea continuităţii şi calităţii tensiunii

ENEL şi Utilizatorul au dreptul şi capacitatea de a instala echipamente de măsurare şi
înregistrare a calităţii tehnice a serviciului (continuitatea şi calitatea tensiunii) a tensiunii în
punctul de racordare amplasate în instalaţiile proprii. Aceste echipamente de măsurare a
continuitatii a serviciului furnizează indicaţii locale şi deci diferă de cele definite de ANRE în
reglementările privind nivelurile de calitate a serviciului.
117
Partea 6 – Reguli de racordare între reţele de distribuţie
11 Reguli tehnice de racordare pentru reţelele de distribuţie
Prevederile prezentului articol se aplică în caz de racordare între doi DISTRIBUITORI.
Natura particulară a racordarilor similare (racordare între doi titulari de licenţă ENEL şi alt
Distribuitor), precum şi multiple cazuri speciale tehnice care pot interveni, fac necesară
adoptarea de forme adecvate de coordonare între titulari.
Soluţiile tehnice pentru racordare nu sunt însă (la starea actuală) complet codificate în
prezenta Normă tehnică, însă sunt lăsate conform acordului între partile interesate cu
respectarea normativelor în vigoare în materie emise de ANRE.
Paragrafele următoare conţin exclusiv prevederile minime de respectat pentru conectări
similare.
11.1 Punct de interconectare

În punctul de interconectare între reţelele de distribuţie trebuie să fie instalate echipamente
adecvate pentru a permite independenţa funcţională între cele două reţele de distribuţie
(separator, eventual întrerupător + separator). Aceste echipamente trebuie să permită
manevra la distanţă necesară pentru a garanta minimizarea indisponibilităţilor în caz de
deranjament.
11.2 Măsurarea energiei schimbate

În punctul de interconectare dintre reţelele de distribuţie trebuie să fie instalată un Aparat de
Măsură (ADM) care să înregistreze energia schimbată (daca este necesar, în ambele
direcţii) între cele două reţele pe bază orară.
11.3 Semnale şi măsurări schimbate între operatorii de retea

Dacă există racordarea unei reţele de distribuţie la o staţie aparţinând unui alt operator de
retea, trebuie să fie schimbate informaţii preluate de la:
– registratoare cronologice ale evenimentelor;
– osciloperturbografe;
– semnalizări locale.
11.4 Exploatare şi întreţinere

Procedurile de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor de racordare trebuie să fie stabilite între
partile interesate.
11.5 Calitate tehnică a serviciului

În punctul de interconectare pot fi instalate echipamente pentru a permite atribuirea corectă
a responsabilităţilor conform dispoziţiilor ANRE privind calitatea serviciului.
118
Partea 7 – Sisteme de măsurare a energiei
12 Sisteme de măsurare a energiei

Prezentele prevederi privesc sistemele de măsurare a energiei electrice transferată (atât
energie consumată cât şi produsă) cu reţeaua ENEL.
Aceste sisteme de măsurare, utilizate la Utilizatorii racordaţi la reţelele de distribuţie de

curent alternativ cu tensiune nominală mai mare de 1 kV şi mai mică sau egală cu 110 kV,
trebuie să fie conectate, în general:
– pentru Consumatori, trebuie să fie instalate imediat în amonte de punctul de

delimitare.
– punctele Producători, trebuie să fie instalate imediat în aval de DG, după cum s-a
specificat în 7.4 şi în 8.4.
În paragrafele următoare sunt indicate caracteristicile şi cerinţele funcţionale minime ale

sistemului de măsurare.
12.1 Caracteristicile sistemelor de măsurare

Toate componentele sistemului de măsurare trebuie să se refere la aceeaşi instalaţie de
legare la pământ.
Caracteristicile şi cerinţele funcţionale ale sistemului de măsurare indicate în continuare

trebuie să cuprindă si eventuale prevederi ulterioare emise de ANRE.
Modalităţile de instalare şi cerinţele impotriva furtului trebuie să corespundă:

– indicaţiilor firmei producătoare şi Normele CEI ale produsului, pentru fiecare
componentă;
– Normei SR EN 62053 “Sisteme de măsurare a energiei electrice – Compoziţie,
precizie şi verificare”.
Sistemul de măsurare este de tip indirect, format din:

1. transformatoare de tensiune (TT), cu clasa de precizie mai mare sau egală cu 0,5;
2. transformatoare de curent (TC), cu clasa de precizie mai mare sau egală cu 0,5;
3. contor static trifazat, pentru măsurarea bidirecţională a energiei active şi a energiei
reactive, legat indirect prin TC şi TT, şi având, pentru măsurarea de energie activă,
clasa de precizie mai mare sau egală cu 0,5 S, conform cu Norma SR EN 62053-22,
şi/sau indice de clasă mai bună sau egală cu C, conform cu Norma SR EN 50470-3,
şi pentru măsurarea de energie reactivă o clasă de precizie mai mare sau egală cu 2
conform Normei SR EN 62053-23;
4. eventual şir cu cleme de separare şi prindere cabluri şi dispozitiv de protecţie a
circuitului de tensiune, montate pe panoul extern sigilat (prevăzut, de regulă, doar
pentru conectările la reţelele IT); cabluri ecranate pentru conectarea circuitelor
secundare de tensiune şi curent, ale TT şi TC, la contor;
5. eventuale echipamente de alimentare auxiliară;
6. dispozitive pentru conectarea contorului la sistemele de transmitere de la distanţă a
măsurărilor, pentru transmiterea datelor (de ex. modem).
119
Componentele aferente trebuie să fie în conformitate cu următoarele normele şi cu
eventualele variante şi actualizări:
1. Standard SR HD 637 S1;

2. Norma SR EN 62052 – 11 “ Echipament pentru măsurarea energiei electrice (c.a).
Prescripţii particulare. Partea 11: Echipament pentru măsurare”
3. Norma SR EN 62053 – 22 “Echipamente pentru măsurarea energiei electrice (c.a).
Prescripþii particulare. Partea 22: Contoare statice pentru energie activă (clase 0,2 S şi
0,5 S”;
4. Norma SR EN 62053 – 23 “Echipamente pentru măsurarea energiei electrice (c.a).
Prescripţii particulare. Partea 23: Contoare statice pentru energie reactivă (clase 2 şi
3)”;
5. Norma SR EN 60044 -1 “Transformatoare de măsură. Partea 1: Transformatoare de
curent; (TC)
6. Norma SR EN 60044 -2 “Transformatoare de măsură. Partea 2: Transformatoare de
tensiune inductive” (TT);
7. Norme armonizate SR EN seria 50470, când este solicitată conformitatea cu Directiva
2004/22/CE 31 martie 2004 a Parlamentului european şi al Consiliului; această
referinţă poate fi în acest caz alternativă la Norma indicata la punctele 2) şi 3), privind
măsurarea de energie activă;
8. Norma SR EN 62053– “Echipamente pentru măsurarea energiei electrice (c.a)”.
Pentru sistemele de măsurare deja în funcţiune este admisă alegerea fiecărei componente
cu precizie diferită de cea indicată, cu condiţia ca precizia totală a sistemului pentru
măsurarea energiei active să fie cel puţin echivalentă indicelui de clasă 1,5 şi pentru
măsurarea energiei reactive indicelui de clasă 2,5, conform criteriilor indicate în Norma SR
EN 62053.
TC şi TT de măsurare trebuie să fie dotate cu înfăşurări secundare dedicate exclusiv

conectării contorului şi eventualele accesorii; este interzis cablarea circuitelor ulterioare
pentru sistemele de protecţie la aceste înfăşurări secundare. În baza autorizaţiei prealabile
ENEL, este permisă utilizarea acestor înfăşurări secundare pentru preluarea semnalelor
care au ca scop determinarea calităţii serviciului electric (dispozitive aflate în disponibilitatea
ENEL).
Pentru instalaţiile de ÎT, tabloul cu dispozitivele de protecţie şi şirul de cleme de separare şi

prindere a cablurilor, acolo unde este utilizat, trebuie să fie poziţionat în imediata apropiere a
TC şi a TT de măsurare.
12.2 Instalarea sistemului de măsurare

Instalarea sistemului de măsurare trebuie să corespundă modalităţilor indicate în Norma SR
EN 62053, cu referire şi la cerinţele antifraudă. În special, se face referire la prevederile
indicate în continuare.
Cablurile pentru racordarea circuitelor secundare de măsurare trebuie să fie protejate în mod
adecvat, pe toată lungimea lor, utilizând un tub pentru instalaţii electrice, conform Normelor
SR EN 61386-1 şi SR EN 61386-23.
120
Fiecare tub trebuie să aibă la extremităţi racorduri cu filet, sigilabile, pentru a asigura
conectarea diferitelor părţi între ele şi să împiedice deşurubarea de la carcasa la care este
conectat cablul.
Cablurile pentru conectarea circuitelor secundare de măsurare şi tubul flexibil de protecţie

aferent trebuie să treacă prin tuburi adecvate sau canale, putând fi verificate pe toată
lungimea lor prin intermediul orificiilor prevăzute.
În interiorul spaţiului de măsurare, pentru conectarea la sistemul de măsurare, şi în

apropierea TC şi TT, pentru conectarea cablurilor la bornele secundare ale
transformatoarelor de măsurare, cablurile trebuie să fie fixate la vedere.
Cablurile de măsurare nu trebuie să parcurgă aceleaşi trasee cu cablurile de putere, nici nu

trebuie să fie paralele cu acestea; cablurile nu trebuie să fie utilizate pentru scopuri diferite
de realizare a măsurătorilor, în afară de cele prevăzute pentru determinarea calităţii
serviciului electric.
Ecranul cablurilor pentru conectarea circuitelor secundare de măsurare şi partea metalică a

tuburilor flexibile de protecţie trebuie să fie conectate la pământ la ambele extremităţi, la o
singură instalaţie de legare la pământ.
Contorul şi eventualul tablou trebuie să fie poziţionate într-un spatiu de măsurare, aparţinând
instalaţiei de racordare a utilizatorului, de preferat prevăzut pentru instalarea contorului sau
tabloul de măsurare; spaţiul şi contorul instalat trebuie să fie uşor accesibil, ENEL şi
Utilizatorului, fără a trebui să recurgă la utilizarea mijloacelor speciale. Spaţiul trebuie să fie
iluminat în mod adecvat, prevăzut cu alimentare electrică de JT pentru utilizarea
dispozitivelor şi echipamentelor de verificare, fără obstacole pentru executarea în siguranţă
a lucrărilor de întreţinere sau verificare a contorului sau tabloului de măsurare. Pentru
prevederile privind alimentarea pe JT se consideră valabile cele menţionate la 7.5.8 şi 8.5.8.
Datele măsurate ale energiei electrice trebuie să fie accesibile persoanelor autorizate de
ANRE.
Pentru a garanta datele măsurate de eventuale modificări, clemele sistemului de măsurare

trebuie să fie dotate cu sisteme mecanice sigilate (plombare sau similare). În ceea ce
priveşte cablurile exterioare tablourilor electrice şi aparaturilor de măsurare, acestea trebuie
să fie ecranate, sau cu cabluri cu neutrul concentric, sau prin tuburi metalice adecvate şi
sigilate. Cerinţele de garantare împotriva fraudelor sau modificărilor trebuie să fie extinse şi
la porturile dispozitivelor de transmitere a datelor (port optic, port serial, modem şi legături)
pentru a evita conectări neautorizate.
Ca alternativă la sigilarea dispozitivelor de transmisie a datelor, caracteristicile de fabricaţie

ale echipamanetelor de masurare trebuie să garanteze implementarea unor tehnici de
protecţie a datelor de măsurare şi de elaborare, precum şi funcţionalităţile aparatului de
măsurare. De asemenea, trebuie să fie garantat accesul de siguranţă, prin modalităţi
autorizate, la datele de măsurare şi de elaborare atât a citirii cât şi a scrierii, pentru a evita
modificarea datelor reglementate sau accidentale.
Eventualele derogări trebuie să fie motivate de exigenţe speciale, trebuie în orice caz să
asigure corectitudinea măsurării şi nu trebuie să ducă la discriminări între Utilizatori şi
Distribuitori.
12.3 Cerinţe funcţionale ale contorului

Contorul sistemului de măsurare trebuie să permită:
121
1. măsurarea şi înregistrarea energiei active şi reactivă (capacitivă şi inductivă)
consumată şi produsă în diferite condiţii de sarcină (activă consumată şi produsă,
reactivă măsurată în cele patru cadrane) o dată la 15 minute, precum şi determinarea
tuturor parametrilor necesari pentru identificarea (SR HD 637 ) si transmiterea
corectă a datelor de măsurate, prelucrarea şi înregistrarea aferentă a valorilor
maxime de putere activă (considerată ca medie în cele 15 minute), data şi ora
corespunzătoare;
2. setarea de la distanţă a intervalelor orare;
3. setarea automată a orei legale/solare;
4. preluarea semnalizărilor/informaţiilor de diagnoză;
5. sincronizarea orară atât local cât şi de la distanţă;
6. memorarea datelor măsurate a energiei (activă şi reactivă) înregistrate, aşa cum este
descris la punctul 1), pentru o perioadă de cel puţin 60 zile.
Ceasul intern al contorului trebuie să aibă caracteristicile indicate în Norma SR EN 62054-21

pentru schimbări orare.
Contorul trebuie să fie identificat, printr-un cod de înregistrare menţionat într-o memorie
internă rezervată şi nemodificabilă.
Contorul trebuie să fie prevăzut pentru schimbul de date, atât în local cât şi la distanţă
(trebuie deci să fie predispus pentru telecitire) conform Normelor SR EN seria 62056; trebuie
de asemenea să fie prevăzut cu dispozitive pentru interogarea şi preluarea datelor de la
distanţă de către ENEL, conform dispoziţiilor stabilite de ANRE. Trebuie să fie prevăzut un
plan de verificări periodice, care se va executa de către responsabilul de gestionare şi
întreţinere a sistemului de măsurare, conform SR EN 62053.
Rezultatele verificărilor sunt disponibile persoanelor autorizate de ANRE. Acest contor,

trebuie să fie ales dintre mărcile, modelele şi tipurile omologate de ENEL a căror gestionare
este integrată în sistemul de achiziţie şi validare a datelor de măsurare a acestuia68.
Modulul de comunicare a sistemului de măsurare trebuie să garanteze că modalitatea de

conectare şi logica (sistem) de comunicare între centru şi periferice sunt aprobate de ENEL.
12.4 Activarea şi întreţinerea sistemului de măsurare

Componentele sistemului de măsurare, dacă sunt noi, se consideră programate din
fabricaţie. Responsabilul cu instalarea şi mentenanţa, înainte de punerea în funcţie, trebuie
să verifice corecta instalare a componentelor şi funcţionarea normală a sistemului.
Verificarea trebuie să prevadă proba de telecitire realizată de sistemul de achiziţie al
responsabilului cu preluarea şi înregistrarea datelor. Proba de telecitire poate fi efectuată
înaintea verificării; atestarea rezultatului pozitiv a acestei probe este transmisă de
68
ENEL trebuie să permită producătorilor de contoare integrarea modelelor şi tipurilor respective în sistemul de
achiziţie şi validare; în acest sens producătorii de contoare trebuie să respecte caracteristicile tehnice necesare
pentru realizarea integrării, puse la dispoziţie de ENEL, şi să pună la dispoziţia acestuia aplicaţiile de interfaţă
(API – driver) de integrare în sistemul de achiziţie şi validare a datelor de măsurare. Utilizarea API – driver în
acest scop, trebuie să fie făra limitări de tip informatic sau juridic care împiedică utilizarea pentru determinarea
datelor de măsurare menţionate aici. Integrarea se consideră încheiată după efectuarea probelor şi după
atestarea pozitivă eliberată de ENEL.
122
responsabilul cu preluarea şi înregistrarea datelor către responsabilul cu instalarea şi
mentenanţa.
Activarea sistemului de măsurarea poate fi efectuată doar după testul pozitiv a probei de
telecitire şi după verificare corectei instalări.
Persoana responsabilă cu instalarea şi mentenanţă efectuează un program periodic de

verificare, cu o periodicitate de trei ani sau cu periodicitate definită eventual de normativul în
vigoare, şi redactează raportul de verificare aferent.
Toate verificările trebuie să fie efectuate conform SR EN 62053.
Rezultatele verificărilor sunt disponibile şi celorlalte persoane autorizate conform dispoziţiilor

ANRE.
Activităţile de mentenanţă şi verificare a sistemului de măsurare trebuie să fie obiectului unei

reglementări între Utilizator şi ENEL.
Datele de măsurare a energiei electrice trebuie să fie accesibile tuturor persoanelor

autorizate, conform dispoziţiilor ANRE.
12.5 Sistemul de măsurare al energiei în punctele de consum

Sistemul de măsurare este destinat determinării şi înregistrării energiei electrice active şi
reactive.
ENEL este responsabil cu instalarea şi cu mentenanţa sistemului de măsurare a energiei în
corespondenţă cu punctul de delimitare, iar componentele sistemului de măsurare trebuie să
corespundă caracteristicilor tehnice şi prescripţiilor ENEL, şi să fie compatibile cu cerinţele
referitoare la măsurarea energie electrice stabilite de ANRE.
Toate elementele care compun sistemul de măsurare trebuie să fie sigilate pentru a nu
permite fraudele.
Ca alternativă la sigilarea dispozitivelor de schimb de date, caracteristicile de fabricaţie ale

echipamentelor de masurare trebuie să garanteze implementarea unor tehnici de protecţie a
datelor de măsurare şi de elaborare, precum şi funcţionalităţile echipamentelor de masurare.
De asemenea, trebuie să fie garantat accesul în siguranţă, prin modalităţi autorizate, la
datele măsurate şi elaborate atât citite cât şi scrise, pentru a evita modificarea datelor în
mod voit sau accidental, potrivit dispoziţiilor în vigoare.
12.6 Sistemul de măsurare a energiei în punctele de producere

Posesorul instalaţiei de producere este responsabil de instalarea şi mentenanţa sistemului
de măsurare a energiei în corespondenţă cu punctul de producere.
Măsurarea energiei electrice corespunzătoare unui punct de producere poate fi efectuată de

către ENEL, în scopul controlului, şi fără a modifica obligaţiile propietarului instalaţiei.
Producătorul poate cere la ENEL (cu acordul prealabil al acestuia) să efectueze măsurarea
energiei electrice corespunzătoare punctului de producere; Producătorul este responsabil de
instalarea şi de mentenanţa sistemului de măsurare.
ENEL este responsabil de preluarea şi înregistrarea datelor măsurate. Aceste citiri, pentru
Producători cu unităţi de producere mari, trebuie să fie disponibile şi la DET.
123
Caracteristicile contorului trebuie să fie compatibile cu cerinţele referitoare la prelucrarea
datelor măsurării de energie electrică stabilite de ANRE.
Componenţa şi caracteristicile sistemului de măsurare trebuie să fie certificate de către

Producător şi comunicate ENEL.
Sistemul de măsurare trebuie să fie verificat înainte de punerea înfunctie, conform celor
prevăzute în paragrafele precedente; în acest caz, verificarea trebuie să prevadă proba de
telecitire efectuată de sistemul de achiziţie al ENEL. La efectuarea verificărilor (atât iniţiale,
cât şi periodice) trebuie să fie garantată posibilitatea prezenţei personalului ENEL; trebuie
redactat un buletin de verificare de către Producător şi transmis în copie la ENEL.
Producătorul trebuie să garanteze în orice moment telecitirea contorului.
124
Parte 8 – Contract de Distributie/Furnizare, obligaţii de informare şi
documentaţii
13 Contract de Distributie/Furnizare, obligaţii de informare şi documentaţie

În prezentul paragraf sunt menţionate punctual toate informaţiile care trebuie să fie
schimbate între ENEL şi Utilizator în vederea procesului de racordare.
Toate datele care fac obiectul comunicării către Utilizatori trebuie să fie comunicate în
momentul încheierii Contractului de Distributie/Furnizare şi de fiecare dată când intervin
modificări conform art. 5.
Unele dintre datele menţionate pot fi puse la dispoziţia Utilizatorilor chiar şi înainte de
încheierea contractului, dacă sunt necesare pentru proiectarea instalaţiilor.
Limitele de utilizare a liniilor şi a transformatoarelor trebuie să fie stabilite de către ENEL şi

trebuie să fie comunicate la cerere Utilizatorilor care solicită racordarea.
Pentru o proiectare optimă a instalaţiilor Utilizatorului, la cererea acestuia trebuie să fie

definite de către ENEL condiţiile de funcţionare a reţelei, cu tensiunea declarată (dacă este
diferită de tensiunea nominală) şi puterea de scurtcircuit maximă şi minimă de funcţionare.
Condiţiile reţelei în punctele de racordare în condiţii normale şi excepţionale sunt aceleaşi ca

şi în cazul reţelei în general.
Pentru fiecare punct de racordare la ÎT, ENEL trebuie să indice valoare medie a tensiunii
(tensiune declarată) şi domeniul de variaţie aferent, în baza valorilor determinate în condiţii
normale de funcţionare a Reţelei, ţinând eventual cont de dezvoltările de reţea programate.
Domeniul de variaţie definit astfel (exprimat în valori absolute) trebuie să fie inclus în cel
aferent condiţiilor normale de funcţionare al reţelei (de ex.: valoare nominală:110 kV; valoare
declarată: 110 kV; domeniu de variaţie: ±5%).
13.1 Contract de Distributie/Furnizare

Contractul de Distributie/Furnizare conform Ordinul 43/2004 conţine:
– caracteristicile instalaţiilor reţelei, a instalaţiei de reţea şi de utilizarea pentru
racordare, a liniilor de legătură aferente punctului de racordare, principalele
caracteristici ale instalaţiei Utilizatorului în scopul realizării şi menţinerii racordării;
– reglementarea relaţiilor între ENEL şi Utilizator în ceea ce priveşte exploatarea,
mentenanţa şi dezvoltarea porţiunilor din instalaţia de utilizare racordată la reţea.
Sunt tratate în Contractul de Distributie/Furnizare subiectele conform paragrafelor
următoare.
NOTA: in mod eronat se face referire la contractul de racordare. Acesta nu prevede nimic din ce e
mai jos!
13.1.1 Caracteristici indicative ale REŢELEI în punctul de racordare

– limite de variaţie a frecvenţei;
– limite de variaţie a tensiunii;
– putere de scurtcircuit (minim convenţional pentru AT, minim de funcţionare pentru
MT);
– nivel maxim de distorsiune armonică totală;
125
– nivel maxim de dezechilibru a tensiunii;
– valoare maximă a indicelui de severitate a fenomenului de flicker, atât pe termen
scurt cât şi pe termen lung;
– reglaje ale protecţiilor aferente liniei (DG) care alimentează Utilizatorul (atunci
când sunt solicitate de către Utilizator);
– timpii ciclurilor de reanclanşare rapidă (atunci când sunt prezente).
13.1.2 Caracteristici ale instalaţiilor şi ale proceselor

Instalaţii ale REŢELEI
– Coordonarea izolaţiei aferente instalaţiei de reţea pentru racordare;
– caracteristici generale ale sistemului de protecţie a instalaţiei de reţea pentru
racordare.
Instalaţii ale Utilizatorului
– Coordonarea izolaţiei aferente porţiunii de instalaţie a Utilizatorului la nivel de
tensiune a punctului de racordare;
– caracteristici ale întrerupătoarelor comandate la distanţă de:
− sisteme de protecţie a reţelei;
− dispozitive ale Transelectrica\DET (BME, BMI);
– eventuală utilizare şi poziţionare a dispozitivelor pentru deconectarea de sarcini
sau de grupuri de generare;
– criterii de integrare pentru definirea limitelor de competenţă funcţională;
– eventuala utilizare a dispozitivelor automate pentru conectarea şi deconectarea
mijloacelor de compensare a puterii reactive;
– lista eventualelor echipamente în proprietatea ENEL care sunt amplasate în
instalaţia Utilizatorului.
Linii de racordare
– coordonarea izolatiei;
– caracteristici ale întreruptoarelor şi a separatoarelor;
– eventuală utilizare a echipamentelor de teleprotecţie/teledeclansare.
Instalaţii de producere
– Programe de furnizare a puterii reactive.
13.1.3 Exploatarea, conducerea şi controlul instalaţiilor

– Gestionarea eventualelor puncte de racordare multiple şi a alimentărilor de
rezervă, care presupun punerea în paralel între ele, a părţilor distincte ale reţelei;
– caracteristici ale eventualelor sisteme de telecomunicaţie;
– eventualul acord pentru funcţionarea Utilizatorului la servicii de reţea neobligatorii
pentru el (funcţionare în insulă a unei părţi a reţelei);
– număr mediu de zile anuale de indisponibilitate prevăzute pentru mentenanţă
(doar pentru ÎT);
126
– acces la instalaţiile şi procedurile pentru executarea lucrărilor;
– siguranţa persoanelor şi echipamentelor cu ocazia intervenţiilor pentru
întreţinerea şi dezvoltarea instalaţiilor ENEL şi Utilizatorului.
Derogări de la Regulile Tehnice, eventual acordate de ENEL, sunt menţionate în Contractul
pentru Racordare.
13.1.4 Convenţia de Exploatare

ENEL stabileste in cadrul Contractului de Distributie/Furnizare o Convenţie de Exploatare
(care se încheie anterior intrării în funcţiune a instalaţiei), conţinând următoarele:
– exploatarea punctului de racordare ENEL – Consumator;
– condiţii generale de racordare a Consumatorului;
– modalităţi de exploatare a racordarii Consumatorului;
– eventuale modalităţi de exploatare tranzitorie a racordării Consumatorului;
– condiţii generale de racordare ale Producătorului;
– modalităţi de exploatare a racordării ale Producătorului;
– programe de producere;
– plan de producere şi schimb a energiei reactive;
– pornirea şi punerea în paralel a grupului;
– modalităţi de exploatare tranzitorie a racordării Producătorului;
– mentenanţă şi deservicii (din cauza defectelor);
– programarea indisponibilităţilor;
– dispoziţii operative privind securitatea muncii;
– persoanele consemnate cu disponibilitatea timp de 24 h.
Convenţia de exploatare (vezi Anexa J şi Anexa K), pentru instalaţiile de producere

dispecerizabile racordate la reţeaua ÎT, este stabilită între ENEL, Producător şi DET.
13.2 Documentaţie tehnică necesară pentru racordare

În momentul racordării, Utilizatorul trebuie să prezinte documentaţia care atestă
conformitatea instalaţiei de utilizare cu cerinţele indicate în prezenta Normă. Această
documentaţie constă într-un extras al Declaraţiei de conformitate (redactată de societatea
care a realizat lucrarea abilitată conform cerinţelor ENEL) care trebuie să aibă ca anexă
proiectul întregii instalaţii a utilizatorului pana la punctul de delimitare fiind incluse aici
transformatoarele de la nivelul de racordare la alte niveluri tensiune, precum şi o confirmare
a efectuării reglajelor protecţiilor conform celor specificate de ENEL, completată conform
formularului menţionat în Anexa G.
ENEL şi Utilizatorul trebuie să identifice în mod univoc instalaţia şi să identifice persoanele

abilitate pentru furnizarea informaţiilor tehnice.
Pentru fiecare punct de delimitare trebuie să fie prevăzută documentaţia tehnică de referinţă,
în scopul gestionării punctului de delimitare, în relaţiile dintre ENEL, Proprietarul Staţiei
reţelei de interes şi Utilizator.
127
Utilizatorul este responsabil cu redactarea, actualizarea, păstrarea şi comunicarea formală
către ENEL a documentaţiei tehnice aferentă propriei instalaţii.
Această documentaţia trebuie să conţină cel puţin:

– o schemă monofilară a instalaţiei de utilizare pentru racordarea, având indicate
toate caracteristicile echipamentelor (întreruptoare, TC, TT, transformatoare,
protecţii, cabluri, generatoare, etc.);
– scheme funcţionale ale sistemului de protecţie, comandă şi control, pentru fiecare
componentă a instalaţiei;
– descrieri tehnice, manuale şi date de recepţie a echipamentelor, a sistemelor de
protecţie, comandă, protecţie şi control, a serviciilor auxiliare şi a echipamentelor
prezente în instalaţie.
Simbolurile utilizate în schemele electrice ale instalaţiei trebuie să fie în conformitate cu

normativele tehnice în vigoare.
Utilizatorul trebuie să pună la dispoziţia ENEL, la cererea ENEL, a întregii documentaţii

tehnice a instalaţiei, în formă electronică şi în formatele definite de ENEL.
Utilizatorul este de asemenea obligat să colaboreze pentru actualizarea periodică a Bazei de

Date a Sistemului de Control.
Pentru fiecare punct de racordare trebuie să fie păstrată la ENEL lista caracteristicilor
tehnice ale respectivului punct. Această listă trebuie să fie formată şi actualizată prin grija
ENEL, pe baza informaţiilor furnizate de Utilizator.
În listă trebuie să fie menţionate eventuale derogări acordate.
Informaţiile referitoare la instalaţiei şi a proceselor de producere de energie electrică trebuie

să fie menţionate în acordurile suplimentare şi în secţiunile prevăzute ale acestui document.
13.2.1 Schemă monofilară

Schema monofilară trebuie să reprezinte cu acurateţe circuitele şi conectările lor pentru
întreaga instalaţie de racordare.
Pe schema monofilară trebuie să fi reprezentate toate echipamentele, aşa cum sunt

poziţionate în instalaţie, şi conectările la toate circuitele de joasă tensiune şi externe.
Schema monofilară trebuie să conţină, de asemenea, numele, numerotările şi caracteristicile
nominale principale a întregii instalaţii şi toate echipamentele prezente în instalaţie.
Dacă în instalaţia de racordare sunt prezente echipamente în carcasă metalică cu

compartimente sub presiune şi umplute cu gaz SF6, această situaţie trebuie să fie în mod
clar indicată în schemă evidenţiind compartimentarea acesteia.
13.2.2 Schemele funcţionale ale Sistemului de Comandă, Control şi Protecţie

Pentru fiecare spaţiu (celulă) al instalaţiei de racordare, Utilizatorul trebuie să prezinte:
– o schemă funcţională, chiar şi simplificată, care să dovedească caracteristicile de
protecţie, interblocările şi raporturile între funcţiile de automatizare şi de protecţie;
– o schemă sau o listă a semnalelor logice şi analogice disponibile pentru
monitorizare.
128
13.2.3 Descrieri tehnice, manuale şi date de recepţie
Pentru fiecare tip de echipament şi de componentă a punctului de racordare care intră în
competenţa sa, Utilizatorul trebuie să furnizeze, preluându-le din manualul constructorului,
toate datele necesare pentru activităţile ENEL iar, acolo unde este prevăzut, ale
DET/Transelectrica. Pentru părţile supuse recepţiei, datele în cauză vor fi înlocuite cu datele
de recepţie (Anexa L1 şi L2.).
129
ANEXA L1
(Model de scrisoare care trebuie trimisă clienţilor înainte de punerea în funcţiune a Postului de
transformare)
SUBIECT: racord la medie tensiune
În ziua şi la ora stabilite anterior de comun acord cu dvs, un reprezentant al firmei
noastre va racorda postul de transformare situat în.______________________ ___
Operaţiunea va fi efectuată în prezenţa unui expert desemnat de dvs. (conf. SR EN 50110 1-

2) care va semna pentru dvs., în momentul racordarii declaraţia prezentată în anexă.
ENEL este scutită de orice responsabilitate civilă sau penală, fără nici o excepţie, pentru
accidente sau daune de orice fel care ar putea afecta persoane sau lucruri în timpul
activităţii sau oricum din cauza postului de transformare sus-mentionat.
Ne permitem să vă reamintim obligaţia care vă revine în ceea ce priveşte exploatarea şi

