Tehnologie Farmaceutica Teste

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

TEMA NR. 35
CONDITIONAREA MEDICAMENTELOR
BIBLIOGRAFIE:
8. Tehnologie farmaceutica -Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa, Ed. Polirom, Ia

si,
2001
xxx -F. R. X, EDITURA MEDICALA, BUCURESTI, 1993.
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
F1235001. Farmacopeea Romana ed. a X-a cere ca la medicamentele realizate in

industrie pe eticheta recipientului trebuie sa se prevada:
A. perioada de valabilitate
B. data eliberarii din fabrica
C. temperatura de pastrare
D. modul de utilizare
E. clasa farmacodinamica
(pag. 38, [FR X])
F1235002. FRX prevede ca in cazul unui medicament conditionat in industrie, pe

eticheta caruia este prevazuta doar data de preparare, valabilitatea este de:
A.1 an
B.2 ani
C.3 ani
D.4 ani
E. 5 ani
(pag. 38, [FR X])
F1235003. La medicamentele preparate in industrie pe eticheta recipientului treb

uie
sa se prevada:
A. valabilitate 2 ani
B. valabilitate 3 ani
C. valabilitate 4 ani
D. valabilitate 5 ani
E. perioada de valabilitate
(pag. 38, [FR X])
F1235004. Mentionati tipul de sticla recomandat de farmacopee pentru

conditionarea solutiilor injectabile si perfuzabile
A.tip I
B. tip II
C. tip III
D. tip IV
E. oricare din cele de mai sus
(pag. 106, [FR X])

F1235005. Pe eticheta recipientului unui preparat realizat in farmacie trebuie s

a se
prevada, conform farmacopeei:
A. valabilitate 1 luna
B. valabilitate 1 an
C. valabilitate 2 saptamini
D. data de preparare
E. perioada de valabilitate
(pag. 38, [FR X])
F1535007. Care din urmãtoarele aspecte nu reprezintã

un avantaj pentru un
recipient de condiþionare ideal:
A. rezistenþa pe un domeniu larg de temperaturã

B. sã reacþioneze fizic sau chimic cu produsul medicamentos
C. rezistenþa la îmbãtrânire
D. rezistenþa mecanicã
adecvatã
E. impermeabilitate pentru gaze ºi lichide
(pag. 84, [8])
F1535010. Pentru condiþionarea sângelui de uz uman se folosesc recipiente obþinute

din sticla:
A.tip I
B. tip II
C. tip III
D. tip IV
E. de toate tipurile
(pag. 109, [8])
F1535011. Recipientele de condiþionare primarã

au urmãtoarele roluri cu excepþia
rolului:
A. de protecþie
B. colorant
C. funcþional
D. de identificare
E. de informare
(pag. 84, [8])
F2235017. Cum se defineste conditionarea primara a medicamentelor
A. ambalarea intr-un recipient care vine in contact direct cu produsul farmaceut

ic
B. invelisul extern al medicamentului
C. stabilirea indicatiilor de utilizare
D. stabilirea tehnologiei de preparare
E. conditionarea eliberarii pe prescriptie medicala
(pag. 106)

F2235018. Ce se intelege prin inertie fata de continut a ambalajului unui

medicament
A. izolarea fata de factorii externi

B. inertie chimica, sa nu permita reactii chimice intre medicament si materialul

recipientului
C. inocuitate
D. rezistenta fizica
E. absenta unor proprietati farmacologice proprii
(pag. Popovici,106)
F2235022. Ce prevedere este obligatorie pe eticheta tuturor produselor farmaceut

ice
A. modul de pastrare in diferite conditii climatice

B. modul de utilizare in cazul unor boli asociate
C. compozitia completa, calitativa si cantitativa
D. data de expirare sau expresia "sa nu fie utilizat mai tirziu de data "
E. numele medicamentului original dupa care produsul a fost reprodus
(pag. Popovici,118)
F2235025. Care sunt avantaje ale sticlei in fabricarea recipientelor de conditio

nare
A. volum redus
B. greutate redusa
C. soliditate mecanica inalta
D. lipsa fragilitatii
E. impermeabilitate absoluta
(pag. Popovici,115)
F2335026. Ce intelegeti prin expresia "la rece":
A. - 4° C
B. 2-8° C
C. 8-10° C
D. 8-15° C
E. 0° C
(pag. 118)
F2335027. Ce intelegeti prin expresia "la loc racoros":
A. 2-8° C
B. 15-25° C
C. 8-15° C
D. 8-10° C
E. 10-15° C
(pag. 118)
F2535029. Conditionarea medicamentelor are urmatoarele roluri, cu exceptia

rolului:
A. de informare,
B. functional,

C. de contaminare a formei farmaceutice,

D. de identificare,
E. de protectie.
(pag. 106/Popovici)
F2535030. Referitor la sticla, nu este adevarata afirmatia:
A. este o macromolecula anorganica,

B. este formata din silicati,
C. are structura semiorganizata,
D. este formata din tetraedri de SiO4,
E. poate contine atomi de sodiu.
(pag. 106/Popovici)
F2535035. Nu reprezinta un rol al recipientelor de condiþionare primarã, rolul:
A. de informare
B. de identificare
C. de protecþie
D. colorant
E. funcþional
(pag. 84/Popovici)
F2535036. Un recipient de condiþionare ideal prezinta urmatoarele avantaje, cu

exceptia:
A. rezistenþa mecanicã
adecvatã
B. rezistenþa pe un domeniu larg de temperaturã
C. rezistenþa la îmbãtrânire
D. impermeabilitate pentru gaze ºi lichide
E. sã reacþioneze fizic sau chimic cu produsul medicamentos
(pag. 84/Popovici)
F2635047. Condiþionarea unui medicament nu are rol:
A. de protecþie
B. funcþional
C. de identificare ºi informare
D. de promovare a marketingului medicamentului
E. în examinarea conþinutului
(pag. 106)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
F1235053. Care dintre proprietatile recipientelor din material plastic pot influ
enta
calitatea medicamentelor:
A. permeabilitate la gaze, vapori

B. adsorbtia
C. cedarea de aditivi
D. elasticitatea

E. inertia chimica
(pag. 115, [8])
F1235054. Ce mentioneaza farmacopeea, atunci cind preparatul farmaceutic are un

timp de conservare redus:
A. se prepara la nevoie
B. valabilitate 1 luna
C. valabilitate 6 luni
D. valabilitate 1 an
E. se prepara in cantitati mici
(pag. 38, [FR X])
F1235057. Pentru pastrarea calitatii medicamentului si evitarea degradarii

substantei medicamentoase farmacopeea recomanda urmatoarele tipuri de
recipiente:
A. cu eticheta cu inscriptie alba pe fond negru

B. cu eticheta cu inscriptie rosie pe fond alb
C. cu eticheta cu inscriptie neagra pe fond alb
D. recipiente bine inchise
E. recipiente inchise etans
(pag. 39, [FR X])
F1535062. Eticheta recipientului ºi ambalajului cuprinde:
A. data preparãrii
B. termenul de valabilitate
C. denumirea produsului
D. numele fabricii producãtoare
E. materialul din care este obþinut recipientul de condiþionare secundarã
F1535064. Flacoanele din sticlã
multidoze pot fi:
A. sticle medicinale incolore sau brune, cilindrice

B. fiole
C. sticle medicinale cu striuri cilindrice
D. oftadoze
E. sticle ovale cu striuri
(pag. 116, [8])
F1535066. Prin expresia "ferit de umiditate se înþelege pãstrarea medicamentului

în recipiente:
A. unidozã
B. închise etanº
C. bine închise în prezenþa unui deshidratant
D. multidoze
E. incolore
(pag. 118, [8])

F1535067. Recipientele cu sisteme de închidere speciale sunt:
A. cu bilã
B. fiole
C. capac cu ventil
D. capac cu duze metalice
E. spray-uri
(pag. 117, [8])
F1535068. Recipientele pentru condiþionarea comprimatelor ºi capsulelor pot fi din:
A. sticlã
B. hârtie
C. plastomeri
D. carton
E. metal
(pag. 116, [8])
F2135072. Tehnica blister de conditionare:
A. se utilizeaza frecvent pentru forme farmaceutice solide

B. se utilizeaza cu precadere pentru preparate lichide
C. consta in termoformarea unei folii rigide din material plastic
D. consta in sudare sub vid si la temperatura controlata a unei folii de alumini
u peste o
folie termoplastica deformata anterior
E. permite separarea individuala dozelor
(pag. (8) 110)
F2135073. Din categoria recipientelor cu mai multe doze in care unitatile dozate

sunt conditionate individual fac parte:
A. tipare -ambalaje pentru supozitoare

B. conditionari prin tehnica blister
C. conditionari bottlepack pentru erine si oftalmice
D. fiole de sticla
E. sasete
(pag. (8) 117)
F2135075. Indicatiile de pe eticheta recipientului se refera la:
A. numele intreprinderii producatoare

B. denumirea si formula produsului
C. procesul de obtinere
D. termenul de valabilitate
E. modul si calea de administrare
(pag. (8) 117)
F2135078. Dezavantajele sticlei se refera la:
A. volum mare
B. impermeabilitate absoluta
C. greutate mare

D. suprafata neteda
E. fragilitate
(pag. 115, [8])
F2135079. Recipientele inchise etans:
A. evita contaminarea preparatului cu produse solide, lichide, vapori

B. evita contaminarea preparatului cu gaze
C. evita contaminarea cu microorganisme
D. nu împiedica pierderea apei de cristalizare
E. nu împiedica evaporarea solventilor
(pag. 116, [8])
F2135080. Materialele plastice prezinta urmatoarele avantaje:
A. au volum redus
B. au rezistenta mica la temperatura
C. lasa sa treaca gazele si vaporii, dependent de natura lor
D. au greutate redusa
E. prezinta soliditate mecanica inalta
(pag. 115, [8])
F2135081. Precizati avantajele sticlei, ca material de condiþionare:
A. transparenta inalta
B. impermeabilitate
C. fragilitate
D. greutate mare
E. se poate modela bine la temperaturi inalte
(pag. 115, [8])
F2135082. Pentru confectionarea ambalajelor produselor farmaceutice se folosesc

urmatoarele metale:
A. aluminiu
B. staniu
C. titan
D. otel inoxidabil
E. zirconiu
(pag. 114, [8])
F2135084. Din grupa derivatilor celulozici folositi la conditionarea medicamente

lor
fac parte:
A. poliacetati
B. nitroceluloza
C. policarbonati
D. celuloza regenerata
E. polistiren
(pag. 112, [8])

F2135086. Conditionarea unui medicament îndeplineste urmatoarele roluri:
A. protejeaza forma farmaceutica contra factorilor externi de alterare

B. faciliteaza distribuirea medicamentului
C. serveste la identificarea preparatului
D. asigura sterilitatea tuturor formelor farmaceutice
E. reduce costul medicamentului
(pag. 106, [8])
F2235088. Care este rolul de protectie al unui ambalaj de medicament
A. contra socurilor in timpul transportului si manipularii

B. contra factorilor atmosferici care pot contribui la degradarea medicamentului

C. contra impuritatilor care rezulta prin descompunerea substantei active
D. protejare fata de microorganismele din mediu
E. protejare fata de impurificari fizice, mecanice
(pag. Popovici,106)
F2235089. Care sunt factorii de mediu fata de care se opune ambalajul unui
medicament
A. oxigen
B. umiditate
C. lumina
D. microorganisme
E. vibratii seismice
(pag. Popovici,106)
F2235090. Care este rolul etichetei unui ambalaj de conditionare a medicamentulu

i
A. element de securitate
B. identificarea medicamentului
C. indicatii de utilizare
D. seria de fabricatie
E. daca este cazul, valabilitate
(pag. Popovici,106)
F2235091. Care sunt tipurile de recipiente din sticla care sunt corespunzatoare
pentru conditionarea solutiilor injectabile apoase
A. borosilicica
B. calcica
C. sodo-calcica
D. sodo-calcica cu suprafata tratata
E. sodica
(pag. Popovici,109)
F2235092. In ce tip de recipiente din sticla se pot conditiona solutiile injecta

bile
apoase
A. tip I, borosilicica
B. tip II sodo-calcica cu suprafata tratata

C. tip III sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica medie

D. tip IV sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica joasa
E. in orice tip de sticla, dupa o prealabila spalare cu acid clorhidric diluat
(pag. Popovici,109)
F2235108. Sub ce forma se utilizeaza aluminiul la conditionarea medicamentelor
A. folii
B. tuburi
C. recipiente pentru aerosoli
D. capace
E. ace de injectie
(pag. Popovici,114)
F2235111. Ce prevederi are FRX cu privire la recipiente bine inchise
A. sa protejeze continutul de mediul extern

B. sa evite contaminarea cu produse solide sau lichide
C. sa asigure proprietatile prevazute la punctele de mai sus, in conditii obisnu
ite de
manipulare, transport, depozitare si eliberare la bolnav
D. sa nu permita deschiderea din partea copiilor
E. sa asigure securitatea continutului
(pag. Popovici,115)
F2235112. Ce referiri are FRX cu privire la recipientele inchise etans sau ermet
ic
A. sa protejeze continutul de mediul extern prin evitarea contaminarii cu produs

e solide,
lichide, vapori, gaze sau microorganisme
B. sa impiedice pierderea apei de cristalizare
C. sa impiedice evaporarea solventilor
D. sa asigure cele mentionate la punctele anterioare, in conditii corespunzatoar
e de
manipulare, transport, depozitare si eliberare la bolnav
E. sa asigure obiectivele mentionate la punctele anterioare prin fabricarea reci
pientelor
din sticla bruna
(pag. Popovici, 116)
F2235113. Ce sunt recipientele cu o singura doza
A. sunt destinate conditionarii medicamentului pentru o singura utilizare

B. continutul medicamentos nu poate fi scos fara distrugerea sistemului de inchi
dere
C. un exemplu, recipient unidoza pentru colir
D. alt exemplu, recipient unidoza pentru erine
E. alt exemplu, recipient unidoza din care se preleveaza portiuni succesive de
medicament
(pag. Popovici,116)
F2235114. Ce indicatii de conditionare exista pentru flacoanele de sticla multid

oze
A. solutii
B. siropuri
C. emulsii

D. suspensii
E. unguente
(pag. Popovici,116)
F2235115. Ce particularitati au flacoanele picatoare multidoze
A. confectionate din sticla

B. confectionate din plastomeri, monobloc sau flexibile
C. au dop picator
D. destinate administrarii de medicamente lichide pe mucoase:oftalmica, nazala,
auriculara
E. asigura sterilitatea continutului medicamentos lichid
(pag. Popovici,116)
F2235116. Ce caracteristici sunt legate de recipientele pentru comprimate

(efervescente) sau capsule (operculate)
A. fabricate din materiale diferite, in care se introduc un numar mare de doze u

nitare
B. capacul de inchidere se insurubeaza
C. capacul de inchidere poate fi construit cu rezistenta la deschidere de catre
copii
D. la unele medicamente in capac se plaseaza silicagel uscat pentru protectie co
ntra
umiditatii
E. se prepara prin sistemul automat de suflare-umplere-sigilare
(pag. Popovici,116)
F2235117. Ce particularitati au recipientele cu sisteme de inchidere speciale
A. cu bila, pentru linimente si antisudorifice

B. capac cu ventil, cu dozaj sau fara dozaj
C. duze metalice pentru aerosoli sub presiune
D. recipiente adaptate pentru insertie in cavitati (pentru aerosolizare de pulbe
ri)
E. se fabrica prin tehnica blister
(pag. Popovici,117)
F2235118. Ce particularitati au recipientele cu mai multe doze, conditionate

individual
A. se aplica la conditionarea formelor dozate solide, comprimate, capsule, supoz

itoare,
ovule
B. sunt fabricate din polimeri termoplastici care se deformeaza la cald cu ajuto
rul vidului,
formind alveole in care se plaseaza medicamentul in doz aunitara
C. se acopera prin sudare cu filme polimerice sau cu aluminiu, sau cu filme lami
nate
D. permit distribuirea usoara, evita erori la administrare, contaminarea prin ma
nipulare
E. niciunul din sistemele de conditionare nu evita influenta factorilor de mediu
asupra
medicamentului ambalat
(pag. Popovici,110,117)
F2235120. Care dintre enunturile de mai jos se mentioneaza pe eticheta

recipientului de conditionare

A. denumirea produsului

B. compozitia cantitativa
C. norma de calitate a componentilor
D. data prepararii
E. termenul de valabilitate
(pag. Popovici,117)
F2235121. Ce mentiuni sunt inscrise in prospectul medicamentului care se introdu

ce
in recipientul de conditionare secundar
A. date fizico-chimice si farmacologice

B. metod de determinare cantitativa a substantei active
C. indicatii, mod de administrare
D. contraindicatii, efecte secundare
E. date despre unitatea producatoare si regulile de buna practica de fabricatie
respectate
(pag. Popovici,117)
F2235122. Ce intelege FRX prin expresia "ferit de lumina"
A. administrarea medicamentului se face evitind lumina zilei

B. se evita lumina ultravioleta in timpul manipularii
C. recipientul de conditionare este fabricat din sticla bruna
D. recipientul de conditionare este fabricat din materiale care nu permit trecer
ea luminii
E. pastrarea recipientelor se face in dulapuri inchise
(pag. Popovici,118)
F2235123. Ce intelege FRX prin expresia "ferit de umiditate"
A. pastrarea medicamentelor in recipiente inchise etans

B. pastrarea medicamentelor in recipiente bine inchise si in prezenta unei subst
ante
deshidratante care nu vine in contact direct cu produsul
C. se va evita maniplarea la umiditate mai mica de 20 % umiditate relativa
D. se evita fabricarea in incaperi cu umiditate relativa mai mare de 20%
E. se evita umectarea produsului in vederea administrarii
(pag. Popovici,118)
F2235124. Ce recomanda FRX in cazul preparatelor cu timp de conservare redus
A. se vor prepara in conditii climatizate

B. se prepara la nevoie
C. se prepara in cantitati mici
D. se prevede o perioada de valabilitate de 6 luni
E. se da ermen de valabilitate o luna
(pag. Popovici,118)
F2235125. Cum se face depozitarea medicamentelor
A. in ordine alfabetica
B. dupa termenul de valabilitate
C. pe clase farmacologice
D. in functie de frecventa prescrierii
E. in functie de cantitatea disponibila

(pag. Popovici, 118)
F2235126. Ce produse sunt pastrate conform FRX in dulapuri speciale
A. cele prevazute in tabelul Separanda

B. cele prevazute in tabelul Venena
C. cele inflamabile
D. cele ce sunt precursori pentru fabricarea de droguri
E. cele care au doze maxime mai mici de 100 miligrame
(pag. Popovici,118)
F2335129. Conditionarea medicamentelor este operatia care confera:
A. biodisponibilitate maxima
B. un invelis de forma si de material variat
C. efectul terapeutic
D. aspectul definitiv
E. utilizarea usoara de catre bolnav
(pag. 105)
F2335130. Conditionarea unui medicament se compune din diferite elemente care

urmaresc urmatoarele roluri:
A. de protectie
B. de absorbtie
C. functional
D. de identificare si informare
E. de promovare a marketingului farmaceutic
(pag. 106)
F2335131. Conditionarea trebuie sa confere:
A. rezistenta fizica suficienta

B. impermeabilitate si etanseitate
C. eficacitate terapeutica
D. inocuitate absoluta
E. comoditate la utilizare
(pag. 106)
F2335132. Prin recipiente "bine inchise" se intelege ca acestea trebuie sa:
A. protejeze continutul de mediul extern

B. evite contaminarea cu produse solide sau lichide
C. evite accesul copiilor la continut
D. permita manipularea corespunzatoare
E. permita transportul
(pag. 115)
F2335133. Prin recipiente "inchise etans" se intelege ca acestea trebuie sa:
A. nu permita accesul copiilor la preparate

B. protejeze continutul de mediul extern

C. evite contaminarea cu produse solide, lichide, vapori, gaze

D. evite contaminarea cu microorganisme
E. impiedice pierderea apei de cristalizare sau evaporarea solventilor
(pag. 116)
F2335135. Recipientele de conditionare pot fi:
A. cu o singura doza
B. cu mai multe doze conditionate impreuna
C. cu mai multe doze conditionate individual
D. cu sisteme de inchidere speciala
E. permeabile la gaze si lichide
(pag. 117)
F2335136. Prin expresia "ferit de lumina" se intelege:
A. recipientele sa fie din sticla de culoare brun inchis

B. recipientele sa fie din materiale care nu permit trecerea luminii
C. recipientele sa fie bine inchise
D. recipientele sa fie inchise etans
E. recipientele sa fie pastrate in dulapuri inchise
(pag. 118)
F2335137. Medicamentele si substantele farmaceutice se depoziteaza:
A. pentru protectie fata de solicitari mecanice

B. la loc uscat
C. la o anumita temperatura
D. ferit de lumina
E. ferit de umiditate
(pag. 118)
F2335138. Recipientele nu trebuie:
A. sa cedeze din componentele lor

B. sa interactioneze fizic cu produsele conditionate
C. sa interactioneze chimic cu produsele conditionate
D. sa corespunda criteriilor de calitate prevazute in normativele in vigoare
E. sa fie bine inchise
(pag. 118)
F2335139. Ambalajul unui medicament asigura:
A. protejarea medicamentului
B. prezentarea medicamentului
C. identificarea medicamentului
D. efectul terapeutic
E. o biodisponibilitate crescuta
(pag. 117)
F2335140. Prin expresia "ferit de umiditate" se intelege:

A. pastrarea medicamentelor in recipiente inchise etans

B. pastrarea medicamentelor in recipiente bine inchise in prezenta unei substant
e
deshidratante
C. pastrarea medicamentelor la loc racoros
D. pastrarea medicamentelor in recipiente de sticla de culoare brun inchis
E. pastrarea medicamentelor la temperatura camerei
(pag. 118)
F2335142. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste

conditionarea formelor farmaceutice solide in blistere:
A. asigura separarea in doze unitare

B. asigura protectie fata de factorii de mediu
C. are rol estetic
D. permite identificarea produsului
E. se prelucreaza la rece
(pag. 117)
F2335144. Materialele utilizate pentru blistere sunt:
A. hartia
B. sticla
C. polivinilclorura
D. polipropilena
E. aluminiul
(pag. 117)
F2535149. Precizati metalele folosite pentru conditionarea primara a

medicamentelor
A. aluminul,
B. fierul,
C. staniul,
D. plumbul,
E. cuprul.
(pag. 114/Popovici)
F2535150. Hartia pergaminata:
A. se foloseste pentru imbunatatirea conditionarii,

B. se obtine prin tratarea hartiei cu aluminiu,
C. se obtine prin tratarea hartiei cu polietilena,
D. se obtine prin tratarea hartiei cu policlorura de vinil,
E. se obtine prin tratarea hartiei cu ceara.
(pag. 14/Popovici)
F2535151. Ambalajele obtinute din materiale plastice prezinta urmatoarele

dezavantaje:
A. greutate redusa,
B. volum redus,

C. rezistenta buna la substante chimice,

D. rezistenta mica la temperatura,
E. absorbtia substantelor medicamentoase si auxiliare.
(pag. 115/Popovici)
F2535152. Recipientele care contin o singura doza:
A. se folosesc pentru conditionarea preparatelor injectabile,

B. se folosesc pentru conditionarea colirelor,
C. se folosesc pentru conditionarea erinelor,
D. nu sunt fabricate decat din sticla,
E. nu se intalnesc decat in practica farmaceutica.
(pag. 116/Popovici)
F2535153. Eticheta recipientului si ambalajului trebuie sa specifice:
A. termenul de valabilitate,
B. culoarea solutiei,
C. data prepararii,
D. denumirea preparatului,
E. numele intreprinderii producatoare.
(pag. 117/Popovici)
F2535158. Prin "ferit de umiditate înþelegem pãstrarea medicamentului în

recipiente:
A. incolore,
B. multidoze,
C. unidozã,
D. închise etanº,
E. bine închise în prezenþa unui deshidratant.
(pag. 118/Popovici)
F2535159. Flacoanele din sticlã

multidoze pot fi:
A. fiole
B. oftadoze
C. sticle ovale cu striuri
D. sticle medicinale cu striuri cilindrice
E. sticle medicinale incolore sau brune, cilindrice
(pag. 116/8)
F2535160. Pentru condiþionarea comprimatelor ºi capsulelor se folosesc recipiente

din:
A. carton,
B. hârtie,
C. sticlã,
D. plastomeri,
E. metal.
(pag. 116/Popovici)

F2535161. Urmatoarele recipiente fac parte din categoria celor cu sisteme de

închidere speciale :
A. fiole,
B. capac cu duze metalice,
C. cu bilã,
D. capac cu ventil,
E. spray-uri.
(pag. 117/Popovici)
F2535162. Pe eticheta recipientului ºi ambalajului trebuie precizat:
A. termenul de valabilitate in cifre romane,

B. denumirea produsului in limba latina,
C. materialul din care este obþinut recipientul de condiþionare secundarã,
D. numele fabricii producãtoare,
E. data preparãrii.
(pag. 117/Popovici)
F2635173. Aluminiul utilizat sub formã

de folii la condiþionarea medicamentelor,
oferã
urmãtoarele avantaje:
A. rezistenþãla oxidare
B. masãredusã
C. etanºeitate la mirosuri ºi gaze
D. rezistenþãmecanicã
E. posibilitatea inscripþionãrii directe a foliei
(pag. 114)
F2635174. Recipientele din sticlã:
A. sunt inerte dar instabile

B. se corodeazãuºor
C. au un volum redus
D. se folosesc pentru condiþionarea tuturor formelor dozate
E. servesc ca material de comparaþie pentru testarea altor materiale
(pag. 115)
F2635175. Materialele utilizate pentru blistere sunt:
A. polivinilclorura
B. polivinilidenclorura
C. polipropilena
D. aluminiul
E. arama
(pag. 117)
F2635176. Recipientele rezistente la deschidere de cãtre copii prezintã

o închidere
specialã de tip:
A. clic-safe

B. clic-lock
C. clic-snap
D. snap-safe
E. snap-lock
(pag. 116)
TEMA NR. 36
ASIGURAREA CALITATII MEDICAMENTELOR
BIBLIOGRAFIE:
8. Tehnologie farmaceutica -Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa

XXX Tehnologie farmaceutica industriala  S.E. Leucuta, Ed. Dacia, Cluj Napoca,
2001.
F1536001. Asigurarea calitãþii unei specialitãþi farmaceutice cuprinde aspecte legate

de urmãtoarele activitãþi cu excepþia activitãþii de:
A. formulare
B. preparare
C. condiþionare
D. eliberarea medicamentelor cãtre bolnav
E. folosirii preparatelor peste termenul de valabilitate
(pag. 145)
F1536002. Calitatea medicamentelor realizate în oficinã

este asiguratã
de
respectarea unor standarde care se referã
la urmãtoarele aspecte cu excepþia:
A. promovãrii sãnãtãþii
B. aprovizionãrii cu medicamente
C. aprovizionãrii cu articole de uz medical
D. îndrumãrii pacienþilor spre automedicaþie
E. perfecþionãrii prescrierii ºi folosirii medicamentelor
(pag. 146)
F1536004. În þara noastrã

a intrat în vigoare ghidul "Reguli de bunã
practicã
farmaceuticã în anul:
A. 1980
B. 1960
C. 1995
D. 1970
E. 2000
(pag. 145)

F1536005. Inocuitatea unui produs medicamentos se referã

la:
A. conþinutul în substanþa activã

B. uniformitatea volumului
C. uniformitatea masei
D. prezenþa microorganismelor în preparat
E. lipsa relativã
a toxicitãþii locale ºi sistemice
(pag. 143)
F1636010. În cadrul conceptului de asigurare a calitatii, RBPF nu descriu mijloace

le
de aplicare specifica pentru:
A. personal
B. localuri si echipamente
C. productie
D. distributie
E. autoinspectie
(pag. 668, [7])
F1636011. În sistemul de asigurare a calitatii medicamentelor, conceptul RBPF:
A. se refera la Regulile de Buna Practica Farmaceutica

B. se refera la Regulile de Buna Practica de Fabricatie
C. este un concept neinclus în sistemul de Asigurare a Calitatii
D. este un concept inclus sistemului de Control al Calitatii
E. cuprinde reguli ce trebuie respectate numai de producatori interni
(pag. 666, [7])
F2136013. Pentru asigurarea calitatii medicamentelor preparate in farmacie sunt

necesare urmatoarele in afara de:
A. un local corespunzator
B. dotare adecvata pentru elaborarea si eliberarea medicamentelor
C. un control riguros al materiilor prime si medicamentelor obtinute in farmacie

D. un control riguros al tuturor medicamentelor existente in farmacie
E. respectarea conditiilor optime de pastrare a substantelor si produselor farma
ceutice
(pag. 146, [8])
F2136014. Asigurarea calitatii unui medicament are drept scop urmatoarele, in

afara de:
A. cresterea continua a calitatii produsului

B. garantarea regularitatii loturilor de produs
C. controlul riguros al omogenitatii loturilor in timpul fabricatiei
D. diminuarea variatiilor in raport cu prototipul propus
E. respectarea cerintelor stabilite in normele de calitate
(pag. 144, [8])
F2136015. Regulile de buna fabricatie stabilesc criterii privind urmatoarele, cu

exceptia:
A. organizarii spatiului de lucru


B. pregatirii profesionale a personalului

C. materialelor necesare productiei
D. controlului de calitate a materiei prime si a produsului finit
E. costului produsului finit
(pag. 145, [8])
F2136017. Recomandarile de buna practica farmaceutica se refera la urmatoarele,

in afara de:
A. perfectionarea prescrierii si folosirii medicamentelor

B. modalitatile de control necesare in timpul fabricatiei in serie
C. masurile necesare pentru realizarea de medicamente in farmacie
D. aprovizionarea cu medicamente si articole de uz medical
E. indrumarea pacientilor pentru auotingrijire
(pag. 151, [8])
F2236018. La ce se refera conceptul de Asigurare a calitatii medicamentelor in

farmacie, prin similitudine cu cel necesar in industria farmaceutica de conditio
nare
A. prepararea medicamentului in conformitate cu prevederile farmacopeei

B. determinarea cantitativa a substantei medicamentoase
C. determinarea impuritatilor substantei medicamentoase
D. masuri referitoare la regulile de buna practica de preparare si controlul cal
itatii
medicamentelor
E. identificarea substantei medicamentoase
(pag. Leucuta,666)
F2236019. Conceptul de Asigurare a calitatii medicamentului preparat in industri

a
de medicamente are ca obiectiv
A. conferirea fiecarei unitati medicamentoase din fiecare serie de fabricatie a

caracteristicilor de calitate stipulate in dosarul de punere pe piata
B. prelevarea probelor
C. controlul materiilor prime
D. controlul produsului finit
E. supravegherea conditiilor de mediu
(pag. Leucuta, 666)
F2236020. Care sunt Regulile de buna practica de fabricatie in oficina
A. recomandari de preparare a medicamentului dupa modelul regulilor de buna prac

tica
de fabricatie existente pentru industria de conditionare a medicamentelor
B. reguli de preparare descrise in carti
C. reguli de preparare descrise in farmacopei
D. reguli de conduita a personalului in timpul prepararii medicamentelor
E. reguli de preparare a solutiilor parenterale in oficina
(pag. Leucuta, 666)
F2236024. Ce organism elaboreaza in tara noastra Conceptul de asigurare a calita

tii
medicamentului si Regulile de Buna Practica de Fabricatie

A. Ministerul Muncii
B. Comitetul de experti care elaboreaza farmacopeea
C. Fabricile de medicamente
D. Facultatile de Farmacie
E. Agentia Nationala a Medicamentului
(pag. Leucuta, 666)
F2536030. Calitatea unui medicament este definita ca suma factorilor care

contribuie la obtinerea caracteristicilor de mai jos, cu exceptia:
A. puritatea formei farmaceutice,

B. inocuitatea formei farmaceutice,
C. instabilitatea formei farmaceutice,
D. eficacitatea formei farmaceutice,
E. stabilitatea formei farmaceutice.
(pag. 143/Popovici)
F2536035. Inocuitatea unui produs medicamentos se referã

la:
A. lipsa relativã
a toxicitãþii locale ºi sistemice,
B. prezenþa microorganismelor în preparat,
C. uniformitatea volumului,
D. conþinutul în substanþa activã,
E. uniformitatea masei.
(pag. 143)
F2536039. Calitatea medicamentelor realizate în oficinã

este asiguratã
de
respectarea unor standarde care se referã
la urmãtoarele aspecte cu excepþia:
A. perfecþionãrii prescrierii ºi folosirii medicamente

B. aprovizionãrii cu articole de uz medical
C. promovãrii sãnãtãþii
D. îndrumãrii pacienþilor spre automedicaþie
E. aprovizionãrii cu medicamente
(pag. 146)
F2536040. Asigurarea calitãþii unei specialitãþi farmaceutice cuprinde aspecte legate

de urmãtoarele activitãþi cu excepþia activitãþii de:
A. eliberarea medicamentelor cãtre bolnav

B. folosirii preparatelor peste termenul de valabilitate
C. preparare
D. formulare
E. condiþionare
(pag. 145)
F2636047. Condiþiile de calitate pentru medicamentele industriale fabricate numai

de cãtre un anumit producãtor ºi care nu figureazã
în farmacopee, sunt prevãzute
în:
A. fiºa tehnologicã
a producãtorului

B. STAS
C. norma internã
a produsului
D. nomenclatorul de medicamente
E. literatura de specialitate
(pag. 149)
F2636053. Fiºa tehnologicã

a producãtorului (fiºa de fabricaþie) se referã
la:
A. unele produse de import atunci când nu se indicã

farmacopeea sau o altã
normã
de
calitate
B. completarea unei norme interne
C. unele produse indigene
D. produse la care nu se indicão normã
de calitate diferitã
de farmacopee
E. toate produsele generice
(pag. 149)
F1336054. Calitatea produsului farmaceutic depinde de:
A. materii prime si recipiente de conditionare

B. comunicarea farmacist-pacient
C. aparatura, procedeele de preparare si control
D. personal
E. comunicarea farmacist-medic
(pag. 666)
F1436059. Controlul calitatii medicamentelor poate constitui unul din elementele

sistemului de Asigurare a Calitatii daca:
A. exista instalatii adecvate si personal calificat pentru prelevarea probelor

B. metodele de control sunt validate
C. o parte din procedurile cerute sunt inregistrate manual sau cu instrumente de

inregistrare
D. toate procedurile cerute sunt inregistrate manual sau cu instrumente de inreg
istrare
E. facultativ, se inregistreaza si se investigheaza modificarile produse
(pag. 667)
F1436061. Factorii care influenteaza calitatea produsului si care pot prezenta

variatii in procedeul de preparare a medicamentului sunt:
A. materiile prime si recipientele de ambalare

B. aparatura
C. personalul
D. numai materiile prime si recipientele de ambalare
E. procedeele (de preparare si control)
(pag. 667)


F1436062. Produsele finite sunt declarate corespunzatoare in urma controlului

calitatii daca:
A. respecta compozitia calitativa si cantitativa inscrisa in autorizatia de pune

re pe piata
B. facultativ, se pastreaza contraprobe in cantitate suficienta
C. sunt corect ambalate si etichetate
D. prezinta puritatea ceruta
E. metodele de control sunt validate
(pag. 667 -668)
F1436063. Regulile de baza de buna practica de fabricatie sunt:
A. procedeul de fabricatie sa fie clar definit si revizuit sistematic pentru a a

sigura
reproductibiliatea tuturor caracteristicilor produsului
B. invalidarea etapelor critice ale procedeului de fabricatie
C. personalul sa fie calificat si instruit corespunzator
D. utilizarea de materii prime, recipiente de ambalare si etichete corespunzatoa
re
E. depozitarea si transportul produselor pot fi facute in orice conditii
(pag. 667)
F1436064. Regulile de buna practica de fabricatie pentru produsele

medicamentoase:
A. garanteaza ca produsele sunt fabricate dupa standardele de calitate corespunz

atoare
utilizarii lor si cerute prin autorizatia de punere pe piata
B. garanteaza ca produsele sunt controlate dupa standardele de calitate corespun
zatoare
utilizarii lor si cerute in specificatia produsului
C. sunt prevederi obligatorii in farmacopee
D. se refera la tot ceea ce poate influenta calitatea unui produs medicamentos
E. cuprind si controlul calitatii medicamentului
(pag. 667)
F1536068. Asigurarea calitãþii medicamentului depinde ºi de:
A. prelevarea corectãa eºantioanelor

B. testele ºi procedeele analitice folosite
C. dozarea formei finite
D. pacientul care îl utilizeazã
E. solubilitatea substanþei medicamentoase
(pag. 147)
F1536073. Normele de calitate care trebuie respectate sunt:
A. Farmacopeea pentru produsele ºi substanþele oficinale

B. norma internã
pentru produsele fabricate de o anumitãunitate
C. STAS-ul pentru produsele fabricate industrial
D. Standardul de Stat
E. fiºa tehnologicã
a producãtorului pentru produsele din import cânmd se indicã
farmacopeea
(pag. 149)

F1536074. Pentru desfãºurarea unor activitãþi de calitate în farmacia publicã

sau de
spital sunt necesare:
A. un local corespunzãtor
B. o dotare adecvatã
pentru elaborarea ºi eliberarea medicamentelor
C. pãstrarea produselor ºi medicamentelor la cald
D. pãstrarea igienei ºi ordinii la locul de muncã
E. respectarea condiþiilor optime de pãstrare a substanþelor medicamentoase ºi produselo
r
farmaceutice
(pag. 146)
F1536075. Pentru preparatele farmaceutice se stabilesc conform FR X:
A. condiþiile de calitate
B. termenele de valabilitate
C. testele de toxicitate
D. dozele terapeutice maxime
E. gustul ºi mirosul
(pag. 149)
F1636078. Asigurarea Calitatii este un sistem care:
A. trebuie sa permita o gestionare a calitatii

B. se refera la tot ceea ce poate sa influenteze calitatea unui produs
C. reprezinta un ansamblu de masuri luate de producator
D. se refera numai la controlul calitatii unui produs
E. include conceptul RBPF si CC
(pag. 666, [7])
F1636079. Ce ghiduri stau la baza sistemului de Asigurare a Calitatii în industria

farmaceutica ?
A. ISO 14001 / 1997

B.GMP PH1 / 97
C. Directiva 91 / 356 / 1991 a Uniunii Europene
D. Hotarârea Consiliului Stiintific al Agentiei Nationale a Medicamentului nr. 17
/ 1999
E. Standardele de firma
(pag. 666, [7])
F2136086. Calitatea unui medicament trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute

de urmatoarele norme:
A. Memoratorul de medicamente
B. Ghidul farmacoterapeutic
C. Monografia din farmacopee
D. Specificatia tehnica a produsului
E. toate cele de mai sus
(pag. (8) 149)
F2136087. Obiectivele principale ale asigurarii calitatii constau in garantarea

faptului ca:

A. fiecare lot de produs corespunde specificatiilor

B. producatorul ia toate masurile pentru cresterea calitatii produsului
C. fiecare lot de produs este in concordanta cu scopul utilizarii sale
D. produsul prezinta o mai mare fiabilitate
E. calitatea, in productia de serie, produsului se modifica semnificativ in rapo
rt cu
prototipul propus
(pag. (8) 146)
F2136091. Principiile,, Bunei practici de fabricatie,, sunt aplicate:
A. tuturor procedeelor de fabricatie a unui medicament

B. realizarii seriei pilot a unui medicament
C. fabricatie de serie a unui medicament
D. activitatilor de distribuire,, en gros,,
E. medicamentelor obtinute in farmacia comunitara
(pag. (8) 145)
F2136094. Eficcitatea terapeutica a unui medicament:
A. reprezinta lipsa relativa a toxicitatii locale

B. reprezinta lipsa relativa a toxicitatii sistemice
C. este determinata de interactiunea substantei medicamentoase cu receptorii bio
logici
specifici
D. este evaluata prin triere farmacologica si clinica
E. este verificata prin determinarea biodisponibilitatii
(pag. (8) 143)
F2136095. Referitor la regulile de buna practica de fabricatie (GMP) sunt valabi

le
urmatoarele:
A. cuprind un ansamblu de recomandari care sa asigure calitatea medicamentului

B. permit un inalt nivel de calitate in conceperea, dezvoltarea si fabricarea
medicamentelor
C. sunt obligatorii si restrictive
D. sunt aplicate tuturor procedeelor de fabricatie farmaceutica in serie
E. stabilesc obligatiile farmacistului practician fata de pacient
(pag. 145, [8])
F2136096. Normele de calitate ale unui medicament se stabilesc pe baza cerintelo

r:
A. Farmacopeei
B. Normei Interne a produsului (Specificatiei Tehnice)
C. Fisei Tehnologice (fisei de fabricatie) a producatorului
D. STAS-ului
E. Nomenclatorului de Medicamente si Produse Biologice de uz uman
(pag. 149, [8])
F2136097. Standardele care asigura calitatea medicamentelor realizate sau eliber

ate
in farmacia publica sau de spital, au urmatoarele caracteristici:
A. sunt stabilite la nivel national


B. au la baza recomandarile Federatiei Internationale Farmaceutice

C. contin obligatiile privind dotarea corespunzatoare a farmaciei
D. permit un control riguros al materiilor prime si medicamentelor realizate in
farmacie
E. se aplica si la medicamentele destinate incercarilor clinice sau la cele din
depozitele
farmaceutice
(pag. 146, [8])
F2136098. Exigentele de calitate privind stabilitatea chimica a substantei

medicamentoase introdusa intr-o forma farmaceutica includ:
A. identitatea
B. continutul declarat in substanta medicamentoasa
C. incarcatura microbiana limitata
D. uniformitatea continutului pe unitatea de produs
E. lipsa toxicitatii locale sau sistemice
(pag. 143, [8])
F2136099. Controlul calitatii medicamentelor realizate industrial se efectueaza:

A. pe esantioane prelevate la intamplare din fiecare lot

B. pe esantioane alese special din fiecare lot de fabricatie
C. pe probe luate la intervale de timp determinate prin calcul statistic
D. pe probe luate doar la inceputul si sfarsitul procesului de fabricatie
E. exclusiv asupra produselor finite
(pag. 147, [8])
F2136100. Puritatea unui medicament desemneaza:
A. pastrarea caracteristicilor initiale pe toata perioada de valabilitate

B. limitele contaminarii microbiene
C. interactiunea substantei medicamentoase cu receptorii biologici specifici
D. limitele contaminarii chimice
E. limitele contaminarii mecanice
(pag. 143, [8])
F2136102. Regulile de buna practica de fabricatie:
A. se aplica tuturor procedeelor de fabricatie farmaceutica in serie

B. sunt restrictive si obligatorii
C. se revizuiesc periodic pentru a fi actualizate
D. sunt un element de asigurare a calitatii medicamentelor
E. reprezinta standarde stabilite la nivel national
(pag. 145, [8])
F2136103. Stabilitatea medicamentelor, unul din criteriile care definesc calitat

ea
acestora se refera la:
A. stabilitatea fizica a formei farmaceutice

B. identificarea si continutul in substanta medicamentoasa
C. uniformitatea continutului pe doza unitara
D. lipsa toxicitatii locale si sistemice

E. determinarea biodisponibilitatii
(pag. 143, [8])
F2136104. Calitatea unui medicament este definita ca suma factorilor care

contribuie la:
A. puritate
B. stabilitate
C. rentabilitate
D. eficacitate
E. inocuitate
(pag. 143, [8])
F2336117. Pentru medicamentele industriale neoficinale, conditiile de calitate s

unt
prevazute in:
A. norma interna
B. norma de calitate a produsului
C. Farmacopeea Romana- F.R.X.
D. Farmacopeea Europeana IV
E. Suplimentul 2000 al F.R.X.
(pag. 149)
F2336120. Recomandarile de buna practica farmaceutica pentru asigurarea calitati

i
medicamentelor impun:
A. local corespunzator
B. control riguros al materiilor prime
C. autorizatie de toxice
D. respectarea cionditiilor de pastrare a substantelor si produselor farmaceutic
e
E. autorizatie de precursori
(pag. 146)
F2336121. Calitatea produsului farmaceutic depinde de:
A. materii prime
B. comunicarea farmacist-medic
C. recipiente de conditionare
D. aparatura, procedee de preparare si control
E. personal
(pag. 146)
F2336126. Calitatea unui medicament contribuie la:
A. puritatea produsului
B. inocuitatea produsului
C. eficacitatea produsului
D. posologia produsului
E. stabilitatea produsului
(pag. 143)

F2336127. Prin puritate se intelege:
A. limitele contaminarii microbiologice

B. limitele contaminarii mecanice
C. modul de depozitare si pastrare
D. modul de conditionare
E. limitele contaminarii chimice
(pag. 143)
F2336128. Prin inocuitate se intelege:
A. lipsa relativa a toxicitatii locale

B. lipsa relativa a toxicitatii sistemice
C. calea de administrare
D. modul de conditionare
E. eficacitatea terapeutica
(pag. 143)
F2336129. Conceptul de "calitate a medicamentului" se refera la:
A. formulare
B. posologie
C. mecanism de actiune
D. controlul tuturor stadiilor de fabricatie
E. eliberarea medicamentului catre bolnav
(pag. 145)
F2336130. Asigurarea calitatii se realizeaza prin controlul riguros al:
A. materiilor prime
B. tuturor fazelor de fabricatie
C. cailor de administrare
D. caracteristicilor fiziologice ale pacientului
E. conditionarii
(pag. 145)
F2336131. Asigurarea calitatii medicamentului depinde de:
A. prelevarea corecta a probelor

B. procedeele analitice folosite
C. firma producatoare
D. calea de administrare
E. reactivii si substantele de referinta utilizate in procedeele analitice
(pag. 147)
F2536132. In Buna practica de fabricatie (BPF), controlul calitatii se refera la

:
A. acceptare materiilor prime,

B. refuzul materiilor prime,
C. acceptarea sau refuzul produselor intermediare sau finite,
D. estimarea stabilitatii produsului farmaceutic,
E. refuzul materiilor prime corespunzãtoare din punct de vedere al calitatii.

(pag. 147/Popovici)
F2536133. Nu reprezinta norma de calitate pentru produsele oficinale:
A. Farmacopeea,
B. Norma interna,
C. STAS-ul,
D. Standardul de Stat,
E. Fisa tehnologica a producatorului.
(pag. 149/Popovici)
F2536142. Pentru desfãºurarea unor activitãþi de calitate în farmacia publicã

sau de
spital sunt necesare:
A. pãstrarea produselor ºi medicamentelor la cald

B. respectarea condiþiilor optime de pãstrare a substanþelor medicamentoase ºi produselo
r
farmaceutice
C. pãstrarea igienei ºi ordinii la locul de muncã
D. un local corespunzãtor
E. o dotare adecvatã
pentru elaborarea ºi eliberarea medicamentelor
(pag. 146)
F2536144. Pentru preparatele farmaceutice se stabilesc conform FR X:
A. testele de toxicitate
B. termenele de valabilitate
C. gustul ºi mirosul
D. dozele terapeutice maxime
E. condiþiile de calitate
(pag. 149)
F2536145. Normele de calitate care trebuie respectate sunt:
A. Standardul de Stat
B. STAS-ul pentru produsele fabricate industrial
C. norma internã
pentru produsele fabricate de o anumitãunitate
D. fiºa tehnologicã
a producãtorului pentru produsele din import cânmd se indicã
farmacopeea
E. Farmacopeea pentru produsele ºi substanþele oficinale
(pag. 149)
F2536148. Abrevierea GMP:
A. este intalnita in SUA,

B. este intalnita numai in Franta
C. provine de la Good Mahufacturing Practices
D. nu se regaseste in Tehnologia farmaceutica
E. provine de la Good Mahufacturing Percentages
(pag. 145/Popovici)
F2636160. Ediþia în vigoare a Farmacopeei Române stabileºte pentru medicamente:

A. procedeele de analizã
B. condiþiile de calitate
C. procedeele de fabricaþie
D. testele de toxicitate
E. dozele maxime terapeutice
(pag. 149)
F2636161. Prevederile farmacopeei sunt obligatorii pentru:
A. producãtori de medicamente
B. distribuitori de medicamente
C. unitãþi care controleazã
medicamente
D. depozite de medicamente
E. transportatori de medicamente
(pag. 149)
F2636162. Pentru desfãºurarea unor activitãþi de calitate în farmacie, sunt necesare:
A. un local corespunzãtor
B. respectarea programului de funcþionare
C. un control riguros al materiilor prime ºi al medicamentelor obþinute în farmacie
D. asigurarea unei pregãtiri continue a întregului personal
E. pãstrarea ordinii ºi igienei
(pag. 146)
F2636163. Elementele care genereazã

calitatea medicamentelor grupate sub
denumirea de "4 M" sunt:
A. proceduri experimentale
B. personalul
C. materiale
D. maºini (echipament, instalaþii, utilaje)
E. metode (procedee de fabricare)
(pag. 98)
TEMA NR. 37
PREPARATE LICHIDE PENTRU UZ ORAL
BIBLIOGRAFIE:

si,
2001
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

F1237003. Conservanti antimicrobieni recomandati de farmacopee la prepararea

siropurilor care au o concentratie in zahar mai mica decit aceea prevazuta la si
ropul
simplu:
A. borat fenilmercuric
B. cloretona
C. acid sorbic
D. amestec de p-hidroxibenzoat de metil si p-hidroxibenzoat de propil
E. alcool benzilic
(pag. 849, [FR X])
F1237004. In care din situatiile de mai jos se poate asigura conservarea siropur
ilor
conform FR X
A. se adauga zahar pina la egalizarea concentratiei cu cea a zaharului din sirop

ul simplu
B. folosind ciclamat de sodiu
C. se foloseste un amestec de ciclamat de sodiu si zaharina
D. se adauga un conservant bactericid si fungicid
E. se adauga un amestec recomandat de phidroxibenzoat de metil si phidroxibenzoat
de
propil
(pag. 845, [FR X])
F1237006. Prin ce procedeu se poate realiza asigurarea claritatii solutiilor con

form
prevederilor Farmacopeei Romane:
A. folosirea unor vehicule limpezi

B. folosirea unor substante medicamentoase fara impuritati mecanice
C. centrifugare
D. filtrare
E. folosirea carbunelui adsorbant
(pag. 849, [FR X])
F1337009. Siropul de codeina are urmatoarea concentratie:
A. 2%
B. 0,2%
C. 0,02%
D. 0,1%
E. 0,5%
(pag. 846)
F1437011. La prepararea siropurilor cu o concentratie in zahar inferioara siropu

lui
simplu, FR.X indica utilizarea urmatorilor conservanti:
A. nipagin 1 
B. nipasol 1 
C. amestec nipagin : nipasol 9 : 1, 1,5 
D. amestec nipagin : nipasol 1 : 9, 1,5 
E. amestec nipagin : nipasol 1 : 1, 1,5 %

(pag. 845, [9])
F1537012. Concentraþia oficinalã

a siropului simplu este:
A. 54%
B. 74%
C. 65%
D. 35%
E. 64%
(pag. 848, [10])
F1537013. FR X nu prevede urmãtoarele soluþii:
A. soluþia Burow
B. soluþia de clorurãde calciu 50%
C. soluþia alcoolicã
de iod
D. soluþia diluatãde peroxid de hidrogen
E. soluþia efervescentã
(pag. 864, [10])
F1537015. La prepararea soluþiilor nu se folosesc:
A. solubilizanþi
B. agenþi pentru ajustarea pH-ului
C. conservanþi antimicrobieni potriviþi
D. agenþi pentru corectarea gustului
E. agenþi de emulsionare
(pag. 849, [10])
F1637021. Prepararea siropului simplu în farmacie, se face prin dizolvarea

zaharului:
A. la cald
B. la rece, prin percolare
C. la rece, prin agitare
D. per descensum
E. în zaharolizoare
(pag. 439, [7])
F2137025. Urmatoarele siropuri sunt prevazute in FR X, cu exceptia:
A. siropului de balsam de Tolu

B. siropului de beladona
C. siropului de codeina
D. siropului de portocale
E. siropului simplu
(pag. 845 -849, [FR X])
F2137027. Pentru solutia de citrat de magneziu sunt valabile urmatoarele, cu

exceptia:
A. este o solutie oficinala


B. are pH alcalin
C. are pH-ul 3,5  5,5
D. se prepara la nevoie
E. are actiune purgativa
(pag. 867 -868, [FR X])
F2137028. Solutia efervescenta mai este cunoscuta si sub denumirea de:
A. limonada gazoasa
B. limonada Roge
C. solutie Burow
D. solutie Castelani
E. solutie Sabouraud
(pag. 859 -860, [FR X])
F2237032. Cum se poate asigura claritatea solutiilor , conform prevederilor

Farmacopeei Romane
A. folosirea unor vehicule limpezi

B. folosirea unor substante medicamentoase fara impuritati mecanice
C. folosirea unor substante medicamentoase fara impuritati mecanice
D. filtrare
E. folosirea carbunelui adsorbant
(pag. 282)
F2237033. Cum se poate asigura conservarea siropurilor conform FR X
A. se adauga zahar pina la egalizarea concentratiei cu cea a zaharului din sirop

ul simplu
B. folosind ciclamat de sodiu
C. se foloseste un amestec de ciclamat de sodiu si zaharina
D. se adauga un conservant bactericid si fungicid
E. se adauga un amestec recomandat de phidroxibenzoat de metil si phidroxibenzoat
de
propil
(pag. 272)
F2237034. Care sunt conservantii antimicrobieni recomandati de farmacopee la

prepararea siropurilor care au o concentratie in zahar mai mica decit aceea
prevazuta la siropul simplu
A. borat fenilmercuric
B. cloretona
C. acid sorbic
D. amestec de p-hidroxibenzoat de metil si p-hidroxibenzoat de propil
E. alcool benzilic
(pag. 272)
F2237036. Ce agenti antioxidanti se folosesc la solutii apoase cu substante

medicamentoase usor oxidabile
A. tocoferol
B. sulfit de sodiu

C. acid nordihidroguaiaretic
D. butilhidroxianisol
E. butilhidroxitoluen
(pag. 267)
F2237043. Ce coloranti se folosesc in preparatele farmaceutice lichide
A. nitrit de sodiu
B. sulfit de sodiu
C. galat de propil
D. glutamat de sodiu
E. eritrozina
(pag. 271)
F2237044. Ce conservanti se folosesc in preparatele farmaceutice uleioase
A. tocoferoli
B. formiat de sodiu
C. acid propionic
D. hidroxichinoleina
E. benzoat de sodiu
(pag. 273)
F2237045. Care sunt dezavantajele prepararii siropurilor la cald
A. timpul de dizolvare este rapid

B. contaminarea cu microorganisme este redusa
C. preparatul este clar
D. hidroliza zaharului este mare
E. poate avea loc fermentarea
(pag. 290)
F2337047. Limonadele sunt:
A. solutii apoase ce se administreaza intern

B. solutii hidroalcoolice
C. solutii ce contin sirop 10%
D. solutii apoase ce se administreaza rectal
E. solutii apoase ce se administreaza parenteral
(pag. 859, 867)
F2337048. Siropul de codeina are urmatoarea concentratie:
A. 2%
B. 0,2%
C. 0,02%
D. 0,1%
E. 0,5%
(pag. 846)
F2337049. Solutia de clorhidrat de bromhexin are urmatoarea concentratie:

A. 0,1%
B. 1%
C. 0,2%
D. 0,5%
E. 2%
(pag. 852)
F2537052. Functie de natura solventului, solutiile se clasifica in:
A. solutii simple,
B. solutii unidoza,
C. solutii uleioase,
D. solutii multidoza,
E. solutii compuse.
(pag. 222/Popovici)
F2537056. Solventii utilizati la prepararea solutiilor in farmacie sau industrie

trebuie sa fie:
A. toxici,
B. impuri din punct de vedere chimic,
C. iritanti,
D. activi farmacologic,
E. greu de procurat.
(pag. 249/Popovici)
F2537059. FR X nu prevede in compozitia Siropului de Balsam de Tolu:
A. acid citric,
B. zahãr,
C. apãdistilatã,
D. carbonat bazic de magneziu,
E. tincturãde Balsam de Tolu.
(pag. 845/FR X)
F2537060. FR X prevede urmãtoarele soluþii, cu exceptia:
A. soluþia diluatãde peroxid de hidrogen,

B. soluþia de clorurãde calciu 50%,
C. soluþia efervescentã,
D. soluþia Burow,
E. soluþia alcoolicã
de iod.
(pag. 864/FR X)
F2537062. Care din urmatoarele substante auxiliare nu se folosesc la prepararea

soluþiilor:
A. agenþi de emulsionare
B. conservanþi antimicrobieni potriviþi
C. solubilizanþi
D. agenþi pentru ajustarea pH-ului

E. agenþi pentru corectarea gustului

(pag. 849/FR X)
F2637074. Metoda preparãrii siropului la rece prin agitare se preteazã

pentru
cantitãþi pânã
la:
A. 1000 g sirop
B. 5000 g sirop
C. 2000 g sirop
D. 10000 g sirop
E. 50000 g sirop
(pag. 292)
F1237075. Care din categoriile urmatoare de substante auxiliare recomandate de

FR X se pot folosi la prepararea solutiilor
A. agenti pentru corectarea gustului

B. solubilizanti
C. agenti pentru cresterea visozitatii
D. agenti pentru ajustarea pH-ului
E. conservanti antimicrobieni potriviti
(pag. 849, [FR X])
F1237076. Care din substantele enumerate sunt edulcoranti pentru solutii de uz o

ral
A. zahar
B. ciclamat de sodiu
C. zaharina sodica
D. aspartam
E. vanilina
(pag. 268, [8])
F1237077. Care sunt metodele de preparare a apei folosita la prepararea solutiil

or
A. distilare
B. demineralizare
C. osmoza inversa
D. ultrafiltrare
E. adsorbtie
(pag. 249, [8])
F1337082. Care din urmatoarele solutii sunt oficinale:
A. Solutia de clorura de calciu

B. Solutia de acetat de amoniu
C. Solutia de clorhidrat de bromhexin
D. Solutia de clorura de amoniu anisata
E. Solutia de trinitrat de gliceril

(pag. 852-863)
F1337083. Conservarea siropurilor se realizeaza prin:
A. sterilizare la autoclav
B. adaos de nipagin 0,1%
C. folosirea solutiei conservante in locul apei distilate
D. mentinerea la temperatura de 8-15 °C
E. adaosul de nipagin-nipasol (9:1) in concentratie 0,15%
(pag. 845)
F1337084. F.R.X. oficializeaza urmatoarele siropuri:
A. Siropul simplu
B. Siropul de portocale
C. Siropul de Balsam de Tolu
D. Siropul de codeina
E. Siropul de matraguna
(pag. 845-849)
F1337085. F.R.X. oficializeaza urmatoarele limonade:
A. Limonada gazoasa
B. Limonada citrica
C. Limonada lactica
D. Limonada fosforica
E. Limonada de citrat de magneziu
(pag. 859 si 867)
F1337086. Limonadele sunt:
A. solutii apoase ce se administreaza intern

B. solutii hidroalcoolice
C. solutii ce contin sirop 10%
D. solutii apoase ce se administreaza rectal
E. solutii apoase ce se administreaza parenteral
(pag. 859,867)
F1337087. Preparatele lichide pentru uz oral trebuie sa contina:
A. antioxidanti
B. edulcoranti
C. aromatizanti
D. conservanti antimicrobieni
E. agenti de crestere a viscozitatii
(pag. 849)
F1337090. Solutia efervescenta contine:
A. carbonat de sodiu
B. acid tartric
C. bicarbonat de sodiu

D. acid citric
E. acid clorhidric
(pag. 859)
F1437091. Agentii edulcoranti sintetici folositi la prepararea solutiilor de uz

oral
sunt:
A. zaharina
B. zaharul
C. ciclamatul de sodiu
D. aspartamul
E. sorbitolul
(pag. 424, [7])
F1437094. Conform FR.X, siropurile care contin zahar in concentratie de 64% sunt
:
A. siropul de balsam de Tolu

B. siropul de matraguna
C. siropul de codeina 0,2%
D. siropul simplu
E. siropul de coji de portocale
(pag. 845, 848, [9])
F1537097. Avantajele folosirii solvenþilor anhidri sunt:
A. sunt buni solvenþi pentru un numãr mare de substanþe insolubile în apã

B. conferãinstabilitate fizico-chimicã
preparatelor industriale
C. soluþiile obþinute nu necesitã
adãugarea de conservanþi antimicrobieni
D. permit dezvoltarea microorganismelor
E. sunt uºor suportaþi de piele sau de mucoase
(pag. 263, [8])
F1537098. Controlul calitãþii soluþiilor prevede, conform FR X:
A. dozarea conþinutului de substanþã

activã
B. determinarea volumului recipientului
C. masa totalã
pe recipient
D. uniformitatea conþinutului în substanþa activã
E. pH-ul
(pag. 849, [10])
F1537102. În FR X sunt prezente urmãtoarele monografii:
A. apa potabilã
B. apa distilatã
C. apa purificatã
D. apa pentru diluarea soluþiilor concentrate
E. apa distilatã
pentru preparate injectabile.
(pag. 251, [8])
F1537103. Referitor la macrogoli sunt valabile urmãtoarele afirmaþii:


A. cei cu masa molecularã

400-600 sunt lichizi
B. cei cu masa molecularã
1 500-10 000 sunt solizi
C. starea de agregare nu depinde de masa molecularã
D. se mai numesc polietilen glicoli
E. starea de agregare depinde de gradul de polimerizare
(pag. 264, [8])
F1537104. Rolul glicerolului în preparate farmaceutice este:
A. edulcorant
B. conservant antimicrobian
C. umectant
D. emulgator
E. emulgator colorant
(pag. 264, [8])
F1537105. Uleiurile oficializate de FR X ºi folosite ca solvenþi sunt:
A. uleiul de soia
B. uleiul de floarea-soarelui
C. uleiul de parafinã
D. uleiul de ricin
E. uleiul de in
(pag. 266, [8])
F1637106. Apele aromatice preparate în farmacie:
A. sunt solutii apoase de uleiuri volatile

B. sunt solutii hidroalcoolice de ueiuri volatile
C. se utilizeaza intern
D. se obtin prin antrenare cu vapori de apa
E. se pastreaza la 25 °C
(pag. 440, [7])
F1637110. Limonadele:
A. se conserva ferit de lumina

B. se conserva la loc racoros
C. se conserva în recipiente bine închise
E. sunt solutii hidroalcoolice
(pag. 850, 860, [9])
F1637112. Siropurile oficinale în FR X sunt:
A. Sirupus aurantiorum
B. Sirupus Belladonnae
C. Sirupus codeini 0,2 %
D. Sirupus citri
E. Sirupus Balsami Tolutani
(pag. 846, [9])

F1637113. Siropurile se conserva:
A. în recipiente de cel mult 250 ml

B. la loc racoros
C. ferit de lumina
D. cu conservanti antimicrobieni, la cele mai diluate
E. în recipiente închise etans
(pag. 845, [9])
F2137125. FR X descrie urmatoarele tipuri de recipiente:
A. recipiente bine inchise

B. recipiente inchise etans
C. recipiente cu o singura doza
D. recipiente cu mai multe doze
E. recipiente fotoprotectoare
(pag. (10) 36)
F2137127. Conform FR X, la prepararea solutiilor se respecta urmatoarele reguli:

A. ordinea si modul de dizolvare se efectueaza in functie de natura si proprieta

tile
substantelor active
B. substantele volatile se adauga la sfarsit
C. completarea se face la volumul specificat (m/V)
D. solutia finala se filtreaza cand este cazul
E. cand se prepara solutii cu substantele puternic active sau toxice se vor folo
si
intotdeauna solutii titrate 0,1% sau 1 
(pag. 849, [FR X])
F2137128. Conform FR X, la prepararea solutiilor se folosesc ca solventi:
A. apa distilata
B. apa demineralizata
C. alcool
D. glicerol
E. uleiuri vegetale
(pag. 849, [FR X])
F2137129. Conform FR X, la prepararea siropurilor se pot folosi ca adjuvanti:
A. agenti pentru corectarea gustului si mirosului

B. emulgatori
C. agenti pentru cresterea vascozitatii
D. agenti de floculare
(pag. 849, [FR X])
F2137130. Solutia efervescenta:
A. contine hidrogencarbonat de sodiu ºi acid citric

B. contine hidrogencarbonat de sodiu si acid tartric

C. se prepara in doua recipiente

D. se prepara in acelasi recipient
E. se prepara la nevoie
(pag. 859 -860, [FR X])
F2137131. Solventii utilizati la prepararea solutiilor trebuie:
A. sa aiba o mare capacitate de dizolvare

B. sa nu prezinte inocuitate
C. sa fie stabili si sa asigure o buna stabilitate solutiei
D. sa fie anhidri
E. sa fie econimici, usor de procurat, transportat si depozitat
(pag. 248, [8])
F2137133. Glicerolul in solutii orale:
A. se foloseste asociat cu apa, polioli, sirop simplu

B. este edulcorant
C. este umectant si emolient al tegumentului
D. este antiflogistic in aplicatii topice
E. nu are actiune farmacologica proprie
(pag. 246, [8])
F2137134. Acizii organici folositi in formularea limonadelor sunt:
A. acid acetic
B. acid tartric
C. acid citric
D. acid formic
E. acid ascorbic
(pag. 299, [8])
F2137135. Limonadele:
A. sunt solutii edulcorate si aromatizate, destinate administrarii interne

B. au solvent hidroalcoolic
C. pot fi gazoase sau negazoase
E. se pastreaza timp scurt (1-2 zile), la rece
(pag. 229, [8])
F2237141. Ce categorii de substante auxiliare se pot folosi la prepararea soluti

ilor
A. agenti pentru corectarea gustului

B. solubilizanti
C. agenti pentru cresterea absorbtiei substantelor medicamentoase
D. agenti pentru ajustarea pHului
(pag. 267)

F2237142. Care dintre preparatele de mai jos sunt destinate pentru aplicare buco
faringiana
A. siropuri
B. colutorii
C. erine
D. cataplasme
E. gargarisme
(pag. 340)
F2237145. Ce obiective se urmaresc la formularea solutiilor de uz intern
A. solubilitatea dorita
B. stabilitatea substantei medicamentoase
C. caracteristicile organoleptice pentru o buna acceptare a medicamentului
D. inocuitate, toleranta, eficienta
E. cost redus
(pag. 225)
F2237150. Ce proprietati subiective se asigura solutiilor de uz intern
A. aspect
B. gust
C. miros
D. culoare
E. continut medicamentos
(pag. 239)
F2237151. Ce factori cresc viteza de filtrare la clarificarea solutiilor
A. cresterea suprafetei filtrului

B. diferenta de presiune
C. cresterea viscozitatii
D. cresterea rezistentei sedimentului si filtrului
E. scaderea diferentei de presiune pe cele doua fete ale materialului filtrant
(pag. 241)
F2237153. Care sunt tipurile de apa incluse in monografiile FRX
A. apa potabila
B. apa distilata
C. apa purificata
D. apa pentru diluarea solutiilor concentrate pentru hemodializa
E. apa distilata pentru preparate injectabile
(pag. 251)
F2237158. Care este modul de stocare al apei distilate pentru a evita multiplica
rea
microorganismelor
A. stocare la rece, citeva zile

B. stocare la 65-80°C
C. stocare la temperatura camerei

D. stocare in prezenta de permanganat de potsiu

E. stocare in prezenta de borat fenilmercuric
(pag. 262)
F2237159. Ce control de calitate se efectueaza asupra apei distilate
A. conductivitate
B. temperatura
C. puritatea fizica, chimica si microbiologica
D. endotoxinele bacteriene
E. validarea sistemului de producere a apei
(pag. 262)
F2237160. Care dintre solventii enumerati sunt neaposi dar miscibili cu apa
A. uleiul de floarea soarelui

B. glicerolul
C. propilenglicolul
D. uleiul de avocado
E. miristatul de izopropil
(pag. 266)
F2237164. Ce prevederi are FRX cu privire la controlul calitatii solutiilor

medicamentoase
A. verificarea potentiometrica a pH-ului

B. masa totala pe recipient
C. dozarea continutului in substanta activa
D. controlul viscozitatii
E. verificarea gustului si mirosului
(pag. 287)
F2237165. Ce avantaje au siropurile
A. ocupa volume mari

B. stabilitate redusa a substantelor medicamentoase
C. au caracteristici organoleptice care usureaza acceptarea din partea unor grup
e de
pacienti
D. concentratia mare in zahar contribuie la conservare
E. biodisponibilitatea este micsorata
(pag. 289)
F2237166. Ce obiective exista la formularea siropurilor
A. asigurarea caracteristicilor subiective, organoleptice

B. realizarea solubilitatii substantelor medicamentoase
C. asigurarea stabilitatii
D. asigurarea invertirii zaharozei
E. pastrarea siropului pe un exces de zaharoza pentru a-i mentine concentratia c
onstanta
in solutie
(pag. 290)

F2237168. Care este utilizarea apelor aromatice
A. medicamente
B. la fabricarea uleiurilor volatile
C. ca vehicule la aromatizarea solutiilor
D. in preparate de uz extern
E. preparate pentru activarea factorilor naturali de aparare a organismului
(pag. 303)
F2337170. Prepararea siropurilor se efectueaza prin:
A. incalzire la 50° C
B. la temperatura camerei
C. aducerea componentelor la temperatura de fierbere
D. incalzire la 70-80° C
E. amestecarea siropului simplu cu solutii extractive
(pag. 291)
F2337171. Solutia efervescenta contine:
A. carbonat de sodiu
B. acid tartric
D. acid citric
E. acid clorhidric
(pag. 859)
F2337172. Conservarea siropurilor se realizeaza prin:
B. adaos de nipagin 0,1%
C. folosirea solutiei conservante in locul apei distilate
D. mentinerea la temperatura 8-15° C
E. adaos de nipagin/nipasol 9:1 in concentratie 0,15%
(pag. 845)
F2337173. Preparatele lichide pentru uz oral trebuie sa contina:
A. antioxidanti
B. edulcoranti
C. aromatizanti
D. conservanti antimicrobieni
E. agenti de crestere a viscozitatii
(pag. 844,)
F2337175. Care din urmatoarele solutii sunt oficinale:
A. solutia de clorura de calciu

B. solutia de acetat de amoniu
C. solutia de clorhidrat de bromhexin
D. solutia de clorura de amoniu anisata

E. solutia de trinitrat de gliceril

(pag. 852, 853, 862)
F2337176. F.R.X. oficializeaza urmatoarele limonade:
A. limonada gazoasa
B. limonada citrica
C. limonada lactica
D. limonada fosforica
E. limonada de citrat de magneziu
(pag. 859, 867)
F2337178. Procentul de zaharoza al zaharului folosit la prepararea siropurilor e

ste:
A. 98%
B. 85%
C. 99%
D. 99,5%
E. 75%
(pag. 290)
F2337179. Clarificarea siropurilor se realizeaza cu:
A. carbune activ
B. pasta de hartie de filtru
C. nu este necesara
D. talc
E. albumina
(pag. 296)
F2337180. Vehiculele folosite la prepararea apelor aromatice sunt:
A. apa distilata
B. solutie de nipaesteri 0,1%
C. alcool
D. alcool de 50° C
E. solutia conservanta la 35-40° C
(pag. 304)
F2537181. Glicerolul:
A. este 1,1,1-trihidroxipropran,
B. la temperaturi mai mari de 60 grade Celsius formeaza acroleina,
C. in aer umed absoarbe apa,
D. se utilizeaza ca edulcorant,
E. se foloseste ca umectant.
(pag. 263/Popovici)
F2537182. Nu se folosesc ca promotori de absorbtie pentru om:
A. DMSO,
B. DMF,

C. DMA,
D. alcoolul metilic,
E. benzenul.
(pag. 267/Popovici)
F2537183. La prepararea solutiilor, sorbitolul:
A. se foloseste ca agent colorant,

B. se foloseste ca agent edulcorant,
C. este indicat pentru diabetici,
D. este contraindicat la diabetici,
E. se foloseste ca solutie 70%.
(pag. 269/Popovici)
F2537187. Hidroliza zaharozei se produce sub sctiunea enzimelor:
A. glucozidaza,
B. lactatdehidrogenaza,
C. digipurpidaza,
D. invertaza,
E. amilaza.
(pag. 290/Popovici)
F2537188. Prepararea siropurilor la rece se face prin:
A. dizolvarea zaharului "per descensum",

B. dizolvarea zaharului prin macerare,
C. dizolvarea zaharului prin percolare,
D. dizolvarea zaharului prin infuzare,
E. dizolvarea zaharului prin agitare mecanica.
(pag. 291/Popovici)
F2537189. La prepararea limonadelor se utilizeaza:
A. acid boric,
B. acid citric,
C. sirop simplu,
D. apa distilata,
E. DMSO.
(pag. 299/Popovici)
F2537193. FR X nu prevede urmãtoarele monografii:
A. apa pentru diluarea soluþiilor concentrate

B. apa purificatã
C. apa potabilã
D. apa pentru diluarea soluþiilor concentrate
E. apa distilatã
(pag. 251/Popovici)
F2537194. Nu reprezinta un avantaj al folosirii solvenþilor anhidri:

A. sunt uºor suportaþi de piele sau de mucoase

B. soluþiile obþinute nu necesitã
C. soluþiile obþinute nu necesitã
D. permit dezvoltarea microorganismelor
E. conferãinstabilitate fizico-chimicã
preparatelor industriale
(pag. 263/Popovici)
F2537196. Sunt valabile urmãtoarele afirmaþii referitoare la macrogoli:
A. starea de agregare depinde de gradul de polimerizare

B. starea de agregare nu depinde de masa molecularã
C. cei cu masa molecularã
1 500-10 000 sunt solizi
D. cei cu masa molecularã
400-600 sunt lichizi
E. se mai numesc polietilen glicoli
(pag. 264/Popovici)
F2537197. Sunt oficializate de FR X ºi folosite ca solvenþi:
A. uleiul de ricin
B. uleiul de floarea-soarelui
C. uleiul de parafinã
D. uleiul de soia
E. uleiul de in
(pag. 266/Popovici)
F2537198. FR X prevede pentru controlul calitãþii soluþiilor:
A. determinarea volumului recipientului

B. dozarea conþinutului de substanþã
activã
C. masa totalã
pe recipient
D. pH-ul
E. uniformitatea conþinutului în substanþa activã
(pag. 849/FR X)
F2637212. Siropurile se conservã:
A. în recipiente de cel mult 250 ml

B. la 8-15 °C
C. ferit de luminã
D. cu conservanþi antimicrobieni, la cele mai diluate
E. în recipiente închise etanº
(pag. 845)

TEMA NR. 38
PREPARATE PARENTERALE
BIBLIOGRAFIE:

si,
2001
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993
F1238001. Adaugarea de conservanti antimicrobieni la preparatele injectabile est

e
permisa de farmacopee in una din urmatoarele situatii:
A. cind exista riscul contaminarii microbiene

B. cind solutiile apoase nu se pot steriliza in recipientul final
C. cind sterilizarea prin autoclavare nu este sigura
D. cind solutiile apoase se prepara pe cale aseptica
E. cind medicamentul se administreaza in vecinatatea unui tesut nervos
(pag. 1071, [FR X])
F1238002. Care dintre urmatoarele enunturi, reprezinta o prevedere a FRX cu

privire la mijloace de verificare a eficientei sterilizarii
A. termocupluri
B. indicatori care isi modifica culoarea la temperatura de sterilizare
C. cu manometre
D. cu substante care se topesc la temperatura de sterilizare
E. cu indicatori biologici
(pag. 1071, [FR X])
F1238003. Ce parametru referitor la cinetica de distrugere a microorganismelor i

n
timpul sterilizarii este folosit de FR X:
A. factorul F
B. factorul Z
C. factorul de letalitate
D. constanta de viteza a inactivarii
E. valoarea D
(pag. 1071, [FR X])
F1238004. FR X admite ca se poate recurge la prepararea pe cale aseptica intr-un

ul
din urmatoarele situatii:
A. rezistenta microbiana la metoda de sterilizare este foarte mare

B. nu dispunem de aparatura necesara
C. medicamentul nu poate fi sterilizat in recipientul final
D. medicamentul necesita un timp prea lung de sterilizare

E. din considerente economice

(pag. 1071, [FR X])
F1238005. FR X recomanda ca izotonizarea solutiilor injectabile hipotonice sa se

efectueze cu ajutorul uneia din urmatoarele procedee:
A. nomogramelor
B. formulei bazata pe factorul de izotonie al serului
C. graficelor
D. cifrelor Sprowl
E. echivalentilor in clorura de sodiu
(pag. 511, [FR X])
F1238006. Precizati ce obiectiv urmareste FR X prin ajustarea pH-ului solutiilor

injectabile
A. izotonia
B. izohidria
C. toleranta
D. stabilitatea
E. apirogenitatea
(pag. 511, [FR X])
F1338009. Ce tip de sticla nu se utilizeaza pentru preparatele injectabile:
A. sticla sodica
B. sticla borosilicat
C. sticla sodica cu suprafata tratata
D. sticla silico-sodica-calcica
E. sticla sodico-calcica
(pag. 488)
F1338010. La sterilizarea prin filtrare microorganismele sunt:
A. eliminate
B. distruse
C. atenuate
D. coagulate
E. inactivate
(pag. 354)
F1338011. Preparatele injectabile apoase se izotonizeaza cu:
A. clorura de sodiu
B. uree
D. clorura de potasiu
E. sulfat de magneziu
(pag. 487)
F1338012. Procedeul aseptic utilizeaza:

B. temperatura ridicata
C. umiditate
D. radiatii ionizante
E. gaze
(pag. 355)
F1438013. Conform FR.X, valoarea D a indicatorilor biologici reprezinta:
A. valoarea unui parametru de sterilizare, numai ca durata, necesara pentru a ob

tine o
reducere de 90% a numarului initial de microorganisme viabile
B. valoarea unui parametru de sterilizare, numai ca doza absorbita, necesara pen
tru a
obtine o reducere de 90% a numarului initial de microorganisme viabile
C.valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pe
ntru a
D. valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara p
entru a
E. valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara p
entru a
(pag. 1071, [9])
F1538014. Conform FR X la obþinerea preparatelor injectabile nu se folosesc

urmãtoarele substanþe auxiliare:
A. solubilizanþi
B. agenþi de emulsionare ºi suspendare
C. coloranþi
D. antioxidanþi
E. conservanþi antimicrobieni
(pag. 511, [10])
F1538015. Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii perfuzabile tre

buie
sã
îndeplineascã
urmãtoarele condiþii:
A. 90% trebuie sã
aibã
cel mult 25micrometri
B. 90% trebuie sã
aibã
C. 10% trebuie sã
aibã
D. 10% trebuie sã
aibã
E. sã
fie de cel mult 5micrometri
(pag. 493, [10])
F1538016. FR X oficializeazã
urmãtoarele metode de sterilizare cu excepþia:

B. sterilizare la etuvã
C. tindalizare
D. sterilizare prin filtrare
E. sterilizare cu gaze
(pag. 404, [8])

F1538017. Nu se permite adaosul conservanþilor antimicrobieni în cazul

preparatelor injectabile:
A. care se administreazã
în volume mai mari de 5 ml
B. care se administreazã
în volume mai mici de 5 ml
C. care se administreazã
D. care se administreazã
E. care se administreazã
în cantitate mai mare de 10 g
(pag. 511, [10])
F1538018. Sterilizarea cu aer cald se efectueazã

la:
A. 121 °C timp de 15 minute

B. 128°C timp de 10 minute
C. 180°C timp de 30 minute
D. 134°C timp de 3 minute
E. 98°C timp de 30 minute
(pag. 406, [8])
F1638019. Apa distilata pentru injectabile se pastreaza în industrie în tancuri de

capacitate mare, la temperatura de cca:
A.50 °C
B.60 °C
C.70 °C
D.80 °C
E. 90 °C
(pag. 485, [7])
F1638020. Dintre perfuziile pentru restabilirea echilibrului acido-bazic, sunt

oficinalizate în FR X:
A. perfuzie cu arginina
B. perfuzia cu trometamol
C. perfuzia de lactat de sodiu
D. perfuzia cu clorura de amoniu
E. perfuzia cu clorura de sodiu
(pag. 508, [9])
F1638022. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu:
A. clorura de sodiu
B. clorura de potasiu
C. clorura de calciu
D. levuloza
E. sulfat de sodiu
(pag. 496, [7])
F1638023. Izotonizarea este obligatorie la:
A. solutii perfuzabile
B. solutii injectabile coloidale

C. solutii injectabile uleioase

D. suspensiile injectabile
E. solutii injectabile cu administrare subcutanata
(pag. 511, [9])
F1638024. Tratamentul de sterilizare-depirogenare a recipientelor se face cu

ajutorul caldurii uscate la:
A. 180 °C, timp de 30 de minute

B. 190 °C, timp de 1 ora
C. 200 °C, timp de 3 ore
D. 250 °C, timp de 30 de minute
E. 280 °C, timp de 30 de minute
(pag. 491, [7])
F2138025. Flambarea este un procedeu de sterilizare prin intermediul:
A. caldurii uscate
B. aerului cald
C. vaporilor sub presiune
D. autoclavarii
E. oxidului de etilen
(pag. (8) 404)
F2138027. Pe cale intramusculara se administreaza frecvent:
A. medicamente injectabile cu volum mic (1 -3 ml)

B. medicamente folosite in imunoterapie
C. medicamente utilizate in scopuri de urgenta
D. medicamente utilizate in angiografie
E. medicamente injectabile cu volum mai mare de 10 ml
(pag. (8) 398)
F2138028. Urmatoarele prevederi din FR X referitoare la medicamentele injectabil

e
sunt valabile, cu exceptia:
A. sunt sterile
B. se prezinta sub forma de solutii, emulsii, suspensii sau pulberi
C. sunt divizate in fiole sau flacoane
D. se administreaza parenteral
E. se admite adausul conservanþilor antimicrobieni
(pag. 510, [FR X])
F2138029. Pirogenele, a caror prezenta nu este admisa in perfuzii, sunt:
A. bacterii gram-pozitive
B. bacterii gram-negative
C. virusuri
D. endotoxine microbiene de natura lipopolizaharidica
E. fungi
(pag. 428, [8])

F2138030. Membranele recomandate pentru sterilizarea prin filtrare au diametrul

porilor de cel mult:
A. 5 micrometri
B. 2,5 micrometri
C. 1 micrometru
D. 0,22 micrometri
E. 0,1 micrometri
(pag. 1072, [FR X])
F2238031. Cu ce prevede FRX ca se poate efectua izotonizarea solutiilor injectab

ile
hipotonice
A. nomograme
B. formula bazata pe factorul de izotonie al serului
C. grafice
D. cifrele Sprowl
E. echivalentii in clorura de sodiu
(pag. FRX,511)
F2238032. Precizati ce obiectiv urmareste FR X prin ajustarea pH-ului solutiilor

injectabile
A. izotonia
B. izohidria
C. toleranta
D. stabilitatea
E. apirogenitatea
(pag. FRX,511)
F2238034. Cind admite FR X ca se poate recurge la prepararea pe cale aseptica
A. rezistenta microbiana la metoda de sterilizare este foarte mare

B. nu dispunem de aparatura necesara
C. medicamentul nu poate fi sterilizat in recipientul final
D. medicamentul necesita un timp prea lung de sterilizare
E. din considerente economice
(pag. FRX,1071)
F2238035. Prevederi ale FRX cu privire la mijloace de verificare a eficientei

sterilizarii
A. termocupluri
B. indicatori care isi modifica culoarea la temperatura de sterilizare
C. manometre
D. substante care se topesc la temperatura de sterilizare
E. indicatori biologici
(pag. FRX,1071)
F2338043. Procedeul aseptic utilizeaza:

A. materiale si aparatura, recipiente, mediu de lucru sterile

B. temperatura ridicata
C. umiditate
E. gaze
(pag. 424)
F2338045. Ce tip de sticla nu se utilizeaza pentru preparatele injectabile:
A. sticla sodica
B. sticla borosilicat
C. sticla sodica cu suprafata tratata
D. sticla silico-sodica-calcica
E. sticla sodico-calcica
(pag. 456)
F2538046. Sterilizatorul cu vapori de apa se mai numeste:
A. etuva,
B. tunel de sterilizare,
C. autoclav,
D. cuptor Pasteur,
E. sterilizator Poupinel.
(pag. 407/Popovici)
F2538047. Controlul sterilizarii la etuva utilizeaza urmatorii indicatori biolog

ici:
A. masurarea presiunii si temperaturii cu aparate,

B. spori de Bacillus subtilis var. niger,
C. Bacillus stearotermophilus,
D. tuburi cu indicatori de fuziune,
E. ameste de carbonat de plumb si sulfura de litiu.
(pag. 407/Popovici)
F2538048. Avantajele sterilizarii prin formaldehida sunt:
A. costul mare al operatiei de sterilizare,

B. durata mare de timp pentru desorbtie,
C. gaz cu miros foarte puternic si usor de identificat,
D. functionarea la temperaturi inalte,
E. nici un raspuns nu este corect.
(pag. 413/Popovici)
F2538049. Oxidul de etilen utilizat in sterilizare nu este:
A. bactericid,
B. fungicid,
C. virulicid,
D. sporocid,
E. un lichid de culoare galbena.
(pag. 413/Popovici)

F2538050. Se pot steriliza dupa conditionarea definitiva:
A. vaccinurile,
B. pulberile liofilizate,
C. amestecurile de solutii pentru alimentarea parenterala,
D. preparatele care contin substante termolabile,
E. preparatele care contin substante termostabile.
(pag. 421/Popovici)
F2538051. Administrarea i.v. de solutii hipotonice produce:
A. hiperglicemie,
B. glicozurie,
C. anemie hemolitica,
D. diureza osmotica,
E. pierderea apei si electrolitilor.
(pag. 431/Popovici)
F2538052. Precizati conditiile necesare pentru sterilizarea cu aer cald:
A. 180°C timp de 30 minute

B. 98°C timp de 30 minute
C. 134°C timp de 3 minute
D. 128°C timp de 10 minute
E. 121 °C timp de 15 minute
(pag. 406/Popovici)
F2538053. FR X nu oficializeazã
urmãtoarea metoda de sterilizare:
A. tindalizare
B. sterilizare prin filtrare
C. sterilizare cu gaze
D. sterilizare la etuvã
E. sterilizare la autoclav
(pag. 404/Popovici)
F2538054. Nu se folosesc, conform FR X, la obþinerea preparatelor injectabile

urmãtoarele substanþe auxiliare:
A. coloranþi
B. agenþi de emulsionare ºi suspendare
C. antioxidanþi
D. conservanþi antimicrobieni
E. solubilizanþi
(pag. 511/FR X)
F2538055. Nu se permite adaosul conservanþilor antimicrobieni în cazul

preparatelor injectabile:
A. care se administreazã
în volume mai mici de 5 ml
B. care se administreazã

C. care se administreazã
D. care se administreazã
în cantitate mai mare de 10 g
E. care se administreazã
(pag. 511/FR X)
F2538056. "Probei de pasaj trebuie sã-i corespundã, conform FR X:
A. suspensiile injectabile
B. suspensiile cu administrare i.v.
C. emulsiile de uz intern
D. pulberile pentru soluþii injectabile
E. soluþiile injectabile
(pag. 512/FR X)
F2538057. Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii perfuzabile tre

buie
sã
îndeplineascã
A. 90% trebuie sã
aibã
B. 10% trebuie sã
aibã
C. sã
fie de cel mult 5 micrometri
D. 10% trebuie sã
aibã
E. 90% trebuie sã
aibã
(pag. 493/FR X)
F1238064. Alegeti care din enunturile de mai jos sunt proprietati ale preparatel
or
perfuzabile prevazute de farmacopee
A. izotonice
B. sterile
C. apirogene
D. ajustate cu substante tampon la pH neutru
E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee
(pag. 492, [FR X])
F1238065. Care din urmatoarele enunturi sunt prevederi in farmacopeea romana

referitor la solutiile perfuzabile
A. sterilitate
B. apirogenitate
C. izotonie
D. administrare in volume mai mici de 100 ml

E. limpiditate
(pag. 492, [FR X])
F1238066. Care sunt conditiile prevazute de FRX prin care se realizeaza steriliz
area
cu vapori de apa sub presiune
A. la 121 °C timp de cel putin 15 minute


B. la 121 °C timp de cel putin 30 minute

C. D. la 115 °C timp de cel putin 15 minute
D. la 115 °C timp de cel putin 30 minute
E. in autoclave
(pag. 1071, [FR X])
F1238067. Mentionati care dintre enunturile de mai jos reprezinta masuri prevazu
te
de FR X pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabile
A. izotonizarea
B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda
C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 m
l
D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal
, peridural,
intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora
E. sterilizarea
(pag. 511, [FR X])
F1238068. Precizati in care conditii prevazute de FR X se aplica sterilizarea cu

gaz
A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul

sterilizant
B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata
C. produsul nu rezista la autoclavare
D. cind calculul costului arata ca este mai economica
E. cind nu dispunem de indicatori biologici
(pag. 1071, [FR X])
F1238069. Tipuri de sisteme disperse, din cele enumerate, care sunt incluse de F
R X
in grupul medicamentelor parenterale
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. pulberi
E. implante
(pag. 510, [FR X])
F1238070. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacope

ei, cu
ajutorul unor indicatori biologici; precizati care:
A. Bacillus stearotermophilus
B. Bacillus subtilis
C. Serratia marcescens
D. Staphiloccocus aureus
E. Bacillus pumilis
(pag. 1071, [FR X])
F1338071. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza:
A. vase de sticla
B. aparatura din portelan si metal
C. uleiuri, grasimi, solutii injectabile uleioase, pulberi

D. recipiente din plastomer transparent

E. recipiente din plastomer opac
(pag. 346)
F1338073. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt:
A. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune

B. sterilizarea prin caldura uscata
C. sterilizarea prin filtrare
D. sterilizarea cu gaz
E. sterilizarea cu radiatii ionizante
(pag. 1071-1073)
F1338074. Nu se admite adaugarea de conservanti antimicrobieni:
A. in cazul solutiilor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml

B. in solutiile perfuzabile
C. in preparatele injectabile administrate in tesuturi extrem de sensibile
D. in preparatele aseptice
E. in preparatele tindalizate
(pag. 486)
F1338075. Solutiile perfuzabile sunt:
A. solutii apoase sterile si apirogene

B. emulsii tip U/A sterile si apirogene
C. suspensii apoase sterile si apirogene
D. suspensii uleioase sterile si apirogene
E. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu pic
atura
(pag. 492)
F1338076. Sterilizarea recipientelor din sticla se efectueaza prin:
A. vapori de apa sub presiune la 121 °C 15 minute

B. vapori de apa sub presiune la 134 °C 3-5 minute
C. caldura uscata la 160-170 °C
E. gaze
(pag. 488)
F1338077. Temperatura si timpul de sterilizare la etuva sunt:
A. 180 °C, 30 minute

B. 170 °C, 1 ora
C. 160 °C, 3 ore
D. 150 °C, 4 ore
E. 120 °C, 5 ore
(pag. 346)

F1338078. Temperatura, presiunea si timpul de sterilizare cu vapori de apa sub

presiune sunt:
A. 115-116 °C, 1-7 bar, 30 minute

B. 121-123 °C, 2 bar, 15 minute
C. 126-129 °C, 2,4 bar, 10 minute
D. 123-138 °C, 3 bar, 3 minute
E. 140 °C, 3,5 bar, 2 minute
(pag. 348)
F1438080. Conform FR.X, continutul in substante active din preparatele

perfuzabile, se exprima astfel:
A. g/v (unitati de masa pentru 1000 ml de solutie)

B. mEq pentru 1000 ml solutie
C. g/g
D. moli/1000 ml solutie
E. calorii
(pag. 492, [9])
F1438081. Conform FR.X, prepararea pe cale aseptica:
A. se aplica la solutiile care contin substante termostabile

B. se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final
C. se poate asocia cu folosirea de conservanti antimicrobieni
D. cuprinde operatii care se efectueaza intr-un ciclu continuu
E. se realizeaza in camere sau boxe sterile, cu echipament si materii prime ster
ilizate
(pag. 1071 -1072, [9])
F1438082. Conform FR.X, sterilizarea cu aer cald se realizeaza in urmatoarele

conditii:
A. la 120 °C timp de cel putin 3 ore

B. la 140 °C timp de cel putin 3 ore
C. la 160 °C timp de cel putin 3 ore
D. la 170 °C timp de cel putin 1 ora
E. la 180 °C timp de cel putin 30 minute
(pag. 1072, [9])
F1438083. Conform FR.X, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica:
A. pulberilor termostabile
B. materialelor termoplastice termostabile
C. solutiilor injectabile termostabile
D. solventilor organici anhidri
E. materialelor textile
(pag. 1071 -1072, [9])
F1438085. Solutiile perfuzabile care se pot administra in acidoze sunt:
A. solutia perfuzabila de bicarbonat de sodiu

B. solutia perfuzabila de lactat de sodiu

C. solutia perfuzabila de glucoza

D. solutii perfuzabile cu aminoacizi
E. solutia perfuzabila Ringer lactata
(pag. 505, [7])
F1438087. Vehiculele folosite pentru prepararea medicamentelor injectabile sunt:

A. apa demineralizata
B. apa distilata pentru preparate injectabile
C. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat
D. solventi neaposi miscibili sau nu cu apa
E. uleiul de parafina sterilizat
(pag. 485, 486, [7])
F1538088. Conform FR X "proba de pasaj nu se aplica la:
A. emulsiile de uz intern
B. suspensiile cu administrare i.v.
C. soluþiile injectabile
D. suspensiile injectabile
E. pulberile pentru soluþii injectabile
(pag. 512, [10])
F1538089. Controlul impuritãþilor pirogene se efectueazã prin:
A. mãsurarea hipertermiei la ºoareci

B. mãsurarea hipertermiei la iepuri
C. urmãrirea numãrului de globule albe la iepuri dupãinjectarea unui preparat pirogen
D. testul Limulus
E. urmãrirea numãrului de globule roºii la iepuri
(pag. 492, [8])
F1538090. Dopurile de cauciuc folosite pentru închiderea flacoanelor de sticlã

multidozã
sau flacoanelor pentru perfuzii îndeplinesc urmãtoarele condiþii:
A. asigurãpãtrunderea aerului în recipient

B. nu-ºi modificã
calitãþile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav
C. permit pãtrunderea acului seringii fãrãa disloca fragmente de dop
D. permit pãtrunderea acului seringii fãrã
a disloca fragmente de dop adsorb substanþe
active ºi conservanþi
E. sunt incompatibile cu substanþele active.
(pag. 461, [8])
F1538091. Formele parenterale cu eliberare convenþionalã

sunt:
A. emulsiile uleioase
B. soluþiile injectabile uleioase
C. soluþiile injectabile apoase
D. pudrele sterile
E. comprimatele pentru soluþii injectabile
(pag. 466, [8])

F1538092. În funcþie de scopul terapeutic urmãrit perfuziile sunt:
A. soluþii apoase
B. perfuzii folosite în metabolismul reconstituant
C. emulsii A/U
D. soluþii pentru dializã
peritonealãºi hemodializã
E. emulsii U/A
(pag. 498, [8])
F1538093. În sterilizarea cu substanþe gazoase se foloseºte:
A. oxigenul
B. formaldehida
C. oxidul de etilen
D. dioxidul de carbon
E. ß-propiolactona
(pag. 412, [8])
F1538094. Principalele diferenþe între perfuzii ºi preparatele injectabile sunt:
A. numai perfuziile sunt preparate sterile

B. volumul perfuziilor este mei mic
C. volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml)
D. perfuziile se administreazãnumai în spital
E. perfuziile nu conþin conservant
(pag. 498, [8])
F1538095. Perfuziile folosite în metabolismul reconstituant sunt:
A. cu dextrani
B. cu aminoacizi
C. cu hemacel
D. perfuziile pentru terapia afecþiunilor hepatice
E. perfuzii cu hidrolizate de proteine
(pag. 521, [8])
F1538096. Substanþele coloidale înlocuitoare de volum plasmatic îndeplinesc

A. solubilitate în lipide
B. solubilitate în apã
C. masãmolecularã relativã
corespunzãtoare
D. sã
nu fie filtrabile renal
E. sã
prezinte presiune coloid-osmoticã
(pag. 525, [8])
F1638097. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc:
A. clorura de sodiu
B. clorura de potasiu
C. clorura de calciu

D. glucoza
E. levuloza
(pag. 487, [7])
F1638098. Caldura umeda (autoclavarea) serveste pentru a steriliza:
A. pansamente chirurgicale
B. solutii apoase
C. solutii uleioase
D. articole din sticla
E. articole din metal
(pag. 1072, [9])
F1638099. Caldura uscata serveste pentru a steriliza:
A. vase de sticla
B. solutii apoase
C. aparatura de portelan
D. pulberi
E. solutii uleioase
(pag. 346, [7])
F1638104. Sterilizarea prin caldura uscata se poate realiza la:
A. 180 °C, cel putin 30 de minute

B. 170 °c, cel putin 1 ora
C. 160 °c, cel putin 2 ore
D. 140 °C, cel putin 2 ore
E. 140 °C, cel putin 1 ora
(pag. 346, [7])
F1638105. Sterilizarea recipientelor de sticla utilizate la conditionarea soluti

ilor
paranterale se poate face cu:
A. vapori de apa sub presiune

B. caldura uscata
C. gaze
D. radiatie ionizanta
E. radiatii UV
(pag. 491, [7])
F2138110. Caile subcutanate se utilizeaza pentru:
A. intradermoreactie
B. imunoterapie
C. administrarea produselor de contrast
D. administrarea antianginoaselor
E. preparatelor pe baza de insulina (retard)
(pag. (8) 398)

F2138113. Care dintre urmatoarele cai de administrare a medicamentelor

parenterale reprezinta cai secundare:
A. calea intracardiaca
B. calea intravenoasa
C. calea intramusculara
D. calea subcutanata
E. calea intraarticulara
(pag. (8) 397)
F2138114. Utilizarea de solventi anhidri pe cale parenterala:
A. este frecventa, datorita compatibilitatii cu lichidele fiziologice

B. este redusa, datorita inconvenientelor legate de injectarea unor lichide nefi
ziologice
C. se recomanda in cazul in care substantele medicametoase sunt insolubile
D. asigura o absorbtie mai regulata a substantei medicamentoase comparativ cu
suspensiile injectabile
E. confera o mai mare stabilitate
(pag. (8) 399)
F2138115. Care dintre urmatoarele calitati sunt dorite la formularea preparatelo

r
parenterale ?
A. sterilitatea
B. apirogenitatea
C. inocuitatea
D. izotonia
E. izohidria
(pag. (8) 399)
F2138116. Mentionati cerintele obligatorii care trebuie avute in vedere la

formularea preparatelor parenterale:
A. lipsa particulelor insolubile in solutie

B. apirogenitatea
C. sterilitatea
D. izohidria
E. izotonia
(pag. (8) 399)
F2138117. Asepsia:
A. reprezinta metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni cu a

jutorul
unor substante chimice
B. reprezinta ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de

microorganisme intr-un preparat medicamentos
C. se realizeaza prin metode fizice si chimice
D. reprezinta metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni
E. este o metoda curativa
(pag. (8) 399)

F2138119. Procedeele fizice de sterilizare sunt urmatoarele:
A. sterilizarea prin caldura umeda

B. sterilizarea cu radiatii ionizante
C. filtrarea sterilizanta
D. sterilizarea cu gaze
E. sterilizarea prin caldura uscata
(pag. (8) 401)
F2138120. Procedeele aplicate pentru produse care pot fi sterilizate dupa

conditionarea definitiva sunt:
A. sterilizarea prin caldura

B. sterilizarea cu gaze
C. sterilizarea prin radiatii
D. sterilizarea prin filtrare
E. prepararea pe cale aspetica
(pag. (8) 402)
F2138121. Metodele de sterilizare indicate de FR X sunt:
A. sterilizare prin caldura uscata

B. sterilizare cu vapori de apa sub presiune
C. sterilizare prin filtrare
D. incalziri repetate
E. sterilizare cu gaz
(pag. 1071 -1072, [FR X])
F2138122. Conform FR X sterilizarea solutiilor injectabile in autoclav se face în

urmatoarele conditii:
A. la 115° C cel putin 30 minute

B. la 121° C cel putin 15 minute
C. la 140° C cel putin 10 minute
D. la 150° C timp de 5 minute
E. alte conditii de temperatura si timp a caror eficacitate este dovedita
(pag. 1071 -1072, [8])
F2138123. Conform FR X, sterilizarea prin caldura uscata se efectueaza de obicei

:
A. la 120° C cel putin 3 ore

B. la 130° C cel putin 3 ore
C. la 160° C cel putin 3 ore
D. la 170° C cel putin 1 orã
E. la 180° C cel putin 30 minute
(pag. 1072, [FR X])
F2138124. Sterilizarea cu vapori sub presiune este recomandata de FR X:
A. preparatelor apoase
B. pulberilor temostabile
C. materialelor plastice termolabile

D. solventilor organici anhidri

E. pansamentelor chirurgicale
(pag. 1072, [FR X])
F2138125. Controlul calitatii solutiilor injectabile prevazut de FR X include:
A. examenul organoleptic: aspect, culoare

B. determinarea pH-ului
C. uniformitatea volumului
D. uniformitatea masei
E. determinarea sterilitatii
(pag. 512, [FR X])
F2138126. Referitor la calitatea suspensiilor injectabile FR X prevede:
A. particulele in suspensie sa fie de dimensiuni coloidale

B. particulele de substanta solida sa fie de maximum 50 micrometri
C. suspensia sa fie omogena pe toata durata conservarii
D. suspensia sa se omogenizeze dupa o agitare de 1-2 min
E. suspensia sa corespunda probei de pasaj prin acul de seringãnr.16
(pag. 512, [FR X])
F2138130. Care din urmatoarele perfuzii se folosesc in combaterea alcalozei:
A. perfuzia de lactat de sodiu

B. perfuzia de carbonat acid de sodiu
C. perfuzia de clorhidrat de arginina
D. perfuzia de clorura de potasiu si clorura de sodiu
E. perfuzia de glucoza
(pag. 518, [8])
F2238134. Ce masuri sunt necesare pentru asigurarea tolerantei solutiilor

injectabile
A. izotonizarea
B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda
C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 m
l
D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal
, peridural,
intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora
E. sterilizarea
(pag. FR,510)
F2238135. Care din urmatoarele enunturi sunt prevederi in Farmacopeea Romana

referitoare la solutiile perfuzabile
A. sterilitate
B. apirogenitate
C. izotonie
D. administrare in volume mai mici de 100 ml
E. limpiditate
(pag. FRX,492)

F2238136. Sterilizarea cu gaz se aplica in urmatoarele conditii prevazute de FR

X
A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul

sterilizant
B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata
C. produsul nu rezista la autoclavare
D. cind calculul costului arata ca este mai economica
E. cind nu dispunem de indicatori biologici
(pag. FRX,1071)
F2238138. Tipuri de solventi recomandati de farmacopee pentru preparate

injectabile
A. apa distilata
B. apa demineralizata
C. apa sterilizata
D. apa distilata pentru preparate injectabile
E. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat
(pag. FRX,511)
F2238140. Proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute de farmacopee
A. izotonice
B. sterile
C. apirogene
D. ajustate cu substante tampon la pH neutru
E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee
(pag. FRX,492)
F2238141. Care sunt calitatile obligatorii pentru toate preparatele parenterale
A. sterilitate
B. lipsa particulelor straine in suspensie ( in cazul solutiilor)
C. apirogenitate
D. inocuitate
E. izotonie
(pag. Popovici,399)
F2238142. Ce este sterilizarea
A. desemneaza producerea starii de sterilitate

B. operatia prin care toate microorganismele sub forma vegetativa si sporulata s
unt
omorite
C. operatia prin care toate microorganismele sub forma vegetativa si sporulata s
unt
indepartate dintr-un produs
D. asepsie
E. dezinfectie
(pag. Popovici,399)
F2238143. Care dintre procedeele urmatoare sunt folosite ca metode de sterilizar

e
A. caldura uscata

B. caldura umeda
C. radiatiile ultraviolete
D. radiatiile ionizante
E. ultrasunetele
(pag. Popovici,401)
F2238144. Ce este valoarea D
A. timpul de reducere zecimal

B. timpul ecivalent
C. valoarea sterilizatoare
D. timpul in care se inactiveaza 90% din miroorganismele prezente la inceperea
tratamentului termic
E. timpul in care se inactiveaza 10% din miroorganismele prezente la inceperea
tratamentului termic
(pag. Popovici,402)
F2238151. Ce sunt pirogenele
A. substante responsabile de reactii febrile, dupa injectarea preparatelor paren

terale
B. provin mai ales de la bacterii gram negativ
C. cele de la germenii gram negativ sunt endotoxine
D. exista si alte substante pirogene care nu sunt endotoxine
E. prezenta pirogenelor in medicamentele parenterale nu constituie o problema de
oarece
se pot usor distruge sau indeparta
(pag. Popovici,428)
F2238155. Cum se asigura valoarea pH-ului solutiilor injectabile
A. trebuie sa asigure stabilitatea

B. daca este posibil sa asigure toleranta si eficienta farmacologica
C. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul injectiilor
D. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul perfuziilor
E. valoarea se determina pH-metric
(pag. Popovici,436)
F2238156. Care dintre metodele urmatoare se pot aplica la obtinerea unei ape
distilate apirogene
A. adsorbtie pe carbune activ

B. tratare cu hidroxid de sodiu si permanganat de potasiu
C. obtinerea prin demineralizare cu schimbatori de ioni
D. tratare cu acid clorhidric
E. se prepara din apa potabila in conditii de lucru si de recoltare-stocare inci
t sa se evite
contaminarea microbiologica
(pag. Popovici,441)
F2238157. Ce solventi anhidri se folosesc pentru scop injectabil
A. etanol

B. alcool benzilic
C. propilenglicol
D. uleiuri vegetale
E. dimetilsulfoxid
(pag. Popovici,442)
F2238158. Ce fel de uleiuri vegetale se pot folosi ca vehicule pentru medicament

e
parenterale
A. soia
B. ricin
C. floarea soarelui
D. masline
E. oleat de etil
(pag. Popovici,443)
F2238159. Conservanti care se pot folosi in preparate parenterale
A. alcool benzilic
B. clorbutanol
C. fenol
D. nipagin
E. EDTA disodic
(pag. Popovici,444)
F2238160. Ce agenti umectanti se pot folosi in preparatele parenterale
A. polisorbat 80
B. lecitina
C. metacrezol
D. dioctilsulfosuccinat de sodiu
E. alcool etilic
(pag. popovici,444)
F2238161. Ce agenti antioxidanti se pot folosi in medicamente parenterale
A. acid ascorbic
B. bisulfit de sodiu
C. butilhidroxitoluen
D. acid citric
E. dezoxicolat de sodiu
(pag. Popovici,445)
F2238164. Ce recipiente din sticla se folosesc la conditionarea solutiilor injec

tabile
A. fiole
B. capacitatea efectiva a fiolelor este egala cu cea nominala
C. fiolele se fabrica din sticla sodica
D. fiolele se examineaza organoleptic si se determina rezistenta hidrolitica la
sterilizare
E. pregatirea fiolelor are mai multe etape:taierea,spalarea,uscarea,signarea
(pag. Popovici,457)

F2238169. Ce particularitati se intilnesc la prepararea perfuziilor
A. se conditioneaza in recipiente din sticla sau in saci de plastic de capacitat

i de 125-1000
ml
B. continutul electrolitilor se exprima in mEq sau mmol, iar presiunea osmotica
in mosm
C. toate perfuziile sunt izotonice
D. nu se admite adausul de amestecuri tampon si nici de conservanti antimicrobie
ni
E. in cazul perfuziilor cu inlocuitori coloidali de plasma este permis adausul d
e
conservanti
(pag. Popovici,497)
F2238170. Ce tipuri de solutii perfuzabile se prepara in industria farmaceutica,

cu
administrare intravenoasa cu viteza constanta, in volume mari
A. pentru reglarea dezechilibrului hidric , ionic al organismului si pentru rest

abilirea
echilibrului acido-bazic
B. pentru dializa si hemodializa
C. cu substante energetice
D. folosite in metabolismul reconstituant
E. cu inlocuitori coloidali de plasma
(pag. Popovici,507)
F2238171. Ce tipuri de perfuzii se folosesc in alimentarea parenterala totala
A. glucide
B. uleiuri vegetale emulsionate in apa
C. aminoacizi
D. oligoelemente, vitamine
E. inlocuitori de singe
(pag. Popovici,530)
F2238172. Cind se administreaza perfuzii medicamentoase
A. cind se doresc concentratii medicamentoase pe o perioada lunga de timp, care

nu ar fi
posibila cu injectiile
B. in cazul substantelor medicamentoase cu timp de injumatatire biologica scurt
C. pentru cresterea tolerantei la administrare
D. in cazul inactivarii substantei medicamentoase administrata oral
E. asocierile de uz intravenos nu sunt indicate deoarece pot apare interactiuni
fizicochimice
periculoase
(pag. Popovici,526)
F2338178. Caile principale de administrare a medicamentelor injectabile sunt:
A. intravenoasa
B. intramusculara
C. subcutana
D. intracardiaca
E. intraarticulara
(pag. 397)


F2338179. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza:
A. vase de sticla
B. aparatura din portelan si metal
C. uleiuri, grasimi, solutii injectabile uleioase, pulberi
D. recipiente din plastomer transparent
E. recipiente din plastomer opac
(pag. 406)
F2338182. Solutiile perfuzabile sunt:
A. solutii apoase sterile si apirogene

B. emulsii tip U/A sterile si apirogene
C. suspensii apoase sterile si apirogene
D. suspensii uleioase sterile si apirogene
E. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu pic
atura
(pag. 492)
F2538188. O solutie injectabila este considerata izohidrica daca:
A. are un pH egal cu cel al sangelui,

B. are un pH, conform cu FR X, de 2,5-9,5,
C. are un pH usor acid,
D. are un pH usor alcalin,
E. are un pH 7,35-7,40.
(pag. 436/Popovici)
F2538189. Amestecul tampon acid boric-borax:
A. se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile,

B. se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire,
C. nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile,
D. administrat injectabil are proprietati hemolitice,
E. este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile.
(pag. 437/Popovici)
F2538190. Polietilenglicolii, ca solventi pentru preparatele injectabile:
A. se utilizeaza cei cu masa moleculara 200-600,

B. se utilizeaza cei cu masa moleculara 800-1000,
C. se folosesc pentru substantele care hidrolizeaza in apa,
D. se asociaza cu alcoolul si apa,
E. nu sunt miscibili cu alcoolul si apa.
(pag. 443/Popovici)
F2538191. Sticla de tip I se utilizeaza pentru:
A. fiole,
B. flacoane de perfuzii care pot fi recuperate,
C. conditionarea unguentelor,
D. conditionarea comprimatelor,

E. conditionarea capsulelor.
(pag. 456/Popovici)
F2538192. Preparatele perfuzabile se clasifica in functie de forma farmaceutica

in:
A. solutii apoase,
B. solutii uleioase,
C. emulsii U/A,
D. emulsii A/U,
E. suspensii apoase.
(pag. 498/Popovici)
F2538193. In starea de alcaloza se administreaza:
A. carbonat acid de sodiu,

B. acetat de sodiu,
C. lactat de sodiu,
D. solutie izotonica de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu in forme
le usoare,
E. perfuzii de clorura de amoniu, clorhidrat de arginina in formele grave.
(pag. 518/Popovici)
F2538194. Emulsiile perfuzabile:
A. sunt de tip A/U,

B. sunt de tip U/A,
C. contin uleiuri vegetale ca faza externa,
D. contin apa distilata pentru preparate injectabile,
E. contin emulgatori tip A/U.
(pag. 519/Popovici)
F2538196. Se folosesc ca inlocuitori de plasma:
A. gelifundolul,
B. polividona,
C. dextranul 100
D. hemacelul,
E. plasmagelul.
(pag. 525/Popovici)
F2538197. Formele parenterale cu eliberare convenþionalã

sunt:
A. soluþiile injectabile apoase

B. comprimatele pentru soluþii injectabile
C. pudrele sterile
D. emulsiile uleioase
E. soluþiile injectabile uleioase
(pag. 466/Popovici)
F2538199. In metabolismul reconstituant se folosesc:
A. perfuziile pentru terapia afecþiunilor hepatice

B. perfuzii cu hidrolizate de proteine

C. perfuziile cu aminoacizi
D. perfuziile cu hemacel
E. perfuziile cu dextrani
(pag. 521/Popovici)
F2538201. În funcþie de scopul terapeutic urmãrit perfuziile se clasifica in:
A. emulsii U/A
B. emulsii A/U
C. soluþii pentru dializã
peritonealãºi hemodializã
D. perfuzii folosite în metabolismul reconstituant
E. soluþii apoase
(pag. 498/Popovici)

Tehnologie Farmaceutica Teste

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologie Farmaceutica Teste

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

8. Tehnologie farmaceutica -Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa, Ed. Polirom, Ia

F1235001. Farmacopeea Romana ed. a X-a cere ca la medicamentele realizate in

F1235002. FRX prevede ca in cazul unui medicament conditionat in industrie, pe

F1235003. La medicamentele preparate in industrie pe eticheta recipientului treb

F1235004. Mentionati tipul de sticla recomandat de farmacopee pentru

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

F1235005. Pe eticheta recipientului unui preparat realizat in farmacie trebuie s

F1535007. Care din urmãtoarele aspecte nu reprezintã

A. rezistenþa pe un domeniu larg de temperaturã

F1535010. Pentru condiþionarea sângelui de uz uman se folosesc recipiente obþinute

F1535011. Recipientele de condiþionare primarã

F2235017. Cum se defineste conditionarea primara a medicamentelor

A. ambalarea intr-un recipient care vine in contact direct cu produsul farmaceut

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

F2235018. Ce se intelege prin inertie fata de continut a ambalajului unui

A. izolarea fata de factorii externi

F2235022. Ce prevedere este obligatorie pe eticheta tuturor produselor farmaceut

A. modul de pastrare in diferite conditii climatice

F2235025. Care sunt avantaje ale sticlei in fabricarea recipientelor de conditio

F2335026. Ce intelegeti prin expresia "la rece":

F2335027. Ce intelegeti prin expresia "la loc racoros":

F2535029. Conditionarea medicamentelor are urmatoarele roluri, cu exceptia

C. de contaminare a formei farmaceutice,

F2535030. Referitor la sticla, nu este adevarata afirmatia:

A. este o macromolecula anorganica,

F2535035. Nu reprezinta un rol al recipientelor de condiþionare primarã, rolul:

F2535036. Un recipient de condiþionare ideal prezinta urmatoarele avantaje, cu

F2635047. Condiþionarea unui medicament nu are rol:

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

A. permeabilitate la gaze, vapori

F1235054. Ce mentioneaza farmacopeea, atunci cind preparatul farmaceutic are un

F1235057. Pentru pastrarea calitatii medicamentului si evitarea degradarii

A. cu eticheta cu inscriptie alba pe fond negru

F1535062. Eticheta recipientului ºi ambalajului cuprinde:

A. sticle medicinale incolore sau brune, cilindrice

F1535066. Prin expresia "ferit de umiditate se înþelege pãstrarea medicamentului

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

F1535067. Recipientele cu sisteme de închidere speciale sunt:

F1535068. Recipientele pentru condiþionarea comprimatelor ºi capsulelor pot fi din:

F2135072. Tehnica blister de conditionare:

A. se utilizeaza frecvent pentru forme farmaceutice solide

A. tipare -ambalaje pentru supozitoare

F2135075. Indicatiile de pe eticheta recipientului se refera la:

A. numele intreprinderii producatoare

F2135078. Dezavantajele sticlei se refera la:

F2135079. Recipientele inchise etans:

A. evita contaminarea preparatului cu produse solide, lichide, vapori

F2135080. Materialele plastice prezinta urmatoarele avantaje:

F2135081. Precizati avantajele sticlei, ca material de condiþionare:

F2135082. Pentru confectionarea ambalajelor produselor farmaceutice se folosesc

F2135084. Din grupa derivatilor celulozici folositi la conditionarea medicamente

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

F2135086. Conditionarea unui medicament îndeplineste urmatoarele roluri:

A. protejeaza forma farmaceutica contra factorilor externi de alterare

F2235088. Care este rolul de protectie al unui ambalaj de medicament

A. contra socurilor in timpul transportului si manipularii

F2235090. Care este rolul etichetei unui ambalaj de conditionare a medicamentulu

F2235092. In ce tip de recipiente din sticla se pot conditiona solutiile injecta

C. tip III sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica medie

F2235108. Sub ce forma se utilizeaza aluminiul la conditionarea medicamentelor

F2235111. Ce prevederi are FRX cu privire la recipiente bine inchise

A. sa protejeze continutul de mediul extern