UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE

INDUSTRIALE SI AGRICOLE

PROIECT DE LICENTA
PARTEA I:STRUCTURA DE REZISTENTA

INDRUMATOR PROIECT:
S.l.Univ.Dr.Ing Daniela Tapusi
`

ABSOLVENT:

BUCURESTI
IULIE 2010

1
Proiectul cuprinde:

1. Piese scrise:
- Memoriu tehnic
- Predimensionarea elementelor structurale de rezistenta(placa,grinzi si stalpi);
- Stabilirea eforturilor sectionale;
- Verificarea deplasarilor;
- Calcul placa nivel curent;
- Calcul grinzi cadrul transversal si cadru longitudinal;
- Calcul stalp intersectia celor doua cadre;
- Calcul scara;
- Predimensionare radier;

2. Piese desenate:
- Partiu arhitectura-plan nivel curent (scara 1:100);
- Plan cofraj placa nivel curent (scara 1:50);
- Plan armare placa nivel curent (scara 1:50);
- Plan cofraj si armare grinzi (scara 1:50);sectiuni caracteristice(scara 1:20);
- Plan cofraj si armare stalp (scara 1:50); sectiuni caracteristice(scara 1:20);
- Plan cofraj si armare scara (scara 1:50);
- Plan armare radier (scara 1:50)

2
 MEMORIU TEHNIC

 DATE GENERALE
S-a proiectat cladirea S+P+8E cu urmatoarele caracteristici :

Amplasamentul cladirii : Localitatea BUCURESTI,

Actiune seismica : ag=0.24g, Tc=1.6 sec

 Prezentarea constructiei
Cladirea care constituie obiectul proiectului este amplasata in Municipiul BUCURESTI,
avand regimul de inaltime 1 subsol , parter, 8 etaje. Subsolul are functiunea de depozit. De la
parter la etajul 8 cladirea are functiunea de birouri.

Soluţia funcţionala a fost stabilită pe baza temei de proiectare redactată împreună

cu beneficiarul şi cuprinde spaţiile necesare unei cladiri de birouri, conform cerinţelor
actuale în ceea ce priveşte durabilitatea, stabilitatea, confortul şi funcţionalitatea.

Circulatia pe verticala de la subsol la parter si la etajele 1-8 se face prin intermediul

scarilor de beton armat si a lifturilor.

Constructia se va amplasa in zona cu acceleratia terenului pentru proiectare ag=0.24g

pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani conform figurii 3.1 din
Cod de Proiectare Seismica partea I indicativ P100-1 /2006; iar Tc=1.6 sec.(perioada de
control), conform figurii 3.2 din Cod de Proiectare Seismica partea I indicativ P100-1
/2006.Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol So,k este 2.0 KN/m2 conform
figurii 2.1 din Indicativ CR1-1-3-20

3
4
 Clasa de importanta si expunere la cutremur a constructiei este III, avand coeficientul
γ1=1.00(factor de importanta). Categoria de importanta este B conform HG 766/97.
Destinatia cladirii este birouri.

Terenul de fundare este o argila nisipoasa pe care Pconv poate fi apreciata ≈350KPa.
Fundarea a fost facuta depasind adancimea necesara de inghet,cota terenului bun de
fundare fiind la cca 5.00m.

Pentru ansamblul structural s-a ales un sistem compus din cadre de beton armat si
pereti structurali de beton armat dispusi pe ambele directii ale cladirii.

INFRASTRUCTURA

- placa din beton armat C30/37 tip radier general cu grosimea de 80cm.
- pereti de beton armat la subsol cu grosimea de 35 cm ;
- planseul peste subsol va fi din beton armat iar grosimea placii va fi de 15 cm.

SUPRASTRUCTURA
- este alcatuita pereti si cadre din beton armat dispuse pe directiile principale
ale constructiei ;
- planseele sunt de beton armat cu grosimea de 15cm si au rolul de saibe
rigide in plan orizontal ;

5
 - peretii interiori de compartimentare sunt din gips-carton ;
- circulatia pe verticala este asigurata de 1 scara de beton armat si doua
lifturi;
- acoperisul este de tip terasa necirculabila;
- Peretii de inchidere se realizeaza din caramida cu goluri verticale;

 DATE DESPRE EXECUTIE

Lucrări din beton armat

Înainte de turnarea betonului în blocurile de fundaţie, se vor lăsa mustăţi pentru

ancorajul pereţilor, respectiv al cuzineţilor şi stâlpilor.

Lucrări de zidărie

Toate materialele ce se referă la executarea zidăriei se vor pune în operă numai după
ce controlul tehnic al lucrării a fost verificat.
La recepţia lucrărilor de zidărie se va verifica :

- ancorarea zidăriei de stălpi;

- dimensiunile, planeitatea, verticalitatea zidurilor;
- teserea blocurilor în zid la intersecţii şi colţuri;
- umplerea cu mortar a rosturilor.
Cerinte de baza privind compozitia betonului

Prin proiect alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se va

face de catre producator, pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre
un laborator autorizat.

La prepararea betonului se vor respecta cerintele privind:

- consistenta (lucrabilitatea) betonului;

- granulozitatea agregatelor;

- alegerea tipului de ciment, dozajului de ciment si raportului A/C;

- alegerea aditivilor si adaosurilor.

Compozitia betonului trebuie sa fie alcatuita astfel încât, în conditiile unui dozaj
minim de ciment si ale unor caracteristici în stare proaspata ale betonului, impuse de
tehnologia de executie, sa se asigure realizarea cerintelor de rezistenta si durabilitate
prevazute prin proiect.

6
 1. PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE

1.1. PREDIMENSIONAREA PLACII

Grosimea minima recomandata pe criteriul respectarii cerintei de rigiditate este de:
h placa =15 cm
In afara conditiei de rezistenta la incarcari gravitationale, planseul de beton armat
monolit indeplineste si rolul de a asigura conlucrarea elementelor verticale la preluarea
incarcarilor orizontale din cutremur. In aceasta ipostaza planseul in ansamblul lui se
comporta ca o diafragma orizontala solicitata la incovoiere cu forta taietoare.

p[ cm ]
h placa= +[1 . .. 2 cm]≥13 cm
180 ;
unde: p = perimetrul placii;

p=2115 cm
2115
h placa= +[ 1. . .2 cm ]=13 . 75 cm
180
In final aleg h placa =15cm.

1.2. PREDIMENSIONAREA GRINZILOR

1.2.1 Grinzi longitudinale:

lo 420 cm
hgrinda longitudinala = = =35÷52 . 5 cm h grinda longitudinala =50 cm
8÷12 8÷12
h 50 cm
bgrinda longitudinala = grinda longitudinala = =16 . 6÷25 cm b grinda longitudinala=25 cm
2÷3 2÷3
1.2.2 Grinzi transversale:

lo 530 cm
hgrinda transversala = = =44 .16÷66 . 25 cm hgrinda transversala =60 cm
8÷12 8÷12
h grinda transversala 60 cm
bgrinda transversala = = =20÷30 cm bgrinda transversala =30 cm
2÷3 2÷3

7
EVALUARE INCARCARI GRAVITATIONALE

8
1.3 PREDIMENSIONAREA STALPILOR

Pentru asigurarea unei bune ductilitati a stalpilor (capacitatea acestora de a prelua

deformatii importante si de a absorbi energie prin comportare histeretica), se limiteaza nivelul
eforturilor medii de compresiune pe stalpi dupa urmatoarele criterii:
N stalp marginal
Stalpi marginali nstalp marginal = ≤0 .30 ;

bh 0 Rc
N stalp central
Stalpi centrali nstalp central = ≤0 . 35 ;
 bh 0 Rc
N stalp colt
Stalpi de colt n stalp colt= ≤0 .25 .

bh0 Rc

Fortele axiale din stalpi se determina pe baza intensitatilor de calcul ale incarcarilor,
in functie de pozitia in structura si de ariile aferente.
Pentru estimarea greutatilor proprii ale stalpilor se vor considera sectiuni egale de
stalpi (60 x 60 cm), atat pentru cei marginali cat si pentru cei interiori.

