*ap!€*Eax!

t "
Teritoriul rorndnesc
Tn cadrul Europei
Pozigia geopolifica

Romdnia este o tara de la hotarele Europei. Singura ,,democralie populara" nedelimitata

direct de Cortina de fier gi care, agadar, nu s-a aflat in vecinatatea imediati a
Occidentulului, Romdnia dispune la vest de 448 km de frontierd cu Ungaria. Se bucura
de ieqire la Marea Neagri pin 244 km de litoral si este marginita la nord qi la est de
1 330 km de frontiera cu Ucraina 9i cu Republica Moldova, tiri membre ale Comunitadi
Statelor Independente, iu la sud de 1 170 km de frontieri cu dou6 uri balcanice.
Bulgaria si Serbia.

Situatia de hotar ii confera o pozilie unde se imbina interferenle multiple: de natura

geopolitic6 si culturali de-a lungul secolelor, de naturi geofizicir de durata infinit mai
lung6. Aceast[ dubla proprietate, de <<hotar> qi de interferenll, a marcatin permanenfb
evolutia gi structurarea teritoriului; sursi de bogifie gi de adversitilti, ea da adeseori
mai multa greutate forfelor externe decdt celor inteme, ceea ce face din Romdnia un
d entre-deux.

ln procesul de recompunere, care afecteazdintreaga Europa de dupb 1989, intoarcerea

Rom6niei spre Vest este manifesta, chiar daca mai puJin rapida decdt cea a tirilor din
Europa Centrala. Recunoscut6 irr 1999 drept candidati gi devenia intre timp aderenta la
uniunea Europeani, integrata in NATO (2004), ea este membri azonei de Cooperare
Economici a Mrrii Negre (CEMN) 9i participi la Initriativa de Cooperare Sud-Est
Europeani (SECD. Vecini cu Serbia, Romdnia a suferit direct consecintele blocajului
circulaliei pe Dunire, intreruperea schimburilor economice gi pierderi financiare
considerabile. Prin apartenenfele sale multiple, ea nu face parte cu totul nici din
Europa centrala, nici din Europa balcaniel, aflandu-se intr-o situatie intermediara.
d entre-deux.

In terl-eren tele c ul t ural e

Specificul spatriului rom6nesc in Europa central-rasfiteana este dat in primul rdnd de

limba de origine ladna. Acest spatriu lingvistic, un fel de insula inconjurata de limbi slave
Si de limba maghiari, este ancorat in zona montani a Carpafilor, a ciror forma circulari,
inchizdnd in interior bazinul Transilvaniei, sugereazi imaginea unei citadele. Aceastir

14
 *ap*t*Esxl t.
Terltoriul romdnesc
Tn cadrul Europei
PoziSia geopolitici

Romdnia este o tari de la hotarele Europei. Singura,,democrafie populara" nedelimitatf,

direct de Cortina de fier gi care, aqadar, nu s-a aflat in
vecinhtatea imediata a
Occidentulului, RomAnia dispune la vest de 448 km de frontiera cu Ungaria. Se bucura
de iesire la Marea Neagra pnn 244 km de litoral qi este marginia la nord qi la est de
1 330 km de frontiera cu Ucraina 9i cu Republica Moldova, trari membre ale Comunitatrii
Statelor Independente, iar la sud de 1 170 km de frontierl cu doua tari balcanice.
Bulgaria gi Serbia.

Situatia de hotar ii confera o pozilie unde se imbina interferenfe multiple: de naturl

geopolitici 9i culturala de-a lungul secolelor, de naturd geofizicb. de dwatf, infinit mai
lungi. Aceasti dubla proprietate, de <<hotar>> gi de interferenlA, a marcatin permanen{a
evolufia qi structurarea teritoriului; sursl de bogifie qi de adversit6{i, ea di adeseori
mai multa greutate fo4elor externe decdt celor inteme, ceea ce face din Romdnia un
d entre-deux.

tn procesul de recompunere, care afecteazirintreaga Europa de dup6 1989, intoarcerea

RomAniei spre Vest este manifesti, chiar daca mai pulin rapidi decAt cea a t1rilor din
Europa Centrala. Recunoscuta in 1999 drept candidati gi deveniti intre timp aderenta la
Uniunea Europeani, integrati in NATO (2004), ea este membri azonei de Cooperare
Economicf, a Mirii Negre (cEMN) gi participa la Iniliativa de cooperare Sud-Est
Europeana (SECD. Vecini cu Serbia, Rom6nia a suferit direct consecinlele blocajului
circulatiei pe Dunire, intreruperea schimburilor economice qi pierderi financiare
considerabile. Prin apartenenfele sale multiple, ea nu face parte cu totul nici din
Europa centrala, nici din Europa balcanicir, afldndu-se intr-o situatie intermediara,
d entre-deux.

{n teferen gel e cul tural e

Specifrcul spaliului romdnesc in Europa central-risdriteani este dat in primul rdnd de

limba de origine latina. Acest spa{iu lingvistic, un fel de insula inconjurati de limbi slave
si de limba maghiar4, este ancorat in zona monana a Carpatilor, a ciror formb circular6,
inchizdnd tn interior bazinul Transilvaniei, sugereazl imaginea unei citadele. Aceasti

14
 Rominia in cadrul acordurilor europene

::--, ^'-':-:
._-,
Feykjavik"- -
---
- -
.' : ..

---:::--

i-'
i U:qta j.!'r:4

i3
fl e agrA
R+
3 $arair

*
ct&

w\ Tkana-..
-&
* AL.
:;
1

ff tn* - i.t
.tt W&
?r'% -a/q
tr'----<Rabat q*e
" *'
Maroc M"aiteran6

W stat membru al Uniunii Europene (UE is)

Stat membru at Uniunii Europene din mai 2000

Fl]'l statneutru
=-ffi]
l__J SECI {'nitiativa de Cooperare Sud-Est Europeana)
Stat candidat la Uniunea Europeani
(Turcia, Croatia, Macedonja) |;1;;1;;:l Stat membru al CEMN (Zona de Cooperare
Economicd a Marii Negre)
Stat care a semnal cu UE un acord de stabilizare
| si de asociere (2003-2005)
Stat inclus in politica de vecinatate a
ffi-tr# Teritoriu sub administratie internationata

- Unjunii Europene .+ za Zona de conflict: 1- tensi.uni teritoriale:

2 - conflict intens

w
Star membru al AELS (Asociatia Europeana
de Liber Schimb)
mS Stat in afara pol;trcii de inregrare a strjlills i:"l.J;i ll5,!J". ue rzr
Effiffi Unlunll turooene 0 350 ka "r.
O l\,4cl\/1-Lrbe,Oeo-Geoohile 2000
O cuor-ai-TlcRts 2006

15
Constructia
teritoriului
statal
1918-1947 UNGARIA {' l-,iof,i,nn, -1,-. a

vo--f n/ur
d
p \- - / \2 \
Transilvania
t* f"d ----..
1 l,t,
tu"")l t'nlrl,ff,"'"
qq. \-, ---_r4<$
^*
\-
-" o
o-
\,, t'mtP'a
-,, -Jo
DiDa/ seues o.sg* '
+_6;-| -\ oHares I
\*caransbeslal\
-r , I I
,,kr,4i",*,.\'^j
I

r*o'\ ,^.XX" a-.o .Muntenia

* * Frontiere actuald f]
Frontierain 1918 " Sub stdpanire unga.a I Capitala
Fronrieradestat. F Subslapankeruseasca
-_ disperute o
:- --
Frontieri in 1 940 Ora$
in 1940
L::l Sub sEpanire bulgard

citadela de altitudine medie (Vf. Moldoveanu - 2 544 m), cu mrmeroase trecitori, nu

a reugit decdt pa4ial si devieze marile valuri migratoare din est, jucdnd tofuqi un rol
important in iffadacinarea populafiei. Locul inilial al formatiunilor politice premodeme
9i al capitalelor lor, amplasarea mi,ndstirilor, existenta unor arii etnografice arhaice sunt
dovada acestei inridacinari. Muntele a fost gi este un refugiu.

A incerca o cartografiere a influenlelor culturale de mare intindere gi de lunga durata

este un exerciliu delicat. Limitele trasate reptezinta arii de contact qi de suprapuneri
in care se produc sincretisme; urmele imprimate in elementele materiale de civilizatie
sunt mai ugor localizabile decdt ideile. Mai mult chiar, pdffunderea influenlelor exteme
ia cdteodata trasee nea$teptate: s-a tntdmplat, de exemplu, ca reformele institulionale
inspirate de Occident si soseasci odati cu printii fanarioli in secolul al XVIII-lea, iar
modemizarea oragului Bucuregti in secolul al XIX-lea sA se datoreze generalului rus
Kiseleff. Interferenfele sunt datorate contactului cu trei spatii culturale: meridional, al
lumii greco-bizmfiine, continuate de lumea otomanf,, care este cel mai vechi; apusean,
mai ales al lumii germanice, care este cel mai recent; risaritean, al lumii ruso-ucrainene
gi al Asiei, progresiv cel mai ambiguu, care imbina in mod strdns spiritualitatea
ortodoxi, imperialismul politic si fluctuatiile de populalie (cazul evreilor penffu
perioada modema).

?i?Gh\ 4 46006 17
 Centralitate carpaticd 9i urme ale istoriei

.-t^'),

: izresla

>ge
,2ignd,
: Jnstanttnopol
:ianbul)

Spte
Salonic,
Constantinopo!
(lstanbuU
sprc
Con stanti n apal (l stanb ul )
: 100 km Spre
C onstanti n o pol ( I stanbul )
,' iM-Liberqeo-Geophile 2000
. uugual-l unlJ zuuo
::rente ale patrimoniului istoric Altitudinea medie a comunelor (m)

I cras antic (grecesc sau roman) ru,,oo

O Oapitala antica, dacica sau romana ffinoo
- lentru feudal secundar wroo
- 3apitala feudala efemera rroo
,O :apilala feudala durabila E ,oo

fl :entru administrativ important dupa 17oo I ,oo

Drlm principal
O
li S,luri istorice semniticative E,oo -
I
Orag
vad

-
, \rcleele formatiunilor staiale premoderne r.III rv, Pas montan

::ie etnografice arhaice

. .-.: :.: Jitatea de geografie din la$t, | 999

19
 Patrimoniul cultural si patrimoniul natural

n
 Constructia teritoriului statal

Teritoriul statului romAn modem este o construcfie relativ recenti, ce a avut loc pe
fondul vicisitudinilor cauzate de conflictele dintre puterile imperiale care aveau interese
in zona. in momentul primei retrageri otomane sub presiunea puterilor Europei Centrale
(1699, pacea de la Carlowitz), existau trei principate. Moldova gi Valahia, fiecare cu
domnul gi cu capitala sa, plitesc tribut tara s4 fie supuse inaltei Po4i. Transilvania,
care fusese gi ea vasala Po(ii fara sa fie sub dominatia sa directa (spre deosebire de
Ungaria centrala care devine pagaldc intre 1541 gi 1699), trece sub tutela Vienei nu
si
va intra sub controlul direct al Budapestei decdt dupa 1867 prin Compromisul Dublei
Monarhii' Avansarea habsburgica spre est din secolul al XWII-lea absoarbe temporar
Oltenia, in detrimentul domnitorului valah, 9i Bucovina care va fi inglobata pentru 70
de ani, in detrimentul celui moldovean. Aparilia statului romdn se inscrie in migcarea de
emancipare politica a popoarelor europene in decursul secolului al XIX-lea. Este vorba
mai intdi de o uniune intre cele doui principate (1859), care se hotarisc sa aleagi un
prinl comun, pe moldoveanul Al.I. Cuza gi o capital5 unici: Bucuregti, capitala Valahiei;
urmeazi apoi desemnarea unui rege comun din familia Hohenzolem-Sigmaringen
(1866), care se va gasi in fruntea unui regat independent abia dupi Congresul de la
Berlin din 1878. Noul regat primegte Dobrogea, dar Moldova va fi amputata de Bugeac:
ea pierduse deja Basarabia in 1812, ca unnare a inaintarii Imperiului rus in directia
Gurilor Dunarii la sf6rgitul secolului aI XVIIIlea. Forma rotunjita a statului rom6n,
care se suprapune ansamblului carpatic ai ariei cu dominanta lingvistici romdneascir,
nu a fost oblinuta decdt in 1918, dupa tratatele care consfinlesc infrangerea puterilor
Centrale; atunci igi inceteazi existenfa frontiera politica multiseculari care urmi,rea
linia de creasta a Carpalilor. Maramuregul, Transilvania, Banatul qi Cdgana la vest,
-
Basarabia gi Bucovina - la est, infta in componenta Romdniei Mari, care va rezista doar
scurta perioada dintre cele doui rinboaie mondiale. Frontierele actuale ale Romdniei
sunt rezultatul celui de al doilea razboi mondial: pierderea Dobrogei de sud, a Bucovinei
de Nord, a tinutului He4a ti a Basarabiei. Tratatele bilaterale din 1996 cu Ungaria gi
dn 1997 cu Ucraina confirma frontierele dn 1947 gi recunosc drepturile minoritifilor
din statele semnatare.

Nationalitdf ile si religiile

Prezen{a nationaliEtilor gi a religiilor diferite la scara intregului teritoriu este o

mogtenire a acestei istorii politice complicate, in care interferenfele exteme au marcat
profund configura{iile locale. Nationalitafile 9i religiile care in m,re parre se suprapun
constituie nucleul dur al identitafilor comunitare. Declarafia de apartenenJa natrionala
este un lucru delicat, mai ales in perioadele de dominatie prin constr6ngere
- - a unei
nationalitati asupra celorlalte, ceea ce explica fluctua{iile de efective in functie de data gi
de sursi, prccum gi controversele in privinla lor; recensarnintele din 1992
sidin 2002 pot

21
 fi considerate recensaLrninte care nu au fost supuse
constrangerilor. Mai putin ponderea
nationalitaflor minoritare (l|vo), in comparafie
cu cea a p-opulaliei romdnegti (g9o/o),
cdt concentrarea regionala qi implant*"u
lo, anterioari constructlei statului modem
fac obiectul tensiunilor recurente, intr-un
stat in care constitu(ia proclama caracterul
national unitar (1991). peisajur ehric comunal,
definit in gase grupe princi pare, arattt
covargitoarea preponderenfa a populaliei
romanegti pe intregul"teritoriu, cu excepfia
Transilvaniei, in partea sa centrara gi estica,
si a crisanei, delu lurrgul frontierei, unde
predominb populafia maghiara. Prczentagermand,
care dateazadin secolul al XII-lea in
Transilvania de sud qi din secolut a xvfu-tea
in Banat, marcdnd profund arhitectura
oragelor $i a sateror din aceste regiuni,
nu mai individualizeaza singura un tip de
comunitate. Adeseori casele- germarilor, plecafi
in numa,r mare dupa 1990, darcare in
ptezent incep sa revin6' au fost preluate
de nomi. La fel ca gi in trecut, c6nd ponderea
minoritatilor era mai repartiJia geografica locara a nationalitatilor
eviden{a existen{a :narc, nu pune in
unui amestec etnic ac-centuat.

Pe teritoriul romdnesc marile familii religioase sunt mai numeroase dec6t marile
etnice' Simplificarea mozaicului etnic, -care familii
a intervenit aici ca gi in restul Europei
centrale, chiar daca nu cu aceea$i vigoare,
a mai existat posibilitatea cunoagterii """;;;;;;n. oi- *t"ios. Din 1930 nu
geografiei comunare u .,rl"tii religioase; rena$terea
acesteia din urma in societatile posrsociaiiste,
gi in particular in Rom6nia, cu
viafd monastica, justifica interesul cartografierii intensa sa
fenomenului (noile curente religioase
sunt abordate in capitolul g).

ortodoxia ocupi primul plan (86ok)" pozilie intarig in raport cu

anul 1930 prin aportul
greco-catolicilor' Sub interdictie din epoca
lui stalin, aceitia s-au declarat tn mare parte
ortodoc$i incepdnd cu 7992; chiar daca
acest cult a fost reautorizat, comunitatea
putut sa-$i recupereze toate bisericile. nu a
Greco-catolicii se tntahesc numai in Transilvania
qi mai ales in nord, la contactul cu
fosta Galitrie austriaci, de unde a plecat aceasta
confesiune impulsionata de Habsburgi in
secolul al XV[-lea. catolicii se concentreaza
la frontiera cu ungaria, in tinuturile;ecuieqti
estice, dincoro de Mun{ii Harghitei gi in
linuturile ceangailor. Protestanlii tradilionali (luterani calvinisti)
si corespund aqezirilor
initiale 9i aproape disparute ale germanilor <<saxoni>,
precum qi a$ezarilor maghiare din
Transilvania centralf, .

intrebarea daca populafia maghiara din

Transilvania rasariteana s-a instalat intr-o
depresiune ocupata de comunitati
taraneqti romdnegti sau intr-un spaliu nepopulat
constituie inci un subiect de dezbatere intre
istoricii romdni qi maghiari. oricum ar
fi, aceastd populalie se compune din mai multe grupuri.
Secuii, in partea muntoasi
estica din covasna 5i Harghita, considerali
descendenli ai soldalilor-tarani care piueau
frontiera estica a Regatului ungar, au beneficiat
prin acest rapt je statutul de naliune gi
qi-au pastrat o individualitate putemici.
ceangaii, catolici de pe versantul moldovenesc
al Carpalilor, care inci mai vorbesc un dialect
maghiar, ar putea fi al{i descendenti ai
acestor soldafi-strijeri ai frontierelor; problema
originii lor ramane deschisa. Celelalte

22
 Nationalitdtile la originea particularititilor regionale

Maioritate romaneasca

"' re_,
11
---l
Mtnoritate rrome
Minoritate
L-f
ci/cal L-l
madhiari
gi/sau maghiard
"",1,'3;l",lilli I
Majoritate net romaneasca ffi_ f I

Maioritate non romdneasci j

tl Ucraineni, rusi lipoveni n_-

Maonran! -r
h^
ffi' 'J3f,1i,1?llllrr r

ItrA'de
,r.m',nCri in 2002

o------- kt
@ l\rcM-Liberqdo.c6oDhite
-1092000
rrar'onalitatile O Cugua[-TlGRtS 2006
\€!onaliteti 930 '1956
1
r Yoo v. 1977 % 992 2002 %
i:-e1i 11 1 56 555 77,8 14 996 114 85,8 16 465 510
1

86,2 18 999 565 88,2 20 352 980

vai ari 1 423 484 oo 1 587 675
89,74 19 394 648 89,48
9,1 1 619 592 1 713928 70
-a'rRromi 246 500
1 620 199 7,1 6 1 431 789 6,61
1,7 104 396 0,6
-sani 64 197 227 398 1,0 409 723 1,70 535 123 2,47
635 197 4,4 384 708 29 382 595 2,0 359 109 1,7 119 436 0,50 59 762
458 881 0,28
3,2 146264 0,8 42 888 0,2 24 667 0,1 9 107 0,04
417 577 c odc 0,03
274 293 1,5 528 381 2,8 235243 1,1 249 004 1,10
fulaliatatal, t4 g88 194 iat rgl{3
248876 1,15
.11459 e5t 18& t61 w, 'ztitg.$it, 1.18 etail4s .lt6 ,t'6frsar. '.:iso:
=aigiile
Beligiile 930 % 992
1 1 2002
:nnffii 10 029 349 70,0 19 762 135 86,8 18 813 108 86,8
1 174111 8,0 1 144820 5,0 1 026 414 4,7
iar-calolici 1 411 515 10,0 228 377 1,0 191 553 0,9
calvini$ti 709 619 5,0 801 577
=:Tati
:.rghelisti lutherani
701 071
316 383 20 39 552 0,2 27 112
:,? 467 245 3,0 9775 0,04 6 057
0,1

tffolestanti 0,02
58 950 0,6 408074 1,8 544 727
rF 'E 4 2 0 a 2 4
sl nedeclarati 1A 743 0,07 51 028 0.2 33 064
^6
ln procente, din ioldut
6
poputaliei romanegti
0,15

ale populaliei, I 990-2002

23
 Atlasul RomAniei

Maghiarii

Ponderea germanilor in
populalia totala in 2002

Germanii
" ''----jr
-t
l--*l-
l

:.d
d".'+o;:*-
'f
. .,".("'
.f
:-- .' c \ \!
r l-
\.:"'!-)" "' L

i 1

5, \t\f
-r-*-\ *-"-Lr.,,\.L
11 ".
1

\,//-/-
t:<1
-],,i !- "'^ .-
--"" *r .-
\".-.. /

iip'L..".oL"',',,i*LoJ'd*;. sursa: Recensanentutgeneral al

24
Rromii

comuniti{i maghiare s-au intirit ori au diminuat in functie de circumstantrele istorice:

Transilvania a fost refugiu c0nd cdmpia era sub ocupafie turca, a fost zonl de atractie
datorita dezvoltirii economice si funciare dupi Compromisul din 1867, ori a fost zoni
de emigragie sporadici dupa 1918, cdnd Transilvania revine statului rom6.n.

Numarul de rrom| populalia <<renegatD> a ?ntregii Europe de Est, este cel mai pulin cert.
tnZOOZ peste 535 000 de persoane s-au declarat astfel, insi cifra este conteshta de sefii
Jigani; specialigtii prcpun mai curdnd 1 milion. O asemenea incertitudine face caha{ile
alaturate s5 nu fie decdt aproximative gi fragilizeazd orice evaluare care s-ar fonda pe
criterii de nalionalitate, avdnd in vedere ci majoritatea acestei populatrii se distinge in
mod radical de alte grupuri prin modul si nivelul de viata. Merita totuqi sa remarcirn
ca repartilia rromilor este difuza la scara intregului teritoriu, cu o frecven{a putrin mai
ridicata in regiunile unde existi o pondere importanE de maghiari.

Piramida v6rstelor da masura diferen{elor demografice ale fiecarei nationalitad $i a

perspectivelor de schimbare a echilibrului dintre ele. Rromii, de exemplu, reprezinta o
popula{ie foarte tAnara gi fecunda, care este pe cale si modifice in unele arii structura
demografica.

25
 Schirnburile economice si cutturale actuale

Schimburile economice, culturale gi sociale din prezent

stau sub semnul schimbarii de
orizont' datorate caderii cortinei de fier gi
relufii legaturilor multiple cu restul lumii.
Europa occidentali a redevenit astfel partenerul
comerciar privilegiat.

