Sunteți pe pagina 1din 5

Jocul intereselor geopolitice şi geostrategice în bazinul Mării

Negre
Geostrategia este disciplina care studiază influența datelor geografice asupra
strategiei unui stat. În relație cu geopolitica, geostrategia reprezintă efectul
punerii în practică a argumentelor geopolitice în administrarea unui conflict
și/sau organizarea și menținerea securității unei țări

Marea Neagră este o mare interioară, situată între Europa și Asia cu o suprafață
de 423.488 km2, la care are acces România, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Georgia și
Rusia.

De-a lungul istoriei, din punct de vedere geostrategic, importanța Mării Negre
s-a bazat pe rolul avut la intersecția dintre marile puteri și imperii. Marea
Neagră a fost și este în continuare o zonă de tranzit între Est și Vest, între Nord
și Sud, o zonă importantă din punct de vedere al legăturilor comerciale și
resurselor naturale.

Zona Mării Negre este una destul de tensionată, în principal datorită distrugerii
echilibrului geostrategic bazat pe bipolarismul din perioada Războiului Rece.
Vidul de putere generat de destrămarea URSS și desființarea Tratatului de la
Varșovia au dus la transformarea regiunii Mării Negre într-un spațiu de
instabilitate, în care se intersectează interesele statelor riverane, a puterilor
regionale și chiar a marilor puteri ale lumii. Marea Neagră este o zonă de
tensiune și pentru că se află la intersecția a 3 centre de influență geopolitică:
euro-atlantic, ex-sovietic și al Orientului Mijlociu.

Formarea în anul 1992 a Organizației Cooperării Economice a Mării Negre la


inițiativa Turciei și cu sprijinul Rusiei a condus la consolidarea temporară a
cooperării politico-economice a statelor membre, dar odată cu expansiunea
NATO prin aderarea României și Bulgariei, Marea Neagră a devenit din nou un
spațiu în care se intersectează interese diferite.

Tensiunile din Marea Neagră sunt datorate problemelor politice, de securitate,


economice și sociale, probleme care pot pune în pericol securitatea și
stabilitatea întregii regiuni. Aceste probleme pot genera factori de risc precum
diminuarea autorității statale, proliferarea unor fenomene specifice crimei
organizate...
Regiunea Mării Negre este un nod comercial important datorită apropierii de
bazinul Caspic, bogat în combustibili. Ca urmare a acestui fapt, Rusia, SUA, UE și
statele din regiune au început o adevărată competiție comercială și diplomatică
pentru stabilirea traseelor resurselor energetice.

În prezent, situația geopolitică din zona Mării Negre, prezentată pe scurt, este
următoarea: România, Bulgaria sunt membre NATO și UE, Turcia este în proces
de aderare, fiind membră NATO din 1952, Ucraina se confruntă cu puternice
mișcări separatiste susținute de Moscova, Republica Moldova și Georgia depun
eforturi în vederea apropierii de UE și NATO, Azerbaidjan și Armenia sunt
interesate de aprofundarea relațiilor cu UE.

Armenia face parte din zona geostrategică a Mării Negre, chiar dacă nu are
acces la aceasta. Poate fi caracterizată ca țară în curs de dezvoltare, iar în plan
economic, autoritățile doresc participarea la proiectele regionale de transport
energetic, care în prezent o ocolesc

Pe plan politic, Armenia este interesată de reluarea relațiilor cu Turcia și de


soluționarea conflictului cu statul vecin, Azerbaidjan. Putem remarca de
asemenea puternica influență a Moscovei, dată de dominația capitalului de
proveniență rusă.

Azerbaidjan este cea mai mare țară din Caucaz, fiind situată între Asia și
Europa. Azerbaidjanul este în conflict militar cu țara vecină Armenia, care a
ocupat aproximativ 20% din teritoriul azer.

Azerbaidjanul urmărește reforme democratice și îmbunătățirea drepturilor


omului, liberalizarea economică și aderarea la OMC condiție necesară pentru
stabilirea de relații mai strânse cu UE

Bulgaria este situată în Europa de Sud-Est iar la est are ieșire la Marea Neagră.
Relația cu vecinii este una bună, după cum reiese din faptul că între Bulgaria,
România și Grecia există o colaborare pe plan economic și diplomatic.

Bulgaria joacă un rol important în promovarea securității în regiune prin


apartenența la NATO, UE și BSEC.
Poziția geografică a Bulgariei este una deosebit de avantajoasă în prezent, fiind
un punct de tranzit al ambelor proiecte majore de aprovizionare energetică,
Nabucco și South Stream.

Georgia este situată în zona Caucazului. Chiar dacă vecinul din nord exercită
presiuni asupra Georgiei și încearcă să îi influențeze politica, statul din Caucaz
își dorește să adere la NATO și UE.

Georgia se află într-o situație destul de dificilă în urma războiului cu Rusia din
2008, situație caracterizată de lipsa de stabilitate și amenințare la adresa
suveranității și integrității teritoriale. Operațiunile militare desfășurate în
republica separatistă Osetia de Sud a adus mari pierderi Georgiei atât din punct
de vedere al integrității teritoriale, cât și din punctul de vedere al apropierii de
Occident.

Republica Moldova se află în sud-estul Europei. Se confruntă cu 2 probleme


majore: conflictul din Transnistria și situația tensionată de pe scena politică.

Republica Moldova este nevoită să adopte o politică externă extrem de


prudentă atât cu Estul, cât și cu Vestul. Relația cu vecinii este din nou una
problematică, astfel încât Moldova trebuie să mențină un dialog cât se poate
de pașnic și cooperant cu România și Ucraina. O apropiere mare față de
România și UE ar putea duce la atitudini negative din partea Ucrainei și Rusiei,
iar o apropiere mare față de Ucraina și Rusia ar putea să o îndepărteze de
puterile din Vest.

România este situată în sud-estul Europei Centrale iar pentru România, Marea
Neagră este o oportunitate și o sursă de risc.

România este membră NATO și UE, având responsabilități în domeniul


securității și anume generarea de stabilitate și securitate regională și
europeană. Politica externă a României urmărește consolidarea unei zone
stabile și prospere și implicarea în proiectele economice din zonă. Proiectul
Nabucco constituie o oportunitate economică pentru țara noastră, însă acest
proiect continuă să își amâne finalitatea.
Rusia se implică în problemele din zona Mării Negre, începând de la
participarea activă în cadrul inițiativelor regionale precum OCEMN și
influențarea politicilor statelor riverane, până la încurajarea și alimentarea
conflictelor locale. Marea Neagră este pentru Rusia un obiectiv strategic
important, oferindu-i posibilitatea valorificării resurselor de materii prime și
energie.

Pentru contracararea inițiativelor politico-militare occidentale, Federația Rusă a


reușit să desfășoare și să controleze un joc strategic complex de perpetuare a
conflictelor înghețate în spațiul ex-sovietic. Încurajarea și alimentarea
instabilităților în state din regiunea Mării Negre au ca scop descurajarea NATO
și UE de a încheia parteneriate strategice cu aceste state.

Turcia este situată în Anatolia (Asia) în proporție de 97%, iar 3% din teritoriul ei
se află în peninsula Balcanică. Membră NATO și candidată pentru aderarea la
UE, Turcia se află pe o linie de mijloc, între instituții și fluxuri economice din
Occident și identitatea colectivă a lumii islamice. Datorită identității sale
culturale și prezenței organizațiilor teroriste, Turcia este cel mai predispus stat
din zona Mării Negre la acte de terorism.

Ucraina, situată în Europa estică, a avut parteneriate militare atât cu Federația


Rusă, cât și cu NATO. Pe plan social, s-a încercat crearea unui echilibru între
estul pro-rus și vestul pro-occidental. Politica externă a Ucrainei a avut de
suferit modificări în urma izbucnirii conflictului inter-etnic.

Ucraina importă majoritatea resurselor de energie din Federația Rusă și


reprezintă un punct de tranzit pentru energia transportată în Europa de
Vest.Ucraina este de foarte mare interes pentru Federația Rusă, iar anexarea
Crimeei și situația tensionată din estul teritoriului ucrainean sunt consecințele
unui joc complex, desfășurat pe planuri multiple de către ruși.

Actorii din zona Mării Negre au început să conștientizeze importanța cooperării


regionale, ceea ce a făcut să apare o serie de organizații de cooperare.
Organizația care are în vedere soluționarea celor mai diverse probleme din
zona Mării Negre este BSEC, ce promovează cooperarea regională în domeniul
economic, al transporturilor, al energiei și în domeniul securității.
Zona Mării Negre este una tensionată datorită riscurilor generate de conflictele
înghețate, criminalitatea transfrontalieră, terorism și de relațiile între statele
riverane pe de o parte și de marile puteri pe de altă parte. În încercarea de
sporire a securității în această regiune, au apărut organisme de cooperare în
domeniul securității.

UE se implică în zona Mării Negre prin ce ce se numește ,,Sinergia Mării Negre”.


Această inițiativă a fost demarată datorită vecinătății directe, legăturii cu Asia
Centrală și Orientul Mijlociu. Implicarea UE are ca scop principal consolidarea
cooperării în regiunea Mării Negre. Principalul interes al Uniunii Europene în
Marea Neagră este securitatea energetică.

SUA are interese în estul Europei și se implică pe scena politică a regiunii


geopolitice a Mării Negre, urmărind democratizarea statelor riverane și
stabilitatea regională. Principala contribuție a SUA în regiunea Mării Negre a
fost inițiativa de înființare a GUAM, care are ca obiective crearea unei zone de
comerț liber între statele membre, cooperarea în domeniul energetic și
soluționarea conflictelor înghețate.

Din punct de vedere energetic, există 2 proiecte majore în zona Mării Negre:
Nabucco și South Stream. Primul proiect se referă la realizarea unei conducte
de gaz care să treacă prin Turcia, Bulgaria, România, Ungaria și Austria, iar cel
de-al doilea proiect, South Stream, reprezintă tot un gazoduct care trece prin
Marea Neagră, Bulgaria și Italia.

Evenimentele recente ne dovedesc că în regiunea Mării Negre se caută un


echilibru, iar statele nu sunt preocupate în primul rând de amenințarea unei
agresiuni de amploare, ci mai degrabă de conflictele etnice, economice,
terorism și crima organizată.

S-ar putea să vă placă și