PROGRAMUL DE CALCUL INCERC PRIVIND

PERFORMANTA ENERGETICA A
CLADIRILOR SI A INSTALATIILOR
AFERENTE

Prof. dr. ing. Dan Constantinescu

Ing. Cristian Petcu
Dr. ing. Horia Petran

INCERC Bucureşti
Scopul si obiectivele lucrării
1. Evaluarea variaţiei temporale a parametrilor
termodinamici intensivi si extensivi caracteristici spatiilor
ocupate;

2. Determinarea variaţiei temporale, cu pas orar, a

temperaturilor interioare din spatiile ocupate in sezonul
cald in lipsa intervenţiei instalaţiei de climatizare si cu
utilizarea ventilării mecanice/naturale organizate in orele
de noapte;

3. Determinarea necesarului orar de căldura / frig pe toata

durata anului, in funcţie de programul de utilizare a
clădirii;
4. Determinarea necesarului sezonier de căldura pentru
încălzirea spatiilor ocupate in funcţie de programul de
exploatare a clădirii–încălzire continua sau cu
intermitenta;

5. Determinarea necesarului sezonier de frig in funcţie de

programul de exploatare a clădirii;

6. Validarea numerica a metodelor de calcul alternative.

Potenţialii beneficiari:
- Auditori energetici pentru clădiri;
- Proiectanţii (ingineri si arhitecţi) clădirilor noi si ai
soluţiilor tehnice de modernizare energetica a clădirilor
existente rezultate in urma activităţii de audit energetic;

Utilitate practica:
Studii de soluţii, inclusiv de configurare energetica a
clădirilor noi si existente prin modificarea geometriei,
expunerii in raport cu punctele cardinale si proprietăţilor
materialelor utilizate, împreuna cu diminuarea efectului
negativ al punţilor termice;
 Caracteristicile metodelor de calcul utilizate
curent in activitatea de audit energetic:
• Metoda gradelor – zile:

- Metoda grosieră generată prin asimilarea simplificata a

regimului staţionar de transfer de căldura tuturor
proceselor de transfer de proprietate din spatiile
ocupate;

- Ignora influenta caracteristicii termice globale a clădirii

asupra duratei de încălzire a acesteia;

- Erorile de evaluare a necesarului lunar / sezonier

de căldura depăşesc cu peste 30% valorile măsurate in
condiţii de microclimat controlat.
 • Metoda factorilor de utilizare a aporturilor /
pierderilor de căldura:

- Utilizarea ecuaţiilor de bilanţ energetic pe intervale “a

priori” stabilite prin condiţia necesara dar insuficienta a
invariantei energiei interne a elementelor interioare de
construcţie;

- Utilizarea modelului de tip regim termic regulat

(Kondratiev) asociat analogiei electrice a sistemului
propriu conturului termodinamic al spatiilor ocupate, fără
explicitarea scalei de corecţie a pasului de timp propriu
analogiei electrice;
- Utilizarea regimului staţionar de transfer de căldura prin
elementele opace ale anvelopei, si in consecinţa a
modelului cu o constanta de timp pentru spaţiul ocupat;

- Introducerea coeficientului de utilizare a aporturilor /

pierderilor cu funcţie de compensare a proceselor de
transfer de căldura in regim variabil, definit in raport cu
constanta de timp (regim Kondratiev) si cu raportul
dintre doua valori ale cantităţilor de energie (aporturi si
pierderi);

- Utilizarea modelului cu o singura constanta de timp

pentru evaluarea variaţiei temperaturii interioare in lipsa
climatizării in sezonul cald;
- Metoda utilizata in standardele europene preluate ca
standarde naţionale SR EN 13790,13791 si 13792
precum si in Metodologia de calcul româneasca Mc001/2
-2006 care preia relaţiile de calcul din standardele
menţionate;
- Metoda de calcul se adresează calculului cu pas orar si
calculului cu pas lunar;
- Metoda abordează si procesele de încălzire cu
intermitenta prin asimilarea regimului intermitent cu
regimul de încălzire continua la o temperatura “a priori”
cunoscuta – confuzie intre datele de intrare si informaţia
rezultata;
- Eroarea de evaluare a necesarului de căldura / frig pe
durata sezonului rece / cald, depăşeşte 20% in raport cu
valorile măsurate.
• Metoda de calcul a necesarului lunar si sezonier de
căldura pentru încălzirea spatiilor (NP 048-2000):