Pentru dezvoltarea economici doui elemente

sunt decisive: capitalul, fara de care
nevoile imense de modemizare qi de transformare
ale aparatului productiv nu pot fi
finanfate' precum si o infrastructura corecti
de circulatie-, bazitpentru accesibilitate qi
inserfie in sistemul de schimburi intemalionale.

Romdnia este siraci insi, atdt din punct

de vedere financiar, c6t si din cel al
infrastructurii. cele doui ha4i de la pagina
,, demonstre aza tapturca in Euopa tara
se incadreaza printre statele cu nivel
,"Lrt al plB-ului si aflate in declin demografic.
capitalul ii lipseqte 5i aceasta cu atat mai
mult cu cdt ultimul deceniu socialist a fost
consacrat rambursarii integrale a datoriei
contractate in anii '60 pennu cumpararea
occident de echipamente industriale. Pana din
in 2000, investitiile dir."r" straine nu s_au
grabit prea rare sa soseasci (capitolele g
si 9); atactiareprelentata de o piali de 22 de
milioane de consumatori si de o mdna
de lucru instruita si i"ti.ra a fost contra
handicapurile unei evolulii institulionale caratit de
estimate prea lent6 qi ale unui nivel scizut
echipare teritoriali, ceea ce a mirit riscurile de
financiare ut" op"ruti*ilor de investitii.
comparalia intre originea geografici a investitiilor
gi cea a tntriprinoeritor arata
elocvent in cdt de mare misuri Romdnia in mod
rimane marcatitde interferenga apartenen(elor
sale: banii si marile ?ntreprinderi provin
in principar din uniunea Europeani, dar multe
dintre micile societafi sunt originare din
orientul Mijlociu, din Asia sau chiar din
Ungaria vecini.

cum sa fie invinsi izolnea? Legaturile aeriene gi

feroviare cu Europa sunt asigurate.
Traseul dunarean scurtat cu 400 km prin
canalul cemavoda-constanta inregistreaza
o reluare a traficului loo7, in timp ce, prin deschiderea canalului
-(ot Rin-Duni,re,
igi intinde hinderlandul sire Europa centrala in detrimentul
loT*1''*l
In fala importantei transportului rutier intercontinental consrantei.
plina cregtere, Romdnia
in directia Asiei, care este in
io pozifie geograficr marginali, ra fel ca
nord-sud inhe Marea Baltica, ::r" 9i in cazul axelor
Marea Neagra si Marea Mediterana, insa politici
o activa
incearca s4 reduci aceasti marginalitate.
conexiunea mediocrei re;ele rutiere inteme
cu reteaua europeani se amelioreaza
insa problema finangrii coridoarelor europene
circula-tie care traverseazi teritorid nomaniei de
ramdne un punct sensibil in competilia
pentru atragerea investitiilor intemationale.
Traseele spre orientul Mijlociu
9i localizarea unui nou pod_peste Dunire, pentru a "rr.op"rr"evitasuprasolicitarea celui de la
Giurgiu-Ruse, au primit aprobarea comisiei
Romania face efornrri de captare
a unei parfi din trafic, inclusiv prin sus{inerea "rr.op"n".
de noi proiecte pentru transporful prin
conducte al petrolului provenit din zona
Mirii Caspice.

28
 Cdile ferate romAne
in reteaua feroviard
europeand

Conductele
de petrol

30
 Principalele
institutii
culturale
occidentale
in RomAnia

Lumea dintre Carpati, Dundre si Marea Neagrd

Interferenfele ecologice de mare amplitudine sunt la fel de putemice ca gi cele ale

civilizaliilor gi ale evoluliilor geopolitice; ele sunt influenfate de bastionul carpatic care
le ordoneazi variatriile de intensitate. O parte esentiala din organizarea geografic6 umana
qi fizica a Frii se pliazl formei carpatice: mun{ii, colinele gi cdmpiile, dispuse
in aureole
concentrice reprezinti urzeala emblematica pentru o mare parte dintre ha4ile atlasului.
Imaginea din satelit a repartiliei habitatului (p.49) restituie cu vigoare forfa locurilor,
legdnd habitatul de caracteristicile topografice prin amplasamentele alese de populalie
in decursul timpului. in afara inaltimilor care depiqesc 1500 m, habitatul permanent
este prezent pe intregul teritoriu: ?n mici unitati la munte gi la deal, in panglici paralele
cu rdurile care coboari spre Duni.,re sau in mari unitati distantate ?n cdmpiile populate
mai recent; oragele, cu excep{ia celor mai importante, se impun prea putin in aceasti
nebuloas6.

Arcul carpatic, in continuare in orogenezl activa., se afla la contactul dintre placa

geotectonica est-europeana gi doui placi secundare, panonici gi moesic6. Traseul
fracturilor din profunzime deseneaza directia forlelor tectonice (p. 3e.Avanfosa
carpatic4, situaE la curbura si aria de subsidenl[ a Cdmpiei Siretului inferior suferd

32
 Tectonica
si riscurile
seismice

Zonele
bioclimatice

I influenF oceanica * n

s* tranzi$e intre nuantele oceanice,

submediteraneene Si continenlale
lY influenla continenlald
V influente bati€
1,1 influenta pon&e 9i Elaborcrc a Studiilor de lnnci , Bucurcsti , 2006

34
 Teritoriul romanesc in cadrul Europei

:a
hnpdrtirea
rile
e
tdnistrativi
d altitudinea

r{nistrative
ont de trei tipuri
'@-2!c,4r:
2 P7 unitati);
2F unitati);
- localitate urbana
s,,Ercr In rerarnta
103 unita{i).
egerdelor, termenul
dninistrativd"
Jrtilate
elementara",
€ tisrl acesteia.
DOLJ: nume dejudel

Su$a: lnstitutul de Geografie al Acadeniei Romdne, Bucure€li, 2000

presiunea microplacii dobrogene in subduclie deosebit de activ6, de unde epicentrul

seismic din regiunea Vrancei, focar de cutremure deosebit de putemice gi de frecvente.
tice
Muntenia, tn totalitate, qi Bucuregtiul in primul rdnd, sunt cele mai expuse, la fel ca Si
craiova, interiorul depresiunii transilvane gi, la vest, oraqele de la contactul cu zona
de subsidenla panonica.

