Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Romana - Clasa A VIII-A - Literatura Romana. Modele de Compuneri. Evaluare Nationala - Neluta Anghel
Romana - Clasa A VIII-A - Literatura Romana. Modele de Compuneri. Evaluare Nationala - Neluta Anghel
LITERATURA ROMANA
Modele de compuneri
GHID DE PREGATIRE
CLASA A VIII-A
Argument. 4
I. Opera liric5. 5
I.l. Pastelul....... 2t
1n
II.1,1 Descrierea literard de tip tablou. J+
1a
III. Opera popu1ar6. )t
/1'\
IV.2. Personajul literar AL
IV.3. Schifa...... 45
IV.4. Fabula...... 51
IV.6. Basmul..... 62
IV.7. Nuvela..... 69
IV.8. Romanul.... 75
V. Opera dramatici. 78
V.l. Comedia..... 84
87
I. OPERA LIRICA
Sd ne reamintim!
Defini{ie: Opera liric[ este opera in care autorul igi exprimd in mod direct gAndurile, ideile qi
sentimentele, cu ajutorul limbajului figurat qi al elementelor de versifica{ie.
Compuneri posibile:
l. a. Text studiat:
in comprnerea ta trebuie:
- sI men(ionezi patru trlslturi ale operei lirice;
- sI ilustrezi cele patru trislturi in textul dat;
- sI ai o structur[ adecvati tipului de text qi cerin{ei;
- sI te inscrii in limitele de spa{iu indicate;
DORINTA
de Mihai Eminescu
Opera liric[ studiatd de mine la clasd este ,,Dorin!a", de Mihai Eminescu. Aceastd
oper[ hterard aparfine genului liric, deoarece prezint[ trdsdturile acestui gen literar: exprimd
in mod direct gdnduri, idei, sentimente gi sunt prezente eul liric, limbajul figurat qi elementele
de versificalie.
Titlut sugereaz[ dorinfa intensd de implinire prin iubire, in mijlocul naturii
ocrotitoare.
in cele qase strofe ale poeziei sunt exprimate in mod direct sentimentul de nerdbdare
a eului liric, aflat in ipostaza unui tdn[r indr[gostit, de a-gi int0lni iubita (,,Vino-n codru la
isvoruV Care tremurd pe prund", ,,$i in brafele-mi intinse/ Sd alergi, pe piept s[-mi cazi") qi
sentimentul de fericire, izvordt din imaginea implinirii visului de iubire (,,Vom visa un vis
ferice/ Vom fi singuri-singurei"). Sentimentele exprimate sunt prezentate in deplin[
concordan![ cu natura protectoare, cuprinsd qi ea de emo]ia indrdgosti]ilor: ,, [...] isvorul/care
tremur[ pe prund";"Iar in pdr, infiorate, /O s5-]i cadd flori de tei".
Eul liric este concretizat in text prin pronume, adjective pronominale qi verbe de
persoana I singular: "$i in brale1e-mi_intinse";"Pe genunchii mei qedea-vei";"S5-!i desprind
din creqtet vdlul". tntdlnim gi persoana aII-a singular, deoarece poezia este conceputd ca o
adresare direct[ cdtre iubitd ("Vino-n codru la isvorul";"Sd alergi. pe piept sA-mi caz7"), dar gi
persoana I plural, care desemneazl cuplul : "Vom visa un vis ferice", sugerdnd implinirea
visului de iubire.
Limbajul figurat este alcdtuit din epitete ("Fruntea alb[-n p[ru1 galben";"Ale tale
buze du1ci";"BlAnda batere de vdnt"), repetilii ("Vom fi singuri-singurei";"Or sd cadd rdnduri-
rdnduri"), enumera{ii ("Sd alergi, pe piept ga-mi caz7"), personificdri ("Vino-n codru la
isvorul/Care tremuri pe prund";"ing6na-ne-vor c-un cAntlSinguratece isvoare/ BlAnda batere
de vdnt"). Epitetele au rolul de a contura portretul iubitei (,,Fruntea alb6-n p6rul galben",bttze
dulci"), subliniindu-i frumuse{ea qi gingdgia, iar personificarea urnartzeazd natura, f5c6nd-o
p6rtaq[ la emofia qi fericirea indrdgosti]ilor. Aceste figuti de stil intrd in componen]a unor
imagini artistice vintale gi auditive deosebit de plastice, atdt vizualq c6t qi auditive ("Iar in
p[r infiorate/ Or s6-!i cad6 flori de tei.";"ingdna-ne-vor c-un cdntl Singuratece isvoare/ Bldnda
batere de vdnt").