- Utila exclusiv determinării necesarului de căldura pentru

încălzirea continuă sau/şi cu intermitenta a spatiilor
ocupate;

- Utilizează regimul variabil de transfer de căldura prin

elementele anvelopei si prin sol sub forma temperaturilor
exterioare virtuale ataşate elementelor menţionate;

- Transferul de căldura prin elementele anvelopei tine

seama de prezenta punţilor termice si de răspunsul
acestora in regim variabil, determinat prin metoda
Răspunsului Termic Unitar (RTU);
- Metoda de calcul este de tip multizonal cu transfer de
masa si căldura intre zona principala si zonele
secundare ale clădirii;

- Metoda utilizează bilanţul fluxurilor termice al

elementelor de anvelopa si al aerului din spatiile care
definesc zonele principale si secundare ale clădirii;

- Integrarea pe durata lunara a fluxurilor termice disipate

sau pătrunse in spaţiul zonei principale, generează
numărul corectat de grade zile al clădirii care depinde de
caracteristica termica globala a zonei principale;

- Parametrii termodinamici ai zonelor adiacente se obţin

din relaţii de bilanţ termic specifice fiecărei zone
secundare;
- Durata sezonului de încălzire se obţine pe baza
verificării egalităţii dintre temperatura interioara redusa si
temperatura exterioara de referinţa;

- Încălzirea cu intermitenta se analizează pe baza

modelului simplificat cu o constanta de timp (regim
regulat de tip Kondratiev) si se aplica procedura de
optimizare a procesului de management al sursei de
încălzire;

- In cazul încălzirii cu menţinerea parametrilor de confort

la valori constante, se ignora influenta capacitaţii termice
a elementelor interioare de construcţie;

- Eroarea produsa de aplicarea metodei se situează

pentru valori medii lunare si pentru întregul sezon de
încălzire la valori < 10% in raport cu valorile măsurate.
 • Metoda de calcul in regim variabil cu pas de timp
orar (INCERC – 2007)
- Modelul de calcul este de tip multizonal cu
corespondenta termica intre zone;

- Ecuaţiile de bilanţ termic aferente spatiilor ocupate au ca

suport:

1. Aerul din spaţiul ocupat, cu ignorarea capacitaţii

termice a aerului si cu includerea ventilării mecanice
(rata de ventilare constanta) sau a ventilării naturale
(prin aerisirea spatiilor);

2. Elementele de anvelopa opace si transparente

caracterizate de regim variabil de transfer termic;
3. Elementele de construcţie interioare caracterizate de
transfer de căldura in regim variabil si de capacitate
termica corectata in funcţie de numărul adimensional Bi;

- Parametrii climatici exteriori (temperatura exterioara,

intensitatea radiaţiei solare pe plan orizontal prin
componentele directa si difuza, viteza vântului, conţinutul
de umiditate al aerului, claritatea atmosferei) se dau cu
valori orare;

- Influenta punţilor termice este modelata prin echivalarea

elementelor de construcţie de dimensiuni finite afectate
de neomogenităţi structurale si geometrice cu elemente
plan infinite de tip multistrat cu proprietăţi modificate ale
materialelor de construcţie caracterizate de transfer de
căldura unidimensional (eroare < 3%);
- Regimurile termice de analiza vizează întreg anul fără
diferenţieri metodologice care sa se refere la încălzirea
sau răcirea spatiilor;

- Necesarul de căldura sau de frig (sensibil) pe durate

finite de timp (zile, săptămâni, luni, an) se determina prin
însumarea valorilor orare cu convenţia ca semnul (+)
semnifica necesar de încălzire si semnul (–) necesar de
frig;

- Parametrii termodinamici ai spatiilor ocupate se

determina ca necunoscute ale ecuaţiilor (algebrice si
diferenţiale) de bilanţ termic si ţin seama de intervalele
de timp de supraîncălzire sau de răcire excesiva atât
prin valorile setate ale temperaturii aerului din spatiile
ocupate cat si prin efectul de volant termic al elementelor
interioare;
- Încălzirea cu intermitenta a spatiilor diferă de încălzirea
continua prin lipsa aporturilor de căldura “libera”, prin
modificarea ratei de ventilare si prin setarea temperaturii
de garda;

