PORTOFOLIU

La Educatie pentru societate

Tema: Râul Cahul 
Râul Cahul  este un râu care stră bate sudul Republicii Moldova. El izvoră ște în apropiere de
satul Lebedenco din raionul Cahul, apoi trece pe teritoriul UTA Gă gă uzia și se varsă în lacul
Cahul în apropiere de satul Etulia Nouă . Râul Cahul trece prin regiunea Cahul, orașul Vulcă nești,
satul Etulia și se varsă în marele lac Cahul, situat pe teritoriul a două state - Moldova și Ucraina.
Are o lungime de 39 km și o suprafață a bazinului de 605 km². Debitul mediu este de 0,3 m³/s, iar
scurgerea medie anuală este de 9,2 milioane m³. În cursul superior profilul transversal este simetric,
în aval de Pelinei se observă o asimetrie de dreapta, cu pantele versanților abrupte.
La Vulcă nești, după fiecare ploaie mai zdravă nă , prin casele și gră dinile oamenilor era pră pă d.
Râul Cahul, care traversează orașul, se umfla, iar în subsoluri și beciuri apa și noroiul gâlgâiau în
voie. Albia lui nu fusese cură țată de ani de zile și era înnă molită .
Anterior, cu fiecare ploaie abundentă veneau necazuri în casele și gră dinile locuitorilor orașului
Vulcă nești. Râul Cahul, împă rțind orașul în două pă rți, și-a revă rsat malurile, inundând subsolurile
și demisolurile caselor din jur cu apele sale clocotite și lă sând un strat gros de nă mol pe toate. Albia
râului nu fusese cură țată de mulți ani și era puternic înfundată .
În casa lui Ion Presenti din Vulcă nești cizmele de cauciuc și galoșii stă teau mereu de strajă la ușa
beciului, care se umplea întruna de apă , din luna decembrie până în mai: „Când venea apa prima
dată era multă, nici cu ciubotele nu puteai intra. Apoi scădea până la 20 cm, 10 cm, dar
ciubotele și galoșii stăteau de pază la ușa beciului zi și noapte. Apa scădea până la
următoarea ploaie, pe urmă iar venea.” 

An de an, gospodarul a luptat cu apele care-i

intrau nepoftite în subsolul casei. Borcanele și
toate produsele din pivniță stau pe polițe la o
înă lțime de peste 30 cm. După mai bine de 20
de ani de luptă pentru a-și menține casa
intactă , el încă nu poate crede că oroarea care-
i afecta viața s-a terminat: „Luna iulie a fost
foarte ploioasă. Am fost plecat la Chișinău
timp de o săptămână, iar când m-am întors
acasă și am mers în pivniță, nu era apă în
ea”, spune Ion Presenti.
Lidia Cavaljî s-a mutat în casa de pe malul râului cu 20 de ani în urmă . „În anul 1991 apa a fost
până la geamurile casei. Nu țin minte vreun an fără inundații”, își amintește femeia. Pereții
casei au hă rți de la igrasie, iar ușa, distrusă de umezeală , a fost înlocuită . La fiecare inundație, Lidia
Cavaljî scotea apa din subsol cu gă leata sau îi chema în ajutor pe cei de la Situații Excepționale.

În pivnița lui Dimitri Pasmac, la fel ca și în alte 60 de gospodă rii aflate în apropierea râului,
borcanele sunt aproape în întregime acoperite cu nă mol uscat. Bă rbatul spune că a obosit să tot facă
cură țenie după fiecare inundație. Din fericire, după ultima ploaie apa n-a mai ajuns înă untru: „Apa
mi-a stricat temelia casei, pereții au tras umezeală. Au fost inundații după care am rămas
fără păsări și câinele s-a înecat într-un an.”

„De la ecologie încep majoritatea problemelor în oraș”

Primarul orașului Vulcă nești, Victor Petrioglo, susține că din cauza inundațiilor bugetul local
pierdea anual peste 2 milioane de lei, adică aproximativ 15% din bugetul local: „Prin proiectul de
curățare a albiei am rezolvat problema inundațiilor, noroiului și a infecțiilor generate de toate
deșeurile aruncate pe malul râului”.

 Gunoiul aruncat pe malurile râului a creat probleme de să nă tate atât oamenilor, cât și animalelor și
pă să rilor din localitate. „Din necunoaștere, oamenii își fac rău propriei sănătăți. Localnicii
aruncă gunoiul pe malul râului, dar tot de acolo se duc și adună iarbă pentru animalele și
păsările din curte. Acolo se înmulțesc șobolanii și de aici apar probleme: animalele se
îmbolnăvesc, păsările mor”, argumentează Ivan Poidolov, șeful Serviciului Să nă tatea şi
Bună starea Animalelor din orașul Vulcă nești.

Acum, în cele din urmă , subsolul casei sale este fă ră apă . „După ploile din urmă, luam lanterna
și mă duceam la fiecare oră să văd, este apă? Nu, nu este, e totul uscat!”, se bucură femeia.

Oamenii spun că la fiecare ploaie stă teau cu frica în sân. Locuinţa Lidiei Cadarji a fost inundată de
nenumă rate ori.
"Atunci când erau ploi puternice, ne simţeam ca pe un butoi cu pulbere. Ne fă ceam griji că râul va
ieşi din albie şi apa va ajunge până în gră dinile şi casele noastre", a spus Lidia Cadarji, locuitoare a
oraşului Vulcă neşti.
Timp de nouă luni, albia râului a fost curăţată de nămol, alge şi stuf. Potrivit administraţiei
locale, acum nu mai există pericol de inundaţii.
"Sunt foarte recunoscă tor primă riei şi conducerii raionale pentru că a fost cură ţat râul."
"Locuitorii de pe această parte a stră zii au suferit mult. În anul 1991 au fost inundaţii, atunci a fost
catastrofă ."
Potrivit primarului, din cauza inundaţiilor, administraţia cheltuia anual peste 2 milioane de lei
pentru despă gubiri şi reparaţia drumurilor.
"Uneori, centrul oraşului era inundat în urma ploilor torenţiale, iar oamenii aveau de suferit. De
aceea, din toate problemele pe care le avem, am decis că este prioritară cură ţarea râului", a
spus Victor Petrioglo, primarul oraşului Vulcă neşti.
Victor Petrioglo, primarul orașului Vulcă nești, afirmă că modernizarea sistemului de gestionare a
deșeurilor și cură ţarea râului va îmbună tă ți calitatea vieții oamenilor din zonă . „Ne-am întâlnit cu
oamenii, le-am explicat avantajele de a avea un serviciu centralizat de colectare a deșeurilor.
Prețurile nu vor fi mari, iar oamenii sunt foarte interesați. Noi nu trebuie să curățăm însă de
gunoi doar orașul Vulcănești: la o nouă viitură, gunoiul din satele vecine pe unde trece râul
ajunge iarăși la noi”, spune primarul.
În cadrul proiectului de reabilitare a râului Cahul a fost amenajat şi parcul Central din oraşul
Vulcă neşti. Costul lucră rilor este de 127 mii de euro.
Recent, aproximativ trei km din albia râului a fost adâncită și cură țată . Acum râul Cahul s-a
îmblânzit, iar apele lui au devenit limpezi.
În conformitate cu Studiul de Fezabilitate elaborat, cu asistență financiară a Agenției pentru
Dezvoltare Internațională a Republicii Cehe, au fost efectuate lucră ri la reconstrucția unei stații de
epurare a apelor uzate, cu reducerea capacitatii de proiectare de la 3.800 mc/zi la 1.500 mc/zi.
Valoarea contractuală a lucră rii a fost de 960 mii euro. Stația conduce atât mecanică cât și tratarea
biologică a apelor uzate. Cu toate acestea, din cauza subdezvoltă rii rețelelor de canalizare, stația
este utilizată în prezent la maximum 5-8% din puterea sa. O cantitate mică de apă uzată perturbă
stadiul biologic, adică calitatea apei tratate. În acest sens, apele uzate evacuate reprezintă un
potenţial risc de poluare a râului Cahul.
Administrația locală este acum hotă râtă să lupte cu gropile de gunoi, dispuse pe malurile fluviului.
Cu ajutorul Programului SARD se preconizează crearea sistem intercomunal de colectare a
deșeurilor. Serviciul va fi disponibil în trei locații puncte de langa Vulcanesti: Alexandru Ioan Cuza,
Etulia si Cismikoy. „Am adunat populația și am vorbit despre beneficiile colectă rii centralizate a
deșeurilor.
Tarifele nu vor fi mari și oamenii sunt foarte interesați. Trebuie să atragem și satele învecinate,
altfel râul ne va aduce gunoi înapoi”, spune Victor Petrioglo, primarul municipiului Vulcă neşti.
Albia râului Cahul din Vulcă nești nu a fost defrișată de mai bine de 20 de ani.
Prin urmare, cură țarea corpului de apă pentru primă ria locală este o problemă prioritară . Au fost
alocați 70.000 de euro pentru cură țarea albiei în cadrul proiectului SARD.
O parte din cheltuieli a fost acoperită de administraţia locală , iar alta a fost finanţată de Uniunea
Europeană prin programul Susţinerea agriculturii şi dezvoltă rii rurale în Gă gă uzia.