Aflat in plini zona temperata, fiind cuprins intre paralelele de 44' 9i 48o latitudine
nordici, dar cu o situare continentali in raport cu extremitatea peninsulei occidentale
europene, teritoriul romdnesc se afla mai cur1nd la contactul dintre domenii climatice
diferite; caracteristicile lor sunt atenuate, ceea ce nu exclude cumulul episodic de
accidente specifice fiecaruia dintre ele. Pe deasupra, masivul carpatic, in pozi(ie
centralI, impune zonarea ariilor bioclimatice; el orienteazi qi deformeazd culoarele
de circulatrie atrnosferici, etajeazd caracteristicile termice, pluviometrice (capito-
lul 3) qi vegetale in funcfie de altitudine, cauzema inversiuni termice in numeroasele
depresiuni intramontane gi un foehn care di na$terc unui climat cald si uscat in
regiunile submontane sudice qi sud-estice ale Carpatilor Meridionali qi de Curbura.

35
 Altitudinea
medte a
Numardeunitati comunelor
lmoartirea administrative {m)

m.ninistrativd so& t'oo

s altitudinea
tzo m too
lr, l: l
700
216 |

ror """
306
-f_-l """
200
585 T_.l
- 100
623 r;l:l
-
illfliliMil- i:--s:iattve
{ilrimlrrri,uL*.i.': -.--: de trei tipuri
iir i:- --
r".nL-." - i2- unitri{i);
mririllit",r i- i -- :dti);
il]liltirl'lrrtit; - - :calitate urband
m ,r + :-:e-:'in ierarhia
iurilllllilni:i- :' - j Jnitati).
f ril* :_:-^clnr formanrrl
mi -, r r"::: =:-,nistrativa"

n$ _ : /= -triltEilLatd,
rrriliillrttp.,.* := : o..rl acesteia.
0 100 km
O l\.4GM-Liberoeo-ceophile 2000
al Acadeniei Ronene, B ucuresti, 200A O Cuauai-TlGRlS 2006

prcsiunea microplicii dobrogene in subducfie deosebit de activi, de unde epicentrul

seismic din regiunea Vrancei, focar de cutremure deosebit de putemice qi de frecvente.
Muntenia, in totalitate, gi Bucuregtiul in primul rdnd, sunt cele mai expuse, la fel ca qi
Craiova, interiorul depresiunii transilvane gi, la vest, oragele de la contactul cu zona
de subsidenli panonica.

Aflat in plina zona temperata, fiind cuprins intre paralelele de 44' gi 48' latitudine
nordica, dar cu o situare continentala in raport cu extremitatea peninsulei occidentale
europene, teritoriul romanesc se afla mai curdnd la contactul dintre domenii climatice
diferite; caracteristicile lor sunt atenuate, ceea ce nu exclude cumulul episodic de
accidente specifice fiecaruia dintre ele. Pe deasupra, masivul carpatic, in pozilie
centrala, impune zonarea ariilor bioclimatice; el oienteazl qi deformeazi culoarele
de circulalie atrnosferica, etajeazd caracteristicile termice, pluviometrice (capito-
lul 3) gi vegetale in func{ie de altitudine, cauzeaza inversiuni termice tn numeroasele
depresiuni intramontane 9i un foehn care da na$tere unui climat cald si uscat in
regiunile submontane sudice gi sud-estice ale Carpalilor Meridionali gi de Curbura.

35
 #*p€€**w€ ff.
Populatia
Romdnia, cu cele 21,7 rnilioanede locuitori 9i o densitate de 91 loc.lkm2, este o lara mediu
populata, ca gi restul Europei Centrale; infferuperea continuitadi densitAlilor gi diminuarea
popularii pe flancul rbsi,ritean al Europei se situeazi mai la est. Diferen{ele de populare nu
sunt prea mari la scara teritoriului; se disting doui zone cu valori mai mici, arcul carpatic
muntos gi apofiza regiunilor joase din sud-est (Baragan, Dobrogea, Delta Dunfii), precum
gi trei zone de mari densit{i, respectiv regiunile subcarpatice din Muntenia gi Moldova,
urmate de Transilvania centrali, unde componenta urbanb este dominanti.

Spre deosebire de Europa occidentalh, populalia Romdniei a inffat tardiv in procesul de

tranziJie demografici: cre$terea sa a fost importanta in cursul secolului al XX-lea, iar
evolutia repartiliei densitdlilor subliniazd aceasta cre$tere generala 9i deplasarea centrului de
greutate spre est. Urbanizarea a fost de asemenea tardiva (20o/o in 1930) Si rimdne moderati
(55o/o in2004); reparti{ia gradului de urbanizare la nivel de judet arati o inversare relativa de
tendinta, adeseori ignoratA: partea de vest a depagit partea de est pe parcursul acesfui secol;
o diagonali de prezenfd urbani putemici traverseaza in prezent teritoriul de la Timigoara gi
Cluj spre Bucureqti gi apoi Constanla.

Dirr 1992, Rom6nia intra la rdndul siu intr-un proces de declin demografic, care se explica
pe de o parte prin sciderea brutalAanatalitalii dupb 1990, consecin{a a anularii decretului din
1967, carc trlterzicea avortul, 9i pe de alta parte prin liberalizarea dreptului de a emigra.

Dupa atingerea unui punct maxim al plecarilor spre Germarria, Ungaria gi Israel intre
1987 oi 1993, emigralia se indreapta acum mai mult spre America de Nord. lncepdnd cu

Migratiile interne Migratiile externe

Numar de migranti Numer de emigranti spre:

::1. 80 000

;l 60 000

,l 40 000

,o1-
-i
1ol

oL 1991 1993 1995 1997 2001

1940 1950 i960 1970 1980 1990 2000
1999 2003
1985 1987 1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 zrc
Ru€l- Rural- Urbaf- Urban-
Populatialohle Populatla Popllalia urcan Hurat Hlrai Uban Ungaila Canada -"- lsrael
lrbana -. - -G€rmania -Franta
_ --SlateleUnite
rurald
- - TOTAL
-

36
 Reteaua
,, de aseziri

Comune in zone de:

Munte l-__l
$l pool$un
f4
Subcarpati, dealuri __-'1

CAmpie f_l

Tipuri de unitdli
administrative:

orag-municipiu I
orag @
comund Q

0 100 km

@ MGIV-Libergeo-Geophite 2OOO
Sursa: lnstitutul Nationat de Statistrca.2006
O CuguafTlGRtS 2006

1990, structura recenta a fluxurilor inteme aratl trei faze, cu un fenomen putin
a$teptat -
,,replierea" oragenilor spre sate: 1) pdna in 1995 o crestere a mobilitalilor intre orage gi sate
pe fondul opririi exodului rural; 2) spre sfArgitul anilor '90 o fazd de
stabilizare a celor patru
tipuri de fluxuri, fiecare cu c6te 60 000-80 000 de migran{i; 3) din 2000 relansarea unei
putemice diferenfieri intre tipuri: in prezent cele mai importante deplasiri
sunt cele intre
ora$e, urmate de cele dinspre ora$e catre sate (cf p. 146).

Piramida vdrstelor inregistreazd efectul tranziliei demografice incep6nd cu 1930:

imba
trdnirea progresiva a populafiei ii largeqte parlea superioara. Populafia Romdniei
este o
populalie inca tAnafi la scara europeana (48a/o drn locuitori au mai putin
de 35 de ani);
situalia este in parte explicati de speranfa de viata mai redusa decdt in restul continentului.

37
 Piramida vdrstelor
Fertilitatea Rata fertilitatii
L_J 930.
1

in 2004
80 [Iis66
f::f 2oo2 l%)
75'
50
70
48 I
6
60
€E
55
lo@
s ".m
6 30*
40

35

30

25

20

10

6m 400 200

q_-lEk.
O MGM-LibeEio-G€odite m
O cusuaaTrGFtS20s
Tranzitia demograficd
Populatia rotale (mii) Rata natalitdtii
in20U
{%)
12,5
tr,, I
ro,u E
s.u E
AdE
*
7.7

Populalia totald Bata nalalilalii Fiata mortalit5tii

tu EHnde i anuade statgie ate Ronanjei, VS-2005 (CuguatTIGBlS,2006)

- - t
- Sursa: Anwl stelislic al Ron4dei. 2005
Cauzele deceselor
Numar de decese Mortalitatea Rata mortalita$i
?n 2004
Pk)

lli-I
,,,,
t,,r@,
ro.gni
,,U
E

rsc '* 1990 1995 2000 2005

silsnr 6t- __ cerebrov4culare ..*- Tumoil

T@Mi*ffi Sistemulrespirator Sistemuldigestiv
-
S@h@e&iz*FlarEk 1%m
- - - Su$a: Anuail datidi. d Ronenid, 2005

40
 Geografia structurii pe grupe de vdrsta (p. 41) prezinti contraste puternice; populaliile
tinere sunt intotdeauna populaliile din Moldova, din podigul Tdmavelor, din Transilvania
meridionalir, din Baragan qi din ariile Dunarii de jos; imbatrdnirea accentuata afecteazdin
schimb tot sudul Cdmpiei Romdne, Carpatii din sud-vest si Muntii Apuseni.

Fertilitatea, natalitatea gi mortalitatea au repartitii care pun in evidenlh contraste puternice,

rezultate in mare parte din structurile regionale pe grupe de vdrstd (cf. monalitatea infantild,
p. 147).Un arc al valorilor mari ale fertilitatii tnglobeaza ansamblul muntos din nord,
Moldova si CAmpia BariLganului, situatie aproximativ similari cu repartitia valorilor natalitd-
fii. Acest arc se opune celui din partea de sud $i vest a larii unde se inregistreazd valoi
ridicate ale mortalitatii.

Dinamica demografici (1956-2002) exprimd sintetic formele regionale pe care le imbraca

