Activitate 2.2.b.

Accentele demersului didactic – experiențe la

clasă (60 min)
Realizați o trecere în revistă a accentelor demersului didactic la o disciplină pe care o predați. Sunt
competențe ale programei pe care nu le-ați vizat în mod sistematic? Vi s-a întâmplat să puneți accent pe
conținuturi? Împărtășiți experiențele didactice și frământările dvs. din perspectiva aplicării la clasă a
programei respective.

”Scopul educaţiei ar trebui să fie pregătirea unor oameni care să acţioneze şi să gândească
independent şi care, în acelaşi timp, să vadă în slujirea comunităţii realizarea supremă a vieţii lor.”
Albert Einstein

În mod tradiţional, planurile de învăţământ şi programele şcolare erau concepute ca un ansamblu de

informaţii şi de tehnici de stăpânit şi acordau mai puţină importanţă, în cadrul fiecărei discipline, achiziţiei
de aptitudini care să fie utilizate în viaţa adultă. Învăţământul tradiţional acordă încă o importanţă scăzută
achiziţiei de competenţe de ordin mai general, care să permită individului să rezolve probleme şi să aplice
ideile şi cunoştinţele în diverse situaţii întâlnite în viaţă.
Concepţiile moderne aruncă o nouă interpretare şi viziune asupra educatiei, care trebuie să pună în
evidenţă cunoştinţele şi competenţele elevilor din perspectiva achiziţiei noţiunilor şi a aptitudinilor cu
caracter mai general care le vor folosi în viaţă. Această abordare în termeni de stăpânire a marilor concepte
este de o mare importanţă, ţinând seama de cerinţa exprimată din ce în ce mai acut de a pune în valoare
capitalul uman.
Schimbarea modului de proiectare curriculară are în vedere trecerea de la centrarea pe conținut la
centrarea pe elev, care presupune deplasarea accentului în activitatea didactică:
- de la aspectele teoretice ( să știe că ) la aspectele practice ( să știe să )
- de la cantitate ( cât ) la calitate ( cum ): trecerea de la un volum mare de informatii nestructurate la
informatii structurate care să permită legături de sens între acestea;
- de la predare la invatare : profesorul nu ține un discurs, ci intermediază cu învățarea
- de la evaluarea internă la evaluarea externă : apariția unor descriptori de performanță care permit o
evaluare unitară și individualizată, care să asigure depistarea dificultăților concrete pe care le întâmpină
elevii în învățare, pentru a-i putea ajuta în mod adecvat în depășirea acestora;
Deși, activităţile în procesul de predare sunt bazate pe strategii didactice interactive, constat că sunt
din ce în ce mai  greu de dezvoltat competențele legate de citit.  Citirea trebuie să fie corectă, clară, fluent,
conștientă, expresivă. Am observant de multe ori că elevii nu mai citesc conștient, este nevoie să citească de
foarte multe ori un conținut pentru a-l înțelege. Toate calitățile citirii se intecondiționează, de aceea
urmărirea lor ar trebui să se fcaă concomitant prin procedee didactice cu accent larg, cum ar fi citirea model,
citirea după anumite criterii, conform unor cerințe (ca un robot, ca un pitic, ca o sirenă etc.), citirea pe roluri,
citirea colectivă, audierea unor modele de lectură oferite prin mediul digital.
Demersul didactic trebuie să fie conceput în funcție de genul și specia literară, fiecărui element al
textului să i se acorde atenție, nuanțând aceasta în funcție de specia literară.

„Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” - CRED

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020