întreţinerea cabinei şi a instalaţiei de utilizare în conformitate cu normele legale, inclusiv cele
pentru prevenirea accidentelor de muncă, precum şi, acolo unde legea nu prevede acest
lucru, cu Normele Europene şi cu legislaţia în vigoare şi cu toate măsurile şi prevederile
necesare în scopul siguranţei.
În mod special, sunteţi responsabil în totalitate de instalaţia de legare la pământ realizată de

dvs., la care sunt conectate şi elementele metalice ale echipamentelor noastre şi al cărei
buletin de verificare l-aţi transmis în conformitate cu normele în vigoare.
Vă aducem la cunoştinţă, totodată, că lucrările în instalaţia de utilizare se pot executa:
a) cu scoaterea de sub tensiune a cablului de legătură;
b) fără scoaterea de sub tensiune a cablului de legătură.
În aceste cazuri, se va proceda după cum urmează:
Cazul a):
1- ENEL va separa şi va pune la pământ cablul în amonte de punctul de delimitare, pentru a

se asigura impotriva punerii accidentale sub tensiune şi va instala indicatoare de avertizare
“LUCRĂRI ÎN CURS NU EFECTUAŢI MANEVRE”, furnizând clientului o documentaţie
scrisă privind operaţiunile efectuate;
2- clientul va separa, la rândul său, cablul la cealaltă extremitate şi-l va pune la pământ cu
un dispozitiv de punere la pamant mobil;
3- în cazul în care este necesar, ENEL va desface de la propria instalaţie capetele terminale
ale cablului, învelişurile metalice şi protecţiile cablului, pentru a-l livra apoi clientului;
4- clientul se va ocupa de efectuarea lucrărilor (pe cât posibil, aceste lucrări vor trebui făcute
în exteriorul compartimentului de racordare rezervat ENEL);
Anexa. L1 pag. 1 din 2
130
5- odată terminate lucrările, va fi responsabilitatea clientului, să înştiinţeze în scris ENEL, şi
să înapoieze la ENEL cablul întreg, după ce l-a conectat la dispozitivul general al instalaţiei
sale, l-a separat şi după ce a îndepărtat în prealabil dispozitivele de punere la pământ de tip
mobil.
Cazul b): ENEL nu va efectua nici o manevră, iar clientul va trebui să aplice cele prevăzute
de Normele în vigoare.
Vă amintim că reglajele protecţiilor întreruptorului general vor trebui să corespundă valorilor

stabilite cu personalul ENEL; eventuale incidente provocate reţelei noastre datorită
modificării valorilor acestor reglaje sunt în responsabilitatea dvs.
Vă rugăm să ne restituiţi un exemplar semnat de luare la cunoştinţă a prezentei,

Cu stimă.
Formular în dublu exemplar - original: Enel - copie: client
Semnătură şi ştampilă Enel Semnătură şi stampilă client
131
ANEXA L2
Declaratie de confirmare a racordarii
Subsemnatul .............................................................................................................................
în numele clientului ...................................................................................................................
de care am fost ales în mod expres, declar că am luat la cunoştinţă că de la ora......... în data
de .......... postul de transformare, situat în localitatea ....................………... va fi considerat
sub tensiune.
Astfel scutesc ENEL de orice responsabilitate, declarând că am informat pe toţi cei interesaţi
că prezenta instalaţie este sub tensiune şi deci se interzice accesul neautorizat.
Data ora Semnătura
Semnătura personal Enel
Formular în dublu exemplar - original: ENEL - copie: client.
132
ANEXA A
Coordonarea protecţiilor şi a automatizarilor de reţea cu protecţiile instalaţiilor

utilizatorului
Deoarece sistemele de protecţie adoptate prin grija Utilizatorului trebuie să fie corelate
corect cu protecţiile de reţea. Prezenta Anexă conţine descrierea sumară a sistemelor de
protecţie şi de reanclanşarea automată instalate pe reţelele de distribuţie de ÎT şi MT.
Pentru reţelele de ÎT, aceste sisteme de protecţie şi automatizări sunt similare pe tot teritoriul
naţional; pentru reţelele de MT, acestea sunt comune în cea mai mare parte a reţelelor de
distribuţie.
Datorită caracteristicilor tehnice care le diferenţiază, sistemele de automatizare ale reţelelor

(identificarea defectelor, realimentare, etc.) presupun mici adaptări de coordonare cu
instalaţiile utilizatorului.
Coordonarea între protecţiile de reţea şi ale utilizatorului are scopul de a reduce perturbaţiile
de funcţionare, permiţând selectarea în cel mai scurt timp posibil a defectului (rapiditate) şi
delimitând pe cât posibil zona pusă în afara serviciului (selectivitate).
De fapt, lipsa sau eliminarea intarziată a unui defect, sau scoaterea din funcţiune a unei
zone extinse de reţea (sau de instalaţie a Utilizatorului), pot să producă deservici grave.
Timpul de eliminare a defectului (rapiditate) şi capacitatea de selectare corectă a porţiunii de

reţea pentru izolare (selectivitate) sunt considerate prerogative fundamentale ale unui sistem
de protecţie. Aceste cerinţe sunt strict legate între ele şi vor fi luate în consideraţie în funcţie
de scopul sistemului de protecţie.
În continuarea prezentei Anexe se menţionează problemele de coordonare selectivă între

protecţiile de reţea şi cele ale Utilizatorului (şi acolo unde e posibil, între diferite protecţii ale
Utilizatorului) pentru defecte interne în reţeaua Utilizatorului: de fapt, aceste probleme sunt
comune majorităţii Utilizatorilor, având în vedere prezenţa obligatorie a unui Dispozitiv
General (eventual multiplu) pe toate instalaţiile.
În general, coordonarea între protecţiile de reţea şi ale utilizatorului prin reglaje în timp şi de
curent (selectivitate mixtă, în funcţie de timp şi de curent).
Pentru defectele care pot apărea pe porţiuni de reţea ale utilizatorului la tensiuni mai mici
decât de tensiunea de racordare, este necesar să se asigure că defectul nu determină
intervenţii ale protecţiilor reţelei la tensiunea de racordare (selectivitate de curent).
Mai problematică este coordonarea selectivă pentru defecte care apar pe porţiuni din
reţeaua utilizatorului la aceeaşi tensiune de racordare, aşa cum rezultă din paragrafele
următoare.
A.1 Reţele de ÎT
Reţelele de ÎT funcţionează cu neutrul legat la pământ şi în scheme de tip buclat sau
parţial buclat. Prin urmare, eliminarea selectivă a defectelor (atât polifazate, cât şi
monofazate) este realizată în general folosind protecţii de distanţă. Mai rar (linii în
antenă) sunt adoptate protecţii maximale de curent cu mai multe trepte.
133
A.1.1 Protecţii şi automatizari de reţea
Caracteristicile tipice ale protecţiilor de distanţă asigură eliminarea defectelor în aproximativ
100 ms (prima treapta) şi în 350 ms (a doua treapta) pentru reţele de 110 kV.
Reţeaua de ÎT este dotată de asemenea cu dispozitive de reanclanşare automată rapidă şi
temporizată. Setările uzuale ale reanclanşării rapide pentru tensiunea de 110 kV sunt:
– 0,3 s pentru reanclanşarea tripolară;
– 0,5 s pentru reanclanşarea monoploară.
Timpii de aşteptare sunt condiţionaţi de timpii minimi de stingere a arcului. Valorile
menţionate sunt cele pe care experienţa de exploatare a reţelei le-a demonstrat ca fiind
statistic eficiente pentru eliminarea defectelor tranzitorii (nepermanente). Reanclanşarea
rapidă este activată în modalitate monopolară pentru defecte monofazate şi tripolară pentru
defecte polifazate. Pe de altă parte, este activată în modalitate exclusiv monopolară în cazul
liniilor buclate pe care se află grupuri de producere şi care buclează ST de 110 kV .
Reanclanşarea temporizată, tot de tip tripolar şi cu control al sincronismului, intervine în

schimb cu timpi de aşteptare de 60 s sau 180 s în funcţie de tipul de întreruptor controlat. Se
face distincţie între extremitatea liniei care pune sub tensiune (“A”) şi extremitatea care leagă
reţeaua (“B”).
Întrerupătorul în “A” reanclanşează în prezenţa tensiunii pe bară şi absenţa tensiunii pe linie.

Întrerupătorul în “B” reanclanşează în prezenţa tensiunii atât pe bară cât şi pe linie,
verificând condiţiile de sincronizare.
A.1.2 Coordonarea protecţiilor reţelei cu cele ale utilizatorului

În ceea ce priveşte coordonarea între protecţiile reţelei şi cele ale utilizatorului, pentru
defecte pe porţiuni de reţea ale utilizatorului la aceeaşi tensiune de racordare, este posibilă o
coordonare selectivă cu condiţia ca să existe declanşarea instantanee a protecţiilor
maximale de curent ale instalaţiei Utilizatorului (Dispozitiv General) şi declanşarea în a doua
treapta a protecţiilor de distanţă ale reţelei. Mai dificilă este coordonarea în cazul
Utilizatorilor racordaţi în derivaţie rigidă (în T) sau în antenă.
A.2 Reţele de MT
Reţelele de MT sunt exploatate prin scheme de tip radial, cu eventuală posibilitate de
alimentare de rezervă.
În ceea ce priveşte starea neutrului, tendinţa actuală este da a exploata reţele cu neutrul
tratat prin impedanţă constituită din reactanţă inductivă şi rezistenţă (neutru compensat,
bobina Petersen) sau din rezistenţă simplă. Anumite porţiuni de reţea de MT sunt exploatate
încă cu neutrul izolat. Exploatarea reţelelor cu neutrul compensat rezultă a fi avantajoasă în
condiţiile limitări curentului de defect la pământ (este mai simplă dimensionarea instalaţiilor
de legare la pământ), de auto-eliminare a defectelor monofazate, de identificare a defectului
monofazat cu întrerupere minimă pentru Utilizator şi cu solicitări minime la nivelul izolaţiilor.
A.2.1 Protecţii şi automatizări de reţea

Date fiind criteriile de exploatare conform paragrafului precedent, eliminarea selectivă a
defectelor se realizează prin criterii diferite pentru defectele polifazate cu pământul. În acest
134
ultim caz (defectele monofazate) logica de protecţie/automatizare a reţelei este radical
diferită de starea neutrului. Cu neutrul izolat, defectul monofazat este eliminat de
întreruptorul de la începutul liniei, iar tronsonul de linie defect este izolat prin deschiderea
IMS poziţionate de-a lungul liniei. Cu neutrul compensat, defectul monofazat poate fi eliminat
prin modalitatea de mai sus sau prin deschiderea IMS poziţionate de-a lungul liniei.
În ceea ce priveşte însă defectele polifazate, eliminarea lor rapidă se realizează prin
adoptarea protecţiilor maximale de curent pe întreruptoarele de la începutul liniei (bare de
MT din ST). Aceste protecţii maximale de curent sunt prevăzute cu mai multe trepte de
intervenţie, în general cu timp independent: dacă (cazul cel mai critic pentru selectivitate
între protecţiile reţelei şi cele ale instalaţie Utilizatorului) se activează treapta instantanee,
timpii de eliminare a defectelor polifazate sunt în general mai mici de 150 ms - 200 ms.
De asemenea, reţeaua de MT este dotată cu dispozitive de reanclanşare tripolară automată

rapidă şi temporizată. Setările uzuale ale reanclanşării rapide sunt de 0,4 s, în timp ce pentru
reanclanşarea temporizată, timpii de aşteptare variază de la 30 s la 180 s.
A.2.2 Coordonarea protecţiilor reţelei cu cele ale Utilizatorului

În ceea ce priveşte coordonarea între protecţiile reţelei şi cele ale Utilizatorului, pentru
defecte pe porţiuni de reţea ale utilizatorului la aceeaşi tensiune de racordare, aceasta este
diferită în funcţie de defect (monofazat sau polifazat).
În primul caz (defect monofazat), coordonarea selectivă este realizată prin diferenţierea
timpilor de intervenţie. Pentru reţele explozatate cu neutrul compensat, fiind mai puţin
stringente necesităţile unei eliminari rapide a defectului, coordonarea este mai simplă,
permiţând Utilizatorului şi o treapta de selectivitate temporizată pe propriile instalaţii.
În ceea ce priveşte defectele polifazate (şi pentru defectele cu dublă punere la pământ), dată
fiind valoarea curenţiilor şi a golului de tensiune provocat Utilizatorilor de aceeaşi linie şi de
alte linii legate la aceeaşi bară de MT din staţia de transformare, eliminarea defectului de
către protecţiile ENEL se realizează în general instantaneu. Prin urmare, posibilităţile de
coordonare selectivă între protecţiile reţelei şi protecţia generală a Utilizatorului sunt foarte
reduse (nule în cazul defectelor nete). Dacă DG este format dintr-un întreruptor, acesta
trebuie să fie în general cu deschidere instantanee: în caz de defect se realizează
deschiderea simultană a întreruptorului din staţia de transformare şi a DG utilizatorului, cu
reanclanşarea rapidă ulterioară a întreruptorului de linie din ST şi reluarea alimentării pentru
ceilalţi Utilizatori.
Posibilitatea de coordonare selectivă care permite evitarea intervenţiei protecţiei de linie

pentru defecte pe porţiuni din reţeaua utilizatorului la aceeaşi tensiune cu tensiunea de
racordare poate fi realizată utilizând pentru protecţia echipamentelor care se află în aval de
DG (transformatoare) siguranţe fuzibile (pentru limitarea curentului). Defectele eliminate prin
intermediul acestor siguranţe nu provoacă, cu o probabilitate destul de mare, intervenţia
întreruptorului de linie; de asemenea, defectele rezolvate astfel au consecinţe mici asupra
calităţii serviciului (goluri mai scurte şi mai puţin profunde).
A.2.3 Coordonare selectivă între protecţiile utilizatorului la aceeaşi

tensiune cu tensiunea de racordare
În ceea priveşte coordonarea între protecţiile instalatiilor utilizatorului pentru defecte pe
porţiuni din reţeaua Utilizatorului la aceiaşi tensiune cu tensiunea de racordare, există situaţii
diferite în funcţie de defect (monofazat sau polifazat).
135
În caz de defecte monofazate, posibilitatea de coordonare selectivă (între DG şi
întrerupătoarele din aval folosite pentru protecţia fiecărui receptor) este condiţionată
temporizării maxime setabilă pe DG (întârziere pentru a garanta un timp total de întrerupere
a defectului de 450 ms pentru reţele cu neutrul compensat şi 170 ms pentru reţele cu neutrul
izolat).
Disponibilitatea unei trepte de temporizare la DG permite urmărirea unui nivel de

selectivitate temporizată; în plus permite mai multe niveluri de selectivitate dacă se folosesc
tehnici de coordonare bazate pe comunicarea între dispozitivele de protecţie.
În ceea ce priveşte defectele polifazate, aceeaşi coordonare selectivă între DG şi
întreruptoarele fiecărui receptor este realizabilă folosind tehnici de selectivitate bazate pe
comunicare între dispozitivele de protecţie. În acest caz, pot exista două situaţii diferite,
descrise în continuare.
1. În general, deschiderea întreruptorului de linie se realizează fără întârziere intenţionată, şi

reanclanşarea ulterioară rapidă permite realimentarea porţiunii de instalaţie a Utilizatorului
neafectată de defect. De fapt, în cazul defectelor din aval de întreruptoarele receptoarelor,
coordonarea logică între aceste dispozitive şi DG cauzează blocarea DG.
2. Daca însă Utilizatorul este conectat printr-o linie pentru care este posibilă temporizarea
intervenţiei protecţiei în Staţia de Transformare (verificări prealabile privind energia specifică
transferată ulterioară întârzierii adoptate), este posibilă evitarea intervenţiei acestei protecţii
de linie (situaţie analoagă celei privind defectele monofazate pe reţelele cu neutrul
compensat). Trebuie să se sublinieze cum această modalitate de coordonare selectivă,
impunând o temporizare intenţionată la deschiderea protecţiei de linie, cauzează o
degradare mai mare a echipamentelor cu ocazia fiecărui defect, precum şi perturbaţii majore
la Utilizatorul conectat la aceeaşi bară MT din ST (goluri de tensiune mai mari). Prin urmare,
o modalitate similară de coordonare trebuie să se aplice Utilizatorilor cu necesităţi de
continuitate cerută şi care nu le poate fi rezolvată prin alte măsuri ce pot fi aplicate pe
instalaţia Utilizatorului. Trebuie să se tină cont de faptul că această soluţie permite evitarea
întreruperilor tranzitorii datorate reanclanşării rapide însă nu evită golurile de tensiune, a
căror durată creşte în anumite cazuri.
136
ANEXA B
Cerinţe minime ale DG şi SPG pentru instalaţii de MT existente
Declaraţie de conformitate
Prezenta Anexă descrie încercările la care se supune DG (Dispozitiv General) şi SPG

(Sistem de Protecţie General) instalate în instalaţii existente pentru a fi considerate conforme
Regulilor Tehnice de Racordare, conform celor stabilite de prevedererile ANRE.
Se specifică faptul că încercările descrise în continuare au scopul de a stabili timpul total de

intervenţie a complexului DG+SPG în caz de declanşare a protecţiilor.
B.1 Încercări la complexul DG+PG

Încercările, pentru constatarea cerinţelor privind timpul total de intervenţie mai sus
menţionat, sunt prezentate în continuare:
Proba 1. Aplicarea unui semnal de curent egal cu de 1,2 ori valoarea treptei de curent
maxim (raportat la secundarul TC) pentru care este prevăzută declanşarea instantanee la
intrarea de curent a releului, şi determinarea momentului de aplicare a semnalului prin
intermediul instrumentului de măsurare (proba 1). Durata semnalului aplicat trebuie să fie
mai mică de 100 ms.
Proba 2. Aplicarea unui semnal de curent egal cu de 1,2 ori valoarea treptei de curent
maxim homopolar (raportat la secundarul transformatorului de curent homopolar) pentru
care este prevăzută declanşarea şi evidenţierea momentului în care se aplică semnalul prin
intermediul instrumentului de măsurare corespunzător (proba 2). În special:
− verificarea treptei Io>
o reglarea treptei Io> –Io = 2 A – instantaneu ;
o reglare treapta Io>> –Io = 70 A (sau de 1,4 ori valoare cerută de ENEL) –
instantaneu;
o valoarea semnalului aplicat – 1,2 * 2 A (valori primare);
o durata semnalului aplicat – mai mică de 100 ms;
− verificarea treptei Io>>
o reglarea treptei Io> – Io = 2 A – temporizare 380 ms;
o reglare treapta Io>> – Io = 70 A (sau de 1,4 ori valoarea cerută de ENEL) –
instantaneu;
o valoarea semnalului aplicat – 1,2 * 70 A (valori primare);
o durata semnalului aplicat – mai mică de 100 ms.
În timpul efectuării probei 2 trebuie să fie excluse eventualele trepte 67S1 şi 67S2 prezente.
Proba 3. În cazul prezenţei protecţiei homopolare direcţionale, aplicarea de curent

homopolar şi tensiune homopolară cu defazarea aferentă indicată în Tabel B 1 .Tabelul
prezintă şi reglajele protecţiei (tensiune homopolară, curent homopolar, sector de
intervenţie) care trebuie să fie utilizate în fiecare caz.
În timpul efectuării încercărilor din Tabelul de mai jos trebuie să fie excluse eventualele
trepte Io> şi Io>> prezente.
Proba 3 trebuie să fie completată cu încercarea pe treapta Io>>, conform modalităţilor
indicate pentru Proba 2.
137
Tabel B 1 Parametrii de aplicat, valori de reglare şi rezultate aşteptate pentru verificarea DG echipate cu PG
având funcţia de protecţie 67
Semnale introduse Reglări Timp

Maxim
Unghi de Timp
Durata Sector Intervenţie Rezultatul deschidere
de
V0 I0 intârziere al semnalelor V0 I0 (unghi de întârziere aşteptat întrerupător
în târziere
Io faţă de Vo de intrare al Io faţă de Vo)
[V sec./ %] [A prim.] [V sec./ %] [A prim] intenţionat
[°] [ms] [°] [ms]
[ms]
2,4 2,4 54 160 2 2 60÷120 0 Nici o declanşare -
Treapta NI
2,4 2,4 66 160 2 2 60÷120 0 Declanşare 67NI 200 ms

2,4 2,4 90 160 2 2 60÷120 0 Declanşare 67NI 200 ms
2,4 2,4 114 160 2 2 60÷120 0 Declanşare 67NI 200 ms
6 2,4 54 160 5 2 60÷250 0 Nici o declanşare -

6 2,4 66 160 5 2 60÷250 0 Declanşare 67S1 200 ms
6 2,4 90 160 5 2 60÷250 0 Declanşare 67S1 200 ms
Treapta NC
6 2,4 180 160 5 2 60÷250 0 Declanşare 67S1 200 ms

6 2,4 244 160 5 2 60÷250 0 Declanşare 67S1 200 ms
La încercarea treptei NI (sector unghiular dedicat detectării defectelor cu punere la pământ în reţeaua Consumator în regim
de neutru izolat), treapta NC (sector unghilar dedicat detectării defectelor cu punere la pământ în reţeaua Consumator în
regim de neutru compensat) trebuie să fie exclusă (acţionând în acest sens asupra reglajelor treptelor de tensiune şi curent
homopolar şi/sau asupra timpului de întârziere intenţionată) şi viceversa la încercarea treptei NC.
138
− Înregistrarea pe acelaşi instrument de măsurare a momentului de comutare a
contactelor de deschidere ale întreruptorului (comun probelor 1 şi 2), evidenţiată
prin una din următoarele modalităţi:
o verificarea poziţiei contactelor auxiliare;
o verificarea absenţei tensiunii pe circuitele din aval de întrerupător (prin
intermediul TT eventual prezente în instalaţie);
o verificarea (cu ajutorul ampermetrului) absenţei curentului datorită acţionării
întreruptorului.
Probele 1, 2 (şi eventual 3) se consideră a fi trecute cu succes dacă sunt efectuate trei
întreruperi (manevre) consecutive în timpi mai mici de 200 ms (considerat ca timp total care
se scurge între aplicarea semnalului în intrare la circuitele de curent ale releului şi comutarea
deschiderii contactelor) şi cu o pierdere a timpilor de intervenţie care nu depăşeşte 20%.
Încercările pot fi efectuate şi fără tensiune pe circuitul principal. Precizia în măsurare a

timpului trebuie să fie mai mică sau egală de 1 ms. Trebuie să fie întocmit un raport de
încercare pe suport hârtie, cu sigla celui care redactează Declaraţia de Conformitate, care
conţine marca, modelul şi seria instrumentului utilizat.
139
ANEXA C
Caracteristici privind Sistemul de Protecţie General pentru reţelele de ÎT
C.1 Generalităţi
În această Anexă sunt prezentate caracteristicile şi modalităţile de încercare a Sistemului de
Protecţie General pentru Utilizatorii de la ÎT.
Specificaţia caracteristicilor minime privind transformatoarele de curent şi tensiune (TC şi TT)

precum şi releele utilizate pentru protejarea instalaţiilor Utilizatorilor racordaţi la reţelele de
distribuţie de ÎT devine indispensabilă considerând ca fiind importante necesitatea siguranţei
şi rapiditatea intervenţiei pe care protecţiile în cauză trebuie să le garanteze, împreună cu
necesitatea de a evita suprasolicitarea sistemului de protecţie în scopul reducerii costurilor.
Având în vedere necesitatea de protecţie specifică a fiecărei instalaţii de IT, sunt prezentate în
continuare câteva indicaţii generale care vor fi verificate pentru fiecare caz în parte prin
colaborarea dintre ENEL şi Utilizator.
C.1.1 Transformatoare de curent pentru protecţie (TC)

TC trebuie să respecte Norma SR EN 60044-1. Acestea trebuie să furnizeze curent secundar,
la protecţii, cu erori acceptabile în domeniul de variabilitate permis pentru curentul de defect
primar. În special aceste TC trebuie să permită corecta funcţionare a protecţiilor ţinând cont de
asimetria maximă a curentului de defect şi a valorilor constantei de timp primară de 20 ms - 60
ms. În mod normal caracteristicile TC trebuie să fie verificate cu referire la sarcina constituită
din protecţie, a cablurilor de racordare corespunzătoare precum şi a sirului de cleme
intermediar.
Sunt indicate următoarele caracteristici tipice:

− curent nominal primar: 200 A - 400A - 800A - 1200 A69
− curent nominal secundar: 1 A-5 A
− putere nominală: 30 VA (referire la 5 A)
− clasă de precizie : 5P
− factor limită de precizie: 30
− curent termic nom. permanent: 1,2 I nominal
− curent termic nom. de scurtcircuit /1 s: mai mare sau egal cu valoarea minimă
indicată de către ENEL, dar nu mai puţin a 20 kA
− curent dinamic nominal: mai mare sau egal cu valoarea minimă indicată de ENEL,
dar nu mai mic de 50 kA de vârf
− nivelul de izolaţie (Um) 123 kV pentru TC destinate reţelelor de 110 kV.
Valorile cele mai mici de curent nominal primar (dar nu mai mici de 200 A) trebuie utilizate la
folosirea TC asociate doar cu protecţiile maximale de curent.
69
Pentru Utilizatorii cu putere de transformare instalată limitată (< 10 MVA), trebuie evaluată posibilitatea de
folosire a TC de raport inferior, compatibil cu puterea de scurtcircuit în punctul de racordare.
140
C.1.2 Transformatoare de tensiune pentru protecţie (TT)
TT trebuie să respecte prevederile Normei SR EN 60044-2.
Sunt indicate următoarele caracteristici tipice :
− tensiune nominală primară: 110/√3 kV
− tensiune nominală secundară: 100/√3 V
− putere nominală: mai mare sau egală cu valoare minimă indicată de
către ENEL, dar nu mai mică de 10 VA70
− clasă de precizie: 3P
− nivel de izolaţie (Um): 123 kV pentru TT destinate reţelelor cu nivel de
tensiune de 110 kV.
− factor de tensiune nominală: 1,5 /30 s.
C.1.3 Indicaţii de funcţionare pentru PG

Trebuie prevăzute următoarele protecţii:
− protecţie maximală de curent tripolar, cu două trepte, ambele având timp definit în mod
independent;
− protecţie de minimă tensiune continuă Vcc (80 s) care permite izolarea Utilizatorului din
reţea prin intermediul dispozitivului general în cazul lipsei tensiunii auxiliare.
Caracteristicile protecţiilor de mai sus sunt enumerate în continuare:
– Timpul de bază al intervenţiei: echivalent cu durata timpului de măsură a protecţiei şi a

timpului de emitere a comenzii de declanşare (pentru parametrii de intrare având de 1,2 ori
valoarea de intervenţie reglată); pentru toate funcţiile în continuare indicate trebuie să fie mai
mic sau egal cu 50 ms. Timpii de întârziere indicaţi cuprin şi timpul de bază al intervenţiei.
– Protecţie maximală de curent: dispozitivele de preluare a parametriilor primari trebuie să fie

compatibile cu curentul nominal In. Domeniile de reglare prevăzute sunt:
– Prima treapta :
– Valoare 20%÷500% din In, în trepte de 10%;
– Timp de întârziere (0,05÷5) s, în trepte de 0,05 s.
– A doua treapta:
– Valoare 100%÷2000% din In, în trepte de10%;
– Timp de întârziere (0,05÷5) s, în trepte de 0,05 s.
– Protecţie de minimă tensiune continuă Vcc: treapta setata la 80% din tensiunea nominală de
alimentare a protecţiei, cu timp de întârziere de 1 s.
Comenzile de manevră a întreruptorului şi semnalizările locale trebuie să fie astfel structurate:
Pe parte frontală a dispozitivului sau a modulelor componente trebuie să fie prevăzute cu

următoarele semnalizări:
a) o semnalizare diferenţiată pe dispozitiv " În funcţiune” sau “Anomalie”;
70
Trebuie prevăzută oricum o rezistenţă corespunzătoare în aşa fel încât puterea efectivă să fie mai mare decât
25% din cea nominală.
141
b) semnal memorat al declanşării generice a protecţiei maximale de curent;
c) poziţia întreruptorului prin intermediul unor led-uri care să indice daca acesta este
“deschis” sau “închis”. Comanda de declanşare a întreruptorului trebuie să persiste
până la terminarea fazei logice de declanşare care a determinat-o pentru un timp
minim de 150 ms (pentru garantarea deschiderii întreruptorului)
Dispozitivul trebuie să permită înregistrarea demarărilor şi declanşărilor pentru reconstituirea
defectelor/anomaliilor.
Limitele de eroare admise pentru parametrii sunt:

– Curent ≤5%
– Variaţia erorii limită a curentului ≤3%
– Timp de revenire ≤100 ms
– Raport de revenire protecţii ≥0,9
– Eroare limită asupra timpii ≤3%±20 ms
– Variaţia erorii limită a timpiilor ≤1,5%±10 ms
Consumul propriu al circuitului de curent este ≤0,2 VA /In = 1 A şi ≤1 VA /In = 5A.
C.1.4 Încercări şi certificări ale PG

Dispozitivul trebuie să poarte marca CE.
Probele se împart în:
– încercări de funcţionare;
– încercări de compatibilitate cu mediul înconjurător.
Trebuie să fie certificat conform modalităţilor prezentate mai jos şi depăşirea încercărilor
conform paragrafelor următoare.
C.1.4.1 Încercări de funcţionare

Încercările de funcţionare constă în:
– verificarea funcţiilor;
– măsurarea preciziei treptelor de intervenţie şi de revenire
– măsurarea preciziei timpiilor de intervenţie şi de revenire.
C.1.4.2 Încercări de compatibilitate cu mediul înconjurător

Încercările de compatibilitate electromagnetică sunt listate în următorul tabel
Tabel 24 - Încercări de compatibilitate electromagnetică
Tip Detaliu Note/Niveluri de Probă Norme
Ţinere la impuls Categorie de supratensiune IV SR EN 60255-5
Tensiune de probă 2 kV pentru
IZOLAŢIE ŞI EMC
Rigiditate dielectrică SR EN 60255-5

circuite în c.a.
Rezistenţă a izolaţiei ≥100MΩ la 500 V c.c. SR EN 60255-5
Descărcare cu contact nivel 3
Descărcări electrostatice SR EN 61000-4-2
Descărcare în aer nivel 3
Ring Wave nivel 3
SR EN 61000-4-2
Unde oscilatorii amortizate nivel 2
Tranzitorii rapide nivel 4 SR EN 61000-4-4
142
SR EN 61000-4-5
Surge 1,2-50/8-20 nivel 3
SR EN 61000-4-5/A1
SR EN 61000-4-8
Câmp magnetic la frecvenţa de reţea nivel 5
SR EN 61000-4-8/A1
SR EN 61000-4-10
Câmp magnetic oscilatoriu amortizat nivel 4
SR EN 61000-4-10/A1
Câmpuri electromagnetice iradiate cu
nivel 3
radiofrecvenţă SR EN 61000-4-3
Câmpuri magnetice iradiate de EN 61000-4-3/IS1
nivel 3
radiotelefoane digitale
Scurte întreruperi ale alimentării
nivel 0% t = 0,05 s
auxiliare
SR EN 61000-4-29
Goluri de tensiune nivel 50% t = 0,1 s
Variaţii de tensiune Un ± 20%; t = 10 s
Tensiune la frecvenţa de reţea nivel 3 SR EN 61000-4-16
Perturbaţii conducte 15Hz-150Hz nivel 3 SR EN 61000-4-16/A1
SR EN 61000-4-6
Perturbaţii conducte induse de câmpuri de
nivel 3 SR EN 61000-4-6/A1
radiofrecvenţă
EN 61000-4-6/IS1
Încercări de compatibilitate cu mediul înconjurător sunt listate în următorul tabel

Tabel 25 - Încercări de compatibilitate cu mediul înconjurător
Tip Detaliu Note/Nivel de Probă Norme
o
(+70 ± 2) C; durata
Cald uscat SR EN 60068-2-2
16h
o
(40 ± 2) C; (93 ± 3)%
Cald umed EN 60068-2-78
RH; durata 4 zile
Aparatură ne alimentată o
(-25 ± 3) C; durata
Frig SR EN 60068-2-1
16h
o
TA = - 25 C, TB
CLIMATICE
o
Schimb temperatură = 70 C; durata esp. SR EN 60068-2-14
3h+ 3h
o
(+70 ± 2) C; durata
Cald uscat SR EN 60068-2-2
16h
o
(40 ± 2) C; (93 ± 3)%
Cald umed SR EN 60068-2-78
RH; durata 4 zile
o
Aparatură alimentată (-25 ± 3) C; durata
Frig SR EN 60068-2-1
16h
o
TA = - 25 C, TB
o
Schimb temperatură = 70 C; durata esp. SR EN 60068-2-14
3h+ 3h
Limită inf. 10 Hz
MECANICE
Limită Sup. 500 Hz

Imunitate la vibraţii 2 SR EN 60068-2-6
Acceleraţie 10 m/s
Amp. de spost. 0,075 mm
Vibraţii aleatorii cu bandă largă ─ SR EN 60068-2-64
C.1.4.3 Încercări de supraîncărcare a circuitelor de măsurare
Circuite de curent : pentru circuitele de curent de fază, supraîncărcarea permanentă trebuie

să fie mai mare sau egală cu 3 ln, cea tranzitorie (1 s) trebuie să mai mare sau egală cu 50
ln71.
Circuitele de tensiune : pentru circuitele de tensiune, supraîncărcarea permanentă trebuie să

fie mai mare sau egală cu 1,3 Vn, cea tranzitorie (1 s) trebuie să mai mare sau egală cu 2 Vn.
71
În cazul TC de fază cu raport de transformare mai mic de 400/5, supraîncărcarea trebuie mărită corespunzător;
de ex. pentru rapoarte de 200/5 avem – 50 ln x (400/5)/(200/5) = 100 ln
143
C.1.4.4 Conformitatea dispozitivelor
Respectarea cerinţelor susmenţionate trebuie să fie atestată de „Declaraţia de conformitate” a
dispozitivului. Această Declaraţie de conformitate este responsabilitatea fabricantului şi trebuie
emisă de acesta, sub forma unei autocertificări din partea fabricantului. Aceasta va fi redactată
conform cu Legea 608/2001 şi trebuie înmânată de către Utilizator la ENEL la momentul
racordării.
Documentaţia care atestă trecerea încercărilor (rapoarte de testare) trebuie păstrată de către
Producător pentru cel puţin 20 de ani de la ultima fabricaţie. Aceasta trebuie pusă la dispoziţia
ENEL pe site-ul fabricantului.
Declaraţia de conformitate a dispozitivului trebuie să conţină toate informaţiile necesare în

vederea identificării dispozitivului.
Încercările de compatibilitate cu mediul (încercare de izolare, climatice şi EMC –

compatibilitate electromagnetică) prevăzute trebuie efectuate la un laborator acreditat conform
SR EN ISO/CEI 17025 de către Entitatea autorizată care se adresează European Cooperation
for Accreditation (ECA). Ca o alternativă, încercările funcţionale pot fi efectuate:
a. la tipul de laboratoare menţionate mai sus, sau
b. la laboratoarele producătorului, sau laboratoare externe care nu sunt acreditate.
În acest caz (litera b), încercările trebuie efectuate sub supravegherea şi pe responsabilitatea
unui laborator/persoane acreditat de RENAR (SINAIL) şi la care au fost efectuate încercările
de compatibilitate electromagnetică.
De asemenea, se mai prevede şi atestarea faptului că dispozitivul este fabricat în regim de

calitate (conform ISO 9001, ed. 2000 [şi modif. ulterioare]). Această certificare trebuie emisă în
aceeaşi măsură de către Fabricant şi trebuie înmânată, la cerere, de către Utilizator la ENEL,
la momentul racordării.
144
ANEXA D
Caracteristicile Sistemului de Protecţie Generală (SPG) pentru reţele de

MT
D.1 Definiţia SPG pentru reţele de MT

Sistemul de protecţie asociat Dispozitivului General (adică, Sistemul de Protecţie Generală,
denumit în continuare SPG) este alcătuit din:
− transformatoare de curent şi homopolare (şi eventual de tensiune) cu conectările
aferente la releul de protecţie;
− releul de protecţie cu alimentarea aferentă (Protecţie Generală, denumită în continuare
PG)
− circuite pentru deschidere a întreruptorului.
SPG trebuie să funcţioneze corect pe toate variaţiile curentului şi ale tensiunilor care pot fi
determinate în condiţii de defect şi pentru care a fost prevăzut.
Funcţiile de protecţie pe care PG trebuie să le conţină sunt:
− protecţie maximală de curent (de fază), care prevede trei72 trepte de intervenţie:
− prima treapta, dedicata semnalizării evenimentelor de supraîncărcare
(suprasarcină) provocate în instalaţia Utilizatorului, denumita în continuare
treapta I>;
− a doua treapta, are ca scop semnalizarea evenimentelor de scurtcircuit
polifazat în interiorul instalaţiei Utilizatorului, denumita în continuare treapta I>>;
− a treia treapta, în vederea semnalizării de scurtcircuit polifazat net foarte
puternic în interiorul instalaţiei Utilizatorului, denumită în continuare treapta
I>>>
− protecţie maximală de curent homopolar, care prevede două trepte de intervenţie:
− prima treapta, pentru semnalizarea defectelor monofazate în interiorul
instalaţiei Utilizatorului, denumita în continuare treapta I0>;
− a doua treapta, pentru semnalizarea defectelor cu dubla punere la pământ,
unul din defecte în interiorul Instalaţiei Utilizatorului, denumita în continuare
treapta I0>>;
În funcţie de contribuţia capacitivă furnizată de defectul monofazat al reţelei Utilizatorului,
prima treapta de intervenţie în vederea protecţiei maxime de curent homopolar trebuie
înlocuita cu o protecţie homopolară direcţională, bazată pe depăşirea valorilor de tensiune şi
curent homopolar, precum şi a unghiului de fază între curent şi tensiunea homopolară, notat în
continuare 67N. La rândul său, acest tip de protecţie maximală homopolară direcţională
trebuie să prevadă două trepte de intervenţie:
- prima treapta, în vederea semnalizării defectelor monofazate pe durata funcţionării în
regim de neutru izolat, denumita în continuare treapta 67N. S1.
- a doua treapta, în vederea semnalizării defectelor monofazate pe durata funcţionării în
regim de neutru compensat, denumita în continuare treapta 67N. S2.
72
Primul dintre aceste praguri trebuie aplicat conform prescripţiilor fiecărui Distribuitor.
145
În cazul PG a Producătorilor cu o putere instalată mai mare de 3 MVA, pentru a evita
deschideri intempestive cauzate de defecte externe reţelei Producătorului (pentru defecte pe
linii diverse de cea la care este racordată instalaţia Producătorului, dar care nu sunt selective
cu privire la intervenţie în vederea protecţiei liniei ENEL) se prevede posibilitatea condiţionări
de declanşarea prin treapta I>>> a DG (întreruptorului generatorului) în funcţie de un consens
direcţional. Prezenţa unui astfel de consens direcţional (ex.: protecţie de curent direcţională)
nu trebui să anuleze caracteristicile solicitate în vederea PG şi expuse în această ANEXĂ73.
Pentru a obţine acele funcţii, SPG-ul trebuie să prevadă:

- PG, TC, TCH, TT unice, fiecare conform normelor de referinţă, combinate în diverse
modalităţi, după ce în prealabil s-a verificat funcţionarea corectă a combinaţiei (SPG
neintegrat);
- Un singur dispozitiv integrată care să conţină toate funcţiile de PG, TC, TCH, TT (SPG
integrat) dar şi aceasta realizată conform standardelor. Funcţiile pot fi integrate total
sau pot face referire doar la unele funcţii ale SPG (de ex.: semnalarea direcţională a
defectelor monofazate şi sau semnalarea supracurenţiilor sau ambele, etc).
În primul caz (SPG neintegrat) trebuie să se verifice dacă caracteristicile fiecărei componente
care urmează a fi combinate să garanteze funcţionalitatea SPG în cazul tuturor defectelor. În
funcţie de caracteristicile transformatoarelor de tensiune şi/sau de curent utilizate,
componentele pot fi încercate separat sau încercările pot fi efectuate împreună, cu limite pe
mai multe componente combinate.
În cel de-al doilea caz (SPG integrat), toate încercările sunt referitoare la un dispozitiv integrat
în care nu sunt identificabile şi/sau verificabile separat funcţiile fiecărei componente care
constituie întregul SPG.
În prezenta Anexă, sunt prezentate caracteristicile şi modalităţile de încercare a următoarelor

componente ale SPG pentru Utilizatorii de MT:
− transformatoare de curent (TC);
− transformatoare de curent homopolar (TCH):
− transformatoare de tensiune (TT);
− releu de protecţie generală (PG).
Specificaţia caracteristicilor şi a eventualelor modalităţi de încercare este indispensabilă,
având în vedere necesităţile de funcţionalitate şi rapiditate a intervenţiilor pe care SPG trebuie
să le garanteze. La toate acestea se adaugă şi necesitatea de a evita supradimensionarea
sistemului de protecţie în vederea reducerii costurilor. În mod special, conform nevoilor de
identificare în timp util şi corectă a defectelor este necesar să se asigure o coordonare corectă
între PG, TC, TCH şi TT precum şi să se demonstreze această coordonare prin intermediul
îndeplinirii unor cerinţe funcţionale şi trecerea încercărilor.
D.2 Caracteristicile SPG neintegrat

Caracteristicile, verificările şi eventualele încercări prescrise pentru SPG neintegrat privesc
următoarele componente:
- transformatoare de curent (TC), prezentate în paragraful D.2.1;
- transformatoare de curent homopolare (TCH), prezentate în paragraful D.2.2:
73
Încercările funcţionale cu privire la consensul direcţional sunt în curs de definire, soluţia propusă de producător în
faza de racordare trebuie sa fie evaluată caz cu caz de ENEL.
146
- transformatoare de tensiune (TT), prezentate în paragraful D.2.3;
- releu de protecţie generală (PG), prezentate în paragraful D.2.4.,
În ceea ce priveşte transformatoarele de curent (şi homopolare) acestea trebuie să respecte
normele de fabricaţie (SR EN 60044-1, 60044-6, 60044-8); TT trebuie să respecte normele de
fabricaţie (SR EN 60044-2, 60044-5, 60044-7); releele trebuie să fie conform nomei SR EN
60255.
Alte detalii sunt prezentate în continuare.
D.2.1 TC pentru protecţia maximală de curent74

TC trebuie să furnizeze curenţi secundari la PG cu erori acceptabile în tot domeniul de variaţie
permis pentru curentul de defect primar. În special, TC trebuie să permită funcţionarea corectă
a protecţiei în caz de scurtcircuit în reţea, ţinând cont de maxima nesimetrie a curentului de
defect şi de constanta primară de timp de 20 ms. Desigur, caracteristicile TC trebuie verificate
prin raportare la sarcina constituită de protecţie şi de cablurile de legătură.
Conformitatea TC pentru protecţia maximală de curent trebuie verificată prin:

− se verifică dacă secţiunea cablurilor de legătură între secundarul TC şi PG este
corespunzătoare;
− se verifică supraîncărcarea tranzitorie a intrărilor de curent ale PG.
Conform soluţiilor adoptate, trebuie efectuate şi verificările (şi eventual încercările) menţionate
în paragrafele D.2.1.1, D.2.1.2, D.2.1.3.
În mod special, curentul la secundarul TC în prezenţa unor tensiuni primare de 9 kA (ţinând

cont de raportul de transformare nominal al TC) cu o durată egală cu 1 s nu trebuie să
producă daune nici cablurilor de legătură între secundarul TC şi PG şi nici intrărilor de curent
ale PG.
Este bine să se ţină seamă că aceste consideraţii relative la TC tratate la acest punct la se
referă la TC care au ca scop să furnizeze informaţii corecte protecţiilor împotriva
supracurenţiilor mari (scurtcircuite); prin urmare, aceste TC e posibil să nu fie potrivite pentru
măsurarea supracurenţiilor mici care sunt apropiaţi de valoarea nominală a TC (de ex, cele
implicate în caz de supraîncărcare).
În orice caz, TC trebuie să aibă următoarele caracteristici:

− curent termic nominal permanent: 1,2 In;
− curent termic nominal de scurtcircuit pentru 1 s: mai mare sau egal cu valoarea minimă
indicată de ENEL, dar nu mai mică de 12,5 kA;
− curent dinamic nominal: mai mare sau egal cu valoarea minimă indicată de ENEL, dar
nu mai mică de 31,5 kA de vârf;
− nivelul de izolaţie: conform indicaţiilor ENEL, mai mare de 24 kA pentru TC, şi nu mai
mare de 0,72 kV pentru TC toroidale aplicate pe cablu.
Paragraful următor D.2.1.1 este destinat descrierilor soluţiilor protective obţinute prin
intermediul utilizării de TC care prezintă un comportament linear pe tot domeniul de variaţie a
curenţilor primari de scurtcircuit; paragraful D.2.1.2 prezintă soluţiile de protecţie bazate pe
74
Se atrage atenţia asupra modalităţii corecte de instalare a TC de tip toroidal, mai ales cu privire la necesitatea
de centrare al TC faţă de cablul respectiv, în aşa fel încât să garanteze randamentul TC în regim de staţionare şi
tranzitoriu.
147
utilizarea de TC cu saturaţie, iar paragraful D.2.1.3 descrie soluţiile de protecţie bazate pe TC
neconvenţionale.
D.2.1.1 Caracteristici şi verificări în cazul utilizării de TC lineare

Conform prezentei Norme, se consideră TC lineare cele de clasă 5P, care în condiţii reale de
instalare (ţinând cont de secţiune şi lungimea conductorilor între partea secundară a TC şi PG,
de consumul propriu al PG, de randament şi de alte caracteristici ale TC, etc.) prezintă un
comportament linear pentru curenţi primari de cel puţin 9 kA.
D.2.1.1.1 Verificări efectuate pe TC lineare

Verificările care vor fi efectuate în scopul determinării comportamentului liniar precum şi în
scopul determinări utilizării lor corecte, sunt enumerate mai jos:
o F1 x IP (vezi DY 536) să nu fie mai mică 9 kA
o Verificarea conform Normei SR EN 60044-6 să indice dacă transformatorul se
saturează în timpi ≥10 ms
o Verificările cu privire la întreţinerea circuitelor de curent ale PG să fie trecute.
Cu titlu exemplificativ, în Tabelul 26 şi Tabelul 27 sunt enumerate verificările pe anumite TC,
potrivite pentru situaţii normale de utilizare în instalaţii.
Verificările au fost efectuate în ipoteza utilizării:
o cabluri de racordare de o lungime de 5 m şi secţiune de 6 mm2
o TC cu rezistenţe secundare aproximate cu cele prezentate în tabele.
Dintre aceste TC, se pot considera automat conforme (TC liniare care nu necesită verificări, cu
excepţia celor referitoare la dimensionarea circuitelor de curent a PG) cele care au
următoarele caracteristici nominale75.
o raport de transformare nominal: 300/5 (300/1) A/A
o putere nominală: 10VA (sau 5VA)
o clasa de precizie; 5P
o factor limită de precizie: 30
o putere efectivă (sarcină secundară) la 5A (la 1A): 0,4Ω (sau 5Ω).
TC care nu prezintă caracteristicile exact cu cele menţionate mai sus, dar care:
o F1 x IP (vezi DY 536) să nu fie mai mică 9kA
o Verificarea conform Normei SR EN 60044-6 să indice că transformatorul se
saturează în timpi ≥10 ms
o Verificările cu privire la ţinerea circuitelor de curent ale PG să fie realizate.
Pot fi consideraţi conformi (TC conforme şi TC omologate), deoarece verificările
comportamentului liniar pentru curenţi primari de până la 9 kA este satisfăcut.
Ambele tipologii de TC pot fi utilizate cu o PG conform celor menţionate în paragraful D.2.4.
75
Datele din paranteză se referă la TC cu un raport nominal 300/1.
148
D.2.1.1.2 Încercări funcţionale pentru PG care utilizează TC liniare
Pentru că PG să utilizeze TC liniare (fie corespunzatoare sau omologate) nu sunt prevăzute
încercări funcţionale ulterioare cu privire la cele indicate în D.2.4.7.
D.2.1.2 Caracteristici şi verificări în cazul utilizării TC neliniare

În acest paragraf se analizează TC care pot ajunge la saturaţie între limitele lor de măsură,
dar a căror semnal secundar este în orice caz corect interpretat de o PG generică (în scopurile
prezentei Norme, acestea vor fi TC neliniare).
D.2.1.2.1 Verificări în cazul TC neliniare

În cazul utilizării acestor TC nu sunt prevăzute alte verificări cu excepţia celor enumerate la
D.2.1. În schimb, se prevăd încercări funcţionale prezentate mai departe.
D.2.1.2.2 Încercările pentru confirmarea cuplării corecte PG+TC neliniar.

Metoda care urmează a fi descrisă prevede aplicarea de curenţi de încercare la PG care să
reproducă formele de undă tipice semnalelor de curent emise de TC în condiţii de funcţionare
neliniară. Desigur, aceste semnale în afara faptului că sunt funcţie de curentul de fază MT,
depind de caracteristicile TC şi al circuitului secundar, intrarea PG şi cablurile de racordare.
Metoda de încercare permite testarea economică repetată a încercărilor pe diverse TC.
Trecerea încercărilor confirmă că ansamblul TC+PG poate fi considerat acceptat. În cazul
utilizării unor TC diferite pentru care curentul secundar de încercare a fost emis este necesar
să se caracterizeze curentul secundar al noului TC conform metodei din prezentul articol. Pot
fi oferite următoarele alternative:
− dacă valorile instantanee ale noului curent sunt în modul superioare, pentru orice timp
între 0 şi timpul de intervenţie, treptei instantanee I>>> înregistrat în încercare cu TC de
bază, PG este potrivită utilizării cu noul TC.
− în caz contrar, este necesar să se repete toate încercările din prezentul paragraf pentru
cuplarea PG cu noul TC.
Caracterizarea TC neliniare
În aceste cazuri se caracterizează fie semnalul secundar emis de TC afectat de saturaţie, fie
capacitatea PG de a trata corect acest semnal; această capacitate trebuie confirmată prin
intermediul unor încercări efectuate chiar pe PG.
Metoda prezentată mai departe prevede aplicarea de curenţi de încercare la PG care să

reproducă formele de undă tipice semnalelor de curent emise de TC în condiţii de funcţionare
neliniară. Desigur, aceste semnale în afara faptului că sunt în funcţie de curentul de fază MT,
depind de caracteristicile TC şi al circuitului secundar, care cuprinde înfăşurarea secundară a
transformatorului, intrarea PG şi cablurile de legătură. Metoda de încercare sepcificată mai
departe are scopul de a permite repetarea economică a încercărilor pe diverse tipuri de TC.
Trecerea acestor încercări demonstrează că, ansamblul TC+PG poate fi considerat acceptat.
În cazul utilizării unor TC diferite de cel pentru care curentul secundar de încercare a fost
utilizat este necesar să se verifice curentul secundar al noului TC conform metodei din
prezentul articol. Pe baza acestei verificări pot exista următoarele alternative:
- dacă valorile instantanee ale noului curent sunt în modul superioare pentru orice timp
între 0 şi timpul de intervenţie a treptei instantaneu I>>> înregistrat în încercarea cu
TC de bază, PG este potrivită a fi utilizată cu noul TC.
149
- în caz contrar, este necesar să se repete toate încercările din prezentul paragraf
pentru a putea cupla PG cu noul TC.
Caracteristicile TC neliniare
În ceea ce priveşte caracteristicile comportamentului neliniar al TC, sunt descrise mai jos
modalităţi de determinare convenţională a formelor undelor de curent care vor fi aplicate la PG
pe durata încercării, ţinând cont de faptul că TC:
− sunt liniare cu erori de fază şi de raport care pot fi tolerabile pentru toate momentele în
care fluxul de funcţionare este mai mic decât o valoare caracteristică (flux de saturaţie),
valoare care poate fi calculată direct din datele nominale ale TC (raport nominal, putere
nominal, factor limită precizie, rezistenţa înfăsurării secundare a TC);
− sunt saturate complet (curent secundar nul) pentru valori de flux mai mari decât fluxul
de saturaţie;
− odată saturate, se reîntorc în „domeniul liniar” la schimbarea semnalului curentului
primar (când fluxul variază din cauza inversării tensiunii).
Exemple de evoluţie pe durata curentului secundar în caz de saturare a TC, obţinute în

ipotezele de mai sus, sunt reprezentate în Fig. 25. Evoluţia curentului secundar este tipică
unui TC care se saturează datorită dimensionării insuficiente a condiţiilor de curent primar şi
de încărcare la care a fost supus. Curentul secundar, curba verde din Fig 25 este cea
observată de PG pe durata încercărilor, iar aceasta determină comportamentul.
4
x 10
2.5
1.5
0.5
-0.5
-1
-1.5
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12 0.14 0.16 0.18 0.2
Fig 25 Evoluţia convenţională a curentului secundar al unui TC saturat; curent primar (albastru) şi
secundar (verde) al TC în saturaţie
Având în vedere ipoteza precedentă, calculul formei undei de curent secundar este simplu.
Calculul poate fi mai precis dacă se iau în considerare şi erorile de raport şi de unghi reale,
precum şi curba de saturaţie şi/sau de histerezis; considerând rezultat final (valoare de 50 Hz
a curentului la intrare în vederea protecţiei) efectul este secundar având dezavantajul că
necesită un calcul destul de complex (de exemplu, prin utilizarea unui model de calcul
tranzitoriu electromagnetic).
150
„Corespondenţa” între curentul secundar şi fluxul de saturaţie este directa deoarece, prin
natura în special rezistivă a sarcinii secuntare a TC, tensiunea aplicată la transformatoarele de
curent (derivată din flux) este proporţională cu tipul de curent susmenţionat, fiind valabile
următoarele relaţii:
φ(t) = ∫v(t) dt v(t) = (RC + RTC) i s (t)
Procedura de evaluare a curentului secundar este prezentată în cele ce urmează.
Date la intrare:
Date cu privire la curentul de scurtcircuit:
− valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit: ICC (referinţă: 9 kA)
− valoarea constantei timp asociată: T (referinţă: 20 ms)
Date cu privire la transformatoarele de curent:
− raport nominal: kTA = In1 / In2
− putere nominala (sarcină secundară nominală) (în Ω): RCn
− putere efectivă (sarcină secundară efectivă) (în Ω): RC
− factor limită de precizie: klim
− rezistenţa înfăşurării secundare (în Ω): RTC
CALCULE
Calculul formei undei de curent primar (în timp): formula matematică obţinută suprapunând
sinusoida curentului de scurtcircuit cu componenta unidirecţională la valoarea maximă
(valoarea de vârf a componentei sinusoidale)
Calculul fluxului de saturaţie.

Fluxul maxim (vârf sinusoidal) corespunzător curentului limită de precizie la puterea nominală.
ϕSAT = (1/ω)⋅(RTC + R Cn ) ( 2 k lim ⋅I n2 )
Calculul formei undei de curent secundar (în timp)
Evaluare:
a. fluxul transformatorului de curent (obţinut ca integrală a tensiunii la capetele
transformatorului, la rândul său produsă de curentul secundar la încărcarea efectivă RC
a transformatorului, în timp t; integrala se va calcula începând cu măsurarea
momentelor precedente);
b. curentul secundar (care pentru ipotezele de mai sus este egal cu valoarea curentului
primar împărţită la raportul nominal al TC sau este egal cu zero, dacă fluxul
transformatorului calculat ca mai sus este mai mic sau mai mare decât fluxul de
saturaţie).
Curentul secundar care se aplică la PG prezintă deci evoluţia determinată conform schemei
indicate mai sus, iar Protecţia Generală trebuie să intervină în timpii stabiliţi.
Încercările descrise în acest paragraf se bazează pe controlul intervenţie treptelor protecţiei
maximale de curent. În acest scop, se aplică curenţii secundari corespunzători direct la PG,
calculaţi ca mai sus.
Parametrizarea PG în ceea ce priveşte treptele de intervenţie este:
151
− treapta I>>: 200 A pentru curenţi primari, Tint 76 = 430 ms
− treapta I>>>: 500 A pentru curenţi primari, Tint 76 ≤ 50 ms
Încercarea 1
Se va efectua cu mărimi secundare la intrările de curent ale Protecţiei Generale:
− ICC = amplitudinea componentei simetrice (curent primar): 240 A efectiv ±5%
− Imax = amplitudinea componentei unidirecţionale (curent primar): 0 A ±5%
Rezultatele asteptate: declanşarea protecţie pentru treapta I>> împotriva curentului maxim în
430 ms.
Încercarea 2
− Imax= amplitudinea componentei unidirecţionale (curent primar): 600√2 A ±5%
− Constanta de timp unidirecţionala: 20 ms ±5% (început tranzitoriu la tensiune 0,
componentă maximă unidirecţională)
Rezultatele asteptate77: declanşarea protecţiei pentru treapta I>>> în 50 ms.
Încercarea 3
− Imax= amplitudinea componentei unidirecţionale (curent primar): 9000√2A ±5%
− Constanta de timp unidirecţională: 20 ms ±5% (început tranzitoriu la tensiune 0,
componentă maximă unidirecţională)
Rezultatele asteptate: declanşarea protecţiei pentru treapta I>>> în maxim 50 ms.
D.2.1.3 Soluţii de protejare prin utilizarea de transformatoare de

curent neconvenţionale
Atunci când PG utilizează, pentru a obţine curenţi maximi de fază TC care, de exemplu, nu
produc la ieşire un semnal de curent sau sunt lipsite de miez magnetic (denumite în
continuare TC neconvenţionale) atunci se va face referire la cele indicate la punctul D.3 cu
privire la această funcţie.
Trecerea acestor încercări demonstrează că ansamblul traductori+PG poate fi considerat

acceptat. În cazul utilizării de PG şi/sau de traductori diferiţi de cei încercaţi trebuie repetate
toate încercările.
Evident transformatoarele de curent neconvenţionale trebuie oricum dimensionate pentru a

satisface condiţiile descrise în par. D.2.1 în măsura în care acestea se pot aplica.
76
Prin timpul de intervenţie PG (Tint) se înţelege timpul dintre momentul de începere a supracurentului şi emiterea comenzii de
declanşare; Tint cuprinde deci timpul de bază a protecţiei plus o eventuală temporizare; la rândul său timpul bază cuprinde timpul
necesar declanşării fenomenului până la recunoaşterea fenomenului şi la emiterea comenzii de declanşare.
77
Toate rezultatele aşteptate se consideră fără toleranţele prevăzute în D.2.4.1.
152
D.2.2 Transformatoare de curent toroidale pentru protecţia împotriva
defectelor la pământ (TCH)78
Aşa cum s-a discutat, protecţia împotriva defectelor monofazate din instalaţia Utilizatorului, în
funcţie de contribuţia capacitivă furnizată la defectele monofazate de către reţeaua
Utilizatorului, poate fi alcătuită din:
– protecţie maximală homopolară de curent
– protecţie maximală homopolară direcţională de curent
Intervenţia PG în caz de defecte cu dublă punere la pământ trebuie să fie realizată printr-o
protecţie maximală homopolară de curent bazată pe:
– semnale secundare furnizate de TCH
– semnale secundare furnizate de TC79
Transformatoarele de curent homopolar (numit TCH, în continuare) trebuie să furnizeze
curenţi secundari la PG cu erori acceptabile, în tot domeniul de variabilitate admis, pentru
curentul primar datorat defectului monofazat80 sau defectului cu dubla punere la pământ. În
mod special, TCH trebuie să permită funcţionarea corectă a protecţiilor maximale homopolare
şi direcţionale homopolare, în orice condiţie de exploatare a neutrului.
Caracteristicile TCH trebuie calculate în funcţie de sarcina protecţiei şi a cablurilor de legătură

aferente. În orice caz, transformatoarele de curent homopolare trebuie să prezinte următoarele
caracteristici:
– tensiunea maximă pe dispozitiv: 0,72 kV
– curent termic nominal permanent: 1,2 In;
– curent termic nominal de scurtcircuit pe 1 s: 12,5 kA.
În locul TCH, PG poate prevedea 3 transformatoare de curent cu caracteristici

corespunzătoare şi conform prevederilor de la punctul D.2.1.1. în funcţie numai de defectul de
dubla punere la pământ.
TCH trebuie să furnizeze curenţi secundari, cu erori, acceptabile pentru protecţia PG, în
domeniul de variabilitate permis pentru curentul primar care a cauzat defectul. De exemplu, la
20 kV, funcţia de protecţie împotriva defectelor cu pământul (eventual, cu un consens
direcţional) trebuie să intervină la o valoare mică a curenţilor primari pentru defecte
monofazate, dar poate fi supusă la 2.000 A primari în cazul defectelor cu dublă punere la
pământ. De asemenea, în caz de defect monofazat trebuie să se ţină cont şi de prezenţa unei
componente nesimetrice primare (componentă unidirecţională), generată de bobinele de
stingere a arcului sau bobina lui Peterson care sunt prezente în mod normal pe reţele,
estimate la 500√2 A la vârf, cu constanta de timp fiind egală cu 150 ms) care se poate
suprapune peste o componentă simetrică mai mică de 50 A, conform figurii 26.
78
Se atrage atenţia asupra modalităţii de instalare corectă a transformatoarelor de curent homopolar de tip toroidal,
dar mai ales asupra:
- necesităţii de a centra transformatoarelor de curent homopolar pe cabluri, în aşa fel încât să garanteze
performanţele acestuia în regim de funcţionare normal sau tranzitoriu;
- necesităţii de a lega în mod corespunzător ecranele metalice ale cablurilor, la pământ, direcţionând legătura
prin interiorul transformatoarului de curent homopolar şi evitând orice contact al ecranelor sau al
respectivelor legături la pământ, cu părţile metalice adiacente, în partea de circuit dintre întrerupătorul pe
care acţionează protecţia alimentată de TCH şi TCH insuşi.
79
În acest ultim caz, sunt necesare trei transformatoare de curent şi o Protecţie Generală tripolară.
80
Curentul de defect monofazat de dublă punere la pământ trebuie luat în considerare numai în cazul în care este
evidenţiat de TCH şi nu către TC .
153
Prezenţa unei componente aperiodice, combinată cu nişte TCH care nu sunt dimensionate
corespunzător, poate creşte riscul de întârziere a intervenţiei protecţiei, rezultatul fiind
imposibilitatea de selectare a defectului. Conform prezentei norme, transformatoarele de
curent homopolar pot fi omologate (a se vedea paragraful D.2.2.1) sau certificate (a se vedea
paragraful D.2.2.2). Câteva din încercările prevăzute la D.2.2.1 şi D.2.2.2. necesită utilizarea
unor semnale care derivă din TT utilizate pentru obţinerea tensiunii homopolare.
Caracteristicile specifice TT sunt descrise în paragraful D.2.3. În paragraful D.2.2.3 sunt
descrise şi posibilităţile de utilizare a unor soluţii protective bazate pe TCH (şi eventual TT)
neconvenţionale: aceste soluţii sunt prezentate în paragraful D.2.2.3.
D.2.2.1 Caracteristicile şi încercările pentru transformatoarele de

curent homopolar (TCH) omologate
Prezentul paragraf conţine caracteristicile şi încercările necesare în vederea garantării unei
intervenţii a PG corecte, în cazul în care este echipată cu TCH având caracteristicile astfel
încât să poată fi considerate omologate (definiţia e dată mai jos).
D.2.2.1.1 Caracteristicile TCH omologate