- Variaţia temperaturii interioare in lipsa intervenţiei

sistemului de climatizare si prin luarea in considerare a
ventilării nocturne se obţine prin anularea fluxului termic
datorat surselor si prin “desetarea” valorii temperaturii
aerului interior si a celorlalte temperaturi interioare
(rezultanta, radianta, elemente interioare);

- Eroarea de calcul ca urmare a ipotezelor simplificatoare

proprii evaluării efectului punţilor termice si al adoptării
modelului tuburilor de curent pentru transferul de căldura
prin sol < 5% fata de valorile măsurate;
- In cazul adăugării variaţiei concentraţiei de noxe
(umiditate sau/si bioxid de carbon) se determina poziţia
punctului de stare din diagrama Lancaster, Crastens,
Ruge ca indicator rapid de confort;
- Validarea pentru regim termic de încălzire a spatiilor s-a
efectuat pe suportul Clădirii Experimentale din INCERC,
in paralel cu validarea Metodei NP 048-2000.
Experimentul s-a desfăşurat in intervalul de timp cuprins
intre 25.12.2003 si 15.04.2004 si a cuprins doua
subintervale, (25.12.2003 – 11.02.2004) respectiv
(26.02.2004 – 15.04.2004);
Tabelul 1/P1:Validarea pe regim de încălzire –perioada P1
 Tabelul 1/P2:Validarea pe regim de încălzire –perioada P2

Tabelul 1/S:Validarea pe regim de încălzire–interval monitorizare

- Validarea pentru regim de vara s-a efectuat prin

prelucrarea datelor obţinute prin măsurări efectuate in
luna iulie 1997 in doua apartamente (nr. 35 si 43)
amplasate in Bl. M28 din Bucureşti.
 Validarea în anotimpul cald
Fig. 1 Variatia temperaturilor reprezentative in ap.35 et.VIII (SV) si in ap.43 et.X (SV) din blocul
M 28 Bucuresti - luna iulie 1997.

38

36

34

32
Temperaturi [°C]

30

28
Temp.ext
ta ap.35 M
26 ta. ap.43 M
ta ap.35 E
ta. ap.43 E
24

22
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
ora
 • Rezultate ale utilizării metodei de calcul in regim
variabil cu pas de timp orar (INCERC – 2007) pe
perioada anotimpului rece
- Compararea cu metoda alternativă de calcul NP048 -
Tabelul 2: Caracteristicile constructive ale clădirii analizate
Calculul a fost realizat în patru variante de vitrare:
• suprafaţa vitrată şi suprafaţa opacă corespunzătoare
clădirii convenţionale de calcul – Structura A (structura
de bază);
• suprafaţa anvelopei în totalitate opacă – Structura B;
• suprafaţa anvelopei verticale realizată din elemente de
construcţie vitrate, cu geam şi tâmplărie de calitate slabă
(Rvitraj = 0,31 m2K/W, corespunzător unei tâmplării
simple din lemn, cu două foi de geam la distanţă de 2 –
4 cm) – Structura C;
• suprafaţa anvelopei verticale realizată din elemente de
construcţie vitrate, cu geam şi tâmplărie de calitate
foarte bună (Rvitraj = 0,7 m2K/W, corespunzător unei
tâmplării fără punţi termice, cu trei foi de geam, tratate
low-e) – Structura D;
 Figura 2: Necesarul lunar de căldură al clădirii analizate -
Structura A
45

Metoda NP048
40
Regim Nestationar

35

30
qnec [kWh/(m2,luna)]

25

20

15

10

0
Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie

Luna
 Figura 3: Necesarul lunar de căldură al clădirii analizate -
Structura B
45

Metoda NP048
40
Regim Nestationar

35

30
qnec [kWh/(m2,luna)]

25

20

15

10

0
Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie

Luna
 Figura 4: Necesarul lunar de căldură al clădirii analizate -
Structura C
45

Metoda NP048
40
Calcul in regim dinamic

35

30
qnec [kWh/(m2,luna)]

25

20

15

10

0
Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie

Luna
 Figura 5: Necesarul lunar de căldură al clădirii analizate -
Structura D
45

Metoda NP048
40
Regim Nestationar

35

30
qnec [kWh/(m2,luna)]

25

20

15

10

0
Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie

Luna
Tabelul 3: Centralizarea rezultatelor obţinute
 • Rezultate ale utilizării metodei de calcul in regim
variabil cu pas de timp orar (INCERC – 2007) pe
perioada anotimpului cald

- Schema logică de principiu

- Temperaturi interioare relevante (spaţii neclimatizate)

- Temperaturi interioare relevante şi necesar de energie

pentru climatizare (spaţii climatizate)
 Fig. 6: Schema logică de principiu
DATA
VARA IARNA

Qnec Qnec

Q≤0 Q≤0
(≡ i > i cf ) Q>0 (≡ i > i 0 ) Q>0

Q=0 i0 → i0 “ Q=0 I =i0 I >i0

i
i (t) < i max iarna i (t) ≥ i max i
e (t) < i (t) e (t) > i (t) i
e na  [na0 ; na max ]
i
i (t) ≤ imax i i (t) > imax i
na  [na0 ; na max ] na  [na0 ; na max ] n a  n a0 i(t
i0 ≥ i0 “ i0 < i0 “
i (t) ≤ imax V i (t) > imax V
na = na 0 na = na 0
i(t na = na 0 Qinc 
(0; Qinc. nom. ]
Q frig  (0; Q frig. nom. ]
Q frig  (0; Q frig. nom. ] Qinc  (0; Qinc. nom. ]

i, a, p i, a, p i, a, p i, a, p i, a, p i, a, p i, a, p i, a, p i, a, p

na = na 0
na ≤ na max na = na 0 na ≤ na max na = na0 i (t) < i max i na ≤ na max na = na 0 na = na0 na = na0
i, a, p i, a, p i, a , p i, a, p i, a, p i, a , p i, a, p i, a, p i, a, p
Q=0 Qfrigorific Q=0 Qincalzire Q=0 Q=0 Qfrigorific Qinc. nom. Qinc. ≤Qinc. nom.
 Fig. 7: Necesar climatizare – structura A
Raspunsul termic al cladirii la solicitarea parametrilor climatici exteriori
150 50

Qnec (t) text_aer(t)

140

130
40

120

110
30
100

90

Temperatura exterioara [grd C]

20
Necesar climatizare [kW]

80

70

60 10

50

40
0

30

20
-10
10
Data - format [zz:ll]
0

-20
-10
8-Nov

7-May

6-Jul

5-Aug
8-Dec
9-Oct

8-Mar

7-Apr
9-Sep

7-Jan

6-Feb

6-Jun

4-Sep
-20

-30 -30
 Fig. 8: Necesar climatizare – structura D
Raspunsul termic al cladirii la solicitarea parametrilor climatici exteriori
150 50
140 Qnec (t) text_aer(t)
130
120
40
110
100
90
80 30
70
60

Temperatura exterioara [grd C]

50
20
Necesar climatizare [kW]

40
30
20
10 10
0
-10
8-Nov

7-May
7-Apr
8-Mar

5-Aug
6-Jul
8-Dec
9-Sep

9-Oct

7-Jan

6-Jun
6-Feb

4-Sep
-20
0
-30
-40
-50
-60 -10
-70
-80
-90
-20
-100
-110
-120 Data - format [zz:ll]
-130 -30
 Fig. 9: Corelarea necesarul de energie pentru climatizare
cu temperatura exterioară– structura A
150

120
2
R = 0,7975

90
Necesar de caldura / frig [kW]

60

30

0
-20 -10 0 10 20 30 40

-30

-60

-90

regresie Dreapta de regresie

-120
Temperatura exterioara [grd C]
 Fig. 10: Corelarea necesarul de energie pentru climatizare
cu temperatura exterioară– structura D
150

120

90
2
R = 0,6683
60
Necesar de caldura / frig [kW]

30

0
-20 -10 0 10 20 30 40

-30

-60

-90

regresie Dreapta de regresie

-120
Temperatura exterioara [grd C]
 Temperatura [grd C]

17
19
21
23
25
27
29
7/1/01 0:00

7/2/01 0:00

7/3/01 0:00

7/4/01 0:00

7/5/01 0:00

7/6/01 0:00

7/7/01 0:00

7/8/01 0:00

7/9/01 0:00

7/10/01 0:00
ti structura 1A ventilata ct na0
ti structura 1A ventilata rational

7/11/01 0:00

7/12/01 0:00

7/13/01 0:00

7/14/01 0:00

7/15/01 0:00

7/16/01 0:00

7/17/01 0:00

7/18/01 0:00

7/19/01 0:00

Data - format [l:zz:aa hh:mm]