combinalia dintre tranzitia demograficl si tranzitia urbani. ln timpul socialismului aceasta
dinamica s-a desfd$urat sub o dubla constrdngere: in primul r6nd, absenla unei supape prin
emigratie, dezechilibrele regionale ale sporurilor naturale neavAnd efect dec0t in interiorul
teritoriului prin exodul rural spre orage; in al doilea rdnd, relansarea brutala $i artificiala
a natalit4ii in 196'7, pentru a stopa declinul nafural din ce in ce mai sensibil intre 1956-
L966, care a determinat reaparigia diferentelor regionale in comportamentele demografice.
Situatia se schimbi in mod profund incepdnd cu 1990, prin inversarea sensului celor douir
consffdngeri. Printr-un efect nu mai pufin brutal decdt cel al legii dn 196l impotriva
avortului, reliberalizarea imediat[ a acestuia, la sf6rsitul anului 1989, provoaci din 1991
o prabugire a sporului natural, devenit negativ; la aceasta se adaugd mobilitad bt mai
complexe. Dinamica comunalf, <<medie>> este caracteriza0 printr-o dubla opozilie: opozilia
dintre sporul migratoriu negativ gi sporul natural pozitiv pina in 1992, gi invers dup4 acest
an. Aceastd situatie <<medie>> serve$te drept reper penffu a descrie prin diferenti tipurile de
evolufie comunala. 7 tipuri de evolutrie comunali se ordoneazd dupd intensitatea opoziliei
dintre soldul nafural si soldul migratoriu. Tipul 4, aproape exclusiv urban, se singularizeazl
printr-o dubl[ cre$tere naturali gi migratorie pina in 1992 (212 de ora$e dn26l) si printr-un
efect de exod urban dupd aceastl datd. La polul opus, cele 1 750 de comune rurale din tipurile
l, 2 gi 3 exprima cu intensitali diferite vechiul fenomen de dublu declin natural gi migratoriu
pdniin 1992,modrfrcat brusc prin,,intoarcereala\arit'. $i comunele rurale ale tipurilor 5, 6
gi 7 au dinamici endogene marcate de o cre$tere naturald intensi ce a alimentat exodul rural
pdna in l992,in prczent in declin, insi pe fondul unei emigrafii mult incetinite.

Repartilia celor 7 tipuri este rcgionalizatd din vest spre est in trei zone care se suprapun
ansamblurilor geoistorice, reprezentind rezultatul unui proces complex de difuzie, ce
reflecti inegala receptivitate a tranzitiei demografice $i a urbaniziLrii. Regiunea Banatului
are un regim demografic cu valori reduse, insir cu o ugoari accentuare a atractiviEtii dupa
1992 (tipurile 1 Si 2); pe ea se muleazi o semiluna intemf,, din Crisana pdnA in Transilvania
qi Oltenia, unde se concenffeazA toate comunele cu declin foarte accentuat (tipul 3); in
semiluna externa din partea estici prevaleaza in schimb o dinamica impusa de un excedent
natural mare pdna in 1992. Dacf, uneori mozaicurile locale aratf, juxtapunerea tuturor
tipurilor (cf. intre Cluj si Mure$...), nuclee mici cu dinamici demograficb omogena se disting
mai frecvent, precum in zona Buzf,ului, avangardd rbsiriteani a declinului general din vest.
in lurut oraselor nu apare nici un comportament specific, care sd le arate influenla.

42
Intre dinamica demografica de aproape o jumItate de secol (1956-2002, p. 43) si structura
pe grupe de vdrstd de la sfdrgitul perioadei (2002, p. 41) nu existd nici o legbtura strAnsi, ceea
ce demonstreaza complexitatea situaliilor 9i dificultatea de a prevedea evolulia lor.

Patru h44i elementare arati in cdt de mare mhsuriL amploarea schimbarilor de tendinta
provocate de sfdrgitul comunismului are expresii spatiale diferenfiate (p.444r. Creqterea
naturala (culoarea rogie), care era regula intre 1977 si 1992, ctexcepfia Banatului Olteniei,
9i
devine declin generalizat (culoarea albastrl) ?ntre 1992 si2002, de aceastb datd cu exceplia
Moldovei. Contrastul se regase$te atdt in inversarea tendinlei, cdt si in intensitatea efectelor:
marilor cercuri din prima perioadd li se opun acum cerculelele celei de-a doua. Migcarea
dinspre sate catre orage, sistematicl intre 1977 Si L992, se inverseazl complet. PenAiln L997
(v. Atlasul Romdniei,RAO,2002) mai exista inci un oarecare aflux de populalie inspre
cele
mai mari orage; considerdnd insb intregul deceniu 1992-2002, declinul general al oragelor
apare in mod clar. ,,intoarcerea latarif ia doud forme, respectiv pe cea aperiurbanizirii care
apare in jurul marilor centre, gi pe cea arcvitalizirri zonelor rurale indepirtate de oraqe, pe
piemonturile de la curbura carpafilor, ?n Transilvania centrali 9i in intregul Banat.

Restrdngerea fluxurilor migratorii intre limitele regionale, care era manifesta pe intregul
teritoriu intre 1991 si 1997 (v. Atlasul Romilniei, RAo, 2002, p. 46) nu mai poare fi
reconfirmatf, de o hartd mai recenti a fluxurilor. Diferenfierile economice interregionale fac
sd apard noi sffucfuri gi comportamente migratoru (p. 146, p. 172), una dintre reflectirile
lor parfiale fiind evolu(ia ratei de feminizare intre 1992 si 2002. Dezechilibrarea raportului
femei/barbati (50,8149,2int992 si51,2148,8in2002) este o tendinff, generali a socierdfilor
europene dezvoltate, ajlata in corelafie cu cre$terea diferenliata a duratei de viala (dela73
la 15 de arri pentru femei gi de la 66 la 67 ,6 ani pentru barbatD. Acest fenomen este insofit
de o tending regionali inversa in sud-est gi mai ales in Moldova, foarte pregnanta in ariile
turale (49,7o/o femei); drept consecintrd a nivelului de trai scdzut gi a subechiparii edilitare a
satelor, femeile se indreaptd inspre orage sau pleacd in strainatarc pe durate medii gi lungi,
fara insa a emigra definitiv.

Semn discret, dar sigur, al unei stari de spirit mai increzf,toare, numarul de nagteri a crescut,
depagind drn 2004 numarul de avorturi. Fenomenul are insf, o dimensiune conjuncfurali
gi este foarte pu{in probabil ca nivelul de 220 000 de na$terVan sa fie pbstrat penfu multf,
vreme.

47