Caracteristicile TCH pentru detectarea defectelor monofazate (atât cu neutru compensat sau
izolat) sau defectelor cu dublă punere la pământ sunt indicate mai jos.
Ţinand cont de limitările de mai sus, TCH cu următoarele caracteristici nominale sunt
considerate omologate:
– tip toroidal;
– raport de transformare : 100/1 A;
– putere nominala: 2 VA;
– eroare menţinută între valorile din Tabelul 8 (în care In este curentul nominal de
100 A, I este curentul primar de încercare).
TABELUL 8 – ERORI TCH
Curent Eroare de raport Eroare de unghi

(I/In) (%) (º)
0,01 ±5
±2
0,05 ±1
1 ±1
±2
20 ±5
Figura 26 – Curent secundar convenţional pentru TCH
154
D.2.2.1.2 Încercări funcţionale pentru PG care utilizează TCH omologate
Încercările funcţionale pentru PG care utilizează TCH omologate în vederea semnalizării
defectelor monofazate (fie în reţe cu neutru compensat sau neutru izolat) sau a defectelor cu
dublă punere la pământ81, sunt aceleaşi ca şi pentru TCH certificate, dar, cu excepţia
încercării 1 din Tabelul 9 (sau Încercarea 1 din Tabelul 10), aplicarea semnalelor de curent se
face direct la protecţia PG (curenţi secundari). În schimb, încercarea nr. 1 din Tabelul 9 (sau
Încercarea 1 din Tabelul 10) trebuie efectuat cu semnale de curenţi primari aplicaţi la TCH.
Trecerea încercărilor, inclusiv încercarea nr. 1 din Tabelul 9 (sau Încercarea 1 din Tabelul 10),
certifică exclusiv faptul că ansamblul TCH + PG poate fi considerat acceptat. În cazul utilizării
PG şi/sau TCH diferite de cele încercate, se vor repeta verificările descrise la punctul
D.2.2.2.2, cu modalităţile descrise mai sus în ceea ce priveşte aplicarea mărimilor curenţilor
primari şi/sau secundari.
D.2.2.2 Caracteristicile şi încercările pentru TCH neomologate

Prezentul paragraf conţine caracteristicile şi încercările necesare pentru a garanta corecta
intervenţie a PG, în cazul în care aceasta este echipată cu TCH care au caracteristicile care
nu sunt omologate.
D.2.2.2.1 Caracteristicile TCH neomologate

Se definesc ca şi TCH care nu sunt omologate acele TCH care nu prezintă caracteristicile
menţionate în paragraful D.2.2.1; acestea pot fi utilizate numai dacă, împreună cu o PG
corespunzător aleasă, trec încercările prezentate mai jos.
D.2.2.2.2 Încercări funcţionale pentru PG care utilizează TCH

neomologate
Încercările funcţionale care se aplică în cazul soluţiilor în vederea protecţiei care utilizează
TCH neomologate sunt descrise mai jos.
În special, încercările indicate în:
− Tabelul 9 trebuie să fie efectuate, în cazul în care TCH neomologat este utilizat pentru
funcţia de curent maxim homopolar;
− Tab. 10 trebuie să fie efectuate, în cazul în care TCH neomologat este utilizat pentru
funcţia de direcţionare la pământ (cu neutru compensat sau neutru izolat).
Valorile din Tab. 9 şi 10 trebuie aplicate, în valoare primară, direct la TCH care la rândul său
este conectat la PG.
Încercarea funcţiei de curent maxim homopolar
Parametrizarea releului:
– treapta IO> egal cu 2 A, curenţi primari, timp de intervenţie = 380ms;
– treapta IO>> egal cu 80 A, curenţi primari, timp de intervenţie = 100ms;
81
În cazul în care defectul cu dublă punere la pământ este detectat prin TCH
155
Tabelul 9 – Lista încercărilor pentru TCH neomologate + PG cu o singură protecţie maximală
homopolară
Curent
Curent Timpul maxim
homopolar Constanta de
Încercare unidirecţional Declanşare de intervenţie
simetric timp
(primar) (ms)
(primar)
1 50 A±5% 500 x √2 A±5% 150ms IO> 530+3%
2 2000 A±5% - - IO>> 100+3%
3 350 A±5% - - IO>> 100+3%
4 100 A±5% - - IO>> 100+3%
5 2,2 A±5% - - IO> 380+3%
6 1,8 A±5% - - NO -
TCH + funcţia de curent maxim homopolar a PG trec încercarea dacă PG emite comanda de
declanşare conform celor indicate în Tab.9.
Trecerea încercărilor din acest tabel certifică exclusiv faptul că, ansamblul special TCH + PG
poate fi considerat acceptat. În cazul utilizării de PG şi/sau TCH diferite de cele încercate, se
vor repeta toate verificările descrise la punctul D.2.2.2.2, în modalităţile descrise în ceea ce
priveşte aplicarea mărimilor primare şi/sau secundare.
Încercarea protecţiei homopolare direcţionale
Parametrizarea releului:
– treapta 67N.S1: UO = 5%, IO = 2 A, curenţi primari, timp de intervenţie = 610 + 2500, Tint
= 380 ms;
– treapta 67N.S2: UO = 2%, IO = 2 A, curenţi primari, timp de intervenţie = 500 + 1300, Tint
= 100 ms;
– treapta IO>> egal cu 150A, curenţi primari, timp de intervenţie = 100 ms
Tensiunile şi curenţii de încercare sunt enumeraţi în Tab. 10.
Tab 10 – Lista încercărilor pentru TCH neomologate + PG direcţională cu pământul
Unghiul
Tensiune Timpul Sector
Curent dintre
homopolară Curent Constanta maxim de de
Încercare homopolar tensiune - Declanşare
(primară/sec unidirecţional timp intervenţie intervenţie
(primar) curent
undară) (ms) al SPG
homopolar
1 6% 50 A±5% 500 x √2 A±5% 150ms 2400 67S.1 530+3% 2250+2550
2 6% 2000 A±5% - - 300 IO> 100+3%
3 6% 2,05 A±5% - - 2400 67S.1 380+3% 2330+2470
4 6% 1,8 A±5% - - 2400 NO - -
0
5 4% 2,5 A±5% - - 240 NO - -
0
6 6% 2,5 A±5% - - 260 NO
7 2,8 % 140 A±5% - - 900 67S.2 100+3% 830+970
8 2,8 % 2,5 A±5% - - 900 67S.2 100+3% 830+970
9 1% 2,5 A±5% - - 900 NO - -
0
10 1% 140 A±5% - - 90 NO - -
11 1% 160 A±5% - - 900 IO> 100+3% -
156
12 2,8 % 160 A±5% - - 300 IO> 100+3% -
0
13 1 350 A±5% - - 30 IO> 100+3% -
14 2,8 % 2,5 A±5% - - 400 NO - -
15 2,8 % 2,5 A±5% - - 600 67S.2 100+3% 530+670
Valorile mărimilor indicate în Tab. 10 sunt valabile în regim sinusoidal, excluzând regimul
tranzitoriu. TCH împreună cu protecţia maximală homopolară de curent a PG trec încercarea
dacă PG emite comanda de declanşare comform celor indicate în Tab. 10.
Daca încercările din Tab. 10 au fost realizate cu succes, atunci complexul TCH + PG este
considerat acceptat. În cazul utilizării altor tipuri de PG şi/sau TCH decât cele încercate se
impune repetarea tuturor încercărilor descrise în Tab. 10, referitoare la modalitatea de aplicare
a mărimilor primare şi/sau secundare descrise mai sus.
În cazul funcţionări protecţiei homopolare a PG, care ţine cont de tensiunea homopolară
obţinută prin intermediul celor 3 TT, încercărilor din Tab. 10 ajută chiar şi la verificarea
conformităţii celor 3 TT utilizaţi + PG homopolară direcţională.
În ceea ce priveşte cuplajul TT homopolar + PG + TCH, vezi paragraful urmator D.2.3.
D.2.2.3 Caracteristicile şi încercările pentru TCH neconvenţionale

În cazul în care PG utilizează, în vederea detectării curentului homopolar, TCH care de
exemplu, nu produc la ieşire un semnal de curent sau sunt fără miez magnetic (denumite în
continuare TCH neconvenţionale) se va face referire la cele indicate la punctul D.3 cu privire la
această funcţie.
Trecerea încercărilor atestă exclusiv faptul că ansamblul traductori + PG poate fi acceptată. În

cazul utilizării de PG şi/sau traductori diferiţi de cei încercaţi pentru acestea se vor repeta toate
verificările.
Desigur traductori de curent neconvenţionali trebuie oricum dimensionaţi pentru a satisface

condiţiile descrise în D.2.2.
D.2.3 Transformatoare de tensiune pentru tensiunea homopolara

TT utilizate pentru furnizarea tensiunii reduse la PG trebuie să fie conform Normei SR EN
60044-2.
Transformatoarele de tensiune care furnizează mărimi secundare la protecţia homopolară

direcţională trebuie să garanteze erori de raport şi de fază compatibile cu funcţionarea corectă
a protecţiei în timpii solicitaţi.
De asemenea, trebuie să aibă factorul de tensiune 1,9 la 30 s şi nivelul de izolaţie 24 kV.
Tensiunea homopolară este obţinută ca sumă a tensiunilor reduse în mod corespunzător prin
legarea în serie a înfăşurărilor secundare ale celor trei TT fiecare primar fiind legat între
conductorul de fază şi cel de la pământ. (triunghi deschis)
Pentru că tensiunea homopolară este rezultatul unei sume vectoriale, eroarea relativă
introdusă la amplitudine şi fază nu este egală cu cea a transformatoarelor de tensiune
individuale. Eroarea mai sus menţionată, în amplitudine şi fază, introdusă de cele trei TT
157
trebuie să fie astfel încât să permită funcţionarea protecţiilor homopolare direcţionale care se
bazează pe măsurarea:
− tensiunii homopolare
− curentului homopolar
− unghiul dintre tensiune şi curent homopolar.
TT necesare pentru realizarea tensiunii homopolare pot fi omologate sau neomologate
conform celor specificate mai jos.
D.2.3.1 Caracteristicile şi încercările pentru TT homopolare omologate
D.2.3.1.1 Caracteristicile TT homopolare omologate

Pentru ca cele trei TT să fie utilizate pentru realizarea tensiunii homopolare la PG trebuie să
prezinte următoarele caracteristici:
–
clasa 0,5 3P82
– factor de tensiune 1,9 la 30 s
– putere nominală de 50 VA şi putere termică adecvată alimentării cu o rezistenţă de
atenuare a fenomenului de ferorezonanţă, furnizată de fabricantul de TT la o valoare
potrivită (≥100 Ω) la triunghiul deschis
– valoarea inducţiei de lucru să nu fie mai mare de 0,7 T
– raportul de transformare în aşa fel încât să producă o tensiune secundară în circuitul
triunghiului deschis egală cu 100 V, în caz de defect monofazat net cu pământul în
reţeaua de MT.
Aceste TT care compun triunghiul pot fi considerate omologate.
D.2.3.1.2 Încercări funcţionale pentru TT homopolare omologate

În cazul în care se folosesc trei TT omologate, încercările pentru verificarea corectei intervenţii
a treptelor protecţiei homopolare direcţionale a PG (prezentate în Tab. 10) pot fi efectuate
aplicand la PG semnale de tensiune joasă care să corespundă celor primare dimensionate
corect ţinând cont de raportul de transformare a TT.
Aceste TT pot fi utilizate cu orice PG care să fi trecut încercările funcţionale cu TT homopolare

omologate cu condiţia că PG să utilizeze TCH care au trecut încercările.
D.2.3.2 Caracteristicile şi încercările pentru TT homopolare

neomologate
D 2.3.2.1 Caracteristici ale TT homopolare neomologate
Atunci când cele trei TT fază-pământ folosite pentru realizarea tensiunii homopolare la PG nu
prezintă caracteristicile de la D.2.3.1, aceste TT sunt considerate neomologate.
82
Prin clasa 0,5 3P se înţeleg trei TT legate între fază – pământ în triunghi deschis care satisfac fiecare clasa 3P
între 5 la 190% din tensiunea nominală şi clasa 0.5 de la 80% la 120% din tensiunea nominală: pot fi utilizate trei
TT doar cu un singur secundar destinat numai pentru protecţii (0,5, 3P) sau trei TT cu miez unic, cu două
secundare diferite, unul pentru măsurare (clasa 0,5) şi unul pentru protecţie (clasa 0,5, 3P)
158
D 2.3.2.2 Încercări funcţionale pentru TT homopolare neomologate
În cazul în care se folosesc trei TT neomologate, încercări de funcţionare corectă a treptelor
protecţiei direcţionale homopolare trebuie executate aplicând direct tensiunile de valoare
primară la TT conform celor specificate în Tab. 10.
Trecerea încercărilor din acest tabel certifică exclusiv faptul că ansamblul TT + TCH + PG
poate fi considerat acceptat. În cazul utilizării PG şi/sau TCH şi/sau TT diferite de cele
încercate, trebuie să fie repetate toate încercările descrise la punctul D.2.2.2.2, prin
modalităţile descrise în ceea ce priveşte aplicarea unor mărimi primare şi/sau secundare.
D.2.3.3 TT homopolare neconvenţionale

În cazul în care PG utilizează, în vederea detectării defectelor monofazate, TT
neconvenţionale (de exemplu, bazate pe efecte capacitive sau fără miez magnetic) se va face
referire la cele indicate la punctul D.3 cu privire la această funcţie.
Trecerea încercărilor atestă exclusiv faptul că ansamblul tranductor+PG poate fi considerat

acceptat. În cazul utilizării de PG şi/sau traductori diferiţi de cei încercaţi trebuie repetate toate
încercările.
După cum s-a stabilit la D.2.3., traductorii de tensiune neconvenţionali trebuie oricum să fie
dimensionaţi pentru a avea factorul tensiune 1,90 pentru 30 s şi nivelul de izolaţie 24 kV.
D.2.4 Caracteristicile Protecţiei Generale (PG)

În acest paragraf sunt enumerate caracteristicile şi modalităţile de încercare pentru a verifica
Protecţia Generală (PG, parte din SPG neintegrat) pentru Utilizatorii de MT.
D.2.4.1 Prescripţii funcţionale pentru protecţia maximală de curent de

fază
Releul trebuie să prevadă o protecţie maximală de curent cu cel puţin trei trepte de
temporizare cel puţin în execuţie bipolară. Fiecare treapta trebuie să poată fi exclus în mod
independent faţă de celelalte. Caracteristicile protecţiilor menţionate mai sus sunt prezentate
mai departe.
− timp de bază (de intervenţie): egal cu suma timpului de măsurare a protecţiei şi a
timpului de emitere a comenzii de declanşare (pentru valori de intrare egale cu 1,2 ori
valoare de intervenţie înregistrată); pentru toate funcţiile enumerate acesta trebuie să
fie mai mic sau egal cu 50 ms. Timpii de intervenţie cuprind timpul de bază de
intervenţie plus o eventuală temporizare intenţionată.
− Limite de reglare: curentul nominal In a PG trebuie să fie compatibil cu dispozitivele de
achiziţionare a mărimilor primare. Limitele de reglare83 prevăzute sunt enumerate mai
jos (limite minime admisibile, în timp ce treptele efectuate pentru reglare sunt cele
maxime admisibile); Valorile sunt procentuale din curentul nominal al PG.
83
Limitele de reglaj, indicate în valori secundare, sunt calculate cu ipoteza de utilizare a TC de curenţi primari de la
100 A la 600 A. În cazul în care PG trebuie să fie utilizat cu TC de curent nominal primar care e în afara valorior
menţionate mai sus, trebuie oricum garantată posibilitatea de parametrizare a releului (cu TC asociat) în aşa fel
încât să acopere următoarele limite de mărimi primare de la 200 A la 500 A pentru I>>: de la 500 A la 1500 A la
I>>>.
159
o Prima treapta 84 (I>)
valoare (20% + 120%), cu limită de reglare de 5%
caracteristica timp dependent (timp invers, conform SR EN 60255, VIT)
o A doua treapta (I>>)
caracteristica timp independent
timp de intervenţie (0,05 + 0,2) s, limită de reglare la 0,05 s
o A treia treapta (I>>>)
caracteristica timp independent
timp de intervenţie (0,05 + 0,2) s, limită de reglare la 0,05 s
− Erorile limită pentru valori sunt:

o de curent ≤ 5%
o variaţie erori limită: ≤ 3%
o timp de revenire: ≤ 100ms
o raport de revenire: ≤ 0,9
o eroare limită la timp: ≤ 3%±10 ms
o variaţie eroare limită: ≤ 1,5%±10 ms
Consumul propriu al circuitului de curent este ≤ 0,2 VA pentru In = 1 A şi ≤ 1VA pentru In = 5 A.
D.2.4.2 Prescripţii funcţionale pentru protecţia împotriva curentului

maximal homopolar85
Releul trebuie să prevadă o protecţie împotriva curentului maxim homopolar cu cel puţin două
trepte care pot fi temporizate şi reglate independent unul de celălalt. Caracteristicile protecţiilor
menţionate mai sus sunt sunt prezentate mai departe.
• timp de bază (de intervenţie) egal cu suma timpului de măsurare a protecţiei şi a timpului
de emitere a comenzii de declanşare (pentru valori de intrare egale cu 1,2 ori valoare de
intervenţie setată); pentru toate funcţiile enumerate acesta trebuie să fie mai mică sau
egală cu 50 ms. Timpii de intervenţie indicaţi mai departe cuprind timpul de bază.
• Protecţia maximală de curent homopolar: Dispozitivele de achiziţionare a valorilor
curenţilor primari trebuie să fie compatibile cu curentul nominal In. Limitele de reglare
prevăzute sunt următoarele (limitele indicate sunt cele minime admisibile, în timp ce
treptele indicate pentru parametrizaree sunt cele maxime admisibile; valorile sunt
84
Prima treaptă trebuie să fie activata la cererea ENEL.
85
Protecţiei maximală de curent homopolar este necesară indiferent de amploarea instalaţiei Utilizatorului.
160
procentuale din curentul homopolar nominal al PG şi se referă la o PG echipată cu un TCH
cu curent nominal primar de 100A. iar cel secundar de 1 A86;
• Prima treapta (Io>)
→ valoare (1% + 20%), cu limită de reglare de 5%
→ timp de intervenţie (0,05 + 1) s, limită de reglare la 0,05 s
• A doua treapta 87 (Io>>)
→ valoare (10% + 500%), cu limită de reglare de 10%
→ timp de intervenţie (0,05 + 0,2) s, limită de reglare la 0,05 s
Caracteristicile releului sunt:
- Eroare limită a circuitului de curent: ≤ 5%
- variaţiea erorii limită: ≤ 3%
- timp de revenire: ≤ 100 ms
- raport de revenire: ≤ 0,9
- eroare limită la timpi: ≤ 3%±20 ms
- variaţia erorii limită: ≤ 1,5%±10ms
Consumul propriu al circuitului de curent este ≤ 0,2 VA.
D.2.4.3 Prescripţii funcţionale pentru protecţia homopolară

direcţională88
În cazul în care protecţia împotriva defectelor cu punere la pământ este constituită de o
protecţie direcţională maximală de curent homopolar, aceasta trebuie să prevadă două trepte
de intervenţie care au ca scop selectarea defectelor monofazate, unul în cazul reţelelor care
funcţionează cu neutru compensat şi unul cu neutru izolat. Fiecare treapta trebuie să poată fi
exclusă independent de cealaltă.
Curentul nominal homopolar secundar (I0) trebuie să fie compatibil cu sistemele de achiziţie a
mărimilor primare, în timp ce tensiunea homopolară nominală secundară (UO) trebuie să fie
egală cu 100 V.
Caracteristicile protecţiei sunt următoarele.
- timp de bază (de intervenţie) egal cu suma timpului de măsurare a protecţiei şi a timpului
de emiterii a comenzii de declanşare; pentru toate funcţiile de mai jos acesta trebuie să fie
mai mic sau egal cu 80 ms. Timpii de intervenţie cuprind timpul de bază de intervenţie plus
o eventuală temporizare intenţionată.
- Limitele de reglare prevăzute sunt următoarele (limite minime admisibile, în timp ce

treptele indicate pentru setare sunt cele maxime admisibile; valorile sunt procentuale din
curentul şi tensiunea homopolară nominale a PG; curenţii se referă la PG echipată cu un
86
În cazul în care PG este utilizată cu TCH de curent nominal primar diferit de 100 A, trebuie garantată posibilitatea
de parametrizare a releului (TCH asociat) în aşa fel încât să acopere limitele de curent primar de la I0>: de la 1 la
10 A şi I>>.de la 10 la 500 A.
87
Treapta a doua se finalizează prin eliminarea rapidă a defectelor cu dublă punere la pământ. Acestă treaptă se
poate baza pe curentul secundar emis de TCH sau pe curentul homopolar obţinut ca sumă vectorială a curenţilor
secundari a celor trei TC.
88
Protecţia direcţională împotriva defectelor cu punere la pământ este prevăzută doar pentru instalaţiile
Utilizatorului a cărei contribuţii capacitive depăşeşte valorile predeterminate.
161
TCH cu curent nominal primar de 100 A. iar cel secundar de 1 A89, tensiunile se referă la o
PG echipată cu o tensiune homopolară nominală de 100 V);
• Prima şi a doua treapta

- I0 (1% + 10%), cu limită de reglare de 0.5%
- U0 (1% + 40%), cu limită de reglare de 1%
-
sector de intervenţie definit de două unghiuri (00 + 3600), cu limită de reglare de 10
- timp de intervenţie (0,05 + 1) s, limită de reglare la 0,05 s
Erorile limită pentru valori sunt:
- tensiune: ≤ 5%
- curent: ≤ 5%
- variaţie eroare limită: ≤ 3%
- eroare unghi: 30
- timp de revenire: ≤ 100ms
- raport de revenire: ≤ 0,9
- eroare limită pe timpi: ≤ 3%±20 ms
- variaţia erorii limită: ≤ 1,5%±10 ms
Consumul propriu al circuitului de curent este ≤ 0,2 VA.
Consumul propriu al circuitului de tensiune este de ≤ 1 VA.
O eventuală comutare de la punerea la pământ, la 51N (pentru motivele afişate în 8.4.1),

trebuie să aibă loc în 1s. În acelaşi timp (de 1 s) trebuie să fie resetată funcţia 67N la
revenirea condiţiilor prevăzute în 8.4.1.
D.2.4.4 Încercări cu arc intermitent

Reţeaua luată în considerare este de 20 kV, capabilă să furnizeze 300 A capacitivi, în funcţie
de modul de tratare a neutrului şi caracteristicile arcului intermitent indicate în Tab. 11 şi Tab
12.
Pentru defecte tranzitorii, în prezenţa arcului intermitent se furnizează tensiuni de fază (sau
tensiune homopolară), curenţi de fază (sau curent homopolar).
Crearea modelului de arcului utilizat, relativ simplu, constă într-un defect care creat de o
tensiune fază-pământ cu o valoare potrivită, menţine o anumită rezistenţă pentru o parte a
timpului; această rezistenţă are o creştere rapidă ducânt în 1ms la stingerea defectului.
Simulările se diferenţiază prin durata fenomenului şi prin ipotezele inducerii arcului.
D.2.4.4.1 Încercări pe SPG cu protecţie maximală homopolară de curent

Dacă protecţia împotriva defectelor cu punere la pământ conţine protecţia homopolară
direcţională încercările următoare nu mai trebuie efectuate.
89
În cazul în care PG utilizează TCH de curent nominal primar diferit de 100A, trebuie garantată posibilitatea de
parametrizare a releului (TCH asociat) în aşa fel încât să acopere următoarele valori de mărimi primare: I0> de la
1A la 10 A.
162
Parametrizarea PG (funcţia de curent maxim homopolar) trebuie să fie:
- Prima treapta I0> egal cu 2 A, curenţi primari, Tint= 250 ms
- Treapta I0>> egal cu 40 A, curenţi primari, Tint= T bază de intervenţie ≤80 ms
Tabelul 11 – Încercări cu arc intermitent pentru protecţia împotriva curentului maximal

homopolar
Durată arc intermitent

Încercare Starea neutrului Rezultatul aşteptat
Tint
1 NI <40 ms Nicio declanşare
2 NI > 80 ms I0>>
3 NI 1s I0>>
4 NI 1s I0>
5 NC <40 ms Nicio declanşare
6 NC > 80 ms I0>>
7 NC 1s I0>>
8 NC 1s I0>
Arcurile intermitente simulate prin intermediul fişierelor COMTRADE (Tab 11 şi/sau Tab 12)
prevăd o serie de induceri şi stingeri ale defectului, la intervale potrivite de timp. Releul de
protectie (RP) trebuie să fie capabil să se comporte conform celor descrise în tabel chiar şi în
prezenţa unor stingeri temporare ale arcului.
D.2.4.4.2 Încercări pe SPG cu protecţie homopolară direcţională

Parametrizarea PG (protecţia maximală homopolară direcţională) trebuie să fie:
− Treapta 67N.S1: U0 = 5%; I0 = 2 A, curenţi primari, sector de intervenţie = 610 + 2500,
Tint= 250 ms
− Treapta 67N.S2: U0 = 2%; I0 = 2 A, curenţi primari, sector de intervenţie = 500 + 1300,
Tint= T bază de intervenţie ≤80 ms
− Treapta I0>> egal cu 150 A, curenţi primari, Tint= 1 s
Tabelul 12 – Încercări cu arc intermitent pentru protecţia homopolară direcţională
Durată
Stare
Încercare arc intermitent Rezultatul aşteptat Observaţii
neutru
Tint
1 NI <40 ms Nicio declanşare
Declanşare treapta Admis în acelaşi timp şi /sau
2 NI > 80 ms 67N.S2 în alternativă şi treapta
67N.S1
3 NI 1s 67N.S2 în alternativă şi treapta
67N.S1
4 NI 1s 67N.S2 în alternativă şi treapta
67N.S1
5 NC <40 ms Nicio declanşare
6 NC > 80 ms 67N.S1 în alternativă şi treapta
67N.S2
7 NC 1s Declanşare treapta Admis în acelaşi timp şi /sau
163
67N.S1 în alternativă şi treapta
67N.S2
8 NC 1s 67N.S1 în alternativă şi treapta
67N.S2
Arcurile intermitente simulate prin intermediul fişierelor COMTRADE (Tab 11 şi/sau Tab 12)
prevăd o serie de alimentări şi stingeri ale defectului, la intervale potrivite. RP trebuie să fie
capabil să se comporte conform celor descrise în tabel chiar şi în prezenţa unor stingeri
temporare ale arcului.
Încercarea de funcţionalizate constă, pentru fiecare regim trazitoriu, din două încercări,
obţinute prin alimentarea dispozitivului cu mărimi aferente unei linii defecte (defect în avalul
RP, linia 1 din fişierul COMTRADE) şi cu mărimi aferente unei linii normale (defect în amonte
de RP, linia 2 din fişierul COMTRADE). Rezultatele din tabelul precedent sunt referitoare la
defectele din avalul RP –(linia 1). Nu se admite intervenţia protecţiei pentru defecte în amonte
de RP (linia 2).
D.2.4.5 Comenzi de deschidere întreruptor

PG trebuie să fie prevăzută cu un contact normal deschis (ND) în absenţa unei alimentări
auxiliare. Acest contact, dacă este asociat cu un circuit de comandă în lipsa tensiunii, trebuie
să fie închis în prezenţa tensiunii auxiliare; de asemenea în cazul în care este asociat cu un
circuit de comandă la impuls de curent, contactul ND trebuie să fie deschis în prezenţa
alimentării auxiliare.
Comanda de deschidere a întreruptorului trebuie să rămână în această poziţie până la

revenirea stării de declanşare care a determinat-o pentru un timp minim de 150 de ms (pentru
a garanta deschiderea întreruptorului)
D.2.4.6 Semnalizări locale

Acestea trebuie să fie alcătuite din:
- semnal diferenţiat al releului dacă e în funcţiune sau anomalie
- semnal memorat de declanşare generică a protecţiei maximale de curent, homopolar şi
homopolar direcţional.
- semnal de poziţie întreruptor, care să indice dacă acesta este deschis sau închis pe PG
sau pe partea frontală a dispozitivului.
D.2.4.7 Încercări pe PG
Dispozitivul trebuie să aibă marcajul CE.
Încercările efectuate pe dispozitiv se împart în:

- încercări funcţionale
- încercări de compatibilitate electromagnetică
- încercări de compatibilitate cu mediul
- încercări de supraîncărcare a circuitelor de măsurare
164
Trebuie să fie certificată, prin modalităţiile indicate la punctul D.2.5, trecerea încercărilor din
paragrafele următoare.
D.2.4.7.1 Încercări funcţionale
Încercările funcţionale constau în:

- verificare funcţiilor
- măsurarea preciziei treptelor de intervenţie şi revenire
- măsurarea preciziei timpilor de intervenţie şi revenire
Perioadele de defect tranzitorii reprezentative pentru încercările menţionate mai sus au fost
împărţite în următoarele categorii:
- tranzitorii de defect polifazat
- tranzitorii de defect monofazat
- tranzitorii de defect cu dublă punere la pământ
- tranzitorii de arc intermitent
Încercările funcţionale vor include şi răspunsul funcţiunilor de protecţie cu fenomenele

tranzitorii din reţea înregistrate în format COMTRADE. Fişierele aferente sunt disponibile pe
site ENEL.
În ceea ce priveşte arcul intermitent, se iau în considerare câteva cazuri cu durată mai mică
de 80 ms şi altele cu o durată mai mare, pentru a verifica o eventuală capacitate de detectare
şi de insensibilitate în cazul apariţiei defectelor intermitente.
Defectele (monofazate) sunt evaluate la trecerea tensiunii de fază prin zero; această condiţie,
chiar dacă mai puţin importantă, reprezintă în general o condiţie mai critică (în cazul reţelei
compensate la curentul de defect – şi deci homopolar măsurat la linia de unde a pornit
defectul – prezentă componenta maximă unidirecţională). Cazurile de defect monofazat sunt
analizate la diferite rezistenţe de defect conform celor specificate în cele ce urmează:
Protecţia maximală de curent

Toate funcţiile protecţiei maximale de curent trebuie verificate identificând timpii de intervenţie,
precizia, timpi de revenire şi rapoartele de revenire.
Dacă protecţia maximală de curent se bazează pe curenţi secundari furnizaţi de

transformatoarele de curent liniare sau similare, prin urmare respectând cele indicate la
punctul D.2.1.1, trebuie să fie efectuate şi încercările definite la D.2.1.1.2. Limitele de
valabilitate pentru certificare sunt identificate la D.2.1.1.2.
Dacă protecţia maximală de curent se bazează pe curenţi secundari furnizaţi de

transformatoare de curent neliniare, prin urmare respectând cele indicate la punctul D.2.1.2,
trebuie să fie efectuate şi încercările definite la D.2.1.2.2. Limitele de valabilitate pentru
certificare sunt identificate la D.2.1.2.2.
Protecţie maximală de curent homopolar