Rima incrucigat[ gi mlsura versurilor de 7-8 silabe confer[ textului o muzicalitate
aparte, in deplin[ concordan]d cu conlinutulliric.
In concluzie, intrunind toate aceste caracteristici, ,,Dorinla", de Mihai Eminescu.
este oper[ liricl.
5
LACUL
de Mihai Eminescu
Demonstratie
Opera lirici
studiatd de mine la clasd este ,,Lacul", de Mihai Eminescu. Aceastd operl
literar6 apar].;ine genului liric, deoarece prezintd tr6sdturile acestuia: exprimd in mod direct
gOnduri, idei qi sentimente, prin intermediul eului liric, al limbajului figurat gi al elementelor
de versificafie.
Titlul este dat de un element al nafurii personificate, desemndnd un loc de o
frumusele aproape nepdmdnteand ,,Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni il incarc6".
In cele cinci strofe ale poeziei sunt exprimate in mod direct sentimentul de nerdbdare
a eului hrrc, aflat in ipostaza unui tdndr indrdgostit, de a-qi int0lni iubita ("Iar eu trec de-a lung
de maluri/ Parc-ascult qi parc-aqteptl Ea din trestii s[ rdsarS/ $i s6-mi cadd lin pe piept") qi
sentimentul de tristefe amard,, rzvordtd din imaginea neimplinirii visului de iubire ("Dar nu
vine...singuratic/ in zadar agtept qi sufdr/ L6,ngd lacul cel albastru/i ncdrcat cu flori de nufhr").
Sentimentele exprimate sunt prezerfiate in deplind concordan![ cu nafura protectoare,
cuprins[ gi ea de emo]ia indrdgostitului: "Lacul [...] /Tresdrind in cercuri albe";"ing0na{i de
glas de ape";Vdntu-n trestii lin fogneascd/ Unduioasa apd sune".
Eul liric, aflat in ipostaza unui indr6gostit, nerdbddtor sb-gi intdlneascd iubita gi
intristat de absenla acesteia, este prezent in text prin pronume gi verbe de persoana I singular:
"$i eu trec de-a lung de malurilParc-ascult qi parc-astept"; ,,in zadar suspin gi sufrr". intdlnim
gi persoana I plural, care desemneazd cuplul : "Sd sbrim in luntre mic6","S6 plutim cupringi de
farmec", sugerdnd implinirea visului de iubire, dorinJd arzdtoate, care nu se concretizeazdin
plan real.
Limbajul figurat este alc5tuit din epitete ("Lacul codrilor albastru";"Nuferi galbeni il
incarcd";"unduioasa apd"), repetilii ("Parc-ascult gi parc-agtept"), enumeralii ("$i s[ scap din
mdnd cirma/$i lopetile s6-mi scape"), personificlri ("ingdnali de glas de ape";"). Epitetele au
rolul de a evidenfia frumuse]ea de basm a cadrului natural, iar personifrcarea manizeazd"
natrlra, fEcdnd-o pdrtaqd la emolia qi fericirea indrdgostililor. Aceste figuri de stil intrd in
componenfa unor imagini artistice vintale qi auditive, de o mare expresivitate..
Rima incrucigat[ gi mlsura versurilor de 8 silabe conferd textului o muzicalitate
aparte, in deplind concordan![ cu conlinutulliric.
in concluzie, prezentdnd toate aceste caracteristici, ,,Lacul", de Mihai Eminescu, este
oper6liric[.
I. b. Text la prima vedere
- Text suport l:
Din lada mirosind a molii gi-a parfum $i cum iqi pleacd fiuntea tot mai tare
a scos o rochie din tinerelea ei bunica. i-aga de gArbov[ bunica-n vechiul qal...
Subfire-i qi uqoar[ ca un fum, Ce s-a fdcut frumoasa dansatoare
de parcd-ar fi fesutd din nimica. care-a plutit in rochie de bal?
Demonstrafie
Opera literari 'oRochia", de Magda Isanos, este oper[ lirici. deoarece prezintd"
urmdtoarele caracteristici, specifice genului liric: expriml in mod direct gflnduri, idei,
sentimente qi sunt prezente eul liric,limbajul figurat qi elementele de versificafie.