7/20/01 0:00
ta structura 1A ventilata ct na0

7/21/01 0:00
ta structura 1A ventilata rational

7/22/01 0:00

7/23/01 0:00

7/24/01 0:00

7/25/01 0:00

7/26/01 0:00

7/27/01 0:00

7/28/01 0:00

7/29/01 0:00

7/30/01 0:00
tp structura 1A ventilata ct na0

7/31/01 0:00
Fig.11: Temperaturi interioare relevante spaţii neclimatizate– structura A

tp structura 1A ventilata rational

8/1/01 0:00
 Temperatura [grd C]

17
19
21
23
25
27
29
31
33
35
7/1/01 0:00

7/2/01 0:00

7/3/01 0:00

7/4/01 0:00

7/5/01 0:00

7/6/01 0:00

7/7/01 0:00

7/8/01 0:00

7/9/01 0:00

7/10/01 0:00
ti structura 1D ventilata ct na0
ti structura 1D ventilata rational

7/11/01 0:00

7/12/01 0:00

7/13/01 0:00

7/14/01 0:00

7/15/01 0:00

7/16/01 0:00

7/17/01 0:00

7/18/01 0:00

7/19/01 0:00

Data - format [l:zz:aa hh:mm]

7/20/01 0:00
ta structura 1D ventilata ct na0

7/21/01 0:00
ta structura 1D ventilata rational

7/22/01 0:00

7/23/01 0:00

7/24/01 0:00

7/25/01 0:00

7/26/01 0:00

7/27/01 0:00

7/28/01 0:00

7/29/01 0:00

7/30/01 0:00

7/31/01 0:00
Fig.12: Temperaturi interioare relevante spaţii neclimatizate– structura D
tp structura 1D ventilata ct na0
tp structura 1D ventilata rational

8/1/01 0:00
Fig.13: Temperaturi interioare relevante şi necesarul de frig pentru climatizare
– structura A, apartament amplasat la ultimul etaj, expunere Vest
30 3 ti structura
ventilata
rational si
climatizata
29
2,5
ta structura
ventilata
28 rational si
2

Necesar climatizare [kW]

climatizata
Temperatura [grd C]

27 tp structura
ventilata
1,5
rational si
26 climatizata

1 ts structura
25 ventilata
rational si
climatizata
0,5
24
Energie
frigorifica
23 0
7/23/01 0:00

7/23/01 1:00

7/23/01 2:00

7/23/01 3:00

7/23/01 4:00

7/23/01 5:00

7/23/01 6:00

7/23/01 7:00

7/23/01 8:00

7/23/01 9:00

7/23/01 10:00

7/23/01 11:00

7/23/01 12:00

7/23/01 13:00

7/23/01 14:00

7/23/01 15:00

7/23/01 16:00

7/23/01 17:00

7/23/01 18:00

7/23/01 19:00

7/23/01 20:00

7/23/01 21:00

7/23/01 22:00

7/23/01 23:00
Data - format [l:zz:aa hh:mm]
 Fig.14: Temperaturi interioare relevante şi necesarul de frig pentru climatizare
– structura D, apartament amplasat la ultimul etaj, expunere Vest
38 8
37 ti structura
36 ventilata
7 rational si
35 climatizata
34
6
33
ta structura
32 ventilata

Necesar climatizare [kW]

Temperatura [grd C]

31 5 rational si
climatizata
30
29 4
tp structura
28
ventilata
27 3 rational si
26 climatizata

25
2
24 ts structura
ventilata
23
rational si
22 1 climatizata
21
20 0 Energie
7/23/01 0:00

7/23/01 1:00

7/23/01 2:00

7/23/01 3:00

7/23/01 4:00

7/23/01 5:00

7/23/01 6:00

7/23/01 7:00

7/23/01 8:00

7/23/01 9:00

7/23/01 10:00

7/23/01 11:00

7/23/01 12:00

7/23/01 13:00

7/23/01 14:00

7/23/01 15:00

7/23/01 16:00

7/23/01 17:00

7/23/01 18:00

7/23/01 19:00

7/23/01 20:00

7/23/01 21:00

7/23/01 22:00

7/23/01 23:00
frigorifica

Data - format [l:zz:aa hh:mm]