Toate funcţiile protecţiei maximale homopolare de curent trebuie verificate identificând timpii
de intervenţie, precizia şi rapoartele de revenire. De asemenea, trebuie efectuate şi încercările
de funcţionalitate în prezenţa arcului intermitent definit la punctul D.3.3.4.1.
165
Dacă protecţia maximală de curent homopolar se bazează pe curenţi secundari furnizaţi de
TCH omologaţi, prin urmare respectând cele indicate la punctul D.2.2.1, trebuie să fie
efectuate şi încercările definite la D.2.2.1.2. Limitele de valabilitate pentru certificare sunt
identificate la D.2.2.1.2.
Dacă protecţia maximală de curent se bazează pe curenţi secundari furnizaţi de TCH

neomologaţi, conform celeor indicate la punctul D.2.2.2, trebuie să fie efectuate şi încercările
definite la D.2.2.2.2. Limitele de valabilitate pentru certificare sunt identificate la D.2.2.2.2.
Protecţia homopolară direcţională

Toate funcţiile protecţiei homopolare direcţionale trebuie verificate identificând timpii de
intervenţie, precizia şi rapoartele de revenire. De asemenea, trebuie efectuate şi încercările de
funcţionalitate în prezenţa arcului intermitent definit la punctul D.3.3.4.2.
Dacă protecţia homopolară direcţională se bazează pe curenţi secundari furnizaţi de TCH

neomologaţi, prin urmare neconforme cu cele indicate la punctul D.2.2.1.2, trebuie verificată şi
funcţionarea corectă a protecţiei homopolare direcţionale legată la secundarul TC toroidal care
la rândul ei este parcursă de curent de încercare primar, în condiţiile de încercare indicate în
paragraful D.2.2.1.2, în măsura în care pot fi aplicate.
D.2.4.7.2 Încercări de compatibilitate electromagnetică

Încercările de compatibilitate electromagnetică sunt redate în următorul tabel:
TABELUL 13 – ÎNCERCĂRI DE COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ
Tip Detaliu Note/nivel de încercare Norme

Ţinere la impuls Categorie de supratensiune IV SR EN 60255-5
Tensiune de încercare 2kV la circuite în
c.a
Rezistenţa de izolaţie ≥10 MΩ la 500 V c.c SR EN 60225-5
Descărcare la contact nivelul 3
Descărcare electrică SR EN 61000-4-2
Descărcare în aer nivelul 3
Ring Wave nivelul 3
SR EN 61000-4-12
Unde oscilatorii amortizate nivelul 2
Fenomene Tranzitorii rapide nivelul 4 SR EN 61000-4-4
SR EN 61000-4-5
Sursă 1,5-50/8-20 nivelul 3
SR EN 61000-4-5/A1
IZOLAŢIE ŞI CEM
SR EN 61000-4-8
Câmp magnetic la frecvenţa reţelei nivelul 5
SR EN 61000-4-8/A1
SR EN 61000-4-10
Câmp magnetic oscilant amortizat nivelul 4
SR EN 61000-4-10/A1
Câmpuri electromagnetice iradiate cu radiofrecvenţă nivelul 3

SR EN 61000-4-3
Câmpuri electromagnetice iradiate SR EN 61000-4-3/IS 1
nivelul 3
de radiotelefoane digitale
Întreruperi scurte de alimentare auxiliară Nivel 0% t = 0,05s
Goluri de tensiune Nivel 50% t = 0,1 s SR EN 61000-4-29
Variaţie de tensiune Un ± 20%; t=10s
Tensiune la frecvenţa reţelei nivelul 3 SR EN 61000-4-16
Comportare la perturbaţii 15Hz – 150Hz nivelul 3 SR EN 61000-4-16/A1
SR EN 61000-4-6
Comportare la perturbaţii induse de câmpuri de radiofrecvenţă nivelul 3 SR EN 61000-4-6/A1
SR EN 61000-4-6/IS 1
D.2.4.7.3 Încercări de compatibilitate cu mediul

Încercările de compatibilitate cu mediul sunt redate în următorul tabel.
166
Tabelul 14 - Încercări de compatibilitate cu mediul
Observaţii/ Norme
Tip Detaliu
niveluri de încercare
0
Cald uscat (+70±2) C; durata 16 h SR EN 60068-2-2
0
Cald umed (40±2) C; (93±3)% RH durata 4 zile SR EN 60068-2-78
Instalaţii nealimentate 0
Frig (-25±3) C; durata 16 h SR EN 60068-2-1
0 0
CLIMATICE
Schimbare temperatură TC = -25 C; TB =70 C

SR EN 60068-2-14
Durată 3h +3h
0
Cald uscat (+70±2) C; durata 16 h SR EN 60068-2-2
0
Cald umed (40±2) C; (93±3)% RH durata 4 zile SR EN 60068-2-78
Instalaţii alimentate 0
Frig (-25±3) C; durata 16 h SR EN 60068-2-1
0 0
Schimbare temperatură TC = -25 C; TB =70 C
SR EN 60068-2-14
Durată 3h +3h
Limita inferioară 10 Hz
MECANICE
Limita superioară 500Hz

Imunitate la vibraţii 2 SR EN 60068-2-6
Accelerare 10m/s
Distanţa de deplasare 0,075 mm
Vibraţii aleatorii în bandă largă - SR EN 60068-2-64
D.2.4.7.4 Încercări de supraîncărcare ale circuitelor de măsură
Circuite de curent de fază: pentru circuitele de curent de fază, supraîncărcarea permanentă

trebuie să fie mai mare sau egală cu 3 In, cea tranzitorie (1 s) trebuie să fie mai mare sau
egală cu 50 In.
Circuite de curent homopolar: pentru circuitele de curent homopolar, supraîncărcarea

permanentă trebuie să fie mai mare sau egală cu 1,2 In, cea tranzitorie (1 s) trebuie să mai
mare sau egală cu 50 In.
Circuitele de tensiune: pentru circuitele de tensiune, supraîncărcarea trebuie să fie:

- permanentă ≥ 1,3 Un,
- tranzitorie (1 s) ≥2 Un.
D.2.5 Conformitatea dispozitivelor

Respectarea cerinţelor, menţionate mai sus, trebuie să fie atestată de „Declaraţia de
conformitate” a dispozitivului. Această Declaraţie de conformitate este responsabilitatea
fabricantului şi trebuie emisă de acesta, sub forma unei autocertificări date chiar de Fabricant,
redactată conform Legii 608 - 2001 şi trebuie înmânată de către Utilizator la ENEL la
momentul racordării.
Documentaţia care atestă trecerea încercărilor (rapoarte de încercare) trebuie păstrată de

către Fabricant pentru cel puţin 20 de ani de la ultima fabricaţie. Aceasta trebuie pusă şi la
dispoziţia ENEL pe site-ul fabricantului.
Declaraţia de conformitate a instalaţiei trebuie să conţină toate informaţiile necesare în

vederea identificării dispozitivului.
Încercările de compatibilitate cu mediul (încercări de izolare, climatice şi EMC – compatibilitate

electromagnetică) prevăzute trebuie efectuate la un laborator acreditat conform SR EN
167
ISO/CEI 17025 de către o Societatea autorizată de European Cooperation for Accreditation
(ECA).
Ca o alternativă, încercările funcţionale pot fi efectuate:

a. la tipul de laboratoare menţionate mai sus, sau
b. la laboratoarele fabricantului, sau laboratoare externe care nu sunt acreditate.
În acest caz (litera b), încercările trebuie efectuate sub supravegherea şi pe responsabilitatea
unui laborator care respectă cerinţele SR EN 45011, sau ca alternativă sub supravegherea şi
responsabilitatea laboratorului acreditat de RENAR (SINAIL) şi la care au fost efectuate
încercările de compatibilitate electromagnetică.
De asemenea, trebuie atestat că fabricarea dispozitivului s-a efectuat în regim de calitate

(conform ISO 9001, ed. 2000 [şi modif. ulterioare]). Această atestarea trebuie emisă prin grija
şi responsabilitatea Fabricantului şi trebuie înmânată, la cerere, de către Utilizator la ENEL, la
D.3 Caracteristicile Sistemului de Protecţie Generală integrat

Prezentul articol defineşte cerinţele unui Sistem de Protecţie Generală integrat destinat pentru
echiparea Dispozitivul General al Utilizatorilor de MT.
Pe lângă corespondenţa cu specificaţia normei produsului, SPG integrat trebuie oricum să fie
realizat perfect.
Fabricantul va trebui să declare domeniul de aplicare (înţeles ca domeniul de tensiuni şi

curenţi primari) în care dispozitivul va putea fi utilizat.
Încercările funcţionale, de compatibilitate cu mediul şi altele trebuie efectuate pe SPG înţeles

ca un ansamblu funcţional (PG+traductori de curent şi/sau homopolari şi/sau de tensiune).
D.3.1 Prescripţii funcţionale pentru SPG integrat

Prezentul articol descrie caracteristicile şi încercările în vederea confirmării compatibilităţii unui
SPG integrat.
Conformitatea SPG integrat va fi verificată în comparaţie cu cele indicate în prezentul articol;

această corespondenţă trebuie garantă pentru întreg domeniul de aplicare (înţeles ca interval
de tensiuni şi curenţi primari) declarat de către Fabricant.
Verificările vor face referire explicit la tot sistemul de protecţie (compus din relee, traductoare
de curent şi eventuale traductoare de tensiune) care trebuie să fie identificate într-un mod clar
în rapoartele de testare.
D.3.1.1 Prescripţii funcţionale pentru protecţia maximală de curent de

fază
SPG trebuie să prevadă o protecţie maximală de curent de fază cu cel puţin trei trepte
temporizabile în execuţie cel puţin bipolară. Fiecare treapta trebuie să poată fi exclus
independent de cealallta. Caracteristicile protecţiilor, menţionate mai sus, sunt prezentate mai
jos.
168
- timp de bază (de intervenţie) egal cu suma timpului de măsură a protecţiei şi durata
comenzii de declanşare (pentru valori de intrare egale cu 1,2 ori valoarea de intervenţie
setată); pentru toate funcţiile enumerate acesta trebuie să fie mai mic sau egal cu 50 ms.
Timpii de intervenţie cuprind timpul de bază de intervenţie plus o eventuală temporizare
intenţionată.
- Domeniul de reglaj: Domenile de reglaj90 prevăzute sunt redate mai jos (domeniile indicate
sunt cele minime admisibile, în timp ce treptele indicate pentru reglaje sunt cele maxime
admisibile).
- Prima treapta91 (/>):

Valoare (20% ÷ 120%), în trepte de 5%;
Caracteristică cu timp dependent (timp invers, în conformitate cu SR EN 60255, VIT
– Very Invers Time).
- A doua treapta (/>>):
Caracteristică cu timp independent;
Timp de intervenţie (0,05 ÷ 1) s, în trepte de 0,05 s.
- A treia treapta (/>>>):
Caracteristică cu timp independent;
Timp de intervenţie (0,05 ÷ 0,2) s, în trepte de 0,05 s.
Erorile limită pentru mărimi sunt:
– eroare limită pentru curent ≤ 10%;
– variaţie a erorii limită ≤ 3%;
– timp de revenire ≤ 100 ms;
– raport de revenire ≥ 0,9;
– eroare limită la timp ≤ 3% ± 20 ms;
– variaţie a erorii limită ≤ 1,5% ± 10 ms.
D.3.1.2 Prescripţii de funcţionare pentru protecţia maximală

homopolară de curent92
SPG integrat trebuie să prevadă o protecţie maximală homopolară de curent cu două trepte
temporizabile şi reglabile în mod complet independent între ele. Caracteristicile protecţiei
menţionate mai sus sunt următoarele:
90
Domeniile de reglaj, indicate în valori secundare, sunt calculate făcând ipoteza folosirii traductorilor de curenţi
primari de 100 A la 600 A. Dacă SPG trebuie să utilizeze traductori de curent nominal primar în afara valorilor
indicate mai sus, este oricum necesară garantarea posibilităţii de reglare a SPG, astfel încât să se acopere
următoarele domenii de mărimi primare: de la 200 A la 500 A pentru I>>; de la 500 A la 1500 A pentru I>>>.
91
Prima treaptă trebuie să fie activata la cererea ENEL.
92
Protecţia de curent maxim homopolar este cerută indiferent de structura instalaţiei Utilizatorului.
169
- Timp de intervenţie egal cu suma dintre timpul de măsură al protecţiei şi timpul de emitere
al comenzii de declanşare (pentru mărimi de intrare egale cu 1,2 ori valoarea de intervenţie
setată); trebuie să fie pentru toate funcţiile indicate mai jos mai mic sau egal cu 50 ms. Timpii
de intervenţie indicaţi mai jos includ timpul de bază.
- Protecţie maximală homopolară de curent: echipamentele de achiziţie a mărimilor primare

trebuie să fie compatibile cu curentul nominal In. Limitele de reglaj prevăzute sunt următoarele
(domeniile indicate sunt cele minime admisibile, în timp ce treptele indicate pentru reglare sunt
cele maxime admisibile; valorile sunt date în mărimi primare):
- Prima treapta (I0>):

valoare (1 ÷ 20 A), cu trepte de 0,5 A;
timp de intervenţie (0,05 ÷ 1) s, cu trepte de 0,05 s.
- A doua treapta93 (I0>>):
valoare (10 ÷ 500 A), în trepte de 10 A;
timp de intervenţie (0,05 ÷ 0,2) s, în trepte de 0,05 s.
Tabel 15 Erorile SPG integrat pentru curentul maxim homopolar
Curent primar Eroare de raport

[A] (%)
194 ± 10
5 ±6
100 ±6
2000 (intervenţie sigură) Nu poate fi setat
Caracteristicile SPG sunt:

− eroare limită de curent după cum se arată în Tabelul 15:
− variaţia erorii limită ≤ 3 %;
− timp de revenire ≤ 100 ms;
− raport de revenire ≤ 0,9;
− eroare limită la timpi ≤ 3% ± 20 ms;
−
variaţia erorii limită ≤ 1,5% ± 10 ms.
93
Al doilea prag are ca scop eliminarea rapidă a defectelor cu dublă punere la pământ. Acest prag poate fi bazat
pe curentul secundar al unui singur traductor sau pe curentul homopolar obţinut ca sumă vectorială a curenţilor
secundari ai celor trei traductori de fază.
94
Dacă protecţia împotriva defectelor monofazate este realizată de SPG integrat cu funcţia de protecţie
homopolară direcţională, protecţia maximală de curent homopolar trebuie să corespundă cu ceea ce este indicat în
Tabel cu excepţia prescripţiilor pentru încercare cu I0 = 1 A.
170
D.3.1.3 Prescripţii de funcţionare pentru protecţia homopolară
direcţională95
Protecţia maximală homopolară direcţională trebuie să prevadă două trepte de intervenţie cu
scopul de a selecta defectele monofazate, unul în caz de funcţionare a reţelei cu neutrul
compensat şi celălalt cu neutrul izolat. Fiecare din trepte trebuie să poată fi exclusa în mod
independent de celalalta.
Caracteristicile protecţiei menţionate mai sus sunt prezentate mai jos.
- Timp de bază (de intervenţie) egal cu suma dintre timpul de măsurare a protecţiei şi timpul
de emitere al comenzii de declanşare; trebuie să fie pentru toate funcţiile indicate mai jos
mai mic sau egal cu 80 ms. Timpii de intervenţie indicaţi mai jos includ timpul de bază de
intervenţie plus eventuala temporizare intenţionată.
- Domeniile de reglare prevăzute sunt următoarele (domeniile indicate sunt cele minime
admisibile, în timp ce treptele indicate pentru reglare sunt cele maxime admisibile; valorile
sunt date în mărimi primare pentru curenţi, în procente din tensiunea nominală pentru
tensiuni).
- Prima şi a doua treapta:

- I0 (1 A ÷ 10 A) în trepte de 0,5 A;
- U0 (1% ÷ 40%) în trepte de 1%;
- sector de intervenţie definit de două unghiuri (0o ÷ 360o) în trepte de 1o;
- timp de intervenţie (0,05 ÷ 1) s în trepte de 0,05 s.
Erorile limită sunt date în tabelul următor
Tabel 16 Erori SPG integrat pentru curent homopolar direcţional
Curent şi tensiune Eroare totală Eroare de fază

V [pe unitate] – I [A primari] (%) [o]
0,02 – 1 40 20
0,02 – 2 35 15
0,05 – 2 25 12
0,3 – 5 20 10
1 – 100 15 8
n.a. - 2000 10 n.a - neverificabilă
Caracteristicile SPG sunt urmatoarele:

- variaţie a erorii limită ≤ 3%;
- timp de revenire ≤ 100 ms;
- raport de revenire ≥ 0,9;
- eroare limită la timpi ≤ 3% ± 20 ms;
95
Protecţia homopolară direcţională este prevăzută numai pentru instalaţiile Utilizatorului a căror contribuţie
capacitivă la defect extern depăşeşte valori prestabilite.
171
- variaţie a erorii limită ≤ 1,5% ± 10 ms;
Eventuala comutare de la protecţia homopolară direcţională (67N) la 51N (din motivele expuse
la 8.4.1) va trebui să survină în maxim 1 s. Într-un timp egal va trebui să fie restabilită
funcţionalitatea 67N la revenirea condiţiilor prevăzute în 8.4.1.
D.3.1.4 Comenzi de deschidere întreruptor

SPG integrat trebuie să fie dotat cu un contact ND în absenţa alimentării auxiliare.
Acest contact, dacă este asociat cu un circuit de comandă în lipsa tensiunii, trebuie să rezulte
închis în prezenţa tensiunii auxiliare; dacă în schimb este asociat cu un circuit de comandă la
impuls de curent, acest contact ND trebuie să rezulte deschis în prezenţa alimentării auxiliare.
Comanda de deschidere a întreruptorului trebuie să persiste până la revenirea stării logice de

declanşare care a provocat-o şi oricum pentru un interval de timp minim de 150 ms (pentru a
garanta deschiderea întreruptorului).
D.3.1.5 Semnalizări locale

Semnalizările locale constau în:
- semnalizare diferenţiată a releului în funcţiune sau în stare de anomalie;
- un semnal memorizat de declanşare generală a protecţiei maximale de curent de fază,
curent maxim homopolar şi homopolar direcţional;
- semnalizare a poziţiei întreruptorului, care să indice întreruptor deschis sau închis, pe PG
sau în partea frontală a dispozitivului.
D.3.2. Încercări şi certificări ale SPG integrat

Dispozitivul trebuie să fie marcat CE.
Încercările de efectuat asupra dispozitivului se împart în:

- Încercări de funcţionare;
- Încercări de compatibilitate electromagnetică;
- Încercări de compatibilitate cu mediul înconjurător.
Trebuie să fie certificată, prin modalităţile indicate mai jos la punctul D.3.5, trecerea
încercărilor menţionate la paragrafele următoare.
D.3.3 Încercări de funcţionare

Scopul încercărilor de funcţionare descrise în paragraful de faţă este acela de a verifica
capacitatea SPG integrat de a recunoaşte defectele care pot surveni pe o reţea de MT a unui
Utilizator.
Încercările de funcţionare constă în:
− verificare funcţiilor;
− măsurarea preciziei treptelor de intervenţie şi de revenire;
− măsurarea preciziei timpilor de intervenţie şi de revenire.
172
Încercările de efectuat privesc deci recunoaşterea fenomenelor de defect (monofazat, cu
dublă punere la pământ, arc intermitent şi defect polifazat).
Defectele tranzitorii reprezentative pentru încercările menţionate mai sus au fost împărţite în
următoarele categorii:
- tranzitorii de defect polifazat;
- tranzitorii de defect monofazat;
- tranzitorii de defect cu dublă punere la pământ;
- tranzitorii de arc intermitent.
Încercările de funcţionare vor include şi răspunsul funcţiilor protecţiei la fenomene tranzitorii
din reţea înregistrate în formatul COMTRADE. Fişierele aferente sunt disponibile pe site-ul
ENEL (Tab. 22 şi/sau Tab. 23).
În ceea ce priveşte arcul intermitent, sunt luate în considerare unele cazuri cu durata mai mică
de 80 ms şi altele cu durata mai mare, pentru a verifica eventuala capacitate de detectare şi
de insensibilitate faţă de defecte intermitente.
Se presupune existenţa defectelor (monofazate) în jurul trecerii prin zero a tensiunii de fază;
această condiţie, chiar dacă este puţin probabilă, reprezintă în general o condiţie mai critică
pentru dispozitivul SPG (în caz de reţea compensată curentul de defect este deci homopolar
măsurat pe linia unde are loc defectul – prezintă componenta unidirecţională maximă). Se
presupune existenţa cazurilor de defect monofazat la diferite rezistenţe de defect după cum
este specificat în continuare.
În general, în afara excepţiilor descrise mai jos, trebuie să fie pregătit un circuit de probă
realizat cu ajutorul traductoarelor de curent, de curent homopolar şi de tensiune şi cablurile de
legătură (tip, secţiune şi lungime) care vor fi efectiv instalate în SPG real; mărimile se aplică,
în general, la primarul traductoarelor. Câteva exemple şi posibile indicaţii sunt prezentate în
D.3.3.1.
Valabilitatea certificării se referă exclusiv la configuraţia riguroasă a SPG care face obiectul
încercărilor la care se referă certificarea. O variaţie oarecare determină încetarea valabilităţii
certificării.
D.3.3.1 Exemplu de posibilă modalitate de verificare a treptei

homopolare direcţionale în SPG integrate care folosesc 3 traductoare de
curent
În cazul în care SPG integrat prevede utilizarea a trei senzori distincţi de fază (condiţie
prevăzută ca alternativă la folosirea a două TC + un TC homopolar), curentul rezidual nu
poate fi măsurat direct, ci trebuie să fie dedus din cele trei măsurari ale curentului de fază. În
cazul în care valorile absolute ale celor trei curenţi de fază (curenţi de sarcină) sunt mari96,
necesitatea de a reconstrui curentul rezidual cu precizia (în modul şi în fază) cerută prevede
necesitatea de a dispune de TC cu erori foarte limitate. Acest lucru este valabil în mod
deosebit pentru erorile de fază.
Necesitatea de a avea aceste valori atât de reduse implică şi o problemă evidentă din punct
de vedere al verificării funcţionale a SPG integrat; este clar de fapt că fiind necesară
verificarea preciziei SPG cu încercări de laborator trebuie să se dispună de generatoare de
96
Teoretic cei trei curenţi de fază pot avea valori până la câteva sute de Amperi primari (valoare de treapta a
funcţiei de curent maxim />>).
173
semnal în stare să genereze forme de undă de curent sinusoidal cu o precizie foarte mare,
peste valorile limită de precizie disponibile chiar în cele mai bune dispozitive de încercare
existente pe piaţă97.
Concluzia acestei discuţii este că, în mod normal, nu este posibilă verificarea din punct de
vedere funcţional cu o încercare „directă” a preciziilor cerute la D.3.1.3.
Pe de altă parte, curentul homopolar fiind dedus din citirea celor trei curenţi de fază, este
nerealist şi în mod cert nu ilustrează comportamentul real al SPG integrat dacă se procedează
la tranzitarea numai a curentului homopolar printr-un singur traductor de curent de fază cu
scopul evaluării erorilor treptelor de intervenţie în regim staţionar (o dată certificată
conformitatea erorilor cerute în regim staţionar, restul încercărilor de funcţionare pot fi
efectuate aplicând numai curentul homopolar la un singur traductor de curent).
Pentru a remedia problema expusă mai sus se descrie în continuare o posibilă modalitate de
încercare.
Figura 27 Două posibile modalităţi alternative echivalente de încercare pentru verificarea preciziei
treptei direcţionale a SPG integrat cu 3 senzori de curent, în prezenţa unor curenţi de sarcină mari.
Printr-un unic conductor (deci un unic canal de curent al generatorului de semnal) care trece
prin toate trei traductoare de curent de fază în acelaşi sens, se alimentează sistemul la
valoarea curentului de sarcină prevăzut (ex. 300 A)98. În acest mod cele trei TC sunt parcurse
exact de acelaşi curent.
Pregătirea adecvată a SW (software) al SPG integrat, stabileşte defazajul dintre curenţii

măsuraţi de cel de-al doilea şi al treilea TC şi rezultă defazaţi exact cu -1200 şi + 1200
respectiv. Această „pregătire” trebuie să fie o operaţie pur numerică, efectuată după
măsurarea modulului şi fazei a celor doi curenţi în discuţie şi numai în faza de verificare a
erorilor conform prezentei Norme. În prezenţa acestei corecţii SW (funcţională, pentru această
verificare) curentul rezidual calculat de SPG integrat ar trebui să fie teoretic nul; mai exact
valoarea rezultată reprezintă totalitatea erorilor ansamblului celor trei TC pentru valoarea
setată de curent primar.
97
Trebuie să fie utilizate dispozitive cu erori declarate ca „tipice” pentru circuite de curent pe întreaga bandă de
o
emisie nu mai mare de 0,025% în ceea ce priveşte modulul şi nu mai mari de 0,1 în ceea ce priveşte unghiul.
98
În realitate 300 A echivalenţi, după cum s-a indicat deja, obţinuţi, de exemplu, prin realizarea mai multor spire pe
traductorii de curent
174
În aceste condiţii, aplicaţi, prin:
- o cale separată de curent şi un circuit separat, care trece numai prin unul din cei
trei TC, un curent egal cu componenta reziduală pe care vreţi să o încercaţi.
- trei canale de tensiune, o tensiune homopolară de amplitudine şi fază faţa de
curentul rezidual.
Schema descrisă mai sus prezintă avantajul de:

- a evita problema preciziei unghiulare a generatorului de semnal în ceea ce priveşte
curenţii de fază (curenţi de sarcină);
- a dispune de precizia (în modul şi fază) generatorului direct pe curentul rezidual (în
acest caz preciziile în general disponibile sunt excesive).
Ca alternativă este posibil să se recurgă la schemele din Fig 28 sau Fig 29 în care cu o
singură sursă trifazată (transformator cu alimentare cu tensiune variabilă) este realizat un
circuit trifazat conectat în stea cu neutru izolat pe ale cărui faze sunt introduşi cei trei TC ai
SPGI în încercare99. Pe conductorul uneia din cele trei faze (sau oricum în interiorul celui de al
treilea TC), se injectează, printr-un generator de curent de precizie adecvată, un curent
adiţional:
- de amplitudine prestabilită, egală cu treapta de curent rezidual pe care vreţi să îl
încercaţi (ex. 1 A sau 2 A).
- cu faza cunoscută în raport cu tensiunea homopolară creată prin cele trei tensiuni
de fază (valoare egală cu 120% din reglajul setat) şi se detectează, tot în modul şi
fază, curentul rezidual măsurat de dispozitiv la variaţia curentului principal de
alimentare (în domeniul 0-300 A). Această componentă reziduală trebuie să
coincidă cu curentul adiţional fără erorile SPG integrat cu privire la măsura
curentului.
Deoarece curenţii sursei trifazate şi a celei adiţionale create pot să nu aibe aceeaşi frecvenţă,
poate fi necesar să se efectueze în mod preliminar o măsurare a frecvenţei (cu precizie
adecvată) a sursei trifazate şi să se adapteze în consecinţă frecvenţa curentului adiţional
(sincronizare).
Această metodologie, valabilă pentru SPGI cu trei TC, cu măsurare directă a celor trei curenţi
de fază (Fig 28) sau inseraţi cu schema Holmgreen (Fig 29), nu cere nici o modificare a SW
pentru dispozitiv.
99
Legătura în centru stea izolat garantează valoarea egală cu zero a componentei homopolare a curenţilor de
alimentare
175
Figura 28 – Schema de încercare pentru verificarea preciziei treptei direcţionale a SPGI
cu 3 TC (cu măsurarea directă a celor trei curenţi de fază).
Figura 29 – Schema de încercare pentru verificarea preciziei treptei direcţionale a SPGI

cu 3 TC (cu schema de conectare Holmgreen pentru măsurarea directă a curentului
rezidual).
D.3.3.2 Încercări pentru defecte polifazate

Reţeaua de luat în considerare este la 20 kV cu neutrul izolat cu o întindere astfel încât să
aibă 200 A de curent capacitiv fază-pământ. Este vorba de realizarea unor defecte bifazate cu
punere la pământ cu o rezistenţă de defect corespunzătoare astfel încât să se obţină curenţii
de defect indicaţi în Tab. 17.
Încercările sunt prezentate în Tab. 17 şi fiecare încercare constă în a furniza la SPG curenţi
primari pe fazele R şi/sau S şi/sau T (oricum se vor încerca, individual sau împreună, toate
fazele).
176
Parametrizarea PG (treapta de curent maxim) trebuie să fie:
- treapta />>: 200 A primari, Tint = 430 ms;

- treapta />>>: 500 A primari, Tint = 50 ms.
Tensiuni şi curenţi de încercare sunt prezentate în tabelul următor.
Tabel 17 Încercări la defecte polifazate
Curent de defect Amplitudine componentă Rezultat

Încercare
(A.r.m.s.) unidirecţională primară aşteptat
9000 √ 2 A ± 5%, constanta de timp
Declanşare
9000 A (primari) ± 20 ms ± 5% (început tranzitoriu pe 0
1 treapta />>> în
5% de tensiune, maximă componentă
50 ms
unidirecţională)
1350 √ 2 A ± 5%, constantă de timp
Declanşare
20 ms ± 5% (început tranzitoriu pe 0
2 1350 A (primari) treapta />>> în
de tensiune, maximă componentă
50 ms
unidirecţională)
600 √ 2 A ± 5%, constanta de timp
Declanşare
20 ms ± 5% (început tranzitoriu pe 0
3 600 A (primari) ± 5% treapta />>> în
de tensiune, maximă componentă
50 ms
unidirecţională)
Declanşare
4 240 A (primari) ± 5% 0 A ± 5% treapta />>> în
430 ms
5 180 A (primari) Nicio declanşare
D.3.3.3 Încercări de defect monofazat

Reţeaua luată în consideraţie este la 20 kV. Este vorba despre defecte monofazate cu
rezistenţa de defect corespunzătoare şi fiecare încercare constă în a furniza la SPG:
- curenţi primari de fază sau curentul homopolar în cazul SPG cu funcţie de curent
maxim homopolar,
- curenţi de fază sau curent homopolar, tensiuni de fază sau tensiune homopolară
dacă SPG conţine protecţie homopolară direcţională şi protecţie maximală
homopolară de curent.
D.3.3.3.1 Încercări la SPG cu protecţie maximală homopolară de curent

Setarea funcţiei de curent homopolar maxim a PG trebuie să fie:
- treapta /0> egal cu 2 A primari, timp de intervenţie = 380 ms;
- treapta /0>> egal cu 80 A primari, timp de intervenţie = 100 ms.
Încercările de efectuat sunt prezentate mai departe.
177
Încercări pentru o reţea de 20 kV cu neutru izolat
Trebuie să fie simulate defecte monofazate cu rezistenţa de defect şi caracterisitici ale reţelei
indicate în Tabelul 18.
Tabel 18 - Încercări de defect monofazat cu NI pentru protecţia maximală homopolară

de curent
Curent de defect
Rezistenţa de defect
Încercare monofazat Rezultat aşteptat
Rg [Ω]
al reţelei cu NI
1 20 A 0 Declanşare treapta /0>
4 20 A 5000 Nicio declanşare
9 100 A 0 Declanşare treapta /0>>
13 200 A 0 Declanşare treapta /0>>
Încercări pe o reţea de 20 kV cu neutrul compensat

Trebuie să fie simulate defecte monofazate cu rezistenţa de defect şi caracteristici ale reţelei
indicate în Tabelul 19.
Tabel 19 - Încercări de defect monofazat cu NC pentru protecţia maximală homopolară

de curent
Curent de defect
Grad de Rg
Încercare monofazat Rezultat aşteptat
compensare [Ω]
al reţelei cu NC
1 100 A 65% 0 Declanşare treapta /0>
4 100 A 65% 7000 Nicio declanşare
9 300 A 135% 0 Declanşare treapta /0>>
13 500 A 100% 0 Declanşare treapta /0>>
178
D.3.3.3.2 Încercări la SPG cu protecţie homopolară direcţională

Parametrizare PG homopolare direcţionale trebuie să fie:
– treapta 67N.S1: U0 = 5%; I0 = 2 A primari; sector de intervenţie = 61o ÷ 250o, Tint = 380 ms
– treapta 67N.S2: U0 = 2%; I0 = 2 A primari; sector de intervenţie = 50o ÷ 130o, Tint = 100 ms
– treapta I0 >>= 150 A primari, Tint = 100 ms.
Încercările de efectuat sunt prezentate mai departe.
Încercări pe o reţea de 20 kV cu neutrul izolat

Reţeaua luată în considerare este la 20 kV cu neutru izolat. Este vorba despre defecte
monofazate cu rezistenţa de defect şi caracteristicile reţelei indicate în Tab. 20.
Tabel 20 - Încercări de defect monofazat cu neutrul izolat pentru protecţia homopolară

direcţională
Curent de defect
Rg
Incercare monofazat Rezultat aşteptat
[Ω]
al reţelei cu NI
1 100 A 0 Declanşare treapta 67N.S2
Fiecare încercare prezentată în Tabel trebuie să fie repetată furnizând protecţiei homopolare
direcţionale tensiunile şi curenţii relativi100 la un defect în amonte de punctul în care este
poziţionat SPG respectiv (linie în bună stare de funcţionare). În toate aceste cazuri SPG nu
trebuie să efectueze nicio declanşare.
D.3.3.4 Încercare cu arc intermitent

Reţeaua luată în considerare este de 20 kV,extinsă astfel încât să furnizeze 300 A capacitivi,
cu exploatarea neutrului şi care are caracteristicilor arcului intermitent indicate în Tab. 22 şi în
Tab. 23.
Pentru defecte tranzitorii în prezenţa arcului intermitent sunt furnizate tensiunile de fază (sau
tensiunea homopolară), curenţi de fază (sau curent homopolar) de luat în calcul.
100
Pentru precizări cu privire la modalităţi a se vedea D.3.3.1. În unele cazuri poate fi evaluată, cu analiza
prealabilă care să ateste echivalenţa absolută a testelor şi care va constitui parte integrantă a documentaţiei de
probă, aplicarea semnalelor de tensiune de valoare redusă direct la traductorii de tensiune şi/sau prin circuite
externe adiţionale.
179
Modelul arcului utilizat, relativ simplu, constă într-un defect care, creat de o tensiune fază-
pământ de o anumită valoare, menţine o certă rezistenţă pentru o parte din timp; această
rezistenţă creşte foarte rapid ducând în circa 1 ms la stingerea defectului respectiv.
Simulările se diferenţiază în funcţie de durata fenomenului şi de ipoteza de creare a arcului.
D.3.3.4.1 Încercări la SPG integrat cu protecţie de curent homopolar

maxim
Dacă protecţia împotriva defectelor cu punere la pământ conţine şi funcţia de protecţie
homopolară direcţională încercarilor următoare nu trebuie să fie efectuate.
Parametrizarea SPG (protecţia maximală homopolară de curent) trebuie să fie:

- treapta I0 > egal cu 2 A primari, Tint = 250 ms;
- treapta I0 >> egal cu 40 A primari, Tint = Tbază de intervenţie ≤ 80 ms.
Tabel 22 - Încercări cu arc intermitent pentru protecţia maximală homopolară de curent
Durata arc int.

Încercare Starea neutrului Rezultat aşteptat
Tint
1 NI < 40 ms nicio declanşare
2 NI >80 ms I0 >>
3 NI 1s I0 >>
4 NI 1s I0 >
5 NC < 40 ms nicio declanşare
6 NC > 80 ms I0 >>
7 NC 1s I0 >>
8 NC 1s I0 >
Arcurile intermitente simulate prin fişierele COMTRADE (Tab. 22 şi/sau Tab. 23) prevăd o
serie de amorsări şi stingeri ale defectului, la intervale de timp corespunzătoare. SPG integrat
trebuie să fie în stare să se comporte conform cu ceea ce este descris în Tabel şi în prezenţa
unor astfel de stingeri temporare ale arcului.
D.3.3.4.2 Încercări pe SPG cu protecţie homopolară direcţională

Parametrizarea SPG integrat (protecţie maximală homopolară direcţională de curent) trebuie
să fie:
– treapta 67N.S1: U0 = 5%; I0 = 2 A primari; sector de intervenţie = 61o ÷ 250o, Tint =
250 ms
– treapta 67N.S2: U0 = 2%; I0 = 2 A primari; sector de intervenţie = 50o ÷ 130o,
– Tint = Tbază de intervenţie ≤ 80 ms
– treapta I0 >> egal cu 150 A primari, Tint = 1 s
Tabel 23 - Încercări cu arc intermitent pentru protecţia homopolară direcţională
Durata arc
Încercare Stare neutru int. Rezultat aşteptat Notă
Tint
1 NI < 40 ms Nu declanşează
180
Admisă în acelaşi timp
Declanşare treapta şi/sau în alternativă şi
2 NI >80 ms
67N.S2 declanşarea pentru treapta
67N.S1
3 NI 1s
67N.S1
4 NI 1s
67N.S1
5 NC < 40 ms Nu declanşează
6 NC > 80 ms
67N.S2
7 NC 1s
67N.S2
8 NC 1s
67N.S2
Arcurile intermitente simulate prin intermediul fişierelor COMTRADE (Tab.22 şi/sau Tab.23)
prevăd o serie de amorsări şi stingeri ale defectului, la intervale corespunzătoare. SPG
integrat trebuie să fie în stare să se comporte conform cu ceea ce este descris în Tabel şi în
prezenţa unor astfel de stingeri temporare ale arcului.
Încercarea de funcţionalitate constă, pentru fiecare fenomen tranzitoriu, în două încercări,
obţinute alimentând dispozitivul respectiv cu mărimile corespunzătoare unei linii defecte
(defect în aval de SPG integrat, linia 1 a fişierul COMTRADE) şi cu mărimile corespunzătoare
unei linii în bună stare de funcţionare (defect în amonte de SPG integrat, linia 2 a fişierului
COMTRADE). Rezultatele din Tabelul precedent corespund defectelor în aval de SPG integrat
(linia 1). Nu se admite nicio intervenţie a protecţiei pentru defect în amonte de SPG integrat
(linia 2).
D.3.4 Încercări de compatibilitate şi adiţionale

Încercările de compatibilitate electromagnetică sunt prezentate în următorul Tab. 24.
Tabel 24 - Încercări de compatibilitate electromagnetică
Tip Detaliu Note/Niveluri de încercare Norme

Categorie de supratensiune
Ţinere la impuls SR EN 60255-5
IV
Tensiune de încercare 2 kV
IZOLAŢIE ŞI EMC

pentru circuite în c.a.
Rezistenţă a izolaţiei ≥100MΩ la 500 V c.c. SR EN 60255-5
Descărcare cu contact nivel
Descărcări electrostatice 3 SR EN 61000-4-2
Ring Wave nivel 3
SR EN 61000-4-2
Unde oscilatorii amortizate nivel 2
181
Tranzitorii rapide nivel 4 SR EN 61000-4-4
SR EN 61000-4-5
Surge 1,2-50/8-20 nivel 3 SR EN 61000-4-
5/A1
SR EN 61000-4-8
Câmp magnetic la frecvenţa de
nivel 5 SR EN 61000-4-
reţea
8/A1
SR EN 61000-4-10
Câmp magnetic oscilatoriu
nivel 4 SR EN 61000-4-
amortizat
10/A1
Câmpuri electromagnetice iradiate
nivel 3
cu radiofrecvenţă SR EN 61000-4-3
Câmpuri magnetice iradiate de EN 61000-4-3/IS1
nivel 3
radiotelefoane digitale
Scurte întreruperi ale alimentării
nivel 0% t = 0,05 s
auxiliare
SR EN 61000-4-29
Goluri de tensiune nivel 50% t = 0,1 s
Variaţii de tensiune Un ± 20%; t = 10 s
Tensiune la frecvenţa de reţea nivel 3 SR EN 61000-4-16
SR EN 61000-4-
Perturbaţii conduse 15Hz-150Hz nivel 3
16/A1
SR EN 61000-4-6
Perturbaţii conduse induse de
SR EN 61000-4-
câmpuri de nivel 3
6/A1
radiofrecvenţă
EN 61000-4-6/IS1
Încercări de compatibilitate cu mediul înconjurător sunt listate în următorul Tab. 25.
Tabel 25 - Încercări de compatibilitate cu mediul înconjurător
Tip Detaliu Note/Nivel de încercare Norme

(+70 ± 2)oC; durata SR EN 60068-
Cald uscat
16h 2-2
(40 ± 2)oC; (93 ± 3)%
Cald umed EN 60068-2-78
RH; durata 4 zile
Aparatură ne alimentată (-25 ± 3)oC; durata SR EN 60068-
Frig
16h 2-1
TA = - 25oC, TB
Schimb SR EN 60068-
CLIMATICE
= 70oC; durata esp.

temperatură 2-14
3h+ 3h
(+70 ± 2)oC; durata SR EN 60068-
Cald uscat
16h 2-2
(40 ± 2)oC; (93 ± 3)% SR EN 60068-
Cald umed
RH; durata 4 zile 2-78
Aparatură alimentată (-25 ± 3)oC; durata SR EN 60068-
Frig
16h 2-1
TA = - 25oC, TB
Schimb SR EN 60068-
= 70oC; durata esp.
temperatură 2-14
3h+ 3h
182
MECANICE Limită inf. 10 Hz
Limită Sup. 500 Hz SR EN 60068-
Imunitate la vibraţii
Acceleraţie 10 m/s2 2-6
Amp. de spost. 0,075 mm
Vibraţii aleatorii cu bandă SR EN 60068-
─
largă 2-64
În plus, pentru a testa în mod corect un senzor integrat TC –TT, sunt necesare următoarele
teste suplimentare:
− TEST DE ŢINERE LA IMPULS DE TRĂSNET – SR EN 60383-2; (în măsură în care
se poate aplică). Încercarea trebuie să fie efectuata pe 3 senzori legaţi la unitatea
electronică de testare, unitatea fiind alimentată şi activată. Testul se consideră trecut
dacă cei trei senzori nu suferă deteriorări şi nu sunt emise intervenţii neprevăzute;
− TEST PRIVIND RISCUL DE FOC: materialul utilizat pentru învelişul senzorilor
trebuie să treacă testul de inflamabilitate prevăzută în Norma SR EN 60695- 11-10,
şi să fie în clasa VO, utilizând metoda B (ex FV).

Conformitatea cu cerinţele prezentate mai sus trebuie să fie atestată de „Declaraţia de
conformitate” a dispozitivelor. Această Declaraţie de conformitate trebuie să fie emisă prin
grija şi în responsabilitatea Fabricantului, în forma de auto-certificare din partea Fabricantului,
redactată conform cu Legea 608/2001, şi trebuie să fie predată de către Utilizator la ENEL la
Documentaţia care atestă trecerea încercărilor (rapoarte de încercare) trebuie să fie păstrată
de fabricant cel puţin 20 de ani de la ultima fabricare. Aceeaşi documentaţie trebuie oricum să
fie pusă la dispoziţia ENEL prin grija Fabricantului pe propriul site web.
„Declaraţia de conformitate” a echipamentelor trebuie să conţină toate informaţiile necesare

identificării dispozitivului.
Efectuarea testelor de compatibilitate cu mediul înconjurător (încercare de izolaţie, climatice şi

EMC) prevăzute trebuie să se efectueze la un laborator acreditat conform EN 17025 de către
o Societate subordonată European Cooperation for Accreditation (EA) (în România Societatea
acreditantă este RENAR).
Ca alternativă, testele de funcţionare pot avea loc:

a. Prin intermediul laboratorului mai sus menţionat, sau
b. Prin intermediul laboratoarelor fabricantului, sau laboratoare externe neacreditate.
În acest caz (litera b), testele trebuie să aibă loc sub supravegherea şi responsabilitatea unui
organism de certificat corespunzător care să respecte cerinţele EN 45011 sau, ca alternativă,
sub supravegherea şi în responsabilitatea laboratorului acreditat RENAR unde au fost
efectuate testele EMC.
Trebuie de asemenea prevăzută atestarea conform căreia fabricarea dispozitivului are loc în
regim de calitate (conform SR EN ISO 9001). Această atestare trebuie să fie emisă în mod
similar prin grija şi în responsabilitatea fabricantului şi trebuie să fie predată, la cerere, de
către Utilizator la ENEL la momentul racordării.
183
Tabelul 26 – Exemplu de verificare TC cu curent secundar de 5 A (coloana cu galben se referă la TC omologaţi)
Curent nominal primar I pn [A] 100 150 200 250 300 400 500 600
Curent nominal primar I sn [A] 5 5 5 5 5 5 5 5
Putere nominală Pn [VA] (1) 30 30 15 15 10 10 10 10
Clasă de precizie 5P 5P 5P 5P 5P 5P 5P 5P
Factor limită de precizie F (2) 20 20 30 30 30 30 30 20
Tensiune nominală de referinţă pentru izolaţie Um [kV] 24 24 24 24 24 24 24 24
Curent termic nominal permanent 1.2 Ipn 1.2 Ipn 1.2 Ipn 1.2 Ipn 1.2 Ipn 1.2 Ipn 1.2 Ipn 1.2 Ipn
Curent termic nominal de scurt circuit I th pe 1 s [kA] 12,5 12,5 12,5 12,5 12,5 12,5 12,5 12,5
Curent nominal dinamic I din [kA] 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5
Estimare a rezistenţei secundare a înfăşurărilor de la TC R ta
0,100 0,145 0,190 0,233 0,276 0,360 0,442 0,524
[Ω] (3)
Lungimea totală a conductorilor între TC şi PG: L [m ] 5 5 5 5 5 5 5 5
Secţiune a conductorilor de conectare între TC şi PG: S
6,0 6,0 6,0 6,0 6,0 6,0 6,0 6,0
[mm ² ]
Rezistenţa conductorilor la conectări de TC la relee de
0,018 0,018 0,018 0,018 0,018 0,018 0,018 0,018
protecţie Rcol [Ω] (4)
Consum internal a releului de protecţie Pr [VA] (5) 1 1 1 1 1 1 1 1
Putere aplicată la secundarul de la TC P [VA] (6) 1,450 1,450 1,450 1,450 1,450 1,450 1,450 1,450
Factor limită de precizie efectivă F'(7) 164,71 132,37 95,68 85,87 60,74 54,55 50,50 31,76
Linearitate a TC până la un curent primar I 'p [kA](8) 16,47 19,85 19,14 21,47 18,22 21,82 25,25 19,06
Durata de scurt circuit t [S] (9) 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50
Energia specifică de scurt circuit transferată pe secundarul
195.313 86.806 48.828 31.250 21.701 12.207 7.813 5.425
de la TC (I² t)cc [A ²s] (10)
Suprasarcină tranzitorie (1 s) a circuitelor de curent cu
100 100 50 50 50 50 50 50
referire la In a circuitelor însăşi [k] (11)
Suprasarcină tranzitorie a releele de protecţie (I² t)releu
250.000 250.000 62.500 62.500 62.500 62.500 62.500 62.500
[A ²s] (12)
Suprasarcină tranzitorie a conectărilor la releele de
protecţie 476.100 476.100 476.100 476.100 476.100 476.100 476.100 476.100
(I² t)col [A ²s] (13)
Verificare de ţinere la scurtcircuit de la secundarul de la TC
Pozitivă Pozitivă Pozitivă Pozitivă Pozitivă Pozitivă Pozitivă Pozitivă
(14)
Timp de saturaţie în conformitate cu Norma SR EN 60044 –
10 11 10 11 10 11 10 10
6 (T sat) [ ms] (15)
Verificare a saturaţiei datorate componentei unidirecţionale
(T sat > = 10 ms)
184
Tabelul 27 – Exemplu de verificare a TC cu curent secundar de 1 A (coloana cu galben se referă la TC omologaţi)
Curent nominal primar I pn [A] 100 150 200 250 300 400 500 600
Curent nominal primar I sn [A] 1 1 1 1 1 1 1 1
Putere nominală Pn [VA] (1) 15 10 10 10 5 5 5 5
Clasă de precizie 5P 5P 5P 5P 5P 5P 5P 5P
Factor limită de precizie F (²) 20 30 20 20 30 30 20 20
Tensiune nominală de referinţă pentru izolaţie Um [kV] 24 24 24 24 24 24 24 24
Curent termic nominal permanent 1.2 Ipn 1.2 Ipn 1.2 Ipn 1.2 Ipn 1.2 Ipn 1.2 Ipn 1.2 Ipn 1.2 Ipn
Curent termic nominal de scurtcircuit I th pe 1 s [kA] 12,5 12,5 12,5 12,5 12,5 12,5 12,5 12,5
Curent nominal dinamic I din [kA] 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5 31,5
Estimare a rezistenţei secundare a înfăşurărilor de la TC R ta
0,998 1,453 1,896 2,330 2,758 3,599 4,424 5,237
[Ω] (3)
Lungimea totală a conductorilor între TC şi PG: L [m ] 5 5 5 5 5 5 5 5
Secţiune a conductorilor de conectare între TC şi PG: S
4,0 4,0 4,0 4,0 4,0 4,0 4,0 4,0
[mm ² ]
Rezistenţa conductorilor la conectări de TC la relee de
0,027 0,027 0,027 0,027 0,027 0,027 0,027 0,027
protecţie Rcol [Ω] (4)
Consum intern a releului de protecţie Pr [VA] (5) 1 1 1 1 1 1 1 1
Putere aplicată la secundarul de la TC P [VA] (6) 1,027 1,027 1,027 1,027 1,027 1,027 1,027 1,027
Factor limită de precizie efectivă F'(7) 157,98 138,56 81,41 73,46 61,49 55,77 34,58 32,69
Linearitate a TC până la un curent primar I 'p [kA](8) 15,80 20,78 16,28 18,36 18,45 22,31 17,29 19,61
Durata de scurt circuit t [S] (9) 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50 0,50
Energia specifică de scurt circuit transferată pe secundarul
7.813 3.472 1.953 1.250 868 488 313 217
de la TC (I² t)cc [A ²s] (10)
Suprasarcină tranzitorie (1 s) a circuitelor de curent cu
100 100 50 50 50 50 50 50
referire la In a circuitelor însăşi [k] (11)
Suprasarcină tranzitorie a releele de protecţie (I² t)releu
10.000 10.000 2.500 2.500 2.500 2.500 2.500 2.500
[A ²s] (12)
Suprasarcină tranzitorie a conectărilor la releele de
protecţie 211.600 211.600 211.600 211.600 211.600 211.600 211.600 211.600
(I² t)col [A ²s] (13)
Verificare de ţinere la scurtcircuit de la secundarul de la TC
(14)
Timp de saturaţie în conformitate cu Norma SR EN 60044 –
10 11 10 10 10 11 10 10
6 (T sat) [ ms] (15)
Verificare a saturaţiei datorate componentei unidirecţionale
(T sat > = 10 ms)
185
Note cu referire la Tab. 26 şi Tab. 27
(1) Valori normalizate SR EN 60044 – 1: 2,5 – 5 – 10 – 15 – 30 VA.
(2) Valori normalizate SR EN 60044 – 1: 5 –10 – 15 – 20 – 30 VA.
(3) R ta = 0,84 (I pn / 1000) exp (0,925) pentru TC cu I sn = 5 A (vezi SR EN 60044 – 1), R ta = 8,4
(I pn / 1000) exp (0,925) pentru TC cu I sn = 1 A. E oportun ca valoarea exactă să fie furnizată de
fabricant, pentru că poate să fie diferit în mod semnificativ de valorile estimate.
(4) R col = 0,0216 L/S pentru conductori de cupru la 75˚.
(5) Puterea maximă admisă pentru PG în Anexa de faţă.
(6) P = R col I sn ² + P r.
(7) Calculul factorului limită de precizie efectivă (la puterea aplicată pe secundarul de la TC în
conformitate cu SR HD 637 S1: F ' = F (R ta I sn ² + P n) / (R ta I sn ² + P).
(8) I ' p = I pn F ' e curentul limită de precizie în A pentru puterea aplicată (vezi Norma SR EN
60044 – 1), până la care TC menţine eroarea rezervată în limita de 5 % de la clasa 5P.
(9) Se consideră convenţional o durată de scurtcircuit de 0,5 s.
(10) Se consideră un curent de scurtcircuit primar de 12,5 kA.
(11) În Anexa prezentă valoarea cerută e egală cu 50 In pentru 1s. Releul trebuie să fie certificat
pentru eventualele valori mai mari necesare pentru depăşirea verificării prezente.
(12) Corespondent la (kIn)² pentru 1 s. Releul trebuie să fie certificat pentru eventualele valori
diferite faţă de prevederile minime din Anexa prezentă care se dovedesc necesare pentru
depăşirea verificării prezente.
(13) Egal cu K² S² cu K = 115 pentru conductori izolaţi în PVC (vezi NTE 007/08/00).
(14) Verificarea de ţinere la scurtcircuit a conectărilor şi a releului de protecţie are rezultatul pozitiv
dacă sunt ambele condiţii îndeplinite (I² t)cc ≤ (I² t) releu şi (I² t)cc ≤ (I² t)col.
(15) Timpul de saturaţie e calculat în conformitate cu Norma SR EN 60044 – 6, în ipoteza de defect
bifazat cu constanta de timp primară de 20 ms.
D.4 Sistemul de control şi înregistrări asociat la PG

În paragraful prezent sunt definite caracteristicile pe care trebuie să le aibe un dispozitiv de
memorizare a evenimentelor de asociat la PG cu scopul de a putea apoi să fie utilizat pentru
activitatea de control din partea ENEL. Necesitatea utlilizării dispozitivului specificat aici este
detaliată la paragraful 8.5.12.3.
D.4.1 Caracteristici
Dispozitivul pentru memorarea evenimentelor (în continuare, logger) are funcţia de a permite
verificarea corectei disponibilităţi a SPG de a interveni, bazându-se pe controlul stării de
funcţionare a PG, ţinând cont de:
1. prezenţa legăturii între PG şi logger;
2. prezenţa alimentării logger-ului;
3. prezenţa alimentării releului;
4. prezenţa şi continuitatea circuitului de comandă;
5. trepte de reglare setate ulterior instalării;
6. evenimente care au cauzat activarea PG;
7. evenimente care au cauzat emiterea de comenzii de declanşare a DG;
8. funcţionalitate releului;
9. prezenţa circuitelor de curent;
10. prezenţa circuitelor de tensiune.
Punctele de la 1 la 4 constituie cerinţele minime ale logger în scopul prezentei Norme; punctele de
la 1 la 7 constituie cerinţele pentru a considera la fel logger-ul conform; restul de puncte sunt
opţionale.
Memorarea evenimentelor menţionate mai sus completate de dată şi oră (minute secunde) trebuie
să se extindă pentru cel puţin o sută de evenimente şi trebuie să aibă loc pe un suport intern care
nu se poate suprascrie de către Utilizator; trebuie să fie permisă citirea memoriei şi setarea datei şi
orei prin intermediul unei interfeţe pusă la dispoziţie de către furnizorul de logger (de ex., cu
ajutorul propriului site web).
Lista evenimentelor înregistrate trebuie să fie exportată în format text cu următoarele sintaxe:
" data " virgula de separare " ora minute secunde " virgula de separare " mesaj eveniment" ca de
ex., în caz de intervenţie a PG apare:
12- 10 – 2007, 9.55.23, intervenţie prima treapta de fază
în caz de modificare reglaj a PG apare:
12- 10 – 2007, 9.55.23, prima treapta de fază 150 A
Prelevarea evenimentelor poate să se producă atât prin intermediul intrărilor digitale fie şi prin
reţeaua de comunicaţie eventual disponibilă pe DG.
În scopul sincronizării evenimentelor, se ia în considerare ora (minute secunde) găsită în momentul

controlului din partea ENEL.
Logger poate să fie încorporat în PG mai degrabă decât să formeze un dispozitiv separat de rele.
În cazul din urmă, logger trebuie să înregistreze printre evenimente şi deconectările de la PG.
Eşalonarea în timp a evenimentelor trebuie să se facă la intervale de maxim 10s.
D.4.2 Funcţii ale data logger
D.4.2.1 Prezenţa legăturii între PG şi logger (doar dacă logger nu e

incorporat în PG)
Logger trebuie să memoreze şi data şi ora chiar şi a eventualei sale deconectări de la PG.
D.4.2.2 Prezenţa alimentării logger (doar dacă logger nu e incorporat în

PG)
Logger trebuie să memoreze data şi ora atât a punerii sale în funcţiune cât şi a eventualei
întreruperi în alimentare.
D.4.2.3 Prezenţa alimentării PG

Va fi controlată prin folosirea contactului de autodiagnoză (watchdog).
D.4.2.4 Prezenţa şi continuitatea circuitului de declanşare

Funcţia trebuie să prezinte:
- continuitatea circuitului;
- întreruperea alimentări;
- neconcordanţa contactelor de poziţie.
D.4.2.5 Trepte de reglaj setate pe PG după instalare

Trebuie să rezulte în ceea ce priveşte curentul şi timpul, mai mici sau egale cu treptele setate de
către ENEL.
D.4.2.6 Evenimente care au cauzat activarea PG
Trebuie să fie înregistrate următoarele evenimente:
- activare prima treapta de fază (dacă e prevăzuta);
- activare a doua treapta de fază;
- activare a treia treapta de fază;
- activare prima treapta homopolara;
- activare al doua treapta homopolara;
- activare prima treapta homopolara direcţionala (dacă e prevăzuta);
- activare a doua treapta homopolara direcţionala (dacă e prevăzuta);
D.4.2.7 Evenimente care au cauzat emiterea comenzii de deblocare a DG

Trebuie să fie înregistrate următoarele evenimente:
- intervenţie prima treapta de fază (dacă e prevăzuta);
- intervenţie a doua treapta de fază;
- intervenţie a treia treapta de fază;
- intervenţie prima treapta homopolara;
- intervenţie a doua treapta homopolara;
- intervenţie prima treapta homopolara direcţionala (dacă e prevăzuta);
- intervenţie a doua treapta homopolara direcţionala (dacă e prevăzuta);
D.4.2.8 Funcţionalitatea releului

Va fi controlată cu ajutorul folosirii contactului de autodiagnoză (Watchdog).
D.4.2.9 Prezenţa circuitelor de curent

Funcţia de control a TC permite să se controleze lanţul complet de măsurare a curenţilor de fază:
- detectoare de curent de fază;
- conectarea detectoarelor de curent de fază la PG;
- intrările analogice de curent de fază ale PG.
Controlul va fi efectuat, de exemplu, după următorul principiu: la pierderea fazei 1 (curent mai mic
de 1 % din In) şi cu curenţii de pe fazele 2 şi 3 în parametri nominali (curent mai mare de 5 % din In
şi mai mic de 120 % din In) şi unghiul de defazare dintre I2 şi I3 în jur de 120˚ se va semnaliza
pierderea de către TC a fazei 1.
Analog va trebui să se efectueze la fel controlul pentru celelalte două faze.
D.4.2.10 Prezenţa circuitelor de tensiune

Funcţia de control a TT (Transformator de tensiune) permite controlarea lanţului complet de
măsurare a tensiunilor de fază şi homopolare:
- transformatoare de tensiune;
- conectarea TT la PG;
- intrări analogice de tensiune ale PG.
Această funcţie emite următoarele anomalii:

− pierderea parţială a tensiunilor de fază, de exemplu prin prezenţa tensiunii inverse şi
lipsa de curent invers;
− pierderea tuturor tensiunilor de fază, evidenţiată prin prezenţa curentului pe una dintre
cele trei faze, lipsa tuturor tensiunilor măsurate;
− declanşarea prin protecţiei a TT (şi/sau TT rămas în funcţiune), evidenţiată cu ajutorul
folosirii pe o intrare logică a contactului de intervenţie a fuzibilului sau a contactului
auxiliar a întreruptorului de protecţie a TT;
− pierderea parţială a tensiunii homopolare, de exemplu după următorul principiu:
− prezenţa anomaliilor a tensiunii de fază şi prezenţa tensiunii homopolare calculată
prin intermediul sumei vectoriale a celor trei tensiuni de fază;
− folosirea pe o intrare logică a contactului de intervenţie a fuzibilului sau a contactului
auxiliar a întreruptorului de protecţie a TT.
D.4.3 Încercări de funcţionalitate

Atunci când sunt prevăzute funcţiile respective, logger trebuie să treacă cu rezultat pozitiv
următoarele încercări:
- dezactivarea şi succesiva restabilire a conectării cu PG;
- dezactivarea şi succesiva restabilire a alimentării logger;
- dezactivarea şi succesiva restabilire a alimentării de la PG;
- dezactivarea şi succesiva restabilire a circuitului de comandă;
- variaţie a treptei 50;
- variaţie a treptei 51;
- variaţie a treptei 51N;
- activare forţată a watchdog;
- injectare de curent (secundar) de 120 % din treapta 50;
- injectare de curent (secundar) de 120 % din treapta 51;
- injectare de curent (secundar) de 120 % din treapta 51N;
- dezactivarea şi succesiva restabilire a unui circuit de curent;
- dezactivarea şi succesiva restabilire a circuitului de curent homopolar.
Încercările se consideră ca fiind trecute atunci când logger înregistrează corect tipul de eveniment
petrecut şi timpul de intervenţie.
Modalităţile specifice de încercare ce se folosesc sunt în studiu, Fabricantul dispozitivului trebuie

să indice modalitatea de încercare pentru logger propriu, în aşa fel ca încercarile să se poată
repeta şi rezultatele să se poată controla.

conformitate” a dispozitivelor. Această Declaraţie de conformitate trebuie să fie emisă prin grija şi în
responsabilitatea Fabricantului, în forma de auto-certificare din partea Fabricantului, redactată
conform cu Legea 608/2001, şi trebuie să fie predată de către Utilizator la ENEL la momentul
racordării.
Documentaţia care atestă trecerea încercărilor (rapoarte de încercare) trebuie să fie păstrată de
fabricant cel puţin 20 de ani de la ultima fabricare. Aceeaşi documentaţie trebuie oricum să fie pusă
la dispoziţia ENEL prin grija Fabricantului pe propriul site web.

Efectuarea încercarilor de compatibilitate cu mediul înconjurător (încercare de izolaţie, climatice şi

EMC) prevăzute trebuie să se efectueze la un laborator acreditat conform EN 17025 de către o
Societate subordonată European Cooperation for Accreditation (EA) (în România Societatea
acreditantă este RENAR).
Ca alternativă, încercările de funcţionare pot avea loc:

În acest caz (litera b), încercările trebuie să aibă loc sub supravegherea şi responsabilitatea unui
organism de certificat corespunzător care să respecte cerinţele EN 45011 sau, ca alternativă, sub
supravegherea şi în responsabilitatea laboratorului acreditat RENAR unde au fost efectuate
încercările EMC.
Trebuie de asemenea prevăzută atestarea conform căreia fabricarea dispozitivului are loc în regim
de calitate (conform SR EN ISO 9001). Această atestare trebuie să fie emisă în mod similar prin
grija şi în responsabilitatea fabricantului şi trebuie să fie predată, la cerere, de către Utilizator la
ENEL la momentul racordării.
ANEXA E
Caracteristici ale Sistemului de Protecţie de Interfaţă (SPI)
În aceasta Anexa sunt enumerate caracteristicile şi modalităţile de încercare ale Sistemului de

Protecţie de Interfaţă (SPI).
Specificarea caracteristicilor şi a eventualelor modalităţi de probă sunt indinspensabile, având în

vedere necesităţiile de fiabilitate şi rapiditate a intervenţiei pe care SPI trebuie să le garanteze în
caz de defecte externe instalaţiei Producatorului, cu scopul de a elimina în cel mai scurt timp
posibil contribuţia la defectul respectiv adusă de Producator.
E.1 Caracteristici ale sistemului de protecţie de interfaţă (SPI)

Protecţia de interfaţă are ca scop să separe partea de instalaţie a Producatorului cuprinzând
generatorul în caz de:
- defecte externe reţelei Utilizatorului (după deschiderea întreruptorului în ST din capătul
liniei);
- deschiderea întreruptorului în ST din capătul liniei.
În acest scop sunt folosite protecţii de:
- minimă/ maximă frecvenţă;
- minimă/ maximă tensiune;
- maximă de tensiune homopolară.
Pentru a permite o mai buna scoatere din functiune a grupului în caz de deschidere a
întreruptorului din ST din capătul liniei, în perspectiva unei gestionări active a reţelelor de
distribuţie, este necesar ca protecţia de interfaţă să fie în măsură să primească semnale externe
finalizate pentru activare/ dezactivare a unuia sau mai multor trepte de protectie.
E.2 Traductori de măsură (TT)

Transformatoarele de tensiune pentru protecţia maximală/ minimală de tensiune sau frecvenţă,
conectate între faze, trebuie să aibă o clasă de precizie de 3P, factor de tensiune 1,3 pentru 30 s şi
o putere nominală de cel puţin 5 VA.
Transformatoarele de tensiune pentru protecţia maximală de tensiune homopolară constă din trei
TT conectate fază – pământ cu aceleaşi caracteristici ca cele indicate în D.2.3.1.
Atunci când sunt prezente trei TT cu scopul protecţiei direcţionale homopolare care acţionează pe
DG, poate să fie utilizati aceiaşi TT pentru protecţia maximală de tensiune homopolară asociată la
DDI.
E.3 Caracteristici ale protecţiilor
E.3.1 Componenţa sistemului

SPI trebuie să prevadă:
- o protecţie de minimă tensiune;
- o protecţie de maximă tensiune;
- o protecţie de minimă frecvenţă;
- o protecţie de maximă frecvenţă;
- o protecţie de maximă tensiune homopolară;
- un releu de declanşare.
E.3.2 Protecţia minimală de tensiune de linie

Protecţia minimală de tensiune trebuie să controleze cel puţin două tensiuni de linie.
Intrările şi domeniile de reglaj sunt indicate în Tab. 28.
Tabelul 28 – Intrări şi domeniile de reglaj prot. 27 pentru SPI
Tensiune nominală de intrare Tensiune secundară a TT

Frecvenţa nominală 50 Hz
Treapta 27. S1 (0,5 ÷ 1) Vn cu pasi de 0,01 Vn
Timp de intervenţie treapta 27.1 (0,5 ÷ 1) s cu pasi de 0,01 s
Treapta 27. S2 (activare opţională) (0,5 ÷ 1) Vn cu pasi de 0,01 Vn
Timp de intervenţie treapta 27.2 (1 ÷ 60) s cu pasi de 1 s
Treapta 27. S1 e cel normal activ. Treapta 27. S2 trebuie să poată să fie activat/dezactivat prin
intermediul unei comenzi externe pe intrarea specifică. Comanda trebuie să includă/excludă în
acelasi timp treapta 27. S1.
E.3.3 Protecţia maximală de tensiune de linie (59)

Protecţia maximală de tensiune trebuie să controleze cel puţin două tensiuni de linie (logica OR).
Intrările şi domeniile de reglaj sunt indicate în Tab. 29.
Tabelul 29 – Intrări şi domeniile de reglaj prot. 59 pentru SPI

Treapta 59. S1 (1 ÷ 1,5) Vn cu pasi de 0,01 Vn
Timp de intervenţie treapta 59.1 (0,5 ÷ 1) s cu pasi de 0,01 s
Treapta 59. S2 (activare opţională) (1 ÷ 1,5) Vn cu pasi de 0,01 Vn
Treapta 59. S1 e cel normal activ. Treapta 59. S2 trebuie să poată să fie inclus prin intermediul
unei comenzi externe care exclude simultan treapta 59. S1.
E.3.4 Protecţia minimală de frecvenţă (81 <)

Protecţia minimală de frecvenţă trebuie să controleze cel puţin o tensiune de linie. Intrările şi
domeniile de reglaj sunt indicate în Tab. 30.
Tabelul 30 – Intrări şi domenii de reglaj prot. 81 < pentru SPI

Treapta 81 < S1 47 ÷ 50 Hz cu pasi de 0,01 Hz
Timp de intervenţie treapta 81 < S1 (0,1 ÷ 1) s cu pasi de 0,01 s
Treapta 81 < S2 (activare opţională) (47 ÷ 50) Vn cu pasi de 0,01 Hz
Treapta 81 < S1 e cel normal activ. Treapta 81 < S2 trebuie să poată să fie inclus/exclus prin
intermediul unei comenzi externe pe intrarea specifică. Comanda trebuie să excludă/includă în
acelasi timp treapta 81 < S1.
Protecţia trebuie să fie insensibilă la frecvenţe tranzitorii, datorate de exemplu la variaţii

semnificative de sarcină, cu o durată mai mică sau egală cu 40 ms.
Protecţia trebuie să funcţioneze corect în domeniul tensiunii de intrare cuprins între 0,2 Vn şi 1,3
Vn şi trebuie să nu functioneze pentru tensiuni de intrare mai mici de 0,2 Vn.
E.3.5 Protecţia maximală de frecvenţă (81 >)

Protecţia maximală de frecvenţă trebuie să controleze cel puţin o tensiune de linie. Intrările şi
domeniile de reglaj sunt indicate în Tab. 31.
Tabelul 31 – Intrări şi domenii de reglaj prot. 81 > pentru SPI

Treapta 81 > S1 50 ÷ 52 Hz cu pasi de 0,01 Hz
Timp de intervenţie treapta 81 < S1 (0,05 ÷ 1) s cu pasi de 0,01 s
Treapta 81 > S2 (activare opţională) (50 ÷ 52) Vn cu pasi de 0,01 Hz
Treapta 81 > S1 e cel normal activ. Treapta 81 > S2 trebuie să poată să fie inclus/exclus prin
intermediul unei comenzi externe pe intrarea specifică. Comanda trebuie să excludă/includă în
acelasi timp treapta 81 > S1. Protecţia trebuie să fie insensibilă la frecvenţe tranzitorii, datorate de
exemplu la variaţii semnificative de sarcină, cu o durată mai mică sau egală cu 40 ms.
Protecţia trebuie să funcţioneze corect în domeniul tensiunii de intrare cuprins între 0,2 Vn şi 1,3
Vn şi trebuie să nu functioneze pentru tensiuni în intrare mai mici de 0,2 Vn.
E.3.6 Protecţia maximală de tensiune homopolară (59 Vo)

Protecţia maximală de tensiune homopolară trebuie să aibă o treapta de intervenţie. Sunt
acceptabile şi protecţii care au în intrare mărimi proporţionale celor trei tensiuni de fază şi care
reface în interiorul lor tensiunea homopolară. Intrările şi domeniile de reglaj sunt indicate în Tab.
32.
Tabelul 32 – Intrări şi domenii de reglaj prot. 59 Vo
Tensiune nominală de intrare Tensiune secundară a triunghiului deschis de la TT

Treapta 59 Vo. S1 (0,1 ÷ 0,4) Vn cu pasi de 0,01 Vn
Timp de intervenţie treapta 59 Vo. S1 (5 ÷ 30) s cu pasi de 5 s
Intrarea semnalului de tensiune homopolară trebuie să fie prevăzut cu filtru de trecere bandă cu
frecvenţă centrată la 50 Hz cu o atenuare mai mare sau egală cu 60 dB pe decade de frecvenţă.
E.3.7 Erori limite pentru mărimile de intervenţie
Protecţie Raport de revenire Timp de revenire Eroare limită variaţie Eroare limită
27 ≤ 1,05 ≤ 0,1 s 5% 3%
59 ≤ 0,95 ≤ 0,1 s 5% 3%
81< ≤ 1,002 ≤ 0,1 s 20 mHz 20 mHz
81> ≤ 0,998 ≤ 0,1 s 20 mHz 20 mHz
59 Vo ≤ 0,95 ≤ 0,1 s 5% 3%
Eroare limită la timpi ≤ 3 % ± 15 ms

Variaţie a erorii limită ≤ 1,5 % ± 5 ms
E. 3.8 Consum şi suprasarcină a circuitelor de tensiune de măsură

Consumul circuitelor de tensiune de măsură ≤ 1 VA.
Supraîncărcarea circuitelor de tensiune.

- permanentă ≥ 1,3 Vn;
- tranzitorie (1 s) ≥ 2 Vn.
E.3.9 Circuit de declanşare

Circuitul de declanşare trebuie să fie în lipsa tensiunii, adică contactul de declanşare trebuie să fie
închis având mărimile de măsură în limitele domeniuluil de neintervenţie şi cu tensiunea de
alimentare a dispozitivului încadrate în limitele prevăzute pentru corecta funcţionare a protecţiilor.
Dacă una din cele două condiţii nu e îndeplinită, contactul de declanşare trebuie să rezulte deschis.
Circuitul de comandă trebuie să permită deschiderea dispozitivului de interfaţă ca urmare a

intervenţiei protecţiilor sau defectelor a protecţiilor.
Caracteristicile contactelor releului de declanşare trebuie să fie adecvate la caracteristicile bobinei

de minimă tensiune a dispozitivului de interfaţă prezent.
E.3.10 Semnalizări
E oportun ca protecţia de interfaţă să fie în măsură de a memora individual declanşările treptelor
de intervenţie produse corelându-le cu momentul în care au loc.
E.3.11 Teste
E.3.11.1 Teste funcţionale

Testele funcţionale constau în:
- verificarea funcţiilor;
- măsurarea preciziei treptelor de intervenţie şi de revenire;
- măsurarea preciziei timpilor de intervenţie şi de revenire.
Protecţia maximală/minimală de tensiune
Toate funcţiunile protecţiei maximale/minimale de tensiune trebuie să fie verificate, evidentiind

timpii de intervenţie, preciziile, timpii de revenire şi raporturile de revenire.
Protecţia maximală /minimală de frecvenţă

Toate funcţiile protecţiei maximale/ minimale de frecvenţă trebuie să fie verificate, evidentiind timpii
de intervenţie, preciziile, timpii de revenire şi raporturile de revenire.
Protecţia maximală de tensiune homopolară
Toate funcţiunile protecţiei maximale de tensiune homopolară trebuie să fie verificate, evidentiind
timpii de intervenţie, preciziile şi raporturile de revenire.
E.3.11.1.1 Precizări suplimentare pentru teste

Insensibilitate la armonicii ale releului de frecvenţă
Pentru releul de frecvenţă trebuie să fie verificată insensibilitatea armonicilor (de la a 2-a la a 23-
a,în funcţie de 15 % din valoarea fundamentală) aplicate separat, cu diferite unghiuri de fază printre
care cel puţin cele în cuadratură în avans şi cu întârziere.
Insensibilitate la armonici ale protecţiei maximale de tensiune homopolară

Pentru protecţia maximală de tensiune homopolară trebuie să fie verificat comportamentul în
prezenţa armonicilor pe tensiunea de alimentare în intrare. Testul trebuie să fie efectuată
alimentând releul cu o tensiune sinusoidală de 100 V la frecvenţe distincte de 10 Hz şi de 200 Hz;
protecţia setată la tensiunea minimă de intervenţie şi la timpul minim de interventiei nu trebuie să
intervină.
E.3.11.2 Teste de compatibilitate electromagnetică

Testele de compatibilitate electromagnetică sunt trecute în Tab. 33
Tabel 33 - Teste de compatibilitate electromagnetică

Tip Detaliu Note/ Niveluri de Probă Norme
Ţinere la impuls Categoria de supratensiune IV SR EN 60255 - 5
Rigiditate dielectrică Tensiune de probă 2 kV SR EN 60255 - 5
pentru circuitele în c.a.
Rezistenţa de izolaţie ≥ 100 MΩ la 500 V c.c. SR EN 60255 - 5
Descărcări electrostatice Descărcare la contact nivel 3 SR EN 61000 – 4 – 2
Ring Wave Nivel 3 SR EN 61000 – 4 – 12
Unde oscilatorii atenuate Nivel 2
Tranzitorii rapide Nivel 4 SR EN 61000 – 4 – 4
Flux 1,2 – 50/8 – 20 Nivel 3 SR EN 61000 – 4 – 5
SR EN 61000 – 4 – 5/A1
Câmp magnetic la frecvenţă de reţea Nivel 5 SR EN 61000 – 4 – 8
IZOLAŢIE ŞI EMC
SR EN 61000 – 4 – 8/A1
Câmp magnetic oscilatoriu atenuat Nivel 4 SR EN 61000 – 4 – 10
SR EN 61000 – 4 – 10/A1
Câmpuri electromagnetice iradiate de Nivel 3
radiofrecvenţă
Câmpuri electromagnetice iradiate de Nivel 3
radiotelefoane digitale SR EN 61000 – 4 – 3
EN 61000–4 – 3/IS1
Întreruperi scurte a alimentării auxiliare Nivel 0 % t = 0,05 s
Goluri de tensiune Nivel 50 % t = 0,1 s
Variaţii de tensiune Un ± 20 % ; t = 10 s SR EN 61000 – 4 – 29
Tensiune la frecvenţă de reţea Nivel 3 SR EN 61000 – 4 – 16

Deranjamente conducte 15 Hz – 150 Hz Nivel 3 SR EN 61000 – 4 – 16/A1
Deranjamente conducte induse de Nivel 3 SR EN 61000 – 4 – 6
câmpuri de radiofrecvenţă SR EN 61000– 4– 6/A1
EN 61000–4 – 6/IS1
E.3.11.3 Teste de compatibilitate cu mediul
Testele de compatibilitate ambientală sunt trecute în următorul Tab. 34
Tabelul 34 - Teste de compatibilitate ambientală
Tip Detaliu Note/ Niveluri de Probă Norme

Cald sec (+ 70 ± 2)˚ C; durata 16 h SR EN 60068 – 2 – 2
Cald umed (40 ± 2)˚ C; (93 ± 3) % SR EN 60068 – 2 – 78
RH;durata 4 zile
CLIMATICE
Aparatură nealimentată Frig (- 25 ± 3)˚ C; durata 16 h SR EN 60068 – 2 – 1
Schimb temperat. TC = - 25 ˚ C; TB =70˚ SR EN 60068 – 2 – 14
C; durata exp. 3 h + 3 h
Imunitate la vibraţii Limita inf. 10 Hz SR EN 60068 – 2 – 6
Limita Sup. 500 Hz
Acceleraţie 10 m/s²
MECANICE
Amp. de mişc. 0,075 mm
Vibraţii aleatorii pe bandă ________ SR EN 60068 – 2 – 64
largă
E.3.11.4 Teste de suprasarcină a circuitelor de măsură şi de alimentare

Pentru circuitele de tensiune, suprasarcina trebuie să fie:
- permanentă ≥ 1,3 Vn;
- tranzitorie (1 s) ≥ 2 Vn.
E.3.12 Certificare
conformitate” a dispozitivelor. Această Declaraţie de conformitate trebuie să fie emisă prin grija şi în
responsabilitatea Fabricantului, în forma de auto-certificare din partea Fabricantului, redactată
conform cu Legea 608/2001, şi trebuie să fie predată de către Utilizator la ENEL la momentul
racordării.
Documentaţia care atestă trecerea testelor (rapoarte de test) trebuie să fie păstrată de fabricant cel
puţin 20 de ani de la ultima fabricare. Aceeaşi documentaţie trebuie oricum să fie pusă la dispoziţia
ENEL prin grija Fabricantului pe propriul site web.

Efectuarea testelor de compatibilitate cu mediul înconjurător (probe de izolaţie, climatice şi EMC)

prevăzute trebuie să se efectueze la un laborator acreditat conform EN 17025 de către o Societate
subordonată European Cooperation for Accreditation (EA) (în România Societatea acreditantă este
RENAR).
Ca alternativă, testele de funcţionare pot avea loc:

În acest caz (litera b), testele trebuie să aibă loc sub supravegherea şi responsabilitatea unui
organism de certificat corespunzător care să respecte cerinţele EN 45011 sau, ca alternativă, sub
supravegherea şi în responsabilitatea laboratorului acreditat RENAR unde au fost efectuate testele
EMC.
Trebuie de asemenea prevăzută atestarea conform căreia fabricarea dispozitivului are loc în regim
de calitate (conform SR EN ISO 9001). Această atestare trebuie să fie emisă în mod similar prin
grija şi în responsabilitatea fabricantului şi trebuie să fie predată, la cerere, de către Utilizator la
ENEL la momentul racordării.
ANEXA F
(informativă)
Puterea de scurtcircuit în punctul de racordare
Prezenta Anexă conţine informaţii utile (106) despre evaluarea valorii minime de exploatare a
puterii de scurtcircuit prezente într-un punct particular al unei reţele de distribuţie de MT în
momentul racordării unui client cu putere disponibilă Pd.
În general, nu există o valoare unică minimă a puterii de scurtcircuit pentru toţi Utilizatorii retelei de
distribuţie de medie tensiune. Valoarea minimă a puterii de scurtcircuit într-un nod depinde de
diferite aspecte, printre care puterea nominală a Utilizatorului (consumator) şi profilul său de
consum în momentul conectării propriilor receptoare. În special, nivelurile de putere de scurtcircuit
(trifazată minimă de exploatare) aşteptate tipic pe reţelele de distribuţie de MT sunt date în Tabelul
următor (Scc în raport cu puterea disponibilă Pd a Utilizatorului, impunând o limită de 5 % variaţiilor
rapide de tensiuni admise).
Tabel 35 – Scc a reţelei în raport cu puterea disponibilă Pd a Utilizatorului (reţele de

MT)
Pd [ kW] 100 250 630 1000 3000

Scc [ MVA] 8 14 30 40 54
Sarcina Max. instantanee 4 2,8 2,4 2 0,9
(pe unitate. curent nominal)
Valorile trecute în Tabel sunt derivate din studii care conţin variaţii rapide a tensiunii în caz de
regimuri tranzitorii (exemplu tipic, de producere şi absorţie a sarcinii) făcute de către Utilizator.
Având în vedere că aceste regimuri tranzitorii sunt cauzate (posibil) de o cotă semnificativă de
Consumatori ai reţelei, valorile Scc indicate sunt sugerate pentru Consumatori al căror profil de
absorţie se încadrează în limitele sarcinii maxime de consum indicat. Pentru Consumatori al căror
profil de absorţie e diferit sau cu putere disponibilă mai mare de cea maximă indicată în tabel,
trebuie să se facă o analiză pentru fiecare caz în parte.
În faza de racordare, se procedează în modul următor:

- determinare a Scc (Scc _ cerut_ Consumator) în baza Tabelelor de mai sus, conform cu
valoarea puterii disponibilă cerută de către Consumator;
- dacă Scc din nodul ales pentru racordare (Scc _ reţea) e mai mare de Scc _ cerut_
Consumator, racordarea e posibilă fără verificări ulterioare;
- în caz contrar, e oportună o verificare împreună cu Consumatorul asupra realelor necesităţi
de putere de scurtcircuit în funcţie de profilul său specific de absorţie (pornire motoare, etc.)
După efectuarea racordării, dacă se înregistrează variaţii rapide superioare celor aşteptate (5 %)
din partea Consumatorilor racordaţi, respectând valorile din Tab. 35, se va trece la instalarea la
Utilizator a unui instrument în măsură să înregistreze, plecând de la o anumita treapta data de
curent:
- valoarea maximă la care ajunge curentul cu ocazia fiecărei depăşiri;
- durata acestui eveniment;
- numărul de evenimente care depăşesc aceasta treapta.
Dispozitivul trebuie să memoreze ultimele 10000 de evenimente.
- Valorile măsurate sunt valori efective a curentului pe 20 ms actualizate la fiecare 10 ms.
Monitorizarea are ca scop verificarea respectării absorţiei limitate din parte Utilizatorului; în acest
scop, regimurile tranzitorii pe care Utilizatorul poate să le cauzeze pe reţea, trebuie să fie
caracterizate de:
- Maxima de prelevare de curent (în Amperi);
- Maxima de durata a prelevării acestuia(în ms);
- frecvenţă maximă zilnică a depăşirii cu care se produc.
ANEXA G
(informativă)
Informaţii de furnizat cu privire la funcţionalitatea şi la reglajele SPG
Instalaţie Utilizator:
Adresă:
Tensiune de racordare: ..... kV; PG instalat: (marca şi modelul);
DG instalat: (marca şi modelul)
Reglajele fiecărei protecţii au fost făcute în conformitate cu ceea ce e prevăzut de ENEL, setând
valori inferioare sau egale cu cele prescrise.
Protecţia maximală de curent
Treapta I >: (dacă e prevăzut) valoare setată pe PG: .... A valoare limită prescrisă: .... A
Treapta I >>: valoare setată pe PG: .... A valoare limită prescrisă: .... A
timp de elimin. defect .... ms valoare limită prescrisă: .... ms
Treapta I >>>: valoare setată pe PG: .... A valoare limită prescrisă: .... A
Protecţia maximală de curent homopolar
Treapta Io >: valoare setată pe PG: .... A valoare limită prescrisă: .... A
Treapta Io >>: (dacă e prevăzut) valoare setată pe PG: .... A valoare limită prescrisă: .... A
timp de elimin.defect .... ms valoare limită prescrisă: .... ms
Protecţia direcţională homopolară: treapta pentru neutru izolat (NI): (dacă e prevăzut)
sector setat pe PG sector limită prescris: ....
Treapta Vo: valoare setată pe PG: .... V valoare limită prescrisă: .... V
Treapta Io: valoare setată pe PG: .... A valoare limită prescrisă: .... A
timp de elim. defect: .... ms valoare limită prescrisă: .... ms
Protecţie direcţională homopolară: treapta pentru neutru compensat (NC): (dacă e prevăzut)
sector setat pe PG sector limită prescris: ....
Treapta Vo: valoare setată pe PG: .... V valoare limită prescrisă: .... V
Treapta Io: valoare setată pe PG: .... A valoare limită prescrisă: .... A
timp de elim. defect: .... ms valoare limită prescrisă: .... ms
Proba de deschidere a DG prin acţionarea butonului de comandă a avut rezultat pozitiv.
Instalaţia e în conformitate cu dispoziţiile curente conţinute în această Norma, cum eventual a fost
integrată de ENEL în baza derogărilor aprobate de către ANRE.
ANEXA H
CONSTRUCŢIE PT
Clientul va trebui să pună la dispoziţia ENEL un spaţiu pentru instalaţia de racordare şi optional un
spaţiu de măsură cu acces din exterior, din domeniul public. Aceste spaţii trebuie amplasate, de
preferat, la limita de proprietate.
Amplasarea spaţiilor se va face astfel încât liniile MT ENEL, necesare racordării, să poată fi
construite şi întreţinute respectând normele în vigoare privind instalaţiile şi siguranţa şi să nu fie
supuse unor viitoare mutări pe toată durata existentei acestora.
Spaţiile trebuie să aibă caracteristici statice şi mecanice adecvate solicitărilor provocate de
montarea instalaţiilor interne şi trebuie să corespundă următoarei tipologii:
a) cabina în anvelopă prefabricată sau în construcţie zidită cu caracteristici structurale cel puţin
echivalente cu cele din prescripţiile ENEL DG 10061RO şi care să nu aiba dimensiuni mai mici
decât cele indicate în 0;
b) inglobata în construcţie (clădire civilă), care trebuie să aibă caracteristicil structurale cel puţin
echivalente cu cele din prescripţiile ENEL DG 2091RO şi să nu aiba dimensiuni mai mici decât cele
indicate în 0;
Soluţii diferite, ca de exemplu cele amplasate subteran, impuse de necesităţi specifice trebuie să
fie şi ele corespunzatoare instalării şi exploatării instalaţiilor.
Detaliile de construcţie prezentate în 0, pot fi modificate în funcţie decerinte; în orice caz gabaritul
spaţiului destinat pentru instalaţia de delimitare trebuie să fie în prealabil stabilit de comun acord cu
ENEL.
Se admite contrucţia unei cabine simplificate cu respectarea dimensiunile minime indicate în figura
6. Sunt acceptate soluţiile tehnice individuale prezentate în prescriptiile ENEL DG 10061 RO şi DG
2096 RO
NOTA: Compartimentul de masura poate sa lipseasca. In schimb se realizeaza o nisa in peretele
anvelpei/cladirii cu posibilitate de sigilare si vizualizare din exterior, pentru amplasarea contorului
de decontare.
Toate spaţiile trebuie să fie prevăzute cu o instalaţie adecvată de iluminat, construită conform
standardelor în vigoare, şi cu o priză bipolara care să corespundă normelor SR EN 60309-2 pe cat
posibil interblocata cu întrerupător de 16 A-230 V cu siguranţe fuzibile; instalaţia de iluminat şi priza
bipolară vor fi alimentate de reţeaua JT a clientului.
Spaţiul de racordare trebuie astfel realizat încăt să nu permită propagarea flăcărilor, căldurii şi
fumului Eventualele deschideri existente în spaţiul de delimitare (uşi şi ferestre de aerisire) trebuie
să comunice doar cu spaţii deschise.
Spaţiile de racordare şi de măsură trebuie să fie prevăzute cu uşă unificata ENEL, furnizată de
către client; dispozitivul de închidere va fi furnizat de către ENEL şi instalat de către client.
În spaţiile susmenţionate, personalul ENEL trebuie să poată să aibă acces din exterior, din
domeniul public.
Mentenanţa şi reparaţiile constructiilor sunt obligaţia clientului, cu excepţia unor intervenţii mici, în
interiorul spaţiilor utilizate de ENEL, legate de prezenţa şi exploatarea instalaţiilor.
Fig 1 Cabină în anvelopă prefabricată sau în construcţie zidită
Fig 2 Cabină în anvelopă prefabricată sau în construcţie zidită, varianta simplificată
ANEXA J
CONVENTIE DE EXPLOATARE
Incheiata intre………….....…….. în calitate de vanzator al serviciului de distributie energiei electrice

si …....………………......……. în calitate de cumparator al serviciului de distributie energiei electrice
pentru locul de consum....................................................................................... cu sediul in judetul
.................................................., localitatea.........................................................................................,
str. ................................................., Nr. ............
Cap. I Generalitati:
a) scop;
b) obligatii reciproce.
Cap.II Delimitarea instalatiilor:

- stabilirea punctelor fizice de delimitare de patrimoniu şi respectiv de exploatere a
instalatiilor pentru fiecare loc de consum .
Cap.III Conducerea operativa prin dispecer:
a) ordine de impartire a instalatiilor;
b) executarea manevrelor;
c) evidente operative;
d) legaturi operative radiotelefonice;
e) obiectul deconectărilor manuale şi limitărilor de consum, puterile care se pot deconecta,
puterea minimă tehnologică, puterea minimă de avarie, timpul maxim de realimentare.
Cap.IV Conditii de exploatare şi intretinere reciproca a instalatiilor:
a) nominalizarea instalatiilor vanzatorului, care sunt exploatate şi intretinute de cumparator;
b) nominalizarea instalatiilor cumparatorului, care sunt exploatate şi intretinute de vanzator;
c) masuri tehnice şi organizatorice de securitate a muncii şi conditii de executie a lucrarilor;
d) intreruperi programate pentru revizii şi reparatii.
Cap.V. Reglajul protectiilor:
a) obligativitatea corelarii protectiilor la cumparator cu protectiile SEN;
b) responsabilitatea vanzatorului de stabilire şi comunicare a reglajelor;
c) obligatia cumparatorului de corelare a protectiilor interne din instalatiile proprii cu cele stabilite
de vanzator.
Cap.VI Alte prevederi şi anexe :
a) lista persoanelor vanzatorului şi cumparatorului care au dreptul să solicite, să execute şi să
conduca sau să dispuna executarea manevrelor în instalatiile electrice şi lucrari;
b) mod de lucru în caz de avarie sau limitari/restrictii ;
c) schema monofilara ;
d) schema normala .
Prestator, Client,
.................................... ....................................
ANEXA K
(informativ)
ANEXA 7
la contractul pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice
numărul………………anul…...luna…...ziua…….
CONVENTIE DE EXPLOATARE
Incheiata între………………...................................................... în calitate de vanzator al serviciului

de distributie energiei electrice şi …..............................................................……………………. în
calitate de Cumparator al serviciului de distributie energiei electrice pentru locul de
consum....................................................................................... cu sediul in judetul
.................................................., localitatea.........................................................................................,
str. ................................................., Nr. ............
Cap. I Generalitati:
Prezenta convenţie stabileşte punctele de delimitare a instalaţiilor electrice, din punct de
vedere al gestiunii şi exploatării, responsabilităţile privind funcţionarea sigură a instalaţiilor
respective, modul de efectuare a manevrelor şi modalitatea conducerii prin dispecer a
acestor instalaţii, precum şi obligaţiile reciproce ce revin fiecărei părţi, la executarea lucrărilor
de exploatare-mentenanţă şi modul de acţionare la intervenţii pentru lichidarea unor avarii
sau deranjamente în instalaţiile electrice de alimentare.
Cap.II Delimitarea instalatiilor:
Stabilirea punctelor fizice de delimitare de patrimoniu şi respectiv de exploatere a instalatiilor
pentru fiecare loc de consum.
a) Din punct de vedere al gestiunii, delimitarea este la:
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
b) Din punct de vedere al exploatării, delimitarea este la:
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
c) Schema electrică monofilară normală cu marcarea punctelor de delimitare a instalaţiilor şi
reglajul protecţiilor este prezentată în Anexa 7.1.
Cap.III Conducerea operativa prin dispecer:
a) ordine de impartire a instalatiilor;
a.1. Ordinul de impartire a autoritatii de conducere operativa asupra instalatiilor este
prezentat în - Anexa 7.2, se completeaza numai in cazul in care intervin mai multe trepte de
conducere prin dispecer sau formatii de servire operativa;
a.2. Lista personalului de conducerea operativă a personalului împuternicit pentru relaţii şi a
telefoanelor este prezentat in Anexa 7.3.
b) executarea manevrelor;
b.1. Personalul de conducere operativă al ................................................................................
nu execută / executa manevre curente, programate normal sau accidental la echipamente
din gestiunea Cumparatorului;
b.2. Personalul de conducere operativă al Cumparatorului nu execută manevre curente,
programate normal sau accidental la echipamente din gestiunea Distribuitorului;
b.3. Cumparatorul / Distribuitorul................................................................................. are
acces în instalatiile din gestiunea proprie pentru citirea şi verificarea consumului / executarea
lucrărilor de exploatare şi mentenanţă in instalatia
........................................................................, fiind echipat conform IPSSM 01/2007.
c) evidenţe operative
În conformitate cu Regulamentul Conducerii prin Dispecer/2004 - Codul Tehnic RET si RED –
PE 118/92, Centru Operativ ÎT+MT, are obligaţia să inregistreze riguros, cronologic toate
manevrele şi evenimentele din reţeaua de MT / IT din autoritatea sa de decizie. Prin urmare,
se convine prin prezenta, că invocarea notelor informative în caz de avarie întocmite de
Centru Operativ ÎT+MT, constituie dovada pentru producerea şi localizarea avariilor referitor
la cele cu cauze în instalaţiile Cumparatorului şi pentru care “ENEL Distribuţie
.................................” va solicita daune, inclusiv în situaţia când nu au fost deteriorări de
echipamente din gestiunea Distribuitorului, “ENEL Distribuţie ................................”
urmând să recupereze cheltuielile de deplasare şi manevre pe baza Formular
Întrerupere/Incident IT / MT şi al devizelor anexate la acestea.
d) legaturi operative radiotelefonice;
...................................................................................................
e) obiectul deconectărilor manuale şi limitărilor de consum, puterile care se pot deconecta, puterea
minimă tehnologică, puterea minimă de avarie, timpul maxim de realimentare.
Conform Normativ de Deconectări Manuale .................................................................................
Cap.IV Conditii de exploatare si intretinere reciproca a instalatiilor:

a) nominalizarea instalatiilor Distribuitorului, care sunt exploatate si intretinute de Cumparator;
.....................................................................................................................................................
b) nominalizarea instalatiilor Cumparatorului, care sunt exploatate si intretinute de Distribuitor;
.....................................................................................................................................................
c) masuri tehnice si organizatorice de securitate a muncii si conditii de executie a lucrarilor;
c.1. Lucrările de mentenanţă la instalaţiile din gestiunea Cumparatorului ...........................
.....................................................................................................................................................
.............., se vor executa de firme atestate ANRE, pe bază de autorizaţie de lucru (AL),cu
personal autorizat conform IPSSM 01/2007. Se detaliaza modul de lucru:
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
c.2. Emiterea AL se va face pentru lucrările precizate mai sus, de către personal autorizat al
Cumparatorului.
c.3. Admiterea la lucrări de mentenanţă .............................................................................,
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
c.4. Redarea în exploatare a cablului se face de către .......................................................,

numai la cererea personalului împuternicit în relaţia cu Distribuitorul, al Cumparatorului,
conform ANEXEI 3, cu confirmarea existenţei BULETINULUI DE ÎNCERCARE Nr…………….
şi numai după ce ......................................................., a preluat cu mesaj de la admitent
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
c.5. Şeful de lucrare va lua toate măsurile necesare pentru evitarea accidentelor de orice
natură, inclusiv a celor datorate echipamentelor tehnice şi utilajelor folosite la lucrare, in
conformitate cu fişele tehnologice sau instrucţiunile tehnice de lucru în vigoare.
Răspunderea pentru nerespectarea măsurilor tehnice şi organizatorice, de executare a
lucrării fără risc de accidentare, în zona de lucru, revine unităţii executante a lucrărilor de
mentenanţă, în conformitate cu: Legea nr. 319/2006, IPSSM 01/2007 şi Legea nr. 307/2006, .
d) intreruperi programate pentru revizii si reparatii.

d.1. Distribuitorul şi Cumparatorul de energie electrică, vor executa lucrările de exploatare
şi mentenanţă asupra instalaţiilor din gestiunea proprie, conform delimitărilor de la Cap. II, cu
respectarea strictă a normelor de protecţia muncii în instalaţiile electrice (IPSSM 01/2007 şi
Legea 319/2006).
d.2 Distribuitorul de energie electrică va programa întreruperea instalaţiilor din gestiunea
proprie, pentru executarea lucrărilor programate, în zilele lucrătoare (luni-vineri) pe perioada
schimbului 1 prin cererile de manevre cu anunţarea prealabilă a Cumparatorului. Anunţarea
Cumparatorului se face conform contractului pentru serviciul de distribuţie Art. 23 lit. f cu
minim 5 zile lucrătoare, înaintea datei programate pentru executarea lucrării.
d.3. Pentru executarea lucrărilor cu caracter accidental în instalaţiile din gestiunea
Distribuitorului (în caz de incidente, avarii, etc), anunţul se va face operativ prin personalul
nominalizat în Anexa 7.3 punctul 3.
d.4. Pentru evitarea avariilor şi incidentelor în instalaţiile Distribuitorului, cu cauze în
instalaţiile Cumparatorului, acesta are obligaţia de a executa asupra instalaţiilor din
gestiunea proprie, toate lucrările prevăzute în PE (Prescripţii Energetice) în vigoare.
d.5. Durata întreruperilor pentru lucrări de mentenanţă efectuate de Distribuitor asupra
instalaţiilor proprii este de 24 ore/an. În caz de avarii sau deranjamente în instalaţiile din
gestiunea Distribuitorului ...................................................................................................
(realimentarea se face după repararea echipamentelor avariate conform Avizului de
racordare Nr.
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
Cap.V. Reglajul protectiilor:
a) obligativitatea corelarii protectiilor la Cumparator cu protectiile SEN;
Conform Plan reglaje.
b) responsabilitatea Distribuitorului de stabilire si comunicare a reglajelor;

Reglajul protecţiilor prin relee la echipamentele gestionate de Cumparator, prin care acesta
se alimentează cu energie electrică din instalaţiile Distribuitorului, sunt stabilite de către
Distribuitor şi sunt menţionate în schema normală de alimentare (Anexa 7.1);
c) obligatia Cumparatorului de corelare a protectiilor interne din instalatiile proprii cu cele stabilite
de Distribuitor.
Cumparatorul are obligaţia de a confirma in scris, realizarea reglajelor stabilite de către
Distribuitor. Modificarea de lungă durată sau de scurtă durată a reglajelor protecţiilor şi a
calibrării siguranţelor se face numai cu acordul Distribuitor care le-a stabilit.
Cap.VI Alte prevederi si anexe :
a) lista persoanelor Distribuitorului si Cumparatorului care au dreptul sa solicite, sa execute si
sa conduca sau sa dispuna executarea manevrelor in instalatiile electrice si lucrari;
Conform Anexei 3.
b) mod de lucru in caz de avarie sau limitari/restrictii ;
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
c) schema monofilara;
d) schema normală;
e) Persoanele implicate în aplicarea prezentei convenţii au obligaţia, în conformitate cu
articolul 45 din IPSSM 01/2007, de a semnala şefilor direcţi şi elaboratorilor orice
neconcordanţă între convenţia de exploatare şi situaţia din teren sau normele în vigoare la
momentul respectiv.
f) Convenţia de exploatare intră în vigoare la data de .....................................
g) În cazul unor modificări esenţiale ale celor convenite în prezenta, se va încheia o nouă convenţie
de exploatare.
Din partea ENEL DISTRIBUTIE............................ Din partea Cumparatorului

ANEXA 7.1
Schema monofilară normală cu marcarea

punctelor de delimitare si reglajul protectiilor
ANEXA
7.2
Ordinul de investire a autoritatii de conducere operativa asupra instalatiilor
CONDUCEREA OPERATIVĂ
COMUNICĂRI
Nr. ÎNTRE
ECHIPAMENTUL GESTIUNEA
Crt AUTORITATEA COMANDA TREPTE
COMANDA OPERATIVE
DE DECIZIE DE COMPETENŢA
NEMIJLOCITA
COORDONARE
ŞEF Centru Operativ ŞEF Centru IT/MT Cumpărător

ANEXA 7.3
1. Lista personalului de servire operativă, conducere operativă si a telefoanelor la Distribuitor :
Centru Operativ ÎT/MT Telefon

DEDT 1
DEDT 2
Cereri retragere din
exploatare
Fax
Sef CO
Nume si prenume
2. Lista personalului de conducere operativă si a telefoanelor la Cumparator :

.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
3. Lista personalului furizorului împuternicit pentru relaţii cu Cumparatorului:
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
4. Lista personalului Cumparatorului împuternicit pentru relaţii cu Distribuitorul :
.....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
ANEXA L
(Model scrisoare de trimis la clienti pentru a le comunica valoarea curentului homopolar si

timpul de eliminare al acestuia)
Catre,
……………………...
………………………
………………………
Subiect: Informatii privind reteaua de alimentare cu energie electrica

(denumire si adresa)……………………………………………….……….….
Va facem cunoscut faptul ca reteaua de ….. kV la care sunteti conectati va suferi variatii astfel
incat va fi modificata valoarea curentului maximal homopolar si/sau a timpului de eliminare a
curentului homopolar.
Asadar valoarea curentului maximal homopolar (indicati daca e monofazat sau trifazat) va fi egala cu
………. A (conform DK 4460RO) .
In plus timpul prevazut pentru a elimina curentul homopolar de catre dispozitivele de protectie si de
intrerupere pozitionate in amonte fata de punctul de racordarea a l retelei d - voastre va fi de …… s
((conform DK 4460RO) .
Trebuie subliniat ca valoarea curentului homopolar si a timpului de eliminare a defectului, care au fost
indicate mai sus, pot suferi variatii ca efect al modificarii retelei de distributie; cu ocazia controlului
periodic la propria instalatie de impamantare, conform dispozitiilor legale in vigoare ne veti puteti cere
aceste date actualizate.
(de completat la nevoie)
Statia de transformare/instalatia de racordare este in prezent cuprinsa intr-o zona urbana
concentrata unde Enel Distributie are o instalatie globala de legare la pamant. A cest lucru nu
exclude obligatia de a dota instalatia clientului, racordare si masurare,cu o instalatie de legare la
pamant realizata conform standardelor tehnice, avand caracteristicile necesare pentru a garanta
rezistenta mecanica si la coroziune si, care sa satisfaca capacitatile termice necesare.
In orice caz Enel Distributie nu garanteaza in timp existenta instalatiei globale de legare la pamant.
(de completat daca e necesar)
Protectia generala cu care este dotata instalatia d-voastra trebuie sa aiba caracteristici conformn
Normei Tehnice Enel . In acest sens va rugam sa ne transmiteti marca si modelul protectiei cu scopul
de a ne permite realizarea conformitatii.
ANEXA M
SISTEM DE PROTECTIE GENERALA PENTRU RETEAU DE IT – Anexa C- Norma Tehnica ENEL Data
Sistem neintegrat aparitie
26 ianuarie
2010
TIPOLOGIA TC TIPOLOGIE TIPOLOGIA TT DATA

CONSTRUCTOR MODEL PROTECŢII VERS ADMISIBILE TCH ADMISIBILE PUBL.
FW ADMISIBILE
SEPAM seria 80
tip S80-S81-S82-
S84-T81-T82-T87
Cod:
LEEMS80VKTX 51, 50, 80s TC omologati - 26 ianuarie
Schneider LEEMS81VKTX 05.20 conform NT Enel TT omologati 2010
Electric S.p.A. LEEMS82VKTX I>, I>>, 80s si conform NT Enel
LEEMS84VKTX 5.21
LEEMT81VKTX
LEEMT82VKTX
LEEMT87VKTT
SEPAM seria 80
tip S80-S81-S82-
S84-T81-T82-T87
Cod:
LEEMS80VKTXETH 51, 50, 80s TC omologati - 26 ianuarie
Schneider LEEMS81VKTXETH 6.02 conform NT Enel TT omologati 2010
Electric S.p.A. LEEMS82VKTXETH I>, I>>, 80s conform NT Enel
LEEMS84VKTXETH
LEEMT81VKTXETH
LEEMT82VKTXETH
Data
SISTEM DE PROTECTIE GENERALA PENTRU RETEAU DE MT – Anexa D- Norma Tehnica ENEL aparitiei
Sistem integrat 29 Aprilie
2009

FW ADMISIBILE
ABB S.p.A REF601JAA46N 51, 51, 50,

Power Products N1xx 51N, 50N De la ABB KECA 250B1
Division Unità REF601JAA46A vers. ABB KEVCR24 ABB 15 aprilie
Operativa Sace A1xx I>, I>>, I>>>, 1.90 TR11S 40/1 - 2009
MV Io>, Io>>
ABB S.p.A 51, 51, 50, ABB

Power Products 51N, 50N, De la ABB KECA 80 A1 ABB KEVCD 24AE 3 15 aprilie
Division Unità REF 542 plus NT 67N, 67N vers. ABB KECA 300 A1 TR11S 40/1 2009
Operativa Sace Enel 2.6 ABB KEVCD 24 AE3
MV I>, I>>, I>>>,
Io>, Io>>,
Io>->,Io>>->
Data
Sistem neintegrat 26 ianuarie
2010
TIPOLOGIA TC TIPOLOGIE TIPOLOGIA TT DATA PUBL.

CONSTRUCTOR MODEL PROTECŢII VERS ADMISIBILE TCH ADMISIBILE
FW ADMISIBILE
51, 51, 50,

ABB S.p.A 51N, 50N, De la TC omologati conform
Power Products REF542 plus 67N, 67N vers. NT Enel ABB TT omologati 15 aprilie
Division Unità NT Enel 2.6 TR11S 40/1A conform NT Enel 2009
Operativa Sace (se poate I>,I>>,I>>>,
MV utiliza si ca Io>, Io>>,
SPI) Io>->, Io>>->
Vers TCH
6.51 Se alege : F.T.M
51, 51, 50, sau TC omologati conform AOC105/1
51N, 50N, mai NT Enel 100/1A -
noua si TC verificaţi conform
Areva T&D Italy VPR P16 I>, I>>, I>>>, vers NT Enel: TCH
Spa Io>, Io>>, 6.91 Wattsud IBRIV 80/1A F.T.M AO40G 12 iunie 2009
sau Wattsud IBRIV 250/1A 100/1A
mai Wattsud IORV1 80/1A
noua ALCE AM24 300/1A TCH ESIT
C110 100/1A
50, 51, 50N,
Areva T&D Italy MX3AMD016 51N, 67, 67N De la TC omologati conform S.T.E. TT omologati 28 august
Spa (Unit PCF) A vers. NT Enel TCO/DK-1 conform NT Enel 2009
I>, I>>, I>>> 2.0
Io>, Io>>,
Io>>>
Col Giovanni IFX4N-A1 50-51-51N 2.32 MODEL Sipie - 16 aprilie

Paolo S.p.A.- TC omologati conform TF110S 2009
SEB I>, I>>, I>>> NT Enel (cod
Departament Io>, Io>> 509910035)
Electronica si
Sisteme
Col Giovanni IFD4N-A1 50-51-51N 2.32 TT omologati 16 aprilie

Paolo S.p.A.- -67N TC omologati conform MODEL Sipie conform NT Enel 2009
SEB NT Enel TF110S
Departament I>, I>>, I>>> (cod
Electronica si Io>, Io>> 509910035)
Sisteme Io>→, Io>>→
Col Giovanni IFX3S 50-51-51N De la MODEL Sipie - 31 iulie 2009

Paolo S.p.A.- vers. TC omologati conform TF110S,
SEB I>, I>>, I>>>, 2.0 NT Enel TFX110
Departament Io>, Io>>
Electronica si
Sisteme
RMB
400.11. TCH
01 sau F.T.M tip
50/51, mai TC omologati conform AOC105/1A
50N/51N noua NT Enel
Microelettrica N-DIN-016 TCH - 15 mai 2009
Scientifica S.p.A. I>; I>>;I>>> FFP F.T.M tip
Io>;Io>> 400.07. AO40G
00 sau
mai TCH model
noua Revalco tip
TEN105R1
Se alege :
- TC omologati conform -TCH
NT Enel tip GO110
- TC verificaţi conform NT (cod 50134)
Sepam serie: Enel astfel:
10B43A -TC conventionali tip
Cod: ARM3/N1F cu raport de -TCH
REL59823 transformare 50A/5A, tip CSH160
100A/5A, 200A/5A, (cod
Sepam serie: 300A/5A LEEMCSH160)
10B43E 51, 51
Cod: 50, 51N,50N -TCH 2 aprilie 2009
REL59823 2.01 - TC conventionali cu tip CSH190
I>, I>>, I>>>, doua secundare tip (cod -
Schneider Sepam serie: Io>, Io>> ARM3/N2F cu raport LEEMCSH190)
Electric S.p.A. 10A43A 200A/5A-5A
Cod:
REL59825 - TC conventionali cu
doua infasurari primare si
Sepam serie: doua infasurari
10A43E secundare tip ARM3/N2F
Cod: cu raport
REL59826 100A-50A/5A-5A,150A
75A/5A-5A, 200A-
100A/5A-5A,400A-
200A/5A-5A,600A-
300A/5A-5A
- TC de tip traditionali
CS300 cu raport 300A/1A
Se alege :
-TC omologati conform
NT Enel
- TC verificaţi conform NT
Enel:
-TC electronici LPCT tip
TLP160 cu raport de
100A/22,5mV
-TC electronici LPCT tip

TLP130 cu raport de
100A/22,5mV
51, 51,50, -TCH

Sepam serie 51N,50N - TC conventionali tip tip GO110
20, tip S20 08.38 ARM3/N1F cu raport (cod 50134)
Schneider cod: I>, I>>, I>>>, si 50A/5A, 100A/5A, -TCH
Electric S.p.A. LEEMS20VT Io>, Io>> 9.38 200A/5A, 300A/5A tip CSH160 -
NT Enel - TC conventionali cu (cod 26 ianuarie
LEEMS20VL doua secundare tip LEEMCSH160) 2010
NT Enel ARM3/N2F cu raport -TCH
200A/5A-5A tip CSH190
(cod
- TC conventionali cu LEEMCSH190)
doua infasurari primare si
doua infasurari
secundare tip ARM3/N2F
cu raport
100A-50A/5A-5A,150A
75A/5A-5A, 200A-
100A/5A-5A,400A-
200A/5A-5A,600A-
300A/5A-5A
Sepam serie 51, 51, Se alege : -TCH

40, tip S41- 50, 51N,50N, 06.00 TC omologati conform NT tip GO110 26 ianuarie
S42 cod: 67N,67N si Enel (cod 50134) 2010
Schneider LEEMS41VT 6.01 - TC verificaţi conform NT
Electric S.p.A. NT Enel I>, I>>, I>>>, si Enel:
LEEMS41VL Io>, Io>>, 7.00 -TC electronici LPCT tip -TCH
NT Enel 67N-NI, TLP160 cu raport de tip CSH160
si 67N-NC 100A/22,5mV (cod
LEEMS42VT LEEMCSH160) TT omologati
NT Enel -TC electronici LPCT tip conform NT Enel
LEEMS42VL TLP130 cu raport de -TCH
NT Enel 100A/22,5mV tip CSH190
(cod
LEEMCSH190)
- TC conventionali tip
ARM3/N1F cu raport -TCH
50A/5A, 100A/5A, tip ARF3E/F1+
200A/5A, 300A/5A CSH30
- TC conventionali cu (cod
doua secundare tip LEEMARF3+59
ARM3/N2F cu raport 634)
200A/5A-5A
- TC conventionali cu
doua infasurari primare si -TCH
doua infasurari tip ARA10/N1+
secundare tip ARM3/N2F CSH30
cu raport (cod
100A-50A/5A-5A,150A LEEMARA+59
75A/5A-5A, 400A- 634)
200A/5A-5A,600A-
300A/5A-5A
TC omologati conform
NT Enel
TC neliniari (paragraf
D.2.1.2.1-D.2.1.2.2
conform NT Enel) THYTRONIC 4 septembrie
indiferent de constructor T110P#C5B1, - 2009
De la cu curent nominal primar T110P#C1B1,
51-51-50- vers. 50-75-100-150-200-300- T110P#A1B1,
51N- 50N 1.0 400-500-600A. T200P#C1B1
Caracteristicile tehnice se
THYTRONIC I>, I>>, I>>>, gasesc pe site-ul
S.p.A. NA016 Io>, Io>> constructorului. WATTSUD
IOR-016
D.2.1.2.1-D.2.1.2.2
conform NT Enel)
WATTSUD IOR 016F
150/1.
Caracteristicile tehnice
se gasesc pe site-ul
constructorului.
NT Enel
51-51-50- TC neliniari (paragraf

51N- 50N De la D.2.1.2.1-D.2.1.2.2 THYTRONIC 9 aprilie 2009
THYTRONIC vers. conform NT Enel) T110P#C5B1, -
S.p.A. NA10 I>, I>>, I>>>, 1.60 indiferent de constructor T110P#C1B1,
Io>, Io>>, cu curent nominal primar T110P#A1B1,
50-75-100-150-200-300- T200P#C1B1
400-500-600A.
gasesc pe site-ul
constructorului.
NT Enel
51-51-50-
51N- 50N- De la TC neliniari (paragraf
THYTRONIC 67N-67N vers. D.2.1.2.1-D.2.1.2.2
S.p.A. 1.60 conform NT Enel) THYTRONIC 9 aprilie 2009
I>, I>>, I>>>, indiferent de constructor T110P#C1B1, TT omologati
NA30 Io>, Io>>, cu curent nominal primar T110P#A1B1, conform NT Enel
Io>->, Io>>-> 50-75-100-150-200-300- T200P#C1B1
400-500-600A.
gasesc pe site-ul
constructorului.
NT Enel
51-51-50-
S.p.A. 1.60 conform NT Enel) THYTRONIC 9 aprilie 2009
I>, I>>, I>>>, indiferent de constructor T110P#C1B1, TT omologati
Io>->, Io>>-> 50-75-100-150-200-300- T200P#C1B1
400-500-600A.
gasesc pe site-ul
constructorului.
SISTEM DE PROTECTIE GENERALA PENTRU RETEAU DE MT – Anexa D- Norma Tehnica ENEL Data
Sistem de control (Logger) aparitie
26 ianuarie
2010

FW ADMISIBILE
51, 51, 50,

ABB S.p.A 51N, 50N, De la TC omologati conform
Power Products REF542 plus 67N, 67N vers. NT Enel ABB TT omologati 29 aprilie
Division Unità NT Enel 2.6 TR11S 40/1A conform NT Enel 2009
Operativa Sace (se poate I>,I>>,I>>>,
MV utiliza si ca Io>, Io>>,
SPI) Io>->, Io>>->
Col Giovanni IFX3S 50-51-51N De la MODEL Sipie - 21

Paolo S.p.A.- vers. TC omologati conform TF110S, decembrie
SEB I>, I>>, I>>>, 2.10 NT Enel TFX110 2009
Departament Io>, Io>>
Electronica si
Sisteme
LEEMS41VT 51, 51, Se alege : -TCH

NT 50, 51N,50N, 06.00 TC omologati conform NT tip GO110
Enel+59651 67N,67N si Enel (cod 50134)
sau 59646 6.01 - TC verificaţi conform NT
sau 59652 I>, I>>, I>>>, si Enel:
Schneider sau Io>, Io>>, 7.00 -TC electronici LPCT tip -TCH 26 ianuarie
Electric S.p.A. LEEMS41VL 67N-NI, TLP160 cu raport de tip CSH160 2010
NT 67N-NC 100A/22,5mV (cod
Enel+59651 LEEMCSH160) TT omologati
sau 59646 -TC electronici LPCT tip conform NT Enel
sau 59652 TLP130 cu raport de -TCH
sau 100A/22,5mV tip CSH190
LEEMS42VT (cod
NT LEEMCSH190)
Enel+59651 - TC conventionali tip
sau 59646 ARM3/N1F cu raport -TCH
sau 59652 50A/5A, 100A/5A, tip ARF3E/F1+
sau 200A/5A, 300A/5A CSH30
LEEMS42VL - TC conventionali cu (cod
NT doua secundare tip LEEMARF3+59
Enel+59651 ARM3/N2F cu raport 634)
sau 59646 200A/5A-5A
sau 59652
- TC conventionali cu
doua infasurari primare si -TCH
doua infasurari tip ARA10/N1+
secundare tip ARM3/N2F CSH30
cu raport (cod
100A-50A/5A-5A,150A LEEMARA+59
75A/5A-5A, 400A- 634)
200A/5A-5A,600A-
300A/5A-5A
NT Enel
D.2.1.2.1-D.2.1.2.2 THYTRONIC
conform NT Enel) T110P#C5B1, -
De la indiferent de constructor T110P#C1B1,
51-51-50- vers. cu curent nominal primar T110P#A1B1, 4
51N- 50N 1.0 50-75-100-150-200-300- T200P#C1B1 septembrie
400-500-600A. 2009
THYTRONIC I>, I>>, I>>>, Caracteristicile tehnice se
S.p.A. NA016 Io>, Io>> gasesc pe site-ul WATTSUD
constructorului. IOR-016
D.2.1.2.1-D.2.1.2.2
conform NT Enel)
WATTSUD IOR 016F
150/1A.
Caracteristicile tehnice
se gasesc pe site-ul
constructorului.
NT Enel
51-51-50- TC neliniari (paragraf

51N- 50N De la D.2.1.2.1-D.2.1.2.2 THYTRONIC 9 aprilie
THYTRONIC vers. conform NT Enel) T110P#C5B1, - 2009
S.p.A. NA10 I>, I>>, I>>>, 1.60 indiferent de constructor T110P#C1B1,
Io>, Io>>, cu curent nominal primar T110P#A1B1,
50-75-100-150-200-300- T200P#C1B1
400-500-600A.
gasesc pe site-ul
constructorului.
NT Enel
51-51-50-
S.p.A. 1.60 conform NT Enel) THYTRONIC 9 aprilie
I>, I>>, I>>>, indiferent de constructor T110P#C1B1, TT omologati 2009
Io>->, Io>>-> 50-75-100-150-200-300- T200P#C1B1
400-500-600A.
gasesc pe site-ul
constructorului.
NT Enel
51-51-50-
S.p.A. 1.60 conform NT Enel) THYTRONIC 9 aprilie
I>, I>>, I>>>, indiferent de constructor T110P#C1B1, TT omologati 2009
Io>->, Io>>-> 50-75-100-150-200-300- T200P#C1B1
400-500-600A.
gasesc pe site-ul
constructorului.
Data
TC, TCH, TT neomologati pentru protectii neintegrate 9 februarie
2010
UTILIZARE OBS DATA

CONSTRUCTOR MODEL RAPORT PUTEREA PUBL.
[VA]
29 aprilie
ABB S.p.a. TCH împreună cu relee Tip inchis, 2009
TR11S ABB REF610 - REF542plus diametru
40/1 A/A 0,5 110mm
TCH împreună cu relee

-Microelecttrica Scientifica
F.T.M. S.r.l AO40G 100/1 A/A 0,5 Tip N-DIN-016
- Areva T&D Italy
Tip VPR16,MX3AMDO16A Tip inchis, 09
- Thytronic NA10, NA016, diametru februarie
NA30, NA60 110mm 2010
- COL Giovanni Paolo
IFD4N-A1, IFX3S, IFX4N-A1

Thytronic NA10, NA 30, Tip inchis, 06 iulie
F.T.M. S.r.l AO40G 100/1 A/A 1 NA60, NA016 diametru 2009
110mm

-Microelecttrica Scientifica
Tip N-DIN-016
Tip inchis, 16 iulie
Revalco S.r.l. TEN 105RD1 100/1 A/A 0,5 -THYTRONIC diametru 2009
Tip NA10- NA30-NA60 110mm
Col Giovanni Paolo

-SEB Divisione Elettronica e
Sistemi
Tip IFX4N-A1 si IFD4N-A1
Cablajul TC+ 02 aprilie

Schneider ARF1/N1 300/1 A/A 2,5 TC Releu Protec 2009
Electric S.p.A L≤ 10m,
s≥2,5mmp
TCH împreună cu relee Tip inchis, 09 aprilie

THYTRONIC T110P#C5B1 100/1 A/A 0,5 THYTRONIC NA016-NA10 diametru 2009
S.p.A. 110mm

THYTRONIC T110P#C1B1 100/1 A/A 1 THYTRONIC diametru 2009
S.p.A. NA016-NA10-NA30-NA60 110mm
TCH împreună cu relee Tip deschis, 09 aprilie

THYTRONIC T110P#A1B1 100/1 A/A 1 THYTRONIC diametru 2009
S.p.A. NA016-NA10-NA30-NA60 110mm

THYTRONIC T200P#C1B1 100/1 A/A 1 THYTRONIC diametru 200 2009
S.p.A. NA016-NA10-NA30-NA60 mm
Data
aparitiei
20
SISTEM DE PROTECTIE DE INTERFATA – Anexa E- Norma Tehnica ENEL Noiembrie
2009
TIPOLOGIA TT ADMISIBILE DATA

CONSTRUCTOR MODEL PROTECŢII VERS PUBL.
FW
ABB S.p.A Power REF 542 plus 27, 59, 81<, 81>, 59N, De la TT omologati conform NT Enel 15 aprilie
Products Division NT Enel versiunea 2009
Unità Operativa Sace (se poate folosi U<, U>, f<, f>, Uo> 2.6
MV si ca SPG)
Areva T&D Italy Spa MX3VIR016A 27, 59, 81<, 81>, 59N, De la TT omologati conform NT Enel 28 August
(Unit PCF) versiunea 2009
U<, U>, f<, f>, Uo> 2.00
Col Giovanni Paolo DIA4N 27-59-59N-81O-81U De la TT omologati conform NT Enel 20
S.p.A. SEB U<, U>, Uo>, f>, f< versiunea Noiembrie
Departament 3.00 2009
Electronica si
Sisteme
THYTRONIC S.p.A NV10P 27-59-59N-81O-81U 1.60 TT conform paragraf E.2 NT Enel 9 Aprilie
U<-U>- Uo>-f>-f< 2009

NT Enel RO Rac - Utilizatori

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NT Enel RO Rac - Utilizatori

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NORMA TEHNICA ENEL

Editie Natura Modificărilor

Traducerea in limba romana si adaptarea la normele romanesti.

Unitatea Redactat Verificat Aprobat Data

Director General ENEL Distribuţie Banat, ENEL

REGULAMENT PRIVIND RACORDAREA UTILIZATORILOR LA REŢELE

Ediţia de faţă, furnizează prescripţii de referinţă pentru conectarea corectă a instalaţiilor

Partea 1 – Obiect, scop şi definiţii ............................................................................. 11

Partea 1 – Obiect, scop şi definiţii

1 Obiectul şi scopul Normei

3.1. Gol de tensiune

3.2. Staţia de Transformare (ST)

3.3. Sarcini esenţiale (referitoare la instalaţiile de producere)

3.4 Sarcini privilegiate (referitoare la instalaţii de producere)

3.5 Sarcini proprii

3.6. Cablul de legătură

3.7. Compatibilitate electromagnetică (CEM)

3.9 Dispozitiv de control al paralelismului

3.10 Dispozitivul generatorului

3.12 Dispozitiv de manevra

3.13 Dispozitiv General al Utilizatorului (DG)

3.16 Sarcină de energie electrică

3.18 Funcţionarea reţelei în condiţii excepţionale

3.19 Funcţionarea reţelei în condiţii normale de funcţionare

3.20 Funcţionare insularizată

3.22 Factor de nesimetrie a tensiunii

3.23 Grup generator

3.24 Instalaţie de producere

3.25 Instalaţie de autoproducere

3.26 Instalaţie de cogenerare

3.27 Instalaţie de utilizare (sau de Utilizator)

3.28 Instalaţie Consumator

3.31 Instalaţie de racordare

3.33 Întreruperea alimentării

3.35 Nivel de compatibilitate

3.36 Nivel de emisie

3.37 Nivel de emisie transferată

3.38 Planificarea operaţională a RED

3.39 Puterea maximă posibilă a unei unităţi (a unei centrale)

3.40 Puterea aprobată a unei unităţi (a unei centrale)

3.41 Puterea cerută de reţea

3.42 Puterea nominală

3.43 Programarea operaţională a funcţionării RED

3.44 Limita de proprietate

3.45 Punct de delimitare

3.47 Variaţia tensiunii

3.48 Variaţia rapidă de tensiune

3.49 Reţea (reţea de distribuţie, reţea de distribuţie publică)

3.50 Reţea de Înaltă Tensiune (ÎT)

3.51 Reţea Foarte Înaltă Tensiune (FÎT)

3.52 Reţea Joasă Tensiune (JT)

3.53 Reţea în insulă

3.55 Reţea planificată

3.56 Refuz de sarcină

3.57 Reanclanşare automată rapidă

3.58 Servicii auxiliare de reţea

3.60 Serviciul de reglare a frecvenţei

3.61 Serviciul de reglare al tensiunii

3.62 Sistem de Protecţie Generală (SPG)

3.63 Staţie electrică

3.64 Serviciul de întrerupere a sarcinii (DAS)

3.65 Sistem cu neutrul legat direct la pământ

3.66 Tensiune armonică