Cele dou ulcioare

O femeie avea dou vase mari, pe care le atrna de

cele dou capete ale unui bt, i le cra pe dup gt. Un
vas era crpat, pe cnd cellalt era perfect i tot timpul
aducea ntreaga cantitate de ap. La sfritul lungului drum
ce ducea de la izvor pn acas, vasul crpat ajungea doar
pe jumtate.
Timp de doi ani, asta se ntmpla zilnic: femeia aducea
doar un vas i jumtate de ap. Bineneles, vasul bun era
mndru de realizrile sale. Dar bietului vas crpat i era att
de ruine cu imperfeciunea sa, i se simea att de ru c
nu putea face dect jumtate din munca pentru care fusese
menit!
Dup 2 ani de aa zis nereuit, dup cum credea el, i-a
vorbit ntr-o zi femeii lng izvor:
- M simt att de ruinat, pentru ca aceast
crptur face ca apa sa se scurg pe tot drumul pn
acas!
Femeia a zmbit :
- Ai observat c pe partea ta a drumului sunt flori,
ns pe cealalt nu? Asta pentru c am tiut defectul tu i
am plantat semine de flori pe partea ta a potecii, i, n
fiecare zi, n timp ce ne ntoarcem, tu le uzi. De doi ani
culeg aceste flori i decorez masa cu ele. Dac nu ai fi fost
aa, n-ar mai exista aceste frumusei care mprospteaz
casa. Fiecare dintre noi avem defectul nostru unic. nsa
crpturile i defectele ne fac viaa mpreun att de
interesant i ne rspltesc att de mult!
Trebuie s lum fiecare persoan aa cum
este i s cutm ce este bun n ea.