TESTUL NR.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Redactează un eseu de 900 – 1.500 de cuvinte, în care să motivezi încadrarea liricii lui
Alexandru Macedonski într-o perioadă sau într-un curent literar.
În elaborarea eseului vei avea în vedere:
-menționarea a patru trăsături ale curentului literar simbolism;
ilustrarea a două dintre trăsăturile menționate,valorificând două texte poetice aparţinând
lui Alexandru Macedonski;
-evidențierea modului în care se reflectă tema şi viziunea despre lume în cele două texte
poetice alese;
-prezentarea câte unei particularităţi de limbaj din fiecare text ales;
-susţinerea unei opinii despre lirica lui Alexandru Macedonski, valorificând mesajul din
următoarea secvenţă:
,,Originalitatea lui incontestabilă, îndrăzneala concepțiilor și atitudinilor lui, farmecul
cântecului său, când jubilând de bucurie, când dulce și melancolic, forța și fecunditatea
imaginației sale, armonia savantă a lirei pe care o înstrunea, nenumăratele sale inițiative
poetice care și-au găsit atâția imitatori și continuatori, toate acestea fac din Macedonski
unul din cei mai mari poeți ai literaturii române. Alături de Grigore Alexandrescu, de
Alecsandri, de Eminescu, Coșbuc, Macedonski este unul din poeții care, pornind de la
experiențele fundamentale ale sufletului omenesc, au atins în cântecul lor armonia și
plenitudinea, făurind modele durabile pentru întreaga creație ulterioară și opere către
care sufletului îi place să se întoarcă.’’(Tudor Vianu, Istoria literaturii române moderne)

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

A. Prezintă aspectele definitorii ale propoziției subordonate circumstanțiale de timp,
având în vedere:
-realizările propoziționale ale circumstanțialului de timp;
-precizarea trăsăturilor caracteristice ale propoziției subordonate circumstanțiale de timp
(elemente regente, elemente de relație, topica);
-patru exemple de propoziții subordonate circumstanțiale de timp.
B.Citește textul de mai jos.
Rosen s-a pus înaintea mea într-o poză foarte eroică, cu mâna stângă în șold, cu mâna
dreaptă întinsă dasupra capului meu, cu piciorul stâng înapoi și cel drept înaintat în
depărtare ca de o palmă; cu nasul rădicat și gura căscată. Apoi conversațiunea s-a
început așa:
- Șiretule!
- O!
- Desfrânatule!
- A!
- Craiule!
- E!
- Vicleanule!
– U!
- Dobitocule!
- I! I! Mai stăi și tu! Am sfârșit toate vocalele și am nevoie a recurge la consune. Măi, ai
înnebunit tu?!
- Cum de ai îndrăznit, Spițerule, să te muți în casa Anicăi?
- Mă tem că-ți place cucoana Ana?...
- Te provoc la duel.
- Și la duel, și la quadrille! Desprețuiesc numai solo și trio.
- Ia lasă gluma la o parte! zise baronul așezându-se. Îți place mademoiselle Marie?
- Quelle idée!
- Nu-ți place?
- Cum vrei să-mi placă o copilă, un ce nedezvoltat, necopt, neformat, nematur, nedeplin,
nesfârșit, nefinit, nepractic, nepragmatic... ça fait pitié!
- De ce dar te-ai mutat în casa Anicăi?
- Trebuia, frate, să mă mut undeva.
- De ce n-ai rămas în casa lui Klumpen?
- Vrea să zică tu nu știi nimica?
- Despre ce?
- O! o istorie foarte lungă! Află că Klumpen a căpătat un gust foarte estetic de când i-a
murit femeia, care era modelul urâciunii: les extrémités se touchent. El ține numai o
slujnică, dar frumușică ca o cadână mahometană, și nu numai că o ține, dar încă ține
prea mult la dânsa. Se pare însă că și Frosa lui are un gust nu mai puțin estetic; încât
Klumpen, pe care numai doară tu îl poți întrece în privința fizică, nu plăcea nicidecum
bietei copile.
(B.P. Hașdeu, Micuța)
Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1.Precizează ce funcție a limbajului este prezentă în fragmentul citat.
2. Identifică un diftong și un hiat din textul de mai sus.
3.Alcătuiește propoziții în care termenii mână și cap să aibă sensurile conotativ și
denotativ.
4.Identifică cazurile și funcțiile sintactice ale cuvintelor subliniate din fraza: El ține
numai o slujnică, dar frumușică ca o cadână mahometană, și nu numai că o ține, dar încă
ține prea mult la dânsa.
5.Identifică subordonatele din fraza: Află că Klumpen a căpătat un gust foarte estetic de
când i-a murit femeia, care era modelul urâciunii.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

A. Construiește o activitate de învățare pentru etapa de prelectură, având ca punct de
plecare fragmentul de mai jos.
O fată cenușie cu jarul ochilor în plete negricioase, ca bălăriile sărate ale mării, a fost
osândită odinioară să i se reteze capul cu securea, pentru o greșeală. Pe vremea din
poveste, stăpânii puteau să scurteze viața cui pofteau, cu nejudecată, pentru că nici o
judecată nu era mai dreaptă decât a lor. La necaz și la chef, numai muzica și sângele,
amestecate, puteau să-i potolească și nici o ispravă, nici bună, nici rea, atât se asemănau
isprăvile bune cu isprăvile rele ale stăpânilor, nu se puteau trece, după rânduială, fără
tăieri și înjunghieri.
Fata cenușie a cerut stăpânului să o cruțe, făgăduindu-i să-i spuie seara povești, să-
i legene cruzimea cu basme frumoase, dacă se va îmbuna să o ierte până la isprăvitul
poveștilor ei; și numai după aceea să o trimită gâdelui împărătesc. Împăratului i s-a
părut făgăduiala plăcută. Dete porunci și primi pe Fată la picioarele lui, să șadă pe o
papură de catifea cusută cu aur și să-și depene, în auzul lui, furca de basme. În copilărie,
Fata făcuse covoare, care începeau tot din furca de tors, se răsuceau în suluri și gheme,
se vopseau cu coji de copac și buruieni fierte în vase de aramă, se prindeau în războaie
și, urzindu-se tari, se țeseau, bătute cu pieptenele de fildeș.
Acum, la curtea celui mai puternic împărat din țara depărtată a răsăritului de
soare, ea se legase să scoată de-a dreptul covoarele din furcă, fără războaie, fără
vopsele, fără nici lână, nici mătase, ci numai din vorbe, așa cum fac stelele lumina
numai cu văzduh. (Tudor Arghezi, Fata de demult)
În răspunsul tău te vei raporta la următoarele repere:
-precizarea clasei pentru care se construiește activitatea de învățare, prin justificarea
alegerii acesteia, având în vedere textul dat;
-formularea unui obiectiv al activității de învățare;
-menționarea duratei secvenței de prelectură, în relație cu timpul total alocat pentru
studiul textului;
-prezentarea activității de învățare, evidențiind două componente ale proiectării
didactice (metode folosite, resurse, tipuri de interacțiune a grupului de elevi etc.).
B.Construiește un item obiectiv cu alegere multiplă și un item semiobiectiv de
completare, prin care să evaluezi nivelul de structurare a competenței 4.2 (Exprimarea
clară a intenţiei comunicative prin corelarea achiziţiilor lexicale şi semantice cu cele
sintactice şi morfologice din limba română standard) din programa de limba și literatura
română pentru clasa a VII-a.