1.3.1 Stalp central:

Aaf =24.5m 2

Δ N T  incarcare din terasa;

Δ T = af (h pl * γ b . a .+0.4z+q GS)+b G . L(hG . L-h pl )*L* γ b . a .+b G .T (hG .T -h pl )*L* γ b . a .=
N A
24.5*(0.15*25+0.4*1.6+5.08)+0.25*(0.5-0.15)*4.2*25+0.3*(0.6-0.15)*4.3*25=255.7KN

ΔN EST  incarcare din stalpul de etaj;

E
ΔN ST =b st ¿ hst * H etaj * γ b . a .=0.6*0.6*3.4*25=30.6 KN

ΔN ST =b st ¿ hst * H parter * γ b . a .=0.6*0.6*3.6*25=32.4 KN

P

Δ N EC  incarcare din etaj curent;

Δ N EC= Aaf (h pl * γ b . a .+0.4u+q GS)+b G . L(hG . L-h pl )*L* γ b . a .+b G .T (hG .T -h pl )*L* γ b . a .=

24.5*(0.15*25+0.4*2+2.4)+0.25*(0.5-0.15)*4.2*25+0.3*(0.6-0.15)*4.3*25=193.97KN
E P
N ED=Δ N T +8* ΔN ST +8* Δ N EC + ΔN ST =255.7+8*30.6+8*193.97+32.4=2084.6KN
ED
N
n stalp central= ≤0.35
b h0 R c

√ √
ED
b st = N 2084600
= =585 mm;
0.35 R c 0.35∗17.4

9
 Din conditii impuse de arhitect aleg stalp b st xh st=70*70 cm;

1.3.2 Stalp marginal:

Aaf =15.91m2

Δ N T  incarcare din terasa;

Δ N T = Aaf (h pl * γ b . a .+0.4z+q GS)+b G . L(hG . L-h pl )* Llong* γ b . a .+b G .T (hG .T -h pl )* Ltransv * γ b . a .+q atic* Llong

=15.91*(0.15*25+0.4*1.6+5.08)+0.25*(0.5-0.15)*4.13*25+0.3*(0.6-
0.15)*2.67*25+3.8*4.13=184.4KN

ΔN EST  incarcare din stalpul de etaj;

E
ΔN ST =b st ¿ hst * H etaj * γ b . a .=0.6*0.6*3.4*25=30.6 KN

ΔN ST =b st ¿ hst * H parter * γ b . a .=0.6*0.6*3.6*25=32.4 KN

P

Δ N EC  incarcare din etaj curent;

Δ N EC= Aaf (h pl * γ b . a .+0.4u+q GS)+b G . L(hG . L-h pl )*L* γ b . a .+b G .T (hG .T -h pl )*L* γ b . a .+q per inch* Llong =

15.91*(0.15*25+0.4*2+2.4)+0.25*(0.5-0.15)*4.13*25+0.3*(0.6-
0.15)*2.67*25+10.64*4.13=172.56KN
E P
N ED=Δ N T +8* ΔN ST +8* Δ N EC + ΔN ST =184.4+8*30.6+8*172.56+32.4=1842 KN
ED
N
n stalp marginal= ≤0.3
b h0 R c

√ √
ED
b st = N 1842000
= =594 mm;
0.30 R c 0.30∗17.4

Din conditii impuse de arhitect aleg stalp b st xh st=65*65 cm;

2 CALCULUL STATIC AL STRUCTURII:

Calculul static al structurii a fost realizat cu programul de calcul structural Etabs.

Avand in vedere regularitatea structurii actiunea seismica a fost modelata in cel mai simplu
mod,folosind metoda fortelor statice echivalente.Actiunea fortelor laterale a fost considerate
separat pe directiile principale de rezistenta ale cladirii.Modurile proprii fundamentale de
translatie pe cele doua directii principale au contributia predominanta in raspunsul seismic
total, efectul modurilor proprii superioare de vibratie putand fi neglijat

10
In urma rularii modelului structurii realizat in Etabs au rezultat urmatoarele:

11
 moduri de vibratie:

 modul 1 de vibratie, T = 0.6296 s:

12
 modul 2 de vibratie, T = 0.4851 s:

13
 modul 3 de vibratie, T = 0.4513 s:

14
 modul 4 de vibratie, T = 0.1507 s:

15
 modul 5 de vibratie, T = 0.1202 s:

16
 modul 6 de vibratie, T = 0.1122 s

17
 participarea maselor in functie de modul de vibratie a rezultat urmatoarea:

2.1 CALCULUL FORTEI SEISMICE:

F b=G*c
γ 1∗ag/ g∗β(T )∗λ
c= q

-γ1 – clasa de inportanta si expunere a structurii

Structura se inscrie in clasa a –III-a de inportanta ,de unde rezulta γ1=1

-ag-acceleratia terenului de proiectare

Structura este amplasata in Municipiul Bucuresti pentru care ag=0.24g

-β(T)-factorul de amplificare dinamica.

Factorul de amplificare dinamica maxima β 0=2.75 ,pentru fractiunea din amortizarea critica ξ=0.05

-λ-factorul de corectie pentru modul propriu fundamental

λ =0.85

-q-factorul de comportare a structurii

Structura este de tip dual, cu pereti cuplati ,clasa de ductilitate este H ,iar de aici rezulta ca factorul
de comportare al structurii este q=5αu/α1

18
αu/α1-introduce influenta unora dintre factorii carora li se datoreaza suprarezistenta structurii in
special a redundantei constructiei

αu/α1-se poate determina din calcul static neliniar pentru constructii din aceeasi categorie,ca
valoare a raportului dintre forta laterala capabila a structurii(atinsa cand s-au format un numar
suficient de articulatii plastice care sa aduca structura in pragul situatiei de mecanism cinematic)si
forta laterala corespunzatoare atingerii capacitatii de rezistenta in primul element al
structurii(aparitia primei articulatii plastice).

Pentru structuri cu pereti cuplati si structuri duale cu pereti preponderenti conform Codului de
proiectare seismica P100-1/2006 , αu/α1=1.25

q =5αu/α1=5*1.25=6.25

γ 1∗ag/ g∗β(T )∗λ 1∗0 .24 g /g∗2 .75∗0 . 85

= =0 . 09
q 6 . 25
C=

In continuare pentru a putea calcula forta taietoatre de baza pe structura se va face calculul greutatii

constructiei:

Gterasa = S placa*q placa=779mp*9.47KN/mp=7378KN

G25 x 50
grinzi long=
∑ Lgrinzi *(h grinda- h placa )* b grinda* γ ba=107.6*0.35*0.25*25=235.37KN

G grinzi transversale =∑ Lgrinzi *(h grinda- h placa )* b grinda* γ ba=119.4*0.45*0.30*25=402.97KN

30 x 60

Glongitudinal
perinchidere =
∑ L pereti*b perete*h peret * γ zidarie=41.4*0.25*19*2.9=570.28KN

G perinchidere =∑ L pereti*b perete*h peret * γ zidarie=21.2*0.25*19*2.8=281.96KN

transversal

G35 cm
pereti =
∑ L perete*t perete*h perete * γ ba=72.1*0.35*30.8*25=19431KN

G bulbi =nr bulbi *b b*h b* γ ba*l bulb=28*0.70*0.70*25*30.8=10564KN

70 cm

G65 x 65 cm
stalpi =nr stalpi*b s*h s* γ ba *l stalp =8*0.65*0.65*25*30.8=2602KN

=nr stalpi*b s*h s* γ ba*l stalp =4*0.5*0.5*25*30.8=770KN

50 x 50 cm
G stalpi

G planseu niv curent = S placa*q placa=779mp*6.95KN/mp=5414KN

G atic = Latic∗qatic =62.6*3.8=236.36KN

19
Gtotala=8* G planseu niv curent +Gterasa+9*G 25 x 50 30 x 60 longitudinal
grinzi long +9*G grinzi transversale +9* G perinchidere +
transversal
9*G perinchidere +
35 cm 70 cm 65 x 65 cm 50 x 50 cm
G pereti+G bulbi +Gstalpi +G stalpi + Gatic =8*5414+7378+9*235.37+9*402.97+

+9*570.28+9*281.96+19431+10564+2602+770+236.36=97709KN

F b=G*c =97709*0.09=8793.8KN

2.2 Verificarea sectiunilor orizontale ale peretilor la baza structurii pe fiecare

directie principala:
A wh> V ED/( ν I * f ctd )

A wh- aria inimilor peretilor structurali

V ED-forta taietoare de proiectare

I
ν -efort tangential normalizat

f ctd - rezistenta de proiectare la intindere a betonului

1.5∗Fb
< 2.5
A wh∗f ctd

Verificare pe directie longitudinala:

1.5∗8793.8∗103
= 0.85 ¿ 2.5 - se verifica
11.48∗106∗1.35

Verificare pe directie transversala:

3
1.5∗8793.8∗10
6 = 0.85 ¿ 2.5 - se verifica
11.48∗10 ∗1.35

2.3 CALCULUL LA DEPLASARE LATERALA

-ASIGURAREA RIGIDITATII LA ACTIUNI LATERALE:

Constructiile din beton armat trebuie sa indeplineasca doua conditii din punct de vedere al
rigiditatii la actiuni laterale:

- prima conditie este asigurarea unei rigiditati laterale potrivite astfel incat la actiunea unui
cutremur de intensitate redusa care poate aparea de mai multe ori in viata constructiei sa nu
se produca degradari semnificative ale elementelor nestructurale care sa necesite
intreruperea functionarii constructiei pentru efectuarea lucrarilor de consolidare.

20
Aceasta exigenta de performanta corespunde starii limita de serviciu (SLS).

Verificarea propriu-zisa se face prin compararea deplasarilor produse de fortele seismice

asociate acestui cutremur cu deplasarile capabile ale constructiei. Aceste deplasari capabile
se stabilesc in functie de natura elementelor nestructurale si de tipul legaturii dintre acestea
si structura.

- a doua conditie de verificare, asociata starii limita ultima (SLU), are in vedere evitarea
prabusirii elementelor nestructurale si limitarea degradarilor elementelor structurale in cazul
cutremurelor rare de intensitate apropiata cu cea a cutremurului de proiectare.

VERIFICAREA RIGIDITATII LATERALE CONFORM P100-1/2006

Pentru Starea Limita de Serviciu:

d r = νqd ℜ≤ d r ,a
SLS SLS

unde:

- d SLS
r - deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLS;
- d ℜ - deplasarea relativa a aceluiasi nivel determinata prin calculul static
elastic sub incarcari seismice de proiectare;
- ν - este un factor ce tine cont de perioada de revenire mai scurta a actiunii
seismice;
SLS
- d r ,a - valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel;
- q - factorul de comportare specific tipului de structura

Pentru Starea Limita Ultima:

d SLU
r = cqd ℜ≤ d SLU
r ,a

unde:

- c – coeficient de amplificare a deplasarilor ce tine seama ca pentru T <

Tc ,deplasarile seismice corespunzatoare raspunsului inelastic sunt mai
mari decat cele asociate raspunsului elastic.
T
1 ≤ c = 3-2.5* ≤ 2
Tc
SLU
- d r ,a - valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel, egala cu 2.5%h (h -
inaltimea de nivel);

2.3.1 VERIFICARE SLS:

d SLS d SLS
r = νq ℜ≤ d r ,a

ν = 0.5 (cladire incadrata in clasa III de importanta)

21
 αu
q= 5* =5*1.25=6.25(cladire cu pereti preponderenti )
α1
d ℜ= 0.000734 m (directia longitudinala x)

=0.000472 m (directia transversala y)

d SLS
r = 0.5*6.25*0.000734= 0.00229 m (directia longitudinala x)

d SLS
r = 0.5*6.25*0.000472= 0.001475 m (directia transversala y)

Nota:

- rigiditati folosite in programul ETABS = 0.5EbIb;

- rigiditati prevazute de cod pentru componente nestructurale care nu
interactioneaza cu structura
= 0.5 EbIb;
SLS
d r ,a = 0.008* H nivel =0.008*3.0= 0.024 m

d SLS SLS
r = 0.00229 m < d r ,a =0.024 m (directia longitudinala x)

SLS SLS
d r =0.001475 m < d r ,a =0.024 m (directia transversala y)

2.3.2 VERIFICARE SLU

d r = cqd ℜ≤ d r ,a
SLU SLU

T
1 ≤ c = 3-2.5* ≤2
Tc

T1= 0.6296 s (directia longitudinala x)

T2= 0.4851s (directia transversala y)

Tc= 1.6 s (perioada de colt pentru amplasamentul cladirii – Bucuresti)

c= 2(directia longitudinala x)

c= 2 (directia transversala y)

q= 6.25 (cladire cu pereti preponderenti) dℜ

= 0.000734 m (directia longitudinala x)

=0.000472 m (directia transversala y)

22
 SLU
d r = 2*6.25*0.000734= 0.00918 m (directia longitudinala x)
SLU
d r = 2*6.25*0.000472= 0.0059 m (directia transversala y)

Nota:

- rigiditati folosite in programul ETABS = 0.5EbIb (sectiuni fisurate)

- rigiditati prevazute de cod pentru sectiunile de beton armat fisurate
= 0.5 EbIb;
SLU
d r ,a = 0.025* H nivel =0.025*3.4= 0.085 m

d SLU
r =0.00918 m < d SLU
r ,a =0.085 m (directia longitudinala x)

d SLU
r =0.0059m < d SLU
r ,a =0.085 m (directia transversala y)

DRIFTURI REZULTATE DIN PROGRAMUL ETABS

23
3. CALCULUL PLANSEULUI DE NIVEL CURENT

24
 In prezentul proiect placile din beton armat vor fi armate pe doua directii
deoarece, conform STAS 10107-2-92, raportul dintre latura lunga si latura scurta este mai
mic sau egal cu 2 si sunt simplu rezemate sau incastrate pe contur. Pentru placi care au
reazeme cu legatura monolita, precum in cazul cladirii analizate in prezenta lucrare,
deschiderile de calcul se considera a fi egale cu distanta dintre fetele interioare dintre
reazemele ochiului de placa considerat.

Planseele curente din placi si grinzi se dimensioneaza si se alcatuiesc conform

STAS 10107-2-92. Eforturile sectionale in placile de la etajele curente produse de incarcarile
normale pe planul acestora, sa determint cu ajutorul programului de calcul Etabs,folosindu-
se mai multe ipoteze de incarcare a ochiurilor de placa astfel in cat sa se obtina eforturile
maxime ce pot sa apara in placa atat in camp cat si pe reazeme .

Stratul de acoperire cu beton al armaturilor situate pe primul rand depinde de conditiile de

expunere ale placii. Conform STAS 10107/0-90, s-a ales grosimea stratului de acoperire cu
beton a armaturii de 15mm.

Incarcarea aplicata distribuita pe suprafata planseului are o componenta permanenta si alta

variabila.

Incarcarile permanente la nivelul planseului curent, notate cu „g”, provin din greutate
proprie placa, pardoseala si stratul suport, pereti despartitori care reazema direct pe placa,
tencuiala si instalatii.

Incarcarile variabile la nivelul etajului curent, notate cu „p” sunt constituite

preponderent din incarcarile utile.

La calculul planseului se iau ca incarcari valorile corespunzatoare nivelului curent.

daN kN
g=615 =6 . 15
Incarcari permanente: m2 m2

daN kN
p=200 2
=2
Incarcari variabile: m m2

3.1 CALCULUL MOMENTELOR MAXIME IN CAMP

25
 Ipoteze corespunzatoare:
1)

Ipoteza 1 din incarcarea permanenta:

2)

26
 Ipoteza 1 din din incarcarea utila:

2)

27
 Ipoteza 2 din din incarcarea utila:

3.2 CALCULUL MOMENTELOR MAXIME IN REAZEME

28
 Ipoteze corespunzatoare:

1)

Ipoteza 3 din din incarcarea utila:

2)

Ipoteza 4 din din incarcarea utila:

29
30
3)

Ipoteza 5 din din incarcarea utila:

31
4)

Ipoteza 6 din din incarcarea utila:

32
5)

Ipoteza 7 din din incarcarea utila:

33
6)

Ipoteza 8 din din incarcarea utila:

34
7)

Ipoteza 9 din din incarcarea utila:

35
8)

Ipoteza 10 din din incarcarea utila:

36
9)

Ipoteza 11 din din incarcarea utila:

37
10)

Ipoteza 12 din din incarcarea utila:

3.3. MOMENTELE DE DIMENSIONARE

M11

38
M22

39
40
41
3.4. DIMENSIONAREA ARMATURII

Pe baza valorilor maxime ale momentelor incovoietoare (reprezentate in diagramele

infasuratoare de momente de mai sus) se poate determina necesarul de armatura in camp si in
reazem pentru fiecare deschidere in parte.
Calculul se face ca pentru o sectiune dreptunghiulara simplu armata de latime unitara. Daca se
considera ca latime a fasiei valoare de 1m , armatura rezultata din calcul va trebui sa fie
dispusa pe 1m de placa. Reprezentarea pe plan a armaturilor se face fie prin specificarea
numarului de bare pe metru liniar de placa (de ex. 5Ø10/m), fie prin specificarea diametrului
si a distantei intre bare (de ex. Ø10/10cm).

Functie de clasa betonului , de tipul de otel si de procentul de armare bratul de

parghie z are valori cuprinse intre 0.85d si 0.95d. In mod simplificat , pentru valori obisnuite
ale incarcarilor si ale grosimii de placa calculul se poate simplifica prin aproximarea valorii
bratului de parghie al efortului din armatura intinsa, z.

z= d-x/2≈ 0.9*d=0.9*(hpl-a)

x – inaltimea zonei comprimate de beton

hpl – inaltimea sectiunii

d – inaltimea utila a sectiunii

a – acoperirea cu beton ( valoarea de calcul)

Pentru placi a= 1.5…..2 cm.

Aria necesara de armatura se determina scriind ecuatia de moment pe sectiunea

transversala a fasiei de latime unitara :

M=z*Ta=z*As*fyd=0.9*d*As*fyd

As= M/(0.9*d*fyd)

42
3.5. REGULI DE ARMARE, CONDITII CONSTRUCTIVE

1)Diametrele minime ale barelor sunt :

-pentru barele de la partea inferioara: 6mm
-pentru barele de la partea superioara si pentru barele inclinate: 8mm(OB37) si
6mm (PC52).
2. Pentru grosimi curente de placa , hpl≤ 30cm, numarul minim de bare pe m este 5, iar
numarul maxim este 12.
3. Procentul minim de armare este 0.15%.
4. Perpendicular pe directia armaturii de rezistenta, determinata prin calcul,
trebuie dispusa armatura de repartitie. Aceasta are atat rol:
-constructiv, preia momentele incovoietoare de la partea de jos, din vecinatatea
reazemului si serveste la preluarea in bune conditii a incarcarilor concentrate;
-montaj, serveste la realizarea plaselor, impiedicand astfel deplasarea barelor de
armatura de rezistenta inainte si in timpul turnarii si vibrarii betonului.
5. Pentru planseele obisnuite, armatura de repartitie se ia egala cu cel putin
15% din armatura de rezistenta, dar minim 4Ø6/m.
6. Sectiunile de intrerupere a calaretilor se situeaza fata de reazem la distanta
de ¼ din deschiderea de calcul a placii (masurata pe directia scurta).
7. Daca pe directia scurta deschiderile adiacente reazemului nu sunt egale punctele de
intrerupere a calaretilor se stabilesc functie de valoarea maxima a deschiderii de calcul din
dreapta si stanga reazemului.
8. Armarea pe o directie trebuie sa respecte regula modulului.

Procente minime de armare:

p=
As
b⋅d (
100 %≥p min =0. 15 % ¿ 225
mm 2
ml )
Modulul de armare corespunzator procentului minim este de 5Ø8/m(=251.3mm²/ml).

43
4. CALCULUL GRINZILOR:
PREVEDERI CONSTRUCTIVE REFERITOARE LA ARMAREA LONGITUDINALA A RIGLELOR DE
CADRU:

Structurile în cadre de beton armat sunt cele la care încărcările verticale şi orizontale sunt
preluate şi transmise fundaţiilor (sau infrastructurii) în totalitate printr-un sistem spaţial de
stâlpi şi grinzi (rigle).
Pentru calculul eforturilor sectionale din elementele cadrului transversal ales s-a
utilizat programul de calcul Etabs. La modelarea structurii in cadrul programului s-a tinut
seama de diminuarea rigidatii elementelor pentru a corespunde stadiului de lucru al betonului
armat (stadiul II - fisurat):

 pentru grinzi: EcIc = 0.6EbIb ;

 pentru stalpi: EcIc = 0.8EbIb ;

Momentele de dimensionare au fost obtinute din gruparea speciala de incarcare ce

contine incarcarile gravitationale, permanente si temporare, si incarcarea seismica de
proiectare.
Stabilirea eforturilor de dimensionare la incovoiere se face tinand cont de mecanismul
de plastificare care se doreste a se forma in structura. In principiu, dirijarea mecanismului de
plastificarese face prin armarea mai puternica a zonelor ce trebuie sa ramana in stadiul elastic
comparative cu zonele unde se doreste mobilizarea articulatiilor plastic.

Momentele incovoietoare de proiectare pentru grinzi se obtin direct din

infasuratoarea combinatiilor de incarcari stabilita.
■ Armaturi longitudinale de rezistenta:
Diametrul minim pentru armaturile longitudinale de rezistenta: Φ12 mm;

■ Distantele libere dintre bare trebuie sa fie cel putin egale cu diametrul barelor si cel putin
egale cu 30 mm pentru armaturile de la fata superioara (fata prin care se toarna betonul) si
cel putin 25 mm pentru armaturile de la fata inferioara. Unul din spatiile de la
partea superioara (de preferinta in axul grinzii) se majoreaza la cel putin 50 mm, pentru a
permite introducerea pervibratorului;
- Se recomanda ca armaturile sa fie dispuse pe cel mult 3 randuri;
- Distanta intre axele barelor, in zonele intinse, de regula, trebuie sa fie de maxim 200 mm
- Coeficientul minim de armare in zonele intinse pentru riglele de cadru participante la
structuri antiseismice, in zonele seismice de calcul A...E, pentru armaturile de preluare a
f ctm
momentelor negative pe reazeme si in camp ρ >=0.5*
f yk

44
- La grinzi obisnuite se recomanda ca armarea longitudinala sa fie realizata din bare
drepte, fara bare inclinate. Se recomanda sa se foloseasca numai 2, cel mult 3 diametre
diferite de bare.
- in portiunile in care grinzile nu necesita armaturi longitudinale de rezistenta la partea
superioara, se prevad armaturi de montaj, si anume cate o bara la fiecare colt de etrier. La
grinzile cu inaltime peste 700 mm pe fetele laterale ale acestora se prevad armaturi de
montaj intermediare, la distante de cel mult 400 mm pe inaltimea grinzii, legate intre ele
prin agrafe transversale, dispuse din doi in doi etrieri. Diametrele minime admise ale
armaturilor longitudinale de montaj nu vor fi mai mici decat diametrul etrierilor.
Diagramele de momente infasuratoare pe rigle se stabilesc pe baza rezultatelor
calculului static si a urmatoarelor conditii. Calculul static s-a efectuat prin programul de
calcul ETABS:
 Sectiunile semnificative de calcul de la extremitatile riglelor corespund sectiunilor de
la fata reazemului (sectiune de reazem) ;
 Situatiile de solicitare considerate corespund gruparilor fundamentale (GF) si
respectiv special (GS) de incarcari;
Se vor considera diagramele de momente corespunzatoare din gruparea fundamentala si
diagramele de momente din gruparea speciala pentru actiuni seismice pe directia grinzii in
ambele sensuri.
Se admit redistributii ale momentelor intre extremitatile riglelor de la fiecare nivel al
cadrului, in limita a 20% din valoarea acestora, cu conditia ca in urma redistributiei valoarea
sumei momentelor de dimensionare la extremitatile riglelor sa nu fie inferioara valorii sumei
corespunzatoare momentelor rezultate din calculul structurii conform P100/2006.
Calculul ariei de armatura necesara (A nec) corespunzatoare momentelor de pe
reazem se face pe o sectiune dreptunghiulara dublu armata
Notatii utilizate:
MEd - – momentul de proiectare negativ rezultat din diagramele infasuratoare;
MEd + – momentul de proiectare pozitiv rezultat din diagramele infasuratoare;
hw – inaltimea grinzii;
bw – latimea grinzii;
beff =bw + 3hsl - latimea zonei aferente de placa pentru grinzile marginale;
beff =bw + 6hsl – pentru grinzile ce se intersecteaza cu stalpii interiori;
hsl – grosimea placii;
Asnec – aria de armatura necesara;
a – acoperirea cu beton a armaturilor longitudinale la partea inferioara;
a '– acoperirea cu beton a armaturilor longitudinale la partea superioara;
fcd – valoarea de proiectare a rezistentei la compresiune a betonului;
fctm – rezistenta medie la intindere a betonului;
fyk – rezistenta la curgere caracteristica a otelului;

45
Notatii conform P100/2006:
Algoritm de calcul - armare la moment pozitiv in camp - sectiune T simplu armata:
La alegerea armaturii longitudinale trebuie respectate conditiile constructive prevazute la
paragraful 5.3.4.1.2. Suplimentar fata de conditiile STAS 10107/90, se recomanda dispunerea
unei armaturi continue la partea superioara (cel putin 25% din armatura totala), iar aria
armaturii inferioare sa fie cel putin 50% din armatura superioara.

46
Coeficientul minim de armare longitudinal care trebuie respectat pe toata lungimea grinzii
este:
f 2.9
ρ ≥ 0.5∙ ctm =0.5 ∙ =0.0042
f yk 345
Presupun : xu=hsl
h
M P =b eff *h sl* f cd *(d - sl )
2
+¿¿
Daca M ED < M P ,atunci , X u <h sl => x u=d ∙ ¿
X beff ∗X u∗f cd
ξ = u <0.25 => Asnec = f yd
d
As f ctm
ρ = b ∗d >= 0.5* f
w yk

Pentru betonul folosit C30/37 f ctm=2.9N/mm^2

Pentru armatura folosita PC52 f yk =345 N/mm^2
+¿¿
M Rb = Aefectiv
s *h jw* f yd
efectiv
A s - aria de armatura efectiva rezultata in urma calculului de dimensionare
h jw-distanta dintre armaturile de la partea superioara si inferioara a grinzii
h jw=d-a
+¿¿
M Rb -momentul capabil al sectiunii grinzii

ARMARE GRINZI LONGITUDINALE ELEVATIE 3

47
Algoritm de calcul - armare la moment negativ in reazem - sectiune dreptunghiulara dublu
armata:

48
Presupun X u > 2a’ => M a= 2*b w*a '* f cd *(d-a)+ Acamp
s * f yd *h jw

M −¿
ED
M a > M ED => 2a’ > X u => Anec
s = ¿
h jw∗f yd
f ctm 2.9
ρ ≥ 0.5∙ =0.5 ∙ =0.0042
f yk 345

ef

M −¿=A
Rb
s ∙h jw ∙ f yd ¿

ARMARE LONGITUDINALA GRINZI ELEVATIE 3:

49
50
51
Dimensionarea armaturii transversale a grinzilor

Conform P100 si EC8 forta taietoare de dimensionare in grinzi se determina prin izolarea
fiecarei grinzi si inlocuirea legaturilor cu eforturile asociate mobilizarii mecanismului de
plastificare in structura.In situatia in care grinzile se plastifica la capete acestea sunt:
1. Momentele capabile ale grinzilor
2. Sarcinile gravitationale dispuse pe deschidere
3. Frtele taietoare de proiectare
Forta taietoare maxima ce poate sa apara in grinda vreodata este:
V ED=V seism V
ED + grav

52
Algoritm de calcul (pasi de calcul):

Notatii utilizate:
V ED -forta taietoare asociata plastificarii grinzilor la capete
seism

γ Rd - factorul de suprarezistenta al armaturii( γ Rd=1.2)

M Rb 1, M Rb 2 - momente capabile la capetele grinzii
L0 - lumina grinzii
V ED-forta taietoare de proiectare a grinzii
'
v max-efortul tangential normalizat
A s - aria de armatura intinsa
n e - numarul de ramuri ale etrierilor
A st – aria sectiunii unei ramuri de etrier

1. Calculul fortei taietoare asociate mlastificarii grinzilor

M Rb 1+ M Rb 2
V ED = γ Rd*
seism

Lo

V ED =V seism GS
ED +V ED

2. Calculul efortului tangential normalizat:

'
V ED
v max =
bw ∗d∗f ctd

0.5< v'max<1 => calculul armaturii transversale

3. Calculul procentului de armare al armaturilor longitudinale intinse

As
P= *100
bw ∗d

4. Calculul procentului de armare cu etrieri:

v'max fctd
pe% = * *100;
3.2∗√ p % fyd

5. Se face verificarea fisurii critice:

Si
d
=
√
100 √ p∗f ctd
pe∗0.8∗f yd
<2.5

Si
Dacaraportul e mai mare decat 2.5 se considera la limita egal cu 2.5 si se reface calculul de
d
unde reiese procentul de armare cu etrieti necesar.Procentul de armare cu etrieri nu trebuie sa
fie mai mic decat procentul minim de armare cu etrieri(p%min=0.2% pentru zone de reazem
si p%min=0.1 pentru zone de camp).

6. Calculul pasului etrierilor:

53
Se alege diametrul etrierilor si se calculeaza A st
Se alege numarul de ramuri in functie de numarulde etrieri de pe sectiune

Se calculeaza pasul cu formula urmatoare:

100∗n e∗A st
S<
pe∗bw

Zonele de la extremitatile grinzilor cu lungimea lcr = 1,5hw, masurate de la fata stalpilor,

se considera zone critice (disipative). In aceste zone distanta maxima intre etrieri trebuie sa
satisfaca conditia (cod P100 - 2006):

s ≤ min ( h4 , 150 mm , 7 ∙d )
w
bL

in care dbL este diametrul minim al armaturilor longitudinale din sectiune.

In afara zonelor disipative se aplica prevederile STAS 10107/90 privind distanta minima intre
etrieri (s):

( hw
)
s ≤ min 3 ∙ ,200 mm , 15 ∙ d bL
4
Diametrul minim al etrierilor este: Φ6 mm.
Calculul armaturii transversale in grinzi se va face pe cadrul longitudinal si pe cadrul
transversal pe care s-a efectuat si calculul de dimensionare pentru armatura longitudinala.
Calculul efectiv s-a facut dup acum urmeaza cu programul excell urmarind algoritmul de mai
sus:

54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
ARMARE GRINZI TRANSVERSALE ELEVATIE B:

ARMARE LONGITUDINALA GRINZI ELEVATIE B

Algoritmul de calcul este cel folosit la armarea grinzilor de pe elevatia 3.

66
67
68
ARMARE GRINZI AX B LAFORTA TAIETOARE:

69
70
71
72
73
74
75
5.CALCULUL STALPULUI DE PE ELEVATIA 3 AXUL B:
5.1 DIMENSIONAREA ARMATURII LONGITUDINALE STALPI:

Valorile momentelor incovoietoare si a fortelor axiale pentru dimensionarea stalpilor

se determina pornind de la eforturile maxime determinate din calculul structural sub
actiunea fortelor laterale si verticale, considerand efectele de ordinul 2. Valorile de calcul ale
momentelor incovoietoare se stabilesc respectand regulile ierarhizarii capacitatilor de
rezistenta, astfel incat sa se obtina un mecanism favorabil de disipare a energiei induse de
seism, cu articulatii plastice in grinzi. Pentru a minimiza riscul pierderii stabilitatii la actiunea
fortelor gravitationale se evita, prin proiectare, aparitia articulatiilor plastice in stalpi (cu
exceptia bazei si a ultimului nivel) prin amplificarea momentelor rezultate din calculul sub
actiunea fortelor laterale si verticale

Algoritm de calcul:
'
M Edc - moment incovoietor rezultat din calculul static alstructurii

M Edc - moment incovoietor de calcul

γ Rd -factorul de suprarezistenta al armaturii

In cazulstalpilor γ Rd =1.3 (Cladirea se proiecteaza in clasa H de ductilitate)

∑ M Rb = suma momentelor capabile ale sectiunilor grinzii unde pot sa apara articulatii plastic
corespunzand aceluiasi sens de rotire.

∑ M ' Edb = suma algebrica a momentelor incovoietoare rezultate din calculul static al structurii, in
gruparea speciala de incarcari care cuprinde si actiunea seismic in sectiunile unde pot sa
'
apara articulatii plastice.Se considera pozitive momentele M Edb care au acelasi sens de
rotire cu M Rb .

Ω=
∑ M RB = factor ce tine seama de suprarezistenta grinzilor; (are valoarea 1 la baza
∑ M 'Edb
stalpului de la parter si la partea superioara a stalpului de la ultimul
etaj – zone considerate de plastificare);

M Edc = γ Rd* M 'Edc * Ω

Calculul fortei axiale in stalp:

Pentru calculul fortei axiale de dimensionare a armaturii longitudinale s-au considerat efectele date de
incarcarile verticale de lunga durata (cvasipermanente) si efectul indirect dat de momentele capabile
ale grinzilor cadrului.Fortele axiale de proiectare trebuie sa corespunda mobilizarii mecanismului de
plastificare in suprastructura .prin urmare pentru un stalp dat forta axiala de proiectare se poate
calculaca suma dintre:

76
  Fortele taietoare associate plastificarii grinzilor dispuse pe directia de actiune a fortei
seismice (grinzile care intersecteaza stalpul)
 Fortele taietoare rezultate din calcul static din grinzile asezate perpendicular pe directia de
actiune a fortei seismice din gruparea speciala de incarcari
 Greutatea stalpului

O astfel de procedura de determinare a fortei axiale asociata mobilizarii mecanismului de plastificare

era prevazuta de codul romanesc de proiectare NP007/2006 si de P100/0-92.Eurocodul 8 si codul
P100-1/2006 permit calculul la compresiune excentrica utilizand direct forta axiala rezultata din
calcul static.

N grav - forta axiala rezultata in urma actiunii pe structura a incarcarilor vertical de lunga durata(GS)

N ind - forta axiala ce apare in stalp datorita plastificarii grinzilor (Vasociat)

N Edc – forta axiala de proiectare

N Edc = N grav+ N ind

Inainte de dimensionarea armaturii s-a verificat efortul tangential normalizat νd≤0.35.

N Edc
νd = relatie in care:
b∗d∗fcd
νd = efortul tangential normalizat;
NEdc= forta axiala de proiectare;
b = latimea sectiunii stalpului;
d = inaltimea utila a sectiunii stalpului;
fcd = rezistenta betonului la compresiune;

77
Pentru determinarea ariei necesare de armatura s-a calculat inaltimea zonei comprimate ( X u )
si in functie de valoarea acesteia s-au utilizat urmatoarele relatii:
N Edc
X u=
bc∗d∗f cd
N ∗ds
M Edc − Edc
pentru: x ≤ 2a’ => nec 2
As =
fyd∗ds
N ∗ds
M Ed + Edc −bc∗X u∗fcd∗( d−0.5∗X u )
x>2a’ => nec 2
As =
fyd∗ds

In urma determinarii ariei necesare de armatura s-a calculat aria efectiva de armatura
tinandu-se cont de respectarea procentelor minime (1%) si maxime (4%) de armare. Procentul
de armare a fost calculat cu relatia:

A ef
P= *100 unde:
b∗d
Aef = aria efectiva de armatura a sectiunii stalpului;

De asemenea s-a calculat momentul capabil al stalpului:

N Edc∗ds
MRd = Aefs ∗fyd∗ds+ pentru x ≤ 2a’,
2
N ∗ds
MRd = Aefs ∗fyd∗ds− Edc + bc∗X u∗fcd∗( d−0.5∗X u ) pentru x >2 a ' .
2

Armaturile longitudinale dispuse respecta conditiile constructive:

diametre minime: Ø12;

distanta libera minima intre bare: 50mm;

distanta maxima intre axele barelor: 250mm;

5.2 DIMENSIONAREA ARMATURII TRANSVERSALE DIN STALP:

Pentru determinarea valorii fortei taietoare de dimensionare in stalpi se tine seama de

momentele capabile ale stalpului la partea inferioara si superioara, de suprarezistenta
grinzilor care intra in nod.Valorile de proiectare ale fortelor taietoare se determina din
echilibrul stalpului la fiecare nivel sub actiunea momentelor de la
extremitati ,corespunzator fiecarui sensalactiunii seismice.

78
 Mdcv = γrd*MRc*min(1;
∑ M Rb ) unde:
∑ M Rc
Mdcv = momentul incovoietor capabil la extremitatile stalpului
γrd = factor ce tine cont consolidarea otelului
∑ MRb = suma valorilor momentelor capabile ale grinzilor care intra in nod
∑ MRc = suma valorilor momentelor capabile ale stalpilor care intra in nod

V 'Ed - forta taietoare pe stalp rezultata din calculul static al structurii (Etabs)

Forta taietoare de proiectare (VED) s-a calculat cu relatia:

jos sus
M + M dcv
VED = dcv unde:
lo
jos sus
M dcv , M dcv =¿ momentele capabile la extremitatile stalpului;

lo = inaltimea libera a stalpului;

De asemenea s-a comparat valoarea VED cu valoarea fortei taietoare provenite din
calcul structurii (Etabs) amplificata cu 1.5, valoarea de dimensionare alegandu-se
maximul dintre cele doua valori.
Pentru dimensionarea armaturii transversale s-a utilizat urmatorul algoritm:

1) fctd* = fctd(1+0.5* νd);

2)Forta taietoare capabila maxima in sectiunea de capat a stalpului

V = max ⁡¿ ¿ ;

3) Calcululprocentului de armare mongitudinala in stalp

Aef
p% = *100
bc∗d

4)Calculul procentului de armare cu etrieri

'2
V ¿
∗f ctd
pe% = 3.2∗√ p ;
f yd

5) Zonele critice de la capetele stalpilor se determina cu formula

l cl
lcr = max(1.5hcl; ; 600mm);
6
6)Calculul pasului etrierilor
ne∗Ast∗100
S= ;
max ⁡( pe % ; pemin % )∗bc

79
 S-au respectat de asemenea conditiile constructive de armare:
pemin = 0.5% pt. zona critica de la baza stalpului;
pemin = 0.3% pt. zona critica de la capatul superior al stalpului;
pemin = 0.15% pt. zona nedisipativa;
S ≤ min {7dbl; bc/3; 125mm} pentru zona critica de la partea superioara a stalpului;
S ≤ min {15dbl; 200mm} pentru zona nedisipativa;

Urmarind algoritmul de mai sus si utilizand programul excell s-au obtinut urmatoarele
rezultate :

Calculul armaturii longitudinale a stalpului s-a facut s-a facut pentru toate cele 4 sensuri de
actiune a seismului.(GSSXPP;GSSXPN;GSSYNN;GSSYNP).

80
81
82
83
84
Calculul armaturii transversale a stalpului s-a facut s-a facut pentru toate cele 4 sensuri de
actiune a seismului.(GSSXPP;GSSXPN;GSSYNN;GSSYNP).

85
86
87
88
6.VERIFICAREANODURILOR DE CADRU:
Nodurile se proiecteaza astfel incat sa poata prelua fortele taietoare care actioneaza asupra lor atat
in planulorizontal cat si in planul vertical.

Forta taietoare de proiectare in nod se stabileste corespunzator situatiei plastificarii grinzilor care
intra in nod ,pentru sensul de actiune seismica cel mai defavorabil.

Valorile fortelor taietoare orizontale se stabilesc cu expresiile urmatoare:

 A) pentru noduri interioare: V jhd= γ Rd*( A s1 + A s 2)* f yd -V c

 B) pentru noduri de margine: : V jhd= γ Rd* A s1 * f yd -V c

Notatii:

 A s1 , A s 2 (- ariile armaturilor intinse ,in sectiunile grinzii situate de o parte si de alta a nodului
 V c - forta taietoare din stalp,corespunzatoare combinatiei de incarcare considerate
 γ Rd - factor de suprarezistenta al armaturii,si este egal cu 1.2
Notatii utilizate in programul excell: A s1 - A ssus
A s 2- A sjos

Seinpun doua verificari:

1.Forta de compresiune inclinata produsa in nod sa nu depaseasca rezistenta lacompresiune a

betonului solicitat transversal la intindere.Pentru aceasta trebuie satisfacute relatiile:

 La noduri interioare:

√
V jhd = 1− ν d * b j*h c* f cd
η

In care:

η=0.6 ∙ 1− ( f ck
250 )
ν d−¿ este forta axiala normalizata in stalpul de deasupra, iar f cd este exprimat in MPa.

 La nodurile exterioare:

√
V jhd < 0.8∙ η ∙ 1−
Vd
∙b ∙h ∙ f ;
η j c cd

In care:
b j=min {bc ; ( bw +0.5 ∙ hc ) }−¿latimea de calcul a nodului;
In cazul in care inegalitatile nu sunt satisfacute, trebuie crescute dimensiunile nodului (prin cresterea
dimensiunilor stalpului) si/sau calitatea betonului.
f ck -reistenta la compresiune a betonului cu valoare caractaristica

89
2. In nod se va prevedea suficienta armatura transversala pentru a asigura integritatea acestuia, dupa
fisurarea inclinata. In acest scop armatura transversala, A sh, se va dimensiona pe baza relatiilor:
- la noduri interioare:
A sh ∙ f ywd > 0.8∙ ( A s 1+ A s 2 ) ∙ f yd ∙ ( 1−0.8 ∙ ν d ) ;
- la noduri exterioare:

A sh ∙ f ywd > 0.8∙ A s1 ∙ f yd ∙ ( 1−0.8 ∙V d ) ;

In care:
νd - este forta axiala adimensionala din stalpul inferior;
1. Armatura longitudinala verticala Asv care trece prin nod, incluzand armatura longitudinala a
stalpului, va fi cel putin :
2 h
A sv > ∙ A sh ∙ jc ;
3 h jw
In care :
hjw - distanta interax intre armaturile de la partea superioara si cea inferioara a grinzilor;
hjc - distanta interax intre armaturile marginale ale stalpilor;
Armatura orizontala a nodului nu va fi mai mica decat armatura transversala indesita din
zonele critice ale stalpului.
h jc – Distanta interax intre armaturile marginale ale stalpilor

h jw – Distantanta interax dintre armaturile de la partea superioara si cea inferioara a

grinzilor
f ywd - valoarea de proiectare a rezistentei la curgere a armaturii transversale

90
Urmarind algoritmul de mai sus s-au bbtinut urmatoarele rezultate:

91
92
 7. CALCULUL PERETELUI W2-4,A

Determinarea eforturilor sectionale de dimensionare se face pornind de la rezultatele

calculului static al structurii. Calculul static a fost realizat cu ajutorul programului Etabs.
Calculul peretelui a fost realizat conform codului romanesc de proiectare CR2 1-1-1.
La calculul eforturilor sectionale in elementele structurale trebuie sa se tina seama de
reducerea de rigiditate a elementelor de beton armat datorita fisurarii. Astfel, calculul static a
fost realizat cu reducerea rigiditatii peretilor la o valoare egala cu EcIc = 0.8EbIb;
Eforturile de dimensionare a elementelor structurale sunt derivate din cele obtinute in
urma calculului structural de ansamblu astfel incat sa se dirijeze in mod convenabil
mecanismul de plastificare ales.
Mecanismul de plastificare cel mai favorabil presupune formarea articulatiilor plastice
la baza peretilor structurali.

7.1. Calculul zonei plastice potentiale

Lungimea plastica se stabileste, conform recomandarilor din codul de proiectare,
functie de inaltimea sectiunii transversale, h, si inaltimea propriu-zisa a peretelui in elevatie,
H:
lp = 0.4*h+0.05*H = 0.4*10.7m+0.05*30.8m = 5.82m
H = 3.6*3.4*8niveluri = 30.8m;
În cazul clădirilor etajate, această dimensiune se rotunjeşte în plus la un număr întreg
de niveluri, dacă limita zonei plastice astfel calculată depăşeşte înălţimea unui nivel cu mai
mult de 0,2 Hnivel şi în minus, în cazul contrar.
0.2*Hnivel = 0.2*3.4 = 0.68m;
 zona A = 2 niveluri = P+E1
 zona B = 7 niveluri =E2 – E8

Zona de la baza peretelui delimitata de lungimea l p , unde se asteapta aparitia de

deformatii plastice este denumita in codul romanesc ,, zona A’’. Restul peretelui, pentru care
se doreste o comportare elastica este denumit ,,zona B’’.

93
7.1. Calculul peretelui – armare longitudinala
a) zona A

In zona A a peretelui se doreste dirijarea deformatiilor plastice. In aceasta zona trebuie luate
masuri speciale de armare astfel incat sa se asigure o ductilitate adecvata.

Momentul de dimensionare MED se ia egal cu momentul de la baza peretelui rezultat in

urma calculului static pe baza fortelor seismice de cod M’ED.
Forta axiala de dimensionare NED se calculeaza ca fiind forta axiala rezultata din
incarcarea structurii cu fortele verticala de lunga durata adunata sau scazuta cu efectul
indirect dat de riglele care reazema pe perete, in functie de directia de calcul a seismului.
NED = NGS + Nind
Momentele si fortele axiale capabile ale montantilor au fost calculate cu ajutorul
programului RESPONSE 2000 rezultand curba de interactiune M-N.

94
b) zona B

In zona B a peretelui nu sunt permise incursiunile in domeniul neliniar. De aceea, prin

proiectare trebuie ca momentele capabile ale peretelui pe inaltime sa fie mai mari decat cele
corespunzatoare formarii articulatiei plastice la baza.
MED = Km* Ω*M’ED unde:
MED = momentul de dimensionare la baza zonei B;
Km = coeficient de corectie a eforturilor de incovoiere in pereti care ia
valoarea 1.3 pentru zona B a peretilor;
Ω = factor de suprarezistenta a peretelui in zona A;
Ω se calculeaza ca raport intre valoarea momentului de rasturnare capabil si valoarea
momentului de rasturnare aflat din calculul static.
Calculul efectiv al peretelui pentru zona A:
'
M ED =42062KN*m
NED = N GS =7679KN
In programul de calcul Response 2000 s-a introdus curba σ – ε standardizata din cod
prin segmente de dreapta:
Conform STAS 10107 la calculul sectiunii elementelor de beton armat solicitate la
incovooere cu sau fara efort axial se adopta urmatoarele diagrame:
1)pentru zonele comprimate ale elementelor de beton obisnuit ,parabola sipalier
orizontal conform figurii a in care deformatia pecifica ultima ε bu =3.5‰ in cazul
betoanelor de clasa pana la Bc35 ,respectiv ε bu =3.0‰ in cazul celor de clasa egala sau
maimare de Bc35.
2)Pentru zonelecomprimate ale betoanelor cu agregate usoare diagrama biliniara din
figura b)

95
 ε bu
εi = *( X i -hi )
X
Pentru betonul de clasa C30/37:
ε bo=2‰
ε bo=3.5‰
Relatia de calculpe baza careia s-a trasat curba σ – ε este urmatoarea:
ε ε
σ(ε)= *(2- )* f cd
ε bo ε bo

96
97
98
99
Momentul capabil obtinut in urma calcululi la compresiune excentrica este
zona A
M Rd =63788KN*m
Momentul rezultat din calculul static al structurii este: M 'ED =42062KN*m
zona A
M Rd 63788
Factorul de suprarezistenta al zonei A este Ω= = =1.51
M
'
ED
42062
Calculul peretelui pe zona B:
MED = Km* Ω*M’ED

Km=1.3
Ω=1.51
M 'ED =26361KN*m
NED = N GS =6001KN
'
MED = Km* Ω* M ED =1.3*1.51*26361=51747KN*m

100
101
102
Momentul capabil obtinut in urma calcululi la compresiune excentrica este
zona B
M Rd =55960KN*m
Momentul capabil pe zona B utilizand aceeasi armare longitudinala ca si in zona A acopera
momentul de dimensionare la baza zonei B .In concluzie peretele a fost armat corespunzator
la solicitarea de incovoiere.

7.2. Calculul peretelui – armare transversala

Ruperea elementelor de beton armat datorita fortei taietoare nu este permisa datorita
caracterului ei neductil. Prin urmare, fortele taietoare de dimensionare sunt stabilite ca fortele
taietoare maxime ce se pot dezvolta in elementele structurale.
Pentru stabilirea fortelor de dimensionare relatia de calcul este aceeasi atat pentru zona
A cat si pentru zona B a montantilor:

VED = Ω*ε*V’ED
unde:
VED = forta taietoare de dimensionare;

103
ε= factor ce tine cont de suprarezistenta otelului si inpreciziile de calcul
Ω= factor de suprarezistenta la incovoiere in zona A; modul de calcul al acestui factor este cel
prezentat la calculul armaturii longitudinale a peretetilor;
V’ED = forta taietoare rezultata in urma calculului static al structurii sub actiunea fortelor
seismice de cod;

Pentru peretii structurali se va respecta conditia:

V’ED ≤ 2.5*b*h* Rt =(2.5*350*10700*1.35)*10−3 =12639KN
'
Relatia este verificata deoarece V ED=2378KN<2.5*b*h* Rt ==12639KN
Datorita faptului ca peretele face parte din categoria peretilor lungi (H>h), calculul
armaturii orizontale se face cu relatia:

Qcap = Qb + Qao;
unde:
Qcap = forta taietoare capabila a peretelui;
Qb = forta taietoare preluata de beton;
Qb = 0.3b*h* σo≤0.6*b*h*Rt pentru zona A
b*h*(0.7Rt + 0.2 σo) pentru zona B
b = grosimea peretelui;
h = lungimea peretelui;
σo = efortul unitar mediu de compresiune;
Rt = rezistenta la intindere a betonului;

N GS
σo = (raportul dintre forta axiala si aria sectiunii peretelui);
A perete

Qao = forta taietoare preluata de armatura ;

Qao = Aao*Rat;
Aao = suma armaturilor orizontale intersectate de o fisura inclinata la 45o;
Rat = rezistenta de calcul a armaturii transversale;
Rat = 0.8*Ra;

Procentele minime de armare sunt:

 in bulbi P℅=0.6℅ - pentru zona A
0.5℅ - pentru zona B

 in inima P℅=0.3℅ - pentru zona A

0.25℅ -pentru zona B
Diametrul minim al barelor se va lua 8 mm pentru armaturile orizontale si 10
mm pentru cele verticale, în cazul armarii cu bare independente. Distantele maxime
între bare se vor lua 350 mm pe orizontala si 250 mm pe verticala.

104
Utilizand algoritmul de calcul de mai sus s-au obtinut urmatoarele rezultate:

8.CALCUL SCARA:

8.1. Generalitati
Scara este subansamblul constructiv care serveste la circulatia pietonala pe verticala,
intre 2 sau mai multe niveluri, si/sau la evacuarea persoanelor dintr-o cladire. Scara este alcatuita din
rampe cu trepte, podeste si parapetul(balustrada) aferent rampelor de scara si podestelor.
Rampa este elementul constructiv inclinat ce face legatura intre niveluri diferite.
Rampa de scara este elementul constructiv inclinat, prevazut cu trepte, ce face legatura intre
niveluri, respectiv intre elementele orizontale(podeste) ale diverselor niveluri.
Podestul este elementul constructiv orizontal(de plecare, sosire si/sau intermediar) prevazut
pentru legatura cu nivelul si respectiv pentru odihna persoanelor ce circula pe scara sau rampa.
Parapetul este elementul constructiv vertical, plin sau cu goluri, care asigura protectia
impotriva caderii in gol a persoanelor aflate in pozitite de circulatie, de stationare, sau de lucru pe
parcursul scarilor sau rampelor.
Balustrada este caz particular de parapet alcatuit in general din elemente verticale si/sau
orizontale, la care predomina golul.
Mana curenta este elementul costructiv prevazut la partea superioara a parapetului/balustradei
sau pe peretele adiacent unei scari sau unei rampe, avand rolul de sprijin pentru utilizatorii scarii sau
rampei.
Dimensiuni trepte:
In functie de dimensiunile rampei s-au ales trepte cu lungimea de 30 cm.
Inaltimea contratreptei a rezultat astfel de 17,9 .

105
Evaluare incarcari:

-PODEST: - Greutate proprie tencuiala 0.015x19=0.285KN/mp

- Greutate proprie pardoseala rece 0.05x21=1.05KN/mp

- p1=0.285+1.05=1.335KN/mp

- Utila U 1 = 3 KN/mp

-RAMPA: - Greutate proprie tencuiala 0.015x19=0.285KN/mp

30 x 18 / 2 = ( √ 302+182 )∗¿ ¿ h echivalent

treapta

echivalent echivalent
270 = 34.98 x htreapta => htreapta = 0.0772 m

echivalent
- Greutate proprie trepte htreapta =7.72cm
0.072x24=1.728KN/mp

106
 -
Greutate proprie finisaj trepte

2x17.9 + 3x34 =( √ 302+17 . 92 )x h echivalent

finisaj

echivalent echivalent
137.8 = 34.93xh finisaj =>h finisaj = 3.945 cm ≈ 0.04 m

0.04x24=0.96KN/mp

p2=0.285+1.728+0.96=2.973KN/mp

270
-Utila: U 2=U 1x = 3 x 0.86 = 2.58 KN/mp
314

In continuare determinarea eforturilor de proiectare se face cu programul ETABS .

107
108
M11:

M22:

109
110
111
 9.PREDIMENSIONARE FUNDATIE

Pentru dimensionarea si calculul radierului s-a folosit normativul NP 112-04

Factorii de care depinde alegerea tipului de fundatie sunt:
 Tipul de suprastructura
 Dimensiunile cladirii
 Eforturile transmise fundatiilor in gruparile fundamentale si speciale de incarcari
 Sensibilitatea la tasari a sistemului structural
 Natura si stratificatia terenului de fundare
 Conditii hidrologice
 Adancimea minima de fundare se stabileste in functie de:
 Adancimea de inghet
 Nivelul apei subterane
 Natura terenului de fundare
 Inaltimea minima constructiva a fundatiei
 Conditiile tehnologice

Dimensiunile bazei fundatiei se aleg astfel incat presiunile la contactul intre fundatie si
teren sa aiba valori acceptabile pentru a se impiedica aparitia unor stari limita care sa
pericliteze siguranta constructiei.
Dimensiunile in plan ale fundatiei se stabilesc astfel incat rezultanta incarcarilor provenite din
grupari fundamentale sa fie aplicate in interiorul samburelui central.

VERIFICARI:
1. GF: pef ≤ pconv
2. GS: p ' ef ≤ 1.2 p conv

pconv =350 KN/m2

Pentru calcul s-au folosit metode ce iau in considerare interactiunea dintre teren si structura.S-au
folosit metode care asimileaza terenul cu un mediu elastic discret reprezentat prin resoarte
independente(modelul Winkler).
Relatia caracteristica pentru modelul Winkler este:
p=k s z ,unde:
-p este presiunea dintr-un punct al suprafetei de contact intre fundatie si mediul Winkler
-z este deformatia in acel punct
- k s este un factor de proportionalitate intre presiune si deformatie care caracterizeaza
rigiditatea resortului,denumit coeficient de pat.

Pentru calculul terenul s-a considerat un pamant de indesare medie avand

k s=75000 KN /m3
Cota terenului bun de fundare s-a stabilit la valoarea -5.00 m
S-a ales solutia de fundare directa: radier general tip dala groasa in care elementele verticale sunt
rezemate direct pe acesta(radier cu grosime constanta).

112
h f >1/8 l max
l max=6.00 m rezulta h f =0.8 m
Calculul eforturilor sectionale se realizeaza cu programul de calcul ETABS ce permite modelarea
fenomenului de interactiune fundatie-teren.
Armarea radierului s-a realizat cu retele orizontale de armatura dispuse pe fetele placii pentru
preluarea momentelor pozitive si negative.
Procentele minime de armare pentru placa radierului sunt 0.15% pentru fiecare fata.

S-a folosit beton clasa C24/30

Aria de armatură se va calcula pentru fiecare directie.

Aria de armatură va rezulta din:

M
A s=
0 . 9 ho R a

în care:

h0=H-a;

H-inaltimea radierului(H=800 mm)

a-acoperirea cu beton a armăturii (a=62.5 mm);

Ra-rezistenţa de calcul a armăturii.( Ra= 300 N/mm2);

Verificari:

1. GF: pef ≤ pconv

p=k s z

k s=7500 KN / m3

Z=0.0419 m (rezultata in urma calculului cu programul ETABS)

p =7500*0.0419= 314 KN / m2 ¿ pconv =350 KN /m2

'
2. GS: p ef ≤ 1.2 pconv
p=k s z

k s=75000 KN /m3

Z=0.0046 m (rezultata in urma calculului cu programul ETABS)

p =75000*0.0046= 345 KN /m2 ¿ 1.2 p conv =420 KN /m2

In urma calculului cu programul ETABS datorita eforturilor mari din anumite zone radierul s-a armat
acolo unde era necesar cu 4 randuri de plasa .

113
Notatii utilizate in calculul radierului.

A1-aria de armatura de pe randul 1

Z1- bratul de parghie corespunzator pozitionarii randului de armatura A1

A2 –aria de armatura de pe randul 2

Z2 – bratul de parghie corespunzator pozitionarii randului de armatura A2

Practic s-a propus o arie de armatura pentru fiecare rand si s-a calculat un moment capabil,dupa care
s-au adunat cele doua momente capabile si rezultand in moment efectiv in sectiunea respectiva care
trebuie sa satisfaca conditia de a fi mai mare decat momentul rezultat in radier in sectiunea
respectiva in urma calculului static.

Ariile de armatura de pe randul 1 si 2 sunt dispuse la partea de jos a radierului iar randurile 3 si 4
lapartea de susa acestuia.Pentru a preveni deformatiile radierului din contractia betonului in zonele
unde s-a armat cu doar doua randuri de plasa ,una la partea superioara a radierului si alta la cea
inferioara s-a mai prevazut constructiv o plasa in planul median al radierului.Deiametrul barelor care
alcatuiesc aceasta plasa sunt 14mm.

In urma efectuarii calcululuistatic au rezultat diagramele de moment pe cele doua directii ale
radierului :

M11

114
M22

115
Verificarea la strapungere a radierului

Verificarea la strapungere s-a realizat conform STAS 10107-0/90

Q≤0.75*Ucr*ho*Rt
Q=forta de strapungere de calcul
ho=inaltimea utila a sectiunii
Ucr=perimetrul critic
Ucr=2(a+b+2hp)
Ucr=2(0.70+0.70+2*0.8)=6m
0.75*Ucr*ho*Rt=0.75*6*0.75*1250=4218.75KN
Q(ETABS) =3595 KN

116
117
La placi cu grosime mare la care sectiunea activa la strapungere este importanta in raport cu
aria totala aferenta a placii,la calculul fortei de strapungere Q se recomanda sa se tina seama
ca incarcarile din interiorul acestei arii pot fi scazute din incarcarea totala transmisa de placa.

N*=(0.4+0.7+0.4)^2*350=787.5 KN

Q - N*=3595-787.5=2807.5 KN¿ 4218.75 KN

Rezulta ca nu am nevoie de armatura de strapungere,betonul putand prelua intreaga

forta axiala.

118