Titlul este sugestiv pentru con{inutul liric. Este alcdtuit dintr-un substantive simplu,
comun gi se referd la un obiect de vestimentalie elegant, simbol al frumuselii qi al strdlucirii.
Fiind opera lincd, sunt exprimate in mod direct sentimente de nostalgie faf[ de
tinerele ("Ce s-a fbcut frumoasa dansatoare I care-a plutit in rochie de bal?") gi de regret qi
tristele, izvordte din imposibllitatea eului liric de a se intoarce in timp ("Picioarele uqoare gi
miufie,l qi ochii, qi surdsul strllucit,/ in trupul gdrbovitei bunicule/ cum, oare, pe vecie de-au
murit?").
Eul liric este prezent in text in ipostaza unei tinere care asist[ la emolia bunicii sale, in
timp ce aceasta, revdzdndu-gi "rochia de fatd" retr[ieqte strSlucirea gi farmecul primului bal:
"$i mi-au rdspuns m[tdsurile moartelsau poate chiar b[trAna-n vechiul gal".
Limbajul figurat, ca marci a exprim[rii directe, este alcf,tuit din: epitete ("siluete
gratioase";"surAsul str[lucit"), comparatii ("Sub1ire-i qi ugoard ca un fum/ de parc6-ar fi {esutd
din nimica"): enur,rera{ii ("Picioarele u$oare qi micu{e/ gi ochii, qi surAsul str[lucit"),
interoga{ii retoi"ice ("Ce s-a fEeut fmmoasa dansatoare/ care-a plutit in rochie de bal'/";"in
trupul girbovitei bunicule/ clim. oare, pe vecie de-au murit?"). Epitetele qi compara{iile au
rolul de a eviden{ia frumuselea gi eleganla rochiei ca simbol a1 tinerelii, al fiumuse{ii gi al
sttilucirii. La baza poeziei stf, ins[ antiteza dintre "frurnoasa dansatoare/ care-a plutit in
rochie de bal" qi "girbova bunic[-n vechiul ;a1", care accentueazd sentimentul de triste{e,
izvorit din constatarea amar[ c[ timpul tr:ece implacabil, lisAnd urme adAnci pe chipul
omului.
Rima incruciqat[ gi mflsura versurilor de 10-1 1-12 silabe confer[ textului o
muzicalifate nostalgic[, in depliri6 concordan!6 cu ideile qi sentimentele exprimate.
In concluzie, "Rochia", de Magda Isanos este oper[ liric[.
in compunerea ta trebuie:
- s[ ilustrezirela[ia dintre titlu Ei con(inutul textului liric;
- sI eviden(iezi dou[ mijloace artistice prin care este sus(inuti ideea sugerati de
titlu;
- si ai o structuri adecvati tipului de text qi cerin{ei;
- sI te inscrii in limitele de spa{iu indicate;
in compuoerea ta trebuie:
- sI formulezi opinia ta despre concordan{a dintre forma graficl a poeziei qi ideea
transmisi de aceastal
- s[ formulezi doul argumente (enunfate gi susfinute);
- s[ ai o structurl adecvati tipului de text qi cerinJei formulatel
- si te inscrii in limitele de spaJiu indicate;
10
Opinia mea despre concordanfa dintre forma graficl
qi ideea transmisl de poezie
Eu cred cd intre forma grafrcd. a poeziei gi ideea transmisd de aceasta existd o rela{ie
strdnsS.
in primul rflnd, fiind operd liricd, in care sunt exprimate in mod direct sentimentele
eului liric, poezia este structuratdin versuri, grupate in strofe, fiecare strofb ilustrdnd o idee
poetic6.
Astfel, avem imaginea rochiei diafane "sublire gi uqoar[ ca un fum/ de parcd-ar fi ]esutl
din nimica",retrdirea emoliei qi strdlucirii primului bal ("$i-loc deraze, siluete gralioase/ Din
alte vremi, danseazd" prin odaie"), nostalgia dupl anii tinerefii ("Revede balul cel dintdi
biltre;la/ igi recunoaqte rochia de fatdl gi-i tremurd pe-atlanl rece mdnal de-nduioqare mult[-
nfioratS. ,,), tristelea gi regretul fa\d de trecerea implacabild a timpului neiertdtor ("Picioarele
u$oare qi micu!e,/ gi ochii, qi surisul strdlucit,/ in trupul gdrbovitei bunicuJe/cum ) oare, pe
vecie de-au mudt?"), ideea retrlirii trecutului prin amintiri ("nu, n-au murit, danseazd mai
departelmereu in alte rochii, primul bal.")
In al doilea rflnd, deqi strofele sunt egale ca num[r de versuri, mdsura acestora este
variabil[, cele lungi (de 12 silabe) alterndnd cu cele scurte (de 10 silabe). Remarc[m gi faptul
cd nu toate versurile incep cu literd mare, ca in poezia tradifional[, textul dobdndind astfel
profunzime in exprimarea ideilor poetice.
Ultima strofb reprezintd o concluzie a discursului liric, registrul afectiv devenind mai
optimist, eul liric ajungdnd la concluzia c6, deqi kecutul nu se mai intoarce niciodatd, poate fi
retrlit la infinit in amintire: "$i mi-au rdspuns m6t6surile moarte,l sau poate chiar b[trAna-n
vechiul Sall nl, n-au murit, danseazd,mai departe/ mereu in alte rochii, primul bal."
In concluzie, intre forma grafrcd a poeziei qi ideea transmis[ de aceasta, existl o rela]ie
strdnsd.
in compunerea ta trebuie:
- si formulezi opinia ta despre rolul procedeelor de expresivitate in textul dat;
- si formulezi doul argumente (enunfate qi susfinute);
- sI ai o structurl adecvatl tipului de text qi cerinfei formulatel
- si te inscrii in limitele de spa{iu indicate;
tt
'
interogalii retorice ("Ce s-a frcut fiumoasa dansatoare/ care-a plutrt t:l r' . -' .l: ba1'l";"in
trupr-rl g6rbovitei bunicu{e/ cum, oare, pe vecie de-au murit l" ). ,trr. ei'.tLttti ("trist
foqneqte";"frumoasa dansatoare","g6rbovitei br-rnicu{e"), antiteza ("rochia de
"
"tinerelea ei ,'balrcitttr ).
;fatdlbunica";"frumoasa dansatoare/garbova bunicci;
in al doilea rAnd, fiecare dintre aceste figuri de stil are un rol in .'r iclenlierea ideilor
poetice gi transmiterea mesajului. Epitetele gi compara{iile subliniazd frumuselca ;i eleganla
"rochiei de fat[" qi strdlucirea "frumoasei dansatoare". atribute ale tinerelii. Enumera{iile
contureaz5 poftreful tinerei fete, pun6nd in lurnin[ graJia qi frurnuse{ea acesteia, in antitezd ctt
miqcdrile greoaie ale "gArbovei bunicuJe". Interoga{iile retorice exprimd nostalgia dupi
tinere{ea apusd pentru totdeauna qi tristelea izvorAt[ din constatarea amard c[ timpul este
neiert[tor cu omul.
in concluzie, procedeele de expresivitate au rolul de a transmite mesajul textului,
evidenfiind ideile poetice qi sentimentele inspirate de acestea, poezia I.rind o meditalie pe
tetna trecerii timpului.
t2
Astfel, poezia dobAndegte profunzime in exprimarea ideilor poetice, lir[ a sacrifica nici
rnuzicalitatea care, la rdndul s[u, este in deplin[ concordan![ cu con{inr"rtul liric, cAnd trist[ qi
nostalgicd (in primele cinci strofe:"Picioarele u$oare qi micu{e,/gi ochii, gi surAsul strdiucit,/in
trupul gArbovitei bunicu{e/cum, oare, pe vecie de-au murit?"), cdnd optimisti (ultima
stro{b:"nu, n-au murit, danseaz[ mai deparle/ mereu in aite rochii, primul bal."
in concluzie, elementele de versificalie au rolul de a evidenlia ideile poetice gi
sentimentele terrului citat.
i, co-purerea ta trebuie:
s[ formulezi opinia ta despre rolul modurilor de expunere in
transmiterea mesajului poetic;
si formulezi doui argumente (enun(ate qi sus(inute);
sI ai o structuri adecvat[ tipului de text qi cerin{ei formulate;
sI te inscrii in limitele de spafiu indicate;
13