REZOLVARE

Poet, prozator și dramaturg, Alexandru Macedonski a fost cel care a făcut

trecerea de la perioada romantică spre simbolism. Fundoianu afirma că ignorându-l pe
Eminescu, Macedonski preeminescianizează. De asemenea, exegeții considerau că
opera sa era caracterizată de fuzionarea parnasianismului cu romantismul, naturalismul,
clasicismul, simbolismul și decadentismul. El a fost cel care a promovat curentul
literar simbolism, un curent literar care apelează la simțurile omului, prin
articolele Simbolismul și Poezia viitorului. Trăsăturile simbolistice care se regăsesc în
creațiile sale sunt: starea sufletească a poetului este însoțită de oboseală psihică,
angoasă, nevroză, disperare, spleen, muzicalitatea interioară a versurilor (Macedonski
afirma că arta versurilor este arta muzicii), iar tema generală a poeziilor constituie
condiția nefericită a poetului.
Noapte de decemvrie
Poemul Noapte de decemvrie a fost publicat în anul 1912, în volumul Flori sacre.
Această creație are la bază o legendă Meka și Meka, o parabolă scrisă de poet și care
avea ca temă condiția omului superior care dorește să atingă absolutul. În ceea ce
privește condiția geniului, putem observa similitudini între acest poem
și Luceafărul eminescian. Versul Pustie și albă e camera moartă ilustrează incipitul
creației și sugerează lipsa de inspirație pe care o are poetul.
Din punct de vedere compozițional, poezia are o structură simetrică și este compusă din
patru părți. În prima parte este descris spațiul interior, camera albă și pustie, în care
poetul se simte izolat alături de creația sa și privește spațiul exterior, o câmpie albă,
întinsă. În această lună a iernii, decembrie, creatorul se simte singur, trăsnit de soartă,
atingerea absolutului, a geniului e– aproape un mit pentru el. Este o atmosferă
dezolantă, albul este cel care domină întreg tabloul, iar tânărul speră la apariția muzei
– Și nici o scânteie în ochiu-adormit. Spațiul exterior este într-o continuă agitație, este o
mare forfotă, un haos. În această secvență, muzicalitatea versurilor este amplificată de
elementele auditive – În zare, lupi groaznici s-aud, răgușit,/ Cum latră, cum urlă, cum
urcă, cu-ncetul,/ Un tremol sinistru de vânt-năbușit…/ Iar crivățul țipă... — dar el, ce-a
greșit?
În partea a doua apare inspirația creatorului. Metafora ideatică, flacăra vie, adusă de un
arhanghel, constituie trecerea de la lumea reală la cea onirică. Dialogul imaginar
conturează dorința puternică a poetului de a deveni un geniu al creației – Avut și
puternic emir, voi să fii, iar prin repetarea versului Și flacăra spune: «Aduc
inspirarea...», muza îl asigură că-i va fi îndeplinită dorința. Metamorfozarea creatorului
apare în secvența a treia. Opera capătă accente epice și sunt prezentate ipostazele
simbolice ale emirului spre cetatea Meka.
Onirismul îl ajută să se vadă un geniu, ipostaza de emir îi conferă cunoașterea
absolutului – Și iată-l emirul orașului rar… […]/ Și el e emirul, și toate le are.../ E tânăr,
e farmec, e trăsnet, e zeu,/ Dar zilnic se simte furat de-o visare... De la camera
friguroasă dominată de aerul rece, sumbru, se trece la un aer cald, plăcut, unde
predomină armonia și liniștea conturată de imaginea orașului Bagdad – Bagdadul! cer
galben și roz ce palpită,/ Rai de-aripi de vise, și rai de grădini,/ Argint de izvoare, și
zare-aurită/ Bagdadul, poiana de roze și crini/ Djamii – minarete – și cer ce palpită. Este
o aventură spirituală a creatorului, aspirația spre cetatea Meka îl purifică, simte că
prinde puteri și conștientizează că doar prin sacrificiu, poate să se purifice. Observăm
antiteza dintre omul obișnuit, comun și omul de geniu, care vrea să descopere absolutul.
Amândoi au un vis comun, vor să ajungă la Meka. Tot prin antiteză își aleg calea spre
cetate: omul cerșetor alege un drum cotit – O tânără umbră de soare-l ferește,/ Auzu-i se
umple de-un vesel tumult,/ Și drumu-ocolește mai mult – tot mai mult, iar emirul alege
drumul drept, linia dreaptă a deșertului – În largu-i pustia, să treacă-l așteaptă/ E dreaptă
– tot dreaptă – dar zilele curg,/ Și foc e în aer, în zori, și-n amurg/ Și el naintează, dar
zilele curg. Este un sacrificiu imens, îndură toate impedimentele, nu este protejat de
nimeni, este un drum greu pentru el – Un chin fără margini de sete-arzătoare…
În ultima parte a poemului, este ilustrat sfârșitul călătoriei, emirul are speranța atingerii
idealului odată cu intrarea sa în sfânta cetate. Cu cât aleargă mai mult spre albele ziduri,
cu atât simte că aceasta se îndepărtează de el – Dar Meka începe și dânsa să
meargă. Această dorință de a atinge perfecțiunea depășește condiția umană, este un ideal
ce nu poate fi împlinit – visu-i nu este un vis omenesc, alba cetate rămâne
nălucă. Poezia ilustrează idealul emirului, aceea de a o crea, iar călătoria întreprinsă
simbolizează atingerea perfecțiunii. Emirul este simbolul omului de geniu, supus unor
sacrificii pentru atingerea lumii superioare.
Poemul macedoneskian constituie un mixt între elementele romantice (motive
romantice – luna, noaptea, limbajul artistic – epitete metaforice, ornate, sinecdoca,
metonimia, împrejurări excepționale, portretul omului de geniu creat în antiteză, versul
liber) și simboliste (prezența emirului, simbolurile Bagdadului, simbolul odăii, al
flăcării, Meka pământească, Meka cerească și cromatica deosebită).
Această creație este atât de factură romantică, cât și de factură simbolistă. Eugen
Lovinescu spunea că în acest poem este vorba de intangibilitatea absolutului, de
tragedia idealului în veci neatins.
Rondelul rozelor ce mor
Poezia Rondelul rozelor ce mor este o artă poetică simbolistă și a fost publicată în
volumul Poema rondelurilor, în anul 1927, alături de celelalte cinci cicluri – Rondelurile
de porțelan, Rondeluri pribege, Rondelurile celor patru vânturi, Rondelurile rozelor,
Rondelurile Senei.
Tema creației este constituită de efemeritatea vieții și prezența morