PRESIUNEA SOCIALA - REFERAT

La nivel social, tendința este de a pune totul în cutii, bine organizate,

cu etichete, pentru a avea ordine și disciplină. Orice iese din standard,
trebuie adus imediat la „normal”, indiferent dacă se potrivește acolo sau
nu. Este puternic impusă regula aceasta de a pune o etichetă oricărui lucru
sau eveniment, de a îl pune într-un cadru familiar care nu prezintă riscuri.
În opinia psihologului Andra Tănăsescu, nicio acțiune din societate nu rămâne
neetichetată, oamenii find în permanență ghidați să judece orice afirmația, gând,
acțiune, sentiment, dezvoltându-se astfel un factor de stres foarte puternic și
totodată straniu, pe care îl numim presiune socială. Dacă nu etichetăm, automat
societatea va considera că e ceva în neregulă cu noi și astfel va pune presiune
pentru a reintra în turmă.
„Aud tot mai des, în cabinet, clienți care parcă au povești trase la indigo: Cunosc un
om fain, ne întâlnim, ne simțim bine. Continuăm discuțiile, întâlnirile, totul fain și
frumos. La un timp după, îi povestesc unei prietene despre asta și prima întrebare
este: „Și???”… (tare aș vrea să pot pune efectele audio pentru întrebarea asta).
Ceva mai târziu, alte 5 persoane îmi pun aceeași întrebare. Neștiind ce să le
răspund, fiind încă totul foarte la început, încep să mă întreb dacă ar trebui să fie un
„și”. Oare sunt eu ignorantă, sunt superficială? Ar trebui oare să îi pun o etichetă?
Ar trebui să o numesc relație, cuplu, altfel?
Adevărul este că nu, nu ar trebui să ne grăbim să definim lucrurile. Nu totul trebuie
să aibă o etichetă. În nici un caz de la început. Unele lucruri sunt cum sunt și asta e
minunat”, explică psihologul Andra Tănăsescu.

Planul nostru de viitor este spulberat de presiunea socială

Totodată, specialistul consideră este nevoie mai degrabă să ne lăsăm să le trăim, în
loc să căutăm din start să le spunem cumva. Nu ajută să ne grăbim să îi spunem
relație, cuplu, profesie ori carieră, când încă suntem la primii pași ai unui lucru pe
care abia începem să îl cunoaștem și pe care poate o să îl construim într-un orizont
de timp.
“E bună o viziune de viitor referitoare la modul în care vrei să arate viața ta peste x
număr de ani. Planul însă este diferit de momentul prezent. Ține minte planul și
până atunci trăiește în prezent. Dacă oportunitățile și persoanele din prezent vor
duce către planul de viitor, minunat! Dacă nu, ce rost are să trăiești numai cu
gândul în viitor, când clipa prezentă poate fi plină de clipe faine care, deși nu au
nevoie de etichetă, pot avea o contribuție frumoasă asupra prezentului? Să ne
amintim să trăim în prezent și să ne mai și bucurăm de ACUM!”, conchide psihologul
Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Asociației ”Generația Iubire” și al Institutului de
Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI).