Tantra şi Occidentul.

Drumul Tantrei de la origini către Occident

Cuvântul sanscrit Tantra, a cărui semnificaţie primară este „urzeală, ţesătură”, poate fi
tradus în multe alte moduri, de exemplu: „tehnică pentru amplificarea conştiinţei”. Tantra nu este
o religie, în sensul tradiţional al termenului, sau o filosofie, dar nici o cale mistică bazată pe
concepte metafizice. Tantra este un instrument empiric pentru cel ce se află în căutarea realizării
spirituale; este un ansamblu de tehnici practice (nu doar de factură erotică) al căror succes se
bazează pe experienţa proprie, dobândită în cadrul vieţii concrete. Amplificarea conştiinţei,
înţeleasă în acest mod, include toate aspectele vieţii noastre, şi, tocmai în acest cadru, Tantra este
singura disciplină în care se produce o sinteză între dimensiunile aparent opuse ale plăcerii
senzoriale şi Eliberării. Tocmai dorinţele noastre hedoniste, bazate pe principiul satisfacţiei
simple şi imediate, formează în Tantra dinamica prin care se lărgeşte conştiinţa, până ce se
ajunge la experienţa mistică – astfel, practicile sexuale devin un vehicul al progresului spiritual.
Căci, precum scrie Guhyasamaja Tantra: „nimeni nu reuşeşte să obţină Eliberarea doar dacă se
angajează în practici dificile şi chinuitoare; Eliberarea poate fi atinsă şi prin satisfacerea
conştientă a tuturor dorinţelor”.
  Mai mult decât a crea o punte între sexualitate şi spirit, Tantra uneşte două direcţii ale
căutării spirituale care, în alte şcoli spirituale, sunt despărţite: controlul şi extazul. În yoga
vedantică, de exemplu, accentul se pune îndeosebi pe stăpânirea de sine, autodisciplină,
transcenderea ego-ului, meditaţia cu privire la propria persoană ca aflându-se în faţa divinului;
dimpotrivă, la misticii creştini contează mai mult abandonul în faţa Divinului, aşteptarea
răbdătoare a Graţiei sale şi nimicirea ego-ului. În Tantra, Divinul şi individul rămân fiecare la
locul său, iar obiectul căutării este, în principal, acea vibraţie a conştiinţei care te conduce către
întâlnirea cu aceşti doi poli opuşi ai experienţei subiective, de-a lungul a două căi, cea activă şi
cea pasivă, ambele fiind parcurse de către tantrici.
Să dedicăm acum câteva cuvinte istoriei Tantra-ei, originilor şi dezvoltării sale, fără a
avea pretenţia de a acoperi integral istoricul acestui fenomen cultural şi spiritual extrem de vast
şi întins ca durată şi spaţiu de răspândire.
Originile tantrismului urcă în timp până în jurul anului 2000 î. Hr., când populaţia
Haroppa a migrat în valea Indului. Această populaţie se bucura de o bunăstare importantă şi
dovezile arheologice probează că apreciau în mod deosebit artele. Societatea Haroppa era de tip
matriarhal. Principala preocupare a haroppeilor era să trăiască în bunăstare, fiecare locuinţă fiind
dotată cu cel puţin o baie. În piaţa centrală a capitalei lor, Mohenjo-Daro, edificiul dominant nu
era un turn sau un templu, ci o piscină imensă – un adevărat monument al bunăstării. În culturile
matriarhale, femeia ocupa un loc de onoare, atât în viaţa profană, cât şi în cea religioasă, ultima
fiind centrată în jurul zeiţei Mamă. Imaginea feminină domina sanctuarele. Cu braţele deschise,
cu picioarele desfăcute, ea se oferea adorării. Merită semnalat şi obiceiul haroppeilor de a pune
un pat mare în camera principală a casei. Acesta era patul stăpânei casei, în care – în camera
principală, în salon – se celebra actul amoros.
În societăţile matriarhale, chiar şi religia era o experienţă vie, în care întâlnirea cu Divinul
nu era legată de un sistem de dogme şi credinţe, ci constituia o experienţă personală. Pentru
aceasta, religia haroppeilor este strâns legată de corp, de plăcere şi de sexualitate. În religiile
societăţilor patriarhale, Divinul este perceput ca fiind îndepărtat şi astfel aproape de neatins de
către fiinţa umană: Divinul nu este văzut ca aflându-se în interiorul conştiinţei individuale şi, din
acest motiv, ia naştere dorinţa de a umple această prăpastie adâncă dintre om şi Divin cu
credinţe, ritualuri şi intermediari (sacerdoţi) care joacă rolul unei punţi între pământ şi cer.
Drept urmare, trecerea de la o organizare matriarhală a societăţii la organizarea de tip
patriarhal – proces care a avut loc atât în India, cât şi în Europa – a schimbat fundamental
concepţiile religioase. În vreme ce tantrismul cunoaşte o gamă vastă de reprezentări ale
principiului feminin, în cultura creştină, viziunea asupra principiului feminin este scindată:
femeia apare fie în ipostaza de prostituată, fie în cea de madonă aflată în adorarea pasivă a
progeniturii sale masculine. În tantrism, reprezentările principiului feminin sunt deopotrivă
erotice şi spirituale, extatice şi inteligente, feroce şi pacifiante. Femeia poate să etaleze
inteligenţă, luciditate sau pasiune, şi poate să se eleveze spiritual, fără a mai fi necesar să mimeze
o îngenunchere cu ochii plecaţi, o stare de pioşenie şi castitate, aşa cum cere falsa morală
creştină.
Perioada de maximă înflorire a tantrismului se încadrează între secolele al X-lea şi al XII-
lea d. Hr. şi a avut loc în Nordul Indiei, după care a fost suprimată ca urmare a impunerii religiei
islamice. Tantrismul a supravieţuit, totuşi, prin activitatea unor şcoli secrete, în special în
provinciile Bengal şi Assam, şi a stabilit de aici raporturi fructuoase cu China, unde se formase a
doua şcoală majoră a sexualităţii conştiente, anume cea taoistă. În schimb, în Tibet, la adăpost de
influenţele altor popoare, tantrismul a putut să se exprime în văzul lumii, unindu-se cu budismul
şi cu Bon, antica religie şamanică: Guru-l Padmashambhava, un faimos tantric indian, a călătorit
în Tibet în secolul al VIII-lea d. Hr., unde i-a iniţiat în Vajrayana (calea diamantului) pe primii
discipoli, fondând şcoala Nyigmapa a budismului tibetan. În secolul al XI-lea, traducătorul
tibetan Marpa a călătorit în India pentru a studia Tantra cu Naropa, la rândul său discipol al lui
Tilopa. Reîntors în Tibet, a tradus şi a predat principiile tantrice faimosului său discipol,
Milarepa. În această perioadă a început vasta popularizare a tantrismului în Tibet. Învăţăturile
sale au stat la baza şcolii Kagyüpa a tantrismului tibetan. Aşadar, nu este de mirare că tocmai în
Tibet găsim, alături de lama-şi de sex masculin, femei învăţate şi venerate.
Odată cu trecerea secolelor, şi în Tibet, unele şcoli – precum şcoala Gelugpa – au început
să se distanţeze de practicile sexuale ale aşa-numitului „tantrism roşu” (sau tantrism al mâinii
stângi), limitându-se la studiul uniunii dintre bărbat şi femeie pe plan energetic, fără a se mai
pune accentul pe contactul fizic: această versiune mai metafizică a devenit aşa-numitul „tantrism
alb” (sau tantrism al mâinii drepte). Astfel, celebra mantră budistă „Om mani padme hum” este
tradusă de regulă într-un mod voalat, drept „giuvaerul din floarea de lotus”, traducere care nu
înseamnă însă absolut nimic. În acest caz, pudoarea este cea care i-a silit să găsească o
interpretare artificială, negăsindu-se, astfel, originea tantrică a acestei mantra-e. Aşadar, care este
adevărata semnificaţie a acestei mantra-e antice? Mani, giuvaerul este echivalentul tibetan al
termenului sanskrit vajra (diamant), care este simbolul  organului sexual masculin; padme este
floarea de lotus care simbolizează yoni-ul, vaginul; prin urmare, „giuvaerul din lotus” nu
semnifică nimic altceva decât uniunea sexuală, maithuna, în care principiul masculin şi cel
feminin se unesc fie în sens carnal, fie în sens mistic.
Secolele următoare au fost secole de declin pentru tantrism în India şi abia după revoluţia
sexuală din anii 1970 şi emanciparea femeii în Occident s-a pregătit terenul pentru
redescoperirea uniunii erotismului cu spiritualitatea. În ultimele decenii, lama-şii tibetani au adus
în Europa şi America învăţăturile tantrismului alb, iar unii dintre ei – precum Lama Yesce, Lama
Zopa sau Chöpyam Trungpa Rinpoche – au făcut multe în sensul adaptării meditaţiilor tibetane
la mentalitatea occidentală. În India, multe ashram-uri sunt deschise occidentalilor, iar maeştri
precum Osho (Rajneesh), Paramahansa Satyananda sau Yogi Bhajar au făcut publice chei de
lectură mai inteligibile pentru interpretarea textelor tantrice antice.
Dar tehnicile tantrice străvechi s-au dovedit a nu fi atât de uşor accesibile publicului
modern. Înţelegerea în cazul multor aspiranţi tantrici era anevoioasă, ei neavând formaţia
emoţională sau mentală necesară pentru a putea pătrunde misterele învăţăturilor tantrice. Mulţi
dintre ei se regăseau într-o situaţie asemănătoare celei descrise de Margo Anand, una dintre
pionierele noului tantrism roşu: „Primul ritual – recitarea mantra-elor – ne ajută să ne
concentrăm. Ne privim în ochi: să nu îmi arăt frica, să nu o ignor pe a sa! Care este pasul
următor? Of, trebuie să mă întrerup mereu pentru a citi instrucţiunile. Asta întrerupe energia. A,
da , să respir! Să inspir timp de 6 secunde, să fac retenţii timp de 12 secunde, să expir timp de 6
secunde în sincronie cu celălalt. Dar el inspiră, iar eu expir; am greşit totul. Pe deasupra, acea
dificilă postură a lotusului: braţele încrucişate în spate, ţinând degetul mare de la picior între
degetul mare şi cel arătător ale mâinii, în timp ce vizualizăm o lumină verde între anus şi
organele genitale, care creşte încetul cu încetul. Nu reuşesc să văd nimic... „Ce modalitate de
relaxare!” exclamă bărbatul, al cărui sceptru tantric nu este dispus să intre în erecţie. În cele din
urmă reuşim, printr-o expiraţie profundă, să trezim energia, ajutaţi de câteva trucuri şi de o
mângâiere nepotrivită. Trec 20 de minute, dar nu apare nici un fel de extaz. Punctul culminant îl
constitue un uşor fior de-a lungul coloanei vertebrale. Exerciţiul este exotic, dar nu e chiar o
revelaţie.” În acest caz, trebuie să avem în vedere faptul că nu tehnica e greşită, ci cel care o
aplică nu a înţeles-o corect. În cazul ritualurilor tantrice mai ales, accentul se pune pe trăirea
emoţională şi pe deschiderea totală a celor doi iubiţi unul faţă de celălalt, fiind total eliberaţi de
orice constrângeri mentale sau prejudecăţi. Realizat în aceste condiţii, ritualul va decurge de la
sine.
Astăzi, sexualitatea a devenit liberă, iar femeia şi-a regăsit locul, graţie emancipării;
situaţia socială nu mai e cea de acum 2000 ani; dar încă se presupune că actul sexual aparţine
mai mult bărbatului şi că satisface mai mult dorinţa masculină decât cea feminină. Această
prejudecată este moştenirea lăsată de secolele de represiune patriarhală exercitată fie asupra
sexualităţii, fie asupra feminităţii, şi le împiedică pe multe femei să creadă că actul amoros elevat
ar fi un vehicul al creşterii spirituale, aşa cum era considerat într-o cultură concepută la modul
feminin. Trăim într-o epocă în care abordarea sexualităţii ridică noi probleme: dacă, până acum
câţiva ani actul amoros părea interzis, astăzi se pare că a face dragoste a devenit o obligaţie.
Represiunii, încă nedigerate în întregime, i s-a adăugat gustul amar al actului amoros făcut cu
orice preţ...
Se pare că astăzi, în Occident, tantrismul satisface două mari nevoi: prima este cea de a
trasa un itinerar spiritual care să ne reconecteze cu dimensiunile mai ample ale fiinţei într-un
mod foarte practic şi experimental; a doua, este cea de a crea o cultură a erosului – aşa cum
există o cultură a bunăstării, a sportului, a alimentaţiei... Într-adevăr, în materie de sexualitate,
aproape toţi suntem autodidacţi. În lumea erosului, tradiţiile sunt puţine, experienţele fiecare şi le
face singur şi le păstrează pentru sine, schimbul de informaţii este sporadic, şcolile sunt
cvasiinexistente. În plus, suntem bombardaţi de mesaje sexuale de toate felurile (cuvinte,
imagini, etc.) mai ales prin intermediul mass-mediei şi totul ne apare ca fiind permis, dar, în
realitate, aceste mesaje noi nu reuşesc să transforme cu adevărat universul erotic al fiecărui
individ. Toate acestea par mai degrabă provenite din lumea fanteziei.
Pe de altă parte, în tantrism se pune accentul pe folosirea imaginilor cu tentă erotică, pe
trăirea senzaţiilor fizice, dar care de data aceasta vor fi înţelese şi folosite de cel care are o minte
lucidă şi atentă, extrem de relaxată şi de deschisă, pentru exprimarea emoţiilor, a afectului, a
iubirii şi a diferitelor forme ale senzualităţii. Tantricul va urmări să-şi deblocheze potenţialul
energetic latent în fiinţă, utilizându-l pentru a-şi întări corpul şi mintea, rămânând perfect
conştient de întregul proces spiritual. Ceea ce diferenţiază un ritual tantric de un act sexual banal
este tocmai această uniune prin fuziunea dintre energia elevată, sacră a lui Shakti, cu conştiinţa
lui Shiva, pe fondul emanaţiei radiante a iubirii pure.

Ce este şi ce nu este Tantra

Aplicată în cuplu, Tantra este un gen de meditaţie în doi, care îşi găseşte izvorul în unirea
dintre principiile feminin şi masculin, şi al cărei motor este energia sexuală. Este o invitaţie la
descoperirea dimensiunii sacre a întâlnirii amoroase şi mijlocul de a face să vibreze la unison
corpul, sufletul şi conştiinţa. Aceasta însă nu se realizează într-o singură zi. Este o cale care cere
o angajare de fiecare clipă. Este arta de a trăi intens fiecare moment al vieţii ca şi cum ar fi
ultimul. 
Tantra este o celebrare a vieţii, o sărbătoare a lui „aici şi acum”, a ceea ce se petrece,
indiferent ce se petrece sau cum se petrece. Este un cult al naturii şi vieţii, în care nici un aspect
nu este renegat: interiorul, exteriorul, bucuria, necazul, râsul, plânsul, mânia, încrederea,
îndoiala, umbra şi lumina. Tantra nu este nici represiune, nici necuviinţă, ştiind că una este
vectorul celeilalte. Ea este ceea ce este, în mod conştient. 
Tantra nu este nici un curs de educaţie sexuală, nici o simplă tehnică de contracepţie prin
retenţia ejaculării. A nu ţine seama decât de acest aspect înseamnă a rata misterul Tantra-ei. Este
adevărat, după cum vom vedea, că o respiraţie foarte lentă permite reţinerea ejaculării şi
prelungirea actului amoros. Însă, comportându-se în acest fel, bărbatul riscă să-şi piardă
spontaneitatea, inocenţa şi latura lui nedomesticită totodată; mentalul preia controlul şi nu mai
rămâne loc de meditaţie. Or, esenţa Tantra-ei nu este o tehnică, ci este „iubire”, „rugăciune”, o
relaxare a inimii ce creează un spaţiu în care bărbatul şi femeia se topesc. 
În Tantra regăsim inocenţa copilului, învăţăm din nou să ne jucăm cu persoana iubită fără
să planificăm actul sexual, întrucât proiectul falsifică jocul şi rupe contactul cu trăirea clipei.
Acceptarea totală a ceea ce se petrece determină deschiderea sufletului. Întâlnirea este adevărată
pentru că fiecare din cei doi se poate arăta aşa cum este. Nu este nimic de dovedit, nimic de
apărat, nimic de protejat. Două fiinţe trăiesc o relaţie de iubire autentică. Nu contează timpul,
vârsta sau condiţiile exterioare; doar clipa prezentă este cea care contează. Cu cât ne asumăm
riscul de a fi noi înşine în momentul prezent, cu atât relaţia se înrădăcinează, se împlineşte şi
înfloreşte. 
Tantra nu este un curs tehnic, deşi foloseşte anumite metode şi tehnici care pot permite o
deschidere spre lumea tantrică şi care presupun o practică constantă şi multă perseverenţă. Veţi
întâlni o experienţă a Tantra-ei care poate fi un răspuns binevenit haosului social şi afectiv
actual. 
Tantra nu este nici o filosofie, nici o religie în sensul dogmatic al termenului. Ea nu se
opune nici uneia dintre ele. Este o experienţă esenţial spirituală. Este religioasă în sensul de
RELEGARE, care restabileşte legătura între sus şi jos, între cer şi pământ, între sex şi conştiinţa
divină. În natura ei profundă, Tantra este o ştiinţă, o experienţă unitară a corpului, a sufletului şi
a minţii. Ea ne arată o cale spirituală a cărei practică generează o experienţă verificabilă de
expansiune a conştiinţei ce permite eliberarea. 

Ce este continenţa sexuală?

Ideea de Continenţă Amoroasă s-a născut în Orient şi a fost aplicată de-a lungul timpului
de adepţii filosofiei tantrice indiene şi de taoiştii chinezi. Era pe atunci o mare taină a vieţii,
rezervată doar iniţiaţilor şi familiei regale. Ajunsă în Occident, practica fuziunii amoroase
realizată cu continenţă a cunoscut o rapidă răspândire, mai ales în ultimele decenii.

Secretul acestei tehnici străvechi constă în reţinerea şi conservarea potenţialului sexual

(sperma la bărbat şi fluidele sexuale la femeie), în timpul actului amoros realizat de către un
cuplu iubitor şi transfigurator, potenţial care astfel va fi transformat în forme elevate de energie
vitală, psihică, mentală şi spirituală.

Datorită transmutării superorgasmatice a acestui potenţial erotic, bărbatul şi femeia care

se iubesc frenetic ajung să trăiască o formidabilă stare de plăcere elevată, generată de un număr
nelimitat de orgasme, care îi face pe cei doi iubiţi să descopere într-un mod plăcut şi gradat că
energia sexuală este o putere tainică, SACRĂ.

Printre nenumăratele efecte profund binefăcătoare care apar în urma fuziunii amoroase cu
continenţă, menţionăm câteva dintre cele mai importante:
• amplificarea iubirii şi a fericirii în relaţia de cuplu, printr-o împlinire erotică şi emoţională
profundă;
• cel mai rapid şi mai eficient procedeu de reîntinerire;
• cel mai puternic afrodiziac, perfect natural şi complet gratuit;
• stare de sănătate şi armonie, fizică şi psihică;
• trezirea capacităţilor paranormale (telepatie, intuiţie, clarviziune, premoniţie, etc.);
• prelungirea actului erotic pe o durată nelimitată;
• amplificarea charismei personale;
• metodă de contracepţie sigură, plăcută şi naturală.

Atenţie! 
Suspendarea descărcării energiei sexuale, prin fluidele sexuale corespondente - atât la bărbat cât
şi la femeie – nu conduce la imposibilitatea de a procrea. Într-un cuplu, bărbatul poate trăi
orgasmul cu descărcare – ejaculare atunci când cei doi iubiţi îşi doresc un copil. Cercetările au
demonstrat că, în cazul cuplurilor care au practicat continenţa, copiii născuţi sunt mult mai
viguroşi şi mai sănătoşi. 

Ce se petrece cu lichidul spermatic la un bărbat care practică cu succes continenţa

sexuală? 

De obicei, aceasta este cea mai frecventă întrebare pe care şi-o pune un bărbat care aude
pentru prima oară de continenţa sexuală. Departe de a fi nocivă, o retenţie seminală de foarte
lungă durată însoţită de tehnici adecvate de ridicare a energiei în etajele superioare ale fiinţei
(practici yoga, eforturi intelectuale intense etc.) va conduce la transmutaţia biologică a spermei
şi, prin energia uriaşă rezultată, se va face cu putinţă sublimarea ei spre nivelele superioare ale
fiinţei. Aşadar, prin transmutare, sperma este transformată în energie şi, deci, nu este vorba de o
stocare prelungită a acesteia care ar conduce în timp la dereglări somatice. În funcţie de nivelul
la care este sublimată energia, se produce trezirea şi armonizarea centrului de forţă respectiv,
fenomene care vor fi însoţite de stările şi efectele benefice corespunzătoare. (v. centrii de forţă)

Orgasmul nu înseamnă ejaculare

Majoritatea oamenilor îşi închipuie că, dacă ejacularea spermei (la bărbat) sau
descărcarea explozivă (la femeie) sunt oprite, atunci scurta plăcere efemeră asociată acestor trăiri
de câteva secunde este şi ea suprimată. Această eroare profundă provine de la concepţia greşită
că ejacularea şi descărcarea energetică sunt sinonime cu orgasmul prin intermediul căruia se
manifestă plăcerea, astfel încât suprimarea lor ar conduce în mod automat şi la suprimarea
orgasmului. Complet greşit. Nu putem pune semnul egal între orgasm şi ejaculare sau
descărcarea explozivă a potenţialului sexual, deoarece s-a demonstrat ştiinţific că cele două
fenomene nu sunt interdependente şi nu se produc în mod necesar în acelaşi timp.

Cercetările efectuate în domeniul sexologiei au demonstrat că, atunci când orgasmul este
resimţit şi tratat ca o stare modificată, superioară de conştiinţă, sunt angrenate în întregul corp
mai multe nivele energetice, iar capacitatea de conştientizare se măreşte. Dacă motivaţia de a
avea o stare de orgasm este doar aceea de înlăturare a tensiunii, atunci se tinde aproape
irevocabil spre o pierdere de energie (prin ejaculare la bărbat sau prin descărcare explozivă la
femeie). Pe de altă parte, dacă atenţia este focalizată asupra conducerii valului creat de extazul
orgasmului către un nivel înalt de conştientizare, atunci se va instaura în fiinţă un sentiment
inefabil de bunăstare, pace, bucurie şi linişte atotcuprinzătoare. Abordarea sistematică a
diferitelor posturi sexuale şi a tehnicilor de penetrare duce în timp la conştientizarea tot mai
amplă şi eficientă a complexei circulaţii energetice în corp, stimulată îndeosebi de jocul amoros.

Capacitatea de a putea transmuta şi sublima integral potenţialul sexual, dobândită printr-

un antrenament sistematic yoghin, s-a dovedit a fi o sursă sigură de fericire şi tinereţe.
Majoritatea cazurilor de insatisfacţie şi frigiditate feminină rezultă din raporturi sexuale brutale
sau prea rapide (ţinând cont şi de faptul că în mod normal bărbatul ajunge la ejaculare mai
repede decât ajunge femeia la orgasm). Acestea împiedică femeia să atingă o stare erotică
plenară, blocându-i astfel în mod penibil orgasmul.

Se ştie că sperma conţine nutrienţi valoroşi şi elemente esenţiale în susţinerea fizică şi

psihică, astfel încât devine foarte importantă transmutarea ei în forme de energie subtilă, care să
fie sublimată la diferitele etaje ale fiinţei (creier, inimă abdomen etc.), fortificând funcţiile
organelor respective, echilibrând emisiile hormonale ale glandelor endocrine şi stimulând foarte
mult capacităţile psihice ale individului.

Când mintea este astfel antrenată în canalizarea energiei orgasmului de-a lungul coloanei
vertebrale, străbătând astfel centrii de forţă (Chakra), are loc simultan şi o încărcare
bioenergetică, subtilă, din ce în ce mai mare a fiinţei (percepută la nivel auric), ceea ce va conferi
în timp o netă purificare şi o radiaţie charismatică, strălucitoare.

Să nu confundăm orgasmul cu plăcerea sau satisfacţia sexuală

Orice arsură determină o distrugere a ţesuturilor organice. Dar jocul cu focul este unul
dintre cele mai atractive, mai ales atunci când este vorba despre focul particular al dorinţei
sexuale. De aceea, un orgasm brutal şi rapid însoţit de ejaculare lasă (în mod obişnuit) impresia
că este cu atât mai puternic şi mai surprinzător cu cât el lasă în urma sa un gol neacoperit.
Aceasta este şi cauza faptului că există atât de mulţi bărbaţi foarte virili care au o fascinaţie
teribilă faţă de actul ejaculării. Suprapunând în mod inconştient orgasmul cu ejacularea, ei încep
să creadă în mod eronat că nu pot trăi orgasmul dacă nu ejaculează.

Dar orgasmul nu aparţine nici plăcerii şi nici satisfacţiei; plăcerea fiind resimţită în
momentele de dinainte şi satisfacţia în momentele de după (în minunatele cazuri ale unei
sexualităţi obişnuite şi relativ “echilibrate”). Dacă plăcerea este o dorinţă care se vrea continuată,
prelungită într-o creştere continuă de la sine, iar satisfacţia – un gen de uşurare, o “eliberare
”relativă şi momentană, atunci orgasmul, această fază intermediară, ce este?

Precizăm că orgasmul, nedovedit şi necunoscut în profunzimile sale, este, de obicei,

confundat cu plăcerea şi satisfacţia, care sunt în mod egal nediferenţiate în ansamblul lor. Astfel,
acest triplu fenomen, atât de dorit, apare, la o primă abordare, ca o singură şi aceeaşi manifestare
a fericirii. În sexualitatea obişnuită, aceste trei etape distincte nu sunt observate, căci trecerea de
la una la alta nu reprezintă o trăire conştientă, ci o experimentare a dorinţei “impuse” şi
“suportate” de către corp.

În abordarea alchimică a orgasmului, domneşte un mister: cel al transmutării pulsiunii

organice. Această operă alchimică a transmutării nu este fructul unei dorinţe, a unei intenţii
oarecare, a unui jurământ sau a efortului unei funcţii psihologice asupra unei funcţii organice.
Descrierea apariţiei sale chiar în mijlocul atenţiei meditative - singurul factor al unei autentice
transmutări - implică utilizarea unei noi formulări non-duale şi transpersonale a sexualităţii, rod
al tendinţei şi/sau căutării fiinţei spre unificare şi regăsire de sine.
 Pura senzaţie corporală absoarbe virulenţa primitivă, atât de aşteptată şi în mod paradoxal
întârziată, a orgasmului. Variaţiile plăcerii se armonizează cu suflul interior al respiraţiei
profunde. Aceşti doi curenţi se hrănesc şi se completează până când apare, în chiar densitatea
senzaţiei erotice, lumina unei percepţii strălucitoare şi extrem de subtile. Orgasmul, manifestare
în mod obişnuit brutală şi arzătoare, s-a metamorfozat în mod misterios într-o trăire sublimă,
care, deşi percepută în însuşi miezul manifestării, aduce acum cu sine puternica amintire a
nemanifestării. Şi, în acest substrat supraconştient al fiinţei sale, bărbatul transformă spontan
acea dorinţă „fiziologică” a ejaculării într-o baie vibratorie subtilă şi conştientă, care depăşeşte
frontierele limitate ale conştiinţei obişnuite. Cele trei faze ale actului sexual nu mai au atunci
acelaşi raport temporal; plăcere, orgasm şi satisfacţie fac loc unei realizări orgasmatice
excepţionale percepută ca o stare profundă de extaz autentic. Acesta este procesul alchimic al
fuziunii sexual-amoroase al cărui rezultat de excepţie este plenitudinea şi beatitudinea unei pure
existenţe.

Născută din experienţa Existenţei sau din contopirea cu trăirea lui Eu sunt, această
experienţă unică se revelează a fi rodul împlinirii şi în acelaşi timp transcenderii oricărei dorinţe
sexuale. Orgasmul nu mai înseamnă descărcare, epuizare, ci devine el însuşi această plenitudine
în care fiinţa îşi regăseşte propria origine divină şi nediferenţiată. 

Continenţa masculină – o nouă abordare

 
„Cucerirea inconştientului de către conştiinţă este singura revoluţie reală,
singurul progres demn de acest nume pe care îl poate spera omenirea” (Rajneesh)
 
 
Când mergem cu barca pe cursul unei ape line putem admira în voie frumuseţile naturii,
seninul cerului, razele soarelui care joacă printre frunzele copacilor, orice dorim dar, mai ales,
putem controla mersul bărcii. Când cursul râului se apropie de cascadă, apele devin din ce în ce
mai agitate şi învolburate. Un barcagiu iscusit ştie cum să manevreze barca în aceste condiţii,
fără să se pună în pericolul de a ajunge  la cascadă. Există un punct unde, dacă va ajunge, va
pierde controlul asupra bărcii sale şi va cădea în cascadă. Chiar înainte de acest punct mai există
unul, de salvare, in extremis. Acolo, chiar dacă mai are şanse să scape, lupta cu apele
învolburate  îl va solicita foarte mult. Dacă doreşte să înveţe cum să se bucure de mersul cu
barca, experienţa îi va arăta cum să îşi menţină cu înţelepciune călătoriile în zona în care
controlul este uşor de realizat. Aşa este şi situaţia interacţiunii amoroase în cazul bărbatului.
Există o parte de început, asemănătoare mersului cu barca pe ape line, o parte de mijloc –
asemănătoare navigării pe ape mai învolburate şi un final, care poate fi asemănător căderii în
cascadă, dacă apare descărcarea, sau a evitării acesteia, în cazul practicării continenţei amoroase.
Evitarea descărcării, a căderii în cascadă în mod metaforic, înseamnă de fapt realizarea
continenţei sexuale.
Aşa cum afirmă şi John Humphrey Noyes, în lucrarea sa „Continenţa masculină”,
„veşnica obiecţie la această metodă (continenţa amoroasă – n.n.) este (...) faptul că nu se
regăseşte în obiceiurile de împerechere la celelalte animale. Însă la fel de bine s-ar putea spune şi
despre gătit, obiceiul de  a purta haine, locuitul în case şi aproape orice activitate a omului
civilizat – că este ne-naturală. O adeziune prea strânsă la obiceiurile animalelor ar necesita ca noi
să uităm de limbaj şi să începem să umblăm în patru labe. Pe de altă parte însă, dacă este natural
(...) ca fiinţele raţionale să abandoneze exemplul animalelor şi să îşi perfecţioneze natura prin
invenţii şi descoperiri în toate direcţiile, va trebui să mărturisim că, până când bărbaţii şi femeile
nu vor găsi o modalitate să-şi ridice performanţele sexuale deasupra celor animalice, prin
introducerea acestora în cultura lor morală, ei îşi vor duce existenţa într-o stare de degradare
nefirească”.

Funcţia amoroasă şi funcţia de reproducere – două aspecte distincte care utilizează

acelaşi sistem fiziologic

Funcţiile amoroasă şi de reproducere, care sunt îndeplinite de organele sexuale, sunt

distincte una de cealată şi pot fi separate şi practic. În planul concret al trăirii, aceste două funcţii
sunt resimţite sub forma orgasmului (funcţia amoroasă) şi a ejaculării (funcţia reproducătoare).
Datorită necunoaşterii acestor aspecte şi a faptului că fiziologia organismului permite împlinirea
distinctă a celor două funcţii, permiţând realizarea continenţei atât la bărbaţi cât şi la femei (în
cazul femeilor fiind mai uşor), cele mai multe cupluri, în societate, suferă datorită neîmplinirii
reale, armonioase, în plan amoros. În continuare vom descrie pe scurt câteva  detalii de fiziologie
care explică cum anume orgasmul, în cazul bărbatului, se poate petrece fără descărcare, întrucât
organismul este prevăzut cu toate mecanismele şi circuitele nervoase  necesare realizării
continenţei masculine.

Substratul fiziologic al continenţei masculine

Ce se petrece, de fapt în organismul bărbatului, în

momentul stimulării erotice? Din punct de vedere
fiziologic, stimularea sexuală determină descărcarea de
neurotransmiţători din nervii cavernoşi, la nivelul
structurilor penisului. Aceasta conduce la relaxarea
muşchilor netezi şi la apariţia următoarelor fenomene:
creșterea fluxului de sânge de la nivelul penisului, prin
dilatarea arterelor și arteriolelor; acumularea de sânge în
sinusoidele care se expansioneaza; reducerea fluxului de
sânge care se reîntoarce de la penis, prin compresia plexurilor venoase. Prin creşterea fluxului de
sânge care intră şi reducerea celui care părăseşte structurile peniene, presiunea din corpii
cavernoşi creşte foarte mult, şi aceasta face ca penisul să se ridice (faza erecției complete). 
Nervii cavernoşi, care transportă impulsurile nervoase responsabile de fiziologia erecţiei dar şi a
descărcării la bărbaţi sunt alcătuiţi din fibre nervoase de mai multe tipuri care provin din zona
sacrală a măduvei spinării, din zona toracală inferioară a măduvei spinării şi de la nivelul
creierului. Impulsurile nervoase care provin de la nivelul măduvei sau al scoarţei cerebrale au rol
de coordonare a fiziologiei amoroase. Impulsurile de la nivel cerebral se transmit prin
intermediul fibrelor nervoase care pleacă de la creier tuturor acestor sisteme de conducere a
impulsurilor nervoase, dând astfel suportul fizic manifestării controlului conştient necesar
realizării continenţei amoroase.

Aşadar există trei circuite nervoase majore care deservesc funcţiile amoroasă şi de
reproducere: cel reflex care se închide la nivelul măduvei sacrale – circuitul inferior,
corespunzător lui SWADHISTANA CHAKRA, cel care cuprinde fibre de la nivelul măduvei
toracale inferioare – circuitul mijlociu, corespunzător unei zone energetice focar de legătură între
MANIPURA CHAKRA şi ANAHATA CHAKRA şi cel care conţine fibre de la nivelul scoarţei
cerebrale – circuitul superior, corespunzător lui AJNA CHAKRA. Impulsurile nervoase circulă
prin aceste circuite atât ascendent, de la nivelul penisului spre măduvă şi creier, cât şi descendent
– de la măduva spinării sau scoarţa cerebrală spre structurile peniene, realizându-se astfel atât
integrarea senzaţiilor amoroase şi a stimulilor erotici la nivel subconştient (măduva spinării) şi
conştient (scoarţa cerebrală) cât şi modularea mişcărilor şi apariţia secreţiilor conexe interacţiunii
amoroase. 

În funcţie de atitudinea şi intenţia cu care se realizează angrenarea amoroasă de către

bărbat, vor fi angrenate fiziologic în mod predominant unul, două sau toate cele trei circuite
nervoase care deservesc fiziologia acestui proces. Erecţia este menţinută prin activarea
circuitului inferior de către dorinţa de fuziune amoroasă. Iubirea şi sentimentul de dăruire faţă de
iubită activează circuitul mijlociu. Impulsurile care vin de la nivel cerebral, fiind nivelul cel mai
înalt al integrării în cadrul sistemului nervos, fapt care corespunde nivelului cel mai înalt al
intenţiei şi conştiinţei fiinţei, au darul de a „supraveghea” desfăşurarea interacţiunii amoroase,
determinând, ca urmare a dorinţei conştiente de a realiza continenţa, anumite acţiuni de stopare
sau corectare în cazul în care „barca se îndreaptă în mod periculos spre cascadă”.

Dacă din punct de vedere conştient sau inconştient dorinţa de împlinire a plăcerii grosiere
este predominantă, când stimularea este foarte intensă se emit impulsuri nervoase descendente de
la  nivelul măduvei toraco-lombare sau sacrale, impulsuri responsabile de emisia seminală, prima
fază a ejaculării. Dacă însă există o profundă stare de iubire şi dăruire, care determină o orientare
fermă ascendentă a trăirilor, această supraîncărcare cu impulsuri nervoase a circuitelor inferior şi
mijlociu este direcţionată spre structurile cerebrale, din punct de vedere subtil realizându-se
transmutarea şi sublimarea potenţialului creator.

Studiile de fiziologie au arătat că impulsurile de la nivel cerebral pot avea atât rol
inhibitor cât şi rol stimulator asupra descărcării potenţialului creator. Aceasta arată, de fapt, că se
poate alege între cele două posibilităţi, în ce mod să fie folosit acest potenţial. Aceste două
posibilităţi, din punct de vedere al trăirii, sunt: 1.împlinirea unei plăceri grosiere, care va avea
drept urmare irosirea potenţialului creator, întrucât capacitatea de „umplere” cu stimuli nervoşi a
circuitului inferior şi mijlociu este limitată şi, pentru a nu se „arde” circuitele, la un moment dat
apare comanda de eliminare a potenţialului care susţine aceasta, apărând descărcarea, 2. a doua
posibilitate este trăirea unor stări de fericire înalte, o împlinire spirituală profundă a fiinţei care
este susţinută fiziologic deoarece circuitul superior poate integra orice „cantitate” de impulsuri
nervoase în structurile subtile, înalte ale fiinţei când există această orientare.
 Observând circuitele nervoase care deservesc interacţiunea amoroasă, ne dăm seama de
tripla integrare pe care trebuie să o aibe o fuziune amoroasă. Integrarea completă, de la cele trei
niveluri – erotic, afectiv şi mental/supramental, este de dorit pentru o împlinire profundă în
cadrul fuziunii amoroase. Pentru aceasta este însă absolut necesară practicarea continenţei.

Continenţa masculină – condiţie estenţială pentru trăirea orgasmului prelungit

Cercetări experimentale realizate prin plasarea anumitor electrozi fini la nivelul creierului
au arătat că orgasmul nu este generat prin excitarea directă a centrului sexual de la nivelul
măduvei sacrale, ci de stimularea unei anumite arii cerebrale. Când psihofiziologul Jose Delgado
a realizat acest experiment pe şoricei de laborator, a fost surprins de rezultatul experimentului.
După fixarea electrodului la nivelul creierului în zona responsabilă de orgasm şi învăţarea lui
cum să apese pe butonul care descărca mici impulsuri la nivelul electrodului, şoarecele a apăsat
de ... 6000 de ori în ziua respectivă pe buton. Nu a mai vrut să mănânce, să doarmă, ... a uitat
restul activităţilor. Din aceste cercetări s-a dedus că orgasmul, din punct de vedere fiziologic
apare la nivel cerebral, iar iubita sau iubitul declanşează manifestarea energiei sexuale care
ascensionează şi stimulează zona corespunzătoare orgasmului care există la nivelul creierului. Cu
cât această energie ascensionează mai puternic, nefiind eliminată prin descărcare,  cu atât stările
de orgasm sunt mai intense şi mai profunde. Cu cât apare mai des fenomenul descărcării la
bărbat, cu atât posibilitatea atingerii unor stări profunde de orgasm şi, implicit, de fericire
extaziantă este din ce în ce mai redusă.

Tantrismul afirmă că orgasmul masculin apare în partea stângă a creierului, acesta fiind
considerat creierul masculin, pe când orgasmul femeii apare în partea dreaptă a creierului, acesta
fiind considerat creierul feminin. Atunci când trăirile apărute  în cele două părţi ale creierului se
unesc, apare orgasmul total. O minte preponderent  analitică face ca legătura subtilă dintre cele
două emisfere să se producă mai greu. O abordare poetică, estetică va face mult mai uşoară
trăirea bucuriei, plăcerii, extazului. Tantra afirmă că, odată ce am înţeles acest mecanism, poate
să apară o mare înţelegere asupra trăirilor amoroase.

Fuziunea amororasă dintre bărbat şi femeie – o reflectare a jocului divin dintre

conştiinţă şi energie

Din punct de vedere spiritual, interacţiunea amoroasă între bărbat şi femeie, reflectă  la
nivel concret jocul dintre conştiinţă şi energie, dintre SHIVA şi SHAKTI. SHIVA, principiul
masculin universal reprezintă  Marele Spirit, Spiritul Universal în efervescenţă, în manifestare.
Ca principiu universal, SHIVA este legat în mod direct de funcţia mentală şi de Spiritul Etern.
Bărbatul, în timpul jocului amoros, este sau ar trebui să fie întruchiparea lui SHIVA – conştiinţa
necondiţionată, infinită şi plină de beatitudine. Bărbatul îl poate manifesta pe SHIVA în
momentul în care este permeabil conştiinţei shivaice. Bărbatul care practică continenţa,
nelăsându-se  prins de plăcerile dorinţelor inferioare, necăzând în capcana atracţiei generată de
dorinţa împlinirii simţurilor fizice, în timpul jocului amoros contemplă, prin implicarea detaşată
pe care o manifestă, asemenea lui SHIVA, jocul minunat al energiei, a lui SHAKTI, în iubita sa.
 Natura femeii este în mod tainic atrasă de conştiinţa shivaică şi chiar dacă bărbatul nu
este pe deplin fuzionat cu conştiinţa shivaică, datorită raportării femeii, pentru o polarizare totală,
la acest principiu universal în timpul jocului amoros, acesta se poate manifesta în fiinţa
bărbatului. În Shiva Purana se spune despre SHIVA că „natura sa este atât de extraordinară încât
el nu poate fi cunoscut decât prin experienţă spirituală directă”. „Conştiinţa sa este de o puritate
şi de o luminozitate absolută. Shiva deţine independenţa şi libertatea absolută, nefiind supus
niciunei legi. El este stăpânul legilor cosmice. El este suprema fericire infinită, iubirea,
compasiunea infinită. Aureola arzătoare a lui Shiva reprezintă nu numai gloria şi energia
divinităţii dar şi focul purificării care distruge falsele concepte ale spiritului, pasiunile oarbe,
dorinţele posesive şi orgoliul nemărginit al ego-ului.” SHIVA, spun textele sacre, ne învaţă calea
către Eliberare, calea transformării conştiinţei, calea de reîntoarcere la unitatea esenţială.

De aceea, spiritualizarea profundă a actului amoros prin intenţie şi atitudine, prin

manifestarea principiilor fundamentale masculin şi feminin, este o modalitate încântătoare de
transformare interioară. Aceasta este posibilă cu minima condiţie ca bărbatul să realizeze în mod
perfect continenţa sexuală. Prin urmare, continenţa masculină face ca actul amoros să devină
dintr-o cursă contra-cronometru spre a atinge orgasmul, un mijloc plăcut şi fascinant de a accesa
nivele superioare de conştiinţă.

„De legi de tine chiar bucuria cea mai pură 

Pe dată ai şi frânt aripile vieţii;
Dar de te bucuri de această bucurie, 
lăsând-o liberă în voia ei,
Tu vei trăi în minunatul
veşnic răsărit al Eternităţii.”  (William Blake)

20 de motive pentru a face dragoste ore şi ore în şir numai cu continenţă

Plăcerea amoroasă nu se rezumă numai la o senzaţie foarte agreabilă dar foarte scurtă. Ea
poate fi cu mult mai mult şi aceasta este cu putinţă numai înţelegând şi realizând permanent
amorul cu continenţă.

Ce este continenţa?

Implicând contactul sexual fără ejaculare, dar cu atingerea unui număr nelimitat de
orgasme de către cei doi iubiţi (în acelaşi timp sau separat), continenţa sexuală presupune
controlul deplin conştient al funcţiei sexuale de către bărbat şi de către femeie. Aşadar, această
modalitate de a trăi actul erotic nu se finalizează prin ejaculare la bărbat sau prin descărcare
explaozivă a potenţialului creator specific la femeie. Fiind o formă superioară a erotismului,
continenţa sexuală permite transmutarea biologică a potenţialului sexual creator în forme
superioare de energie vitală, psihică, mentală, spirituală, angrenând unele procese inefabile de
sublimare lăuntrică.
 Prin realizarea cu succes a continenţei sexuale de către cei doi în cuplu, trăirea amoroasă
devine plenară, dispare senzaţia de vlăguire şi somnolenţă care însoţeşte ejacularea, femeia poate
atinge de câte ori vrea starea de orgasm, iar armonia de cuplu şi fericirea se amplifică. În
concepţia orientală, amorul realizat într-o stare continuă de continenţă sexuală devine o gradată
dilatare dătătoare de extaz, în care cuplul expansionează la infinit, depăşindu-şi astfel toate
condiţionările limitatoare.

De ce amor cu continenţă?
 
1. Armonizează în mod rapid şi natural structura corpului. Un act erotic realizat cu
continenţă, pe lângă faptul că este extraordinar de plăcut, echivalează cu o oră de jucat tenis sau
cu 45 de minute de jogging. În plus, moleculele "anti - stres" (endorfinele) care sunt secretate
prin plăcerea sexuală prelungită pot calma ca prin farmec crizele de bulimie. Se poate astfel chiar
renunţa la jogging sau la monotonele cure de slăbire, înlocuindu-le cu frenetice jocuri amoroase
cu continenţă. 
2. Regenerează sângele. De la 15 mişcări respiratorii pe minut în stare de repaus, în
timpul jocurilor amoroase realizate cu continenţă, datorită excitaţiei se ajunge la 30 de mişcări
respiratorii, iar corpul este mai bine irigat şi oxigenat. Se ard astfel repede aproape toate
reziduurile de gaz carbonic şi sângele se regenerează pe cale naturală . Numai 15 minute de amor
cu continenţă echivalează cu aproape 75 de minute de jogging. 
3. Activează în mod natural şi rapid digestia. După unii cercetători americani, saliva care
este schimbată în mod spontan între cei doi iubiţi în timpul jocului erotic realizat cu continenţă
facilitează digestia şi are efecte benefice profunde în ceea ce priveşte fortificarea sistemului
imunitar. Printre altele, un sărut excitant, prelung face să circule 9 mg.de grăsimi şi 0,45
mg.săruri. 
4. Reglează în mod natural menstruaţia şi o diminuează foarte mult, reducând-o la o zi
sau două. O viaţă sexuală redusă, dezorganizată şi fără continenţă se traduce deseori în cazul
femeii printr-o menstruaţie neregulată, de durată foarte mare (6-7 zile) sau în cantităţi mari şi
chiar dureroasă. Din contră, actul sexual realizat mereu numai prin continenţă favorizează printre
altele echilibrul hormonal şi implicit reglează în mod natural menstruaţia. Pe de altă parte,
studiile de specialitate au demonstrat că femeile care au zeci de orgasme multiple şi prelungite,
fără descărcare (aşa cum sunt cele care sunt trăite în timpul actului erotic realizat cu continenţă)
secretă o cantitate mare de endorfine şi au menstruaţia foarte scurtă, regulată şi nedureroasă. În
cazul practicantelor avansate menstruaţia se suspendă 3-4 luni în şir, iar femeia în cauză se simte
minunat şi debordează de energie. 
5. În cazul femeilor, continenţa sexuală conduce la creşterea pe cale perfect naturală a
sânilor. Sub efectul excitării intense şi al creşterii debitului sanguin, sânii pot creşte în volum pe
cale naturală până la 25% în timpul unui act amoros realizat cu continenţă. De asemenea, s-a
constatat că sensibilitatea sânilor la atingeri senzuale şi mângâieri creşte foarte mult provocându-
i cu uşurinţă femeii senzaţii delicioase. 
6. Accelerează tranzitul intestinal. Contracţia profundă şi amplă a muşchilor abdominali
în timpul actului erotic realizat cu continenţă provoacă un masaj abdominal complex şi natural,
de la suprafaţă la interior, care printre altele favorizează tranzitul intestinal. 
 7. Tonifică pe cale naturală muşchii abdominali. Făcând dragoste numai cu continenţă
intens, adeseori şi timp îndelungat, muşchii abdominali sunt plăcut şi în mod natural puşi în
acţiune. Responsabilă de aceasta este mai ales diafragma. Fiind plasat între centura abdominală
şi plămâni, acest muşchi important se contractă ritmic şi armonios sub efectul accelerării
respiraţiei şi pune astfel în mişcare muşchii abdominali. 
8. Îmbunătaţeşte somnul şi face să scadă în mod natural orele care îi sunt necesare. Se ştie
că, în general, plăcerea prelungită este un excelent sedativ în cazul bărbatului. Însă ea se
manifestă aproape la fel şi în cazul femeii. Aceste extraordinare efecte tranchilizante, liniştitoare
şi revitalizante sunt provocate de endorfine. 
9. Diminuează şi chiar face să dispară în scurt timp anxietatea. A face dragoste numai cu
continenţă face să se trezească destul de repede în noi anumite calităţi deosebite printre care
amintim: lipsa stresului, relaxare profundă, buna dispoziţie, euforia, simţul umorului. La originea
acestor realizări se află tot secreţia masivă a endorfinelor care apare în momentul orgasmelor fără
ejaculare (descărcare). La nivel reflex, mângâierile fac să se manifeste o reală putere de relaxare.
Implicând totodată şi o activitate fizică, faptul de a face plenar şi frenetic dragoste cu continenţă
permite printre altele eliminarea rapidă a tensiunilor musculare, nervoase şi psihice. 
10. Stimulează pe o cale naturală circulaţia sanguină. În timpul excitaţiei sexuale debitul
sanguin creşte considerabil atât la nivelul zonelor eorgene cât şi în tot corpul. Arterele se
relaxează atunci uşor. De asemenea, plăcerea intensă care apare face ca acestea să se dilate
gradat, antrenând astfel o stare de bine general şi de fericire imensă. Experienţa dătătoare de
fericire a continenţei sexuale în cuplu permite fiinţelor umane să realizeze prin iubire ceva
extraordinar. Cei doi iubiti descoperă fiecare extaziaţi că de fapt componenta biologică a atracţiei
faţă de sexul opus nu este reprezentată numai de instinct, ci şi de alte aspecte tainice, energetice,
subtile, psiho-emoţionale care sunt integrate în sistemul complex al comportamentului sexual–
afectiv-mental. Continenţa amoroasă–sexuală, realizată cu succes un anumit interval de timp face
totodata să se trezească şi să se amplifice capacităţile psihomentale ale celor doi iubiţi dincolo de
normalitate. Numai prin continenţa sexuală, jocul erotic dătător de fericire se produce pe un plan
trans-biologic, cosmizat, fără sfârşit. Realizând mereu continenţa sexuală bărbatul devine
superpotent si el poate face de zeci de ori pe zi dragoste, resimţind sute de orgasme fără a ejacula
deloc.  
11. Luptă pe o cale naturală contra durerii şi suferinţelor fizice. Plăcerea sexuală
extraordinar de mare care este trăită în timpul actului amoros realizat cu continenţă face ca
pragul de toleranţă la durere sau suferinţă să fie mult depăşit. S-a remarcat astfel că după ce o
femeie atinge de 5-10 ori orgasmul fără descărcare ea este, spre exemplu mai puţin sensibilă la
înţepătura unei injecţii decât înainte sau la 5 zile dupa acesta. S-a putut astfel verifica efectul
profund anesteziant şi s-a constatat în multe cazuri că acest prag de toleranţă poate creşte până la
70 la 2 ore după amorul cu continenţă 
12. Echilibrează profund şi durabil, pe o cale naturală tiroida. Hipofiza, "excitată"
datorită plăcerii intense şi prelungite şi generând plăcerea, reglează pe o cale naturală activitatea
tiroidei. După cum se ştie, atunci când aceasta funcţionează peste nivelul normal suntem agitaţi,
înfriguraţi şi avem o stare de devitalizare. Atunci  însă când tiroida funcţionează sub nivelul
normal apar frisoane, ne confruntăm cu o creştere anormală în greutate şi ne scade foarte mult
libidoul. 
 13. Trezeşte şi dezvoltă "stresul" pozitiv. Micile glande care sunt situate deasupra
rinichilor sau cu alte cuvinte suprarenalele sunt stimulate în mod armonios de hipofiză în timpul
actului erotic realizat cu continenţă şi astfel produc hormonii "stresului" pozitiv. Primul,
adrenalina, este cea care ne excită prompt şi cu putere simţurile în caz de dragoste fulgerătoare.
Mai puţin cunoscut, cortizolul ne permite să ne apăram simplu şi rapid împotriva depresiei. Tot
suprarenalele secretă, de asemenea, hormonii dorinţei, care sunt numiţi hormonii androgeni. Într-
un cuvant, prin amorul cu continenţă sunt din abundenţă secretate aproape toate ingredientele
care ne sunt necesare pentru un raport sexual de calitate, care va putea dura ore în şir fără ca
bărbatul să ejaculeze absolut deloc şi fără ca femeia să se descarce atunci când atinge de zeci de
ori orgasmul. 
14. Hidratează pielea foarte bine pe o cale naturală. Plăcerea intensă şi prelungită face să
crească secreţia de hormoni estrogeni (hormonii sexuali feminini), ceea ce va avea ca efect faptul
că pielea în ansamblu ei va fi mult mai bine irigată, mai strălucitoare, mai elastică, mai suplă şi
totodată va prezenta o cantitate mult mai mare de colagen. 
15. Întreţine şi îmbunătăţeşte pe o cale absolut naturală memoria. Fiind cartierul general
de comandă al sistemului hormonal, hipotalamusul este de asemenea şi sediul centrilor
memoriei. Un studiu realizat printre yoghinii din India a demonstrat că actul amoros intens
prelungit realizat cu continenţă trezeşte, favorizează şi amplifică anumite procese mentale printre
care se află şi memoria. Energia uriaşă care este asimilată în aură în timpul unui astfel de act
sexual favorizează foarte mult puterea de concentrare mentală şi facilitează atât procesele de
memorare rapidă, cât şi pe cele de lungă durată. 
16. Este cea mai bună metoda de contracepţie, perfect naturală. Actul amoros intens şi
prelungit care este realizat numai cu continenţă presupune suspendarea nedefinită şi completă a
ejaculării şi tocmai de aceea el este o metodă contraceptivă perfect naturală şi foarte sigură.
Femeile care practică amorul cu continenţă cu bărbaţi perfect continenţi nu mai sunt stresate de
posibilitatea unei sarcini nedorite. 
17. Antrenează inima într-un mod perfect natural şi armonios. De la o medie de 70 – 80
pulsaţii pe minut  în starea de repaus, ritmul cardiac creşte în mod gradat în timpul fuziunii
amoroase realizate cu continenţă până la 100 – 120 de pulsaţii pe minut în timpul fazei de platou
(perioada de excitaţie). În momentul orgasmului fără ejaculare (descărcare) se atinge un ritm
cardiac de 110 – 130 pulsaţii pe minut. Tocmai de aceea se consideră că amorul cu continenţă
este un foarte bun procedeu natural de antrenament cardiac. 
18. Favorizează din plin umorul şi trezeşte buna dispoziţie. Euforia copleşitoare care
apare şi se menţine zile în şir după actul erotic cu continenţă se explică printre altele prin
acţiunea conjugată a doi neuro-transmiţători: serotonina şi dopamina, care sunt secretaţi din
abundenţă de hipofiză sub influenţa plăcerii intense şi prelungite. Aceşti neuro-transmiţători
energizează în mod natural creierul şi apoi sângele, provocând astfel un dinamism euforic
general care este "contaminant" pentru majoritatea oamenilor cu care venim în contact. 
19. Decontractă foarte bine muşchii. Atunci când pielea este atinsă şi mângâiată într-un
mod foarte agreabil se produce o intensă stimulare care trece mai intâi prin piele, apoi prin
legăturile nervoase specifice, pentru a ajunge apoi la un centru motor al măduvei spinării şi al
creierului. Prin intermediul sistemului reflex, această stimulare binefăcătoare se repercutează în
scurt timp asupra muşchilor care ajung astfel să se relaxeze profund. 
 20. Ameliorează stările care apar în situaţiile de graviditate. În corpul unei femei
însărcinate, inundat de hormoni mai ales în primele luni de sarcină, se induce o creştere a
circulaţiei sanguine, în special în partea de jos a abdomenului, ceea ce fortifică şi chiar
facilitează reacţia sexuală. Plăcerea în asemenea situaţii este adeseori amplificată prin
intermediul contracţiilor profunde şi foarte agreabile ale uterului care este mult mai reactiv în
acest caz. 
Pentru cei care aţi aflat ca există continenţa sexuală, care este binecunoscută de mii de ani
de yoghinii Orientului a venit vremea să vă convingeţi de imensele ei avantaje. Nu uitaţi că
întotdeauna în realizarea continenţei sexuale un gram de practică valorează cât tone de
teorie. Pentru cei proşti, pentru cei plini de prejudecăţi, pentru cei care sunt sceptici, continenţa
sexuală este imposibilă şi de aceea pentru ei ea nu există. Practicând asiduu continenţa sexuală,
cei curioşi şi deschişi descoperă cu uimire că sperma este transmutată biologic la temperatura
corpului într-o energie uriaşă care le permite să resimtă sute de orgasme de o intensitate
copleşitoare. Un bărbat care practică în mod asiduu continenţa sexuală, este un bărbat
puternic, superviril, vital, plin de umor, inteligent, activ, magnetic, stăpân pe sine, binevoitor,
deschis. În această perioadă, în care potenţa bărbatului a scăzut în mod dramatic la nivel planetar,
practica amorului cu continenţă sexuală este un remediu salvator care poate repune cu uşurinta
bărbatul în ipostaza de bărbat mereu superviril. Semnatarul acestor rânduri s-a convins de mult
timp de imensele avantaje ale continenţei sexuale în urma unei practici sistematice şi
aprofundate. Tot ceea ce s-a scris în aceste articole este real şi poate fi confirmat prin experienţă
directă de cei care vor urmări să realizeze practic continenţa sexuală. Un mister inefabil care va
fi trăit în mod direct şi nemijlocit de bărbatul care realizează în mod perfect continenţa sexuală
este acela că el induce automat starea de continenţă sexuală iubitei sale făcând-o şi pe ea să
realizeze orgasmul la unison cu el, dar fără descărcare. Prin continenţa sexuală chiar şi cele mai
nesatisfăcute femei pot fi plenar satisfăcute cu uşurinţă. Prin continenţa sexuală perfectă cei doi
iubiţi realizează o stare divină de iubire infinită care îi face să atingă stări de beatitudine
indescriptibile. 

ABC-ul practic al amorului cu continenţă

Pentru a face dragoste cu continenţă, ceea ce se urmăreşte este aşa-zisul control al

energiei sexuale, pe care o simţim ca fiind proporţională cu intensitatea senzaţiei erotice, iar prin
controlul ei se înţelege, în  principal, împiedicarea cu orice preţ a ejaculării, la bărbat sau a
descărcării explozive, la femeie. De altfel, pentru femeie, controlul energiei sexuale sau
continenţa sexuală este, de obicei, uşor de realizat şi rar necesită un minim de antrenament. În
general, ea trebuie să urmărească să evite orgasmul cu descărcare energetică explozivă, care duce
energiile în jos şi generează spasme uterine. Femeia poate dirija mental « energia plăcerii » către
în sus, aceasta răspândindu-se în valuri plăcte în tot corpul.

Un aspect foarte important este să avem bun simţ şi măsură potrivită în toate acţiunile
noastre. Deşi există nişte reguli, chiar foarte valoroase, nu trebuie să luăm nimic mecanic, ci să
adaptăm permanent la ceea ce simţim şi la ceea ce se petrece.
 Realizând un preludiu de minim 15 minute, se fac apoi penetrări lente, blânde, savurând
vraja inefabilă a actului amoros şi frumuseţea fiinţei iubite, fiind însă atenţi la energia sexuală
care se amplifică din ce în ce mai mult. Vom simţi plăcerea procesului de absorbţie a secreţiilor
sexuale feminine prin organul sexual al bărbatului, ca şi prin întreaga suprafaţă de contact dintre
cele două organe sexuale. Tensiunea erotică creşte tot mai mult şi simţim că suntem aproape de
punctul în care ar putea avea loc o descărcare…

ACUM ESTE MOMENTUL CHEIE când trebuie să :

-ne oprim;
-rămânem pe loc sau ieşim brusc din contact (în funcţie de starea de excitare şi de experienţa
noastră) ;
-ne oprim respiraţia, fie pe plin, fie pe gol ;
-contractăm foarte ferm sfincterul anal (muşchiul care controlează conştient defecaţia) ;
-contractăm foarte ferm sfincterul urinar, ca atunci când avem nevoie foarte intensă de a urina şi
dorim să împiedicăm urinarea;
-contractăm foarte ferm muşchiul pubococcigian (acest muşchi se contractă şi când urmărim să
nu urinăm, deşi avem o senzaţie intensă de urinare; el se află între anus şi sex);
-contractăm foarte ferm muşchii de la baza lingam-ului sau cei ai yoni-ului şi de la baza
clitorisului;
ASTFEL SE CONTRACTĂ, PRACTIC, ÎNTREGUL PLANŞEU PELVIAN AFLAT ÎNTRE
PENIS (clitoris – la femnei) ŞI ANUS ;
-strângem puternic pumnii şi dinţii (fără să exagerăm totuşi);
-contractăm fesele;
-ţinem limba cât mai în spate, lipită de cerul gurii (desigur, fără a o înghiţi);
-cu mintea vizualizăm intens existenţa unei energii, în zona inferioară a corpului, concentrată în
organele genitale şi pe care o dirijăm mental să urce în partea superioară a corpului, cât mai sus,
de-a lungul coloanei vertebrale; o vom concentra, de preferinţă, în zona aflată în mijlocul frunţii.

Aceste acţiuni se fac toate odată, cu intensitate maximă, sau doar unele dintre ele, după
nevoie şi în funcţie de eficienţa constatată, 5-10 secunde sau cât dorim, până când tensiunea
sexuală a scăzut sub un anumit nivel, acceptabil pentru a putea continua fără să pierdem
controlul energiei sexuale.

După aceasta reluăm penetrările, care vor fi mai degrabă lente decât rapide, atât cât
simţim noi că este potrivit pentru controlul eficient al energiei sexuale. Dacă simţim că este
necesar, putem chiar să rămânem imobili perioade mai lungi de timp şi să realizăm mişcări doar
când simţim că erecţia tinde să fie mai puţin viguroasă, după care putem relua repausul (cu
menţinerea contactului). Continuăm să simţim plăcerea procesului de absorbţie a secreţiilor
sexuale feminine prin organul sexual al bărbatului, ca şi prin întreaga suprafaţă de contact dintre
cele două organe sexuale.

Vom descoperi bucurii deosebite, pe care nu le bănuiam că le putem trăi realizând

penetrări lente sau stând în repaus (dar în contact).
 Contracţiile descrise şi concentrările mentale se pot realiza, de altfel, pe perioade lungi de
timp, fără a ne opri din mişcare (deci nu numai în momentele de « criză »). Prevenim astfel
apariţia situaţiei în care ne apropiem vertiginos de un moment periculos din punct de vedere al
controlului energiei sexuale.

Dacă totuşi bărbatul nu a apreciat bine şi a ajuns într-un punct dincolo de care pare că
ejacularea nu mai poate fi oprită, o ultimă şansă este "manevra celor trei degete", care constă în a
presa cât mai puternic cu vârfurile a trei degete de la o mână de-a lungul uretrei, în zona dintre
anus şi sex. În acelaşi timp se vor menţine contracţiile descrise şi concentrarea mentală. În acest
fel este posibil să oprim ejacularea sau să eliminăm o cantitate mult mai mică de spermă decât în
cazul în care nu am fi aplicat această manevră.

Postludiul este foarte necesar şi el trebuie să fie întotdeauna realizat, după care, cel mai
bine este ca iubiţii să se separe, la o distanţă cât mai mare, timp de cel puţin 7 ore. Astfel, apare o
polarizare deosebită între iubiţi şi la următoarea întâlnire ei vor fi atraşi mai puternic unul de
celălalt.

Putem să ne antrenăm în vederea unei continenţe sexuale cât mai bune realizând pe
perioade cât mai lungi de timp şi cât mai ferm contracţia sfincterului anal, practicând
retracţia abdominală şi urinarea fracţionată. Aceasta din urmă se poate realiza ori de câte ori
urinăm, fracţionând jetul urinar în cât mai multe etape, prin contracţia fermă a sfincterului urinar
şi menţinerea acestuia astfel contractat o perioadă de cel puţin 1-3 secunde între etape. Contracţia
sfincterului urinar şi a muşchiului pubococcigian se poate face şi fără să urinăm (în timpul
realizării altor activităţi cotidiene), aceasta producând o senzaţie de energizare foarte plăcută în
întregul corp.

Procedând astfel, vom ajunge să fim uimiţi de performanţele noatre sexuale. Nu trebuie
să realizăm aceasta ca un sport, folosind noile noastre capacităţi pentru a impresiona persoane de
sex opus prin acţiuni lipsite de iubire. Continenţa sexuală este un instrument, o abilitate prin care
putem să ne împlinim viaţa şi fiinţa pe care o iubim. Prin acţiuni lipsite de iubire, fiinţa decade,
irosind darurile şi capacităţile cu care a descoperit că este dotată.

Toate acţiunile fizice prezentate până acum au o mare eficienţă dar, când folosim
MINTEA FERM CONCENTRATĂ, eficienţa creşte foarte mult; uneori, este posibil ca doar cu
mintea, fără nici o altă acţiune din cele descrise, să putem realiza perfect controlul energiei
sexuale.

Deci, să urmărim să facem dragoste doar dacă este dragoste. Să iubim cât mai mult şi din
toate puterile. De altfel, chiar şi continenţa sexuală este mai uşor de menţinut atunci când iubim
şi suntem iubiţi. După cum am spus, important este bunul simţ şi măsura potrivită în toate
acţiunile noastre. Şi să nu uităm că pe maestru îl face exerciţiul !
 Un procedeu excepţional de eficient pentru controlul energiei sexuale!

După actul amoros, pentru a ne simţi mai bine şi a fructifica perfect efectele amorului cu
continenţă, este bine să realizăm de cât mai multe ori  procedeul yoghin uddiyana bandha,
retracţia abdominală. Acesta se realizează astfel :

- poziţia de execuţie este în picioare, aplecat, cu mâinile pe genunchi;

- la începutul seriei, respirăm profund, după care, printr-o expiraţie puternică, urmărim să golim
cât mai complet plămânii de aer;
- printr-o contracţie puternică a diafragmei, retargem puternic în sus şi înapoi organele
abdominale, care parcă tind să se lipească de coloana vertebrală; deşi poziţia aceasta poate părea
insolită, succesul tehnicii depinde de cât de bine realizăm această retracţie a organelor
abdominale în sus şi înapoi şi de cât de mult timp reuşim să menţinem aceasta. Nu trebuie să ne
îngrijorăm, căci, deşi pare o poziţie neobişnuită, are doar urmări pozitive;
- în timpul retracţiei ne concentrăm, la fel ca în timpul întâlnirii amoroase, ca energia din zona
inferioară abdominală să ajungă în partea superioară a corpului, cel mai bine la nivelul capului,
în zona din mijlocul frunţii;
- la sfârşitul retracţiei, relaxăm diafragma lăsând organele abdominale în jos: atunci şi numai
atunci inspirăm; urmează o retenţie pe plin lejeră şi reluăm tehnica imediat sau după câteva
respiraţii de voie.
Pentru efecte vizibile trebuie să repetăm procedeul retracţiei abdominale, cu intensitate, de cel
puţin 30 de ori. Este bine să realizăm această tehnică cu minim 30 min. înainte de masă.
Această tehnică are rareori contraindicaţii (în caz de ulcer, colită, apendicită, când execuţia poate
fi dureroasă).

Comparaţi orgasmul obişnuit cu orgasmul cu continenţă

“Unirea dintre bărbat şi femeie este precum comuniunea dintre Cer şi Pământ, iar Cerul şi
Pământul durează veşnic, tocmai datorită acestei comuniuni perfecte. Oamenii au uitat acest
secret, devenind muritori. Dar cei care îl cunosc, au deschisă în faţa lor adevărata Cale spre
Nemurire.”(Shang-Ku-San-Tai) 

Vom prezenta în continuare, într-o analiză comparativă, cele două modalităţi de a realiza
actul amoros: cel "normal", cu ejaculare şi cel realizat cu continenţă.

Orgasmul obişnuit Orgasm total - succesiv (fără ejaculare)

Explozie. În mod inevitabil energia erotică se
iroseşte în scurt timp definitiv şi inutil, iar
intensitatea trăirii diminuează gradat în
comparaţie cu amploarea celor simţite la
începutul experienţei amoroase.
Implozie. Potenţialul erotic este transmutat şi
energia erotică rezultată se sublimează în forme
de energie din ce în ce mai elevate şi se
acumulează în planurile profunde ale fiinţei,
provocând atât stări unice de plăcere cât şi
fenomene extraordinare de o bogăţie fascinantă
prin fineţea lor. Intensitatea trăirii se măreşte

Se produce pe o perioadă scurtă de timp şi din
această cauză face să apară o stare de nostalgie
faţă de manifestarea sa extrem de rapidă.
Se produce doar la nivelul corpului.
Este un joc cu celălalt.
Este indusă spontan ideea “eu depind de ea/de
el”.
Femeia este pasivă şi bărbatul activ.
Respiraţia este accelerată, haotică.
Act reflex care dă naştere unei pierderi a
controlului (inconştienţă – impresie de trăire
animalică, nestăvilită şi necontrolată).
Disponibilitate amoroasă limitată în timp
datorită epuizării ce rezultă în urma pierderii
intempestive a energiei sexuale prin ejacularea
spermei la bărbat şi a descărcării explozive la
femeie, conducând la instalarea unei stări de
vlăguire şi somnolenţă care, în cazul excesului
se traduce prin instinctiva repulsie faţă de
celălalt sau chiar faţă de sine.
Mişcare.
Teama, uneori inconştientă faţă de pericolul
fecundării sau gravidităţii nedorite care atrage
după sine folosirea contraceptivelor ce
provoacă în timp stări de frustrare şi/sau
tulburări hormonale.
Ataşament, dorinţă egoistă.
constant şi nu se micşorează în finalul
experienţei.
Se produce în afara timpului(indefinit ca durată)
prin senzaţia oceanică de plenitudine pe care o
induce în întreaga fiinţă la ambii parteneri,
dându-le fericire şi bucuria de a trăi.
Se produce în afara corpului(atât subtil sau
psihic, cât şi mental), dar antrenând totodată şi
corpul în mod armonios, prin forţa senzaţiilor
erotice resimţite global.
Este un joc cu(în) sine, simultan cu perceperea
empatică a celuilalt, ca şi cum te-ai simţi pe tine
însuţi.
Ideea de “celălalt” dispare datorită transfigurării
realizate spontan şi astfel se resimte o gigantică
dilatare a conştiinţei tale, fuzionată cu a
celuilalt, în Cosmos, la nesfârşit.
Femeia este activă şi bărbatul pasiv.
Respiraţia este blândă, calmă, ritmată de la sine.
Act hiper-reflex şi în întregime stăpânit ce
conduce progresiv la un abandon extatic care
face să se manifeste o beatitudine amoroasă
inefabilă, ce odată instalată îşi face resimţite
ecourile în cutele cele mai intime ale fiinţei,
două – trei zile la rând după experienţă.
Disponibilitatea amoroasă nelimitată făcând
posibilă o trăire erotică de o intensitate
covârşitoare, pe parcursul a opt – zece ore în şir
(CU CONDIŢIA CA AMBII PARTENERI SĂ-
ŞI CONTROLEZE TOTAL ENERGIA
SEXUALĂ), în care vitalitatea erotică a celor
doi în loc să se diminueze, se amplifică făcând
să apară o plenară stare de forţă lăuntrică,
precum şi o satisfacţie sexuală deplină.
Nemişcare, alternând cu unduiri încetinite la
care corpul celuilalt răspunde cu tandreţe şi
nesaţ în sintonanţa unei armonii depline.
Eliberarea completă de orice restricţii sau
tensiuni penibile, făcând perfect posibilă o
manifestare erotică sănătoasă şi exuberantă
determinată de anularea fiecărei limitări
fiziologice prin suspendarea totală a ejaculării
atât la bărbat cât şi la femeie, indiferent de
durata actului sexual.
Detaşare, dorinţa transcensă în non-dorinţă, face
 să apară un sentiment de împăcare cu sine şi
fericire durabilă pe care o revărsăm asupra
celuilalt prin duioşie şi recunoştinţă.
Pierderea conştiinţei în timpul orgasmului. Trezirea potenţialului mental latent, ascuţirea
lucidităţii conştiinţei, amplificarea inteligenţei,
intuirea spiritului sau conştiinţa conştiinţei.
Datorită pierderii intempestive şi inutile a unei Graţie transmutării şi sublimării integrale în alte
mari cantităţi de energie sexuală, pe cale forme de energie a forţei sexuale la ambii iubiţi,
reflexă, la scurt timp după aceea potenţialul atât în cursul experienţei amoroase cât şi mult
mental şi psihic este diminuat, trăirea afectivă timp după aceea(două-trei zile în şir) puterea
fiind mult estompată iar intensitatea senzaţiilor psiho-mentală este mult amplificată, aceasta
sexuale şi a trăirilor erotice se micşorează determinând totodată trezirea capacităţilor
considerabil. În plus, la nivel intelectual se parapsihice latente (telepatie, premoniţie,
resimte o stare de vâscozitate. clarviziune etc.); apare o stare copleşitoare de
euforie şi o sintonie mărită faţă de evenimentele
cu conţinut afectiv pozitiv; vitalitatea este mult
mărită şi aceasta atrage după sine scăderea
nevoii de somn; energia intelectuală creşte faţă
de normal; gândirea este plină de fantezie
creatoare şi deosebit de lucidă; survine o stare
deosebită de disponibilitate amoroasă fără ca
prin aceasta să rezulte cea mai mică epuizare.
După opt-zece ore de trăiri erotice, potenţa este
chiar mai intensă decât la începutul experienţei,
iar apetitul sexual nelimitat şi nediminuat;
virilitatea bărbatului şi respectiv feminitatea
femeii se trezesc şi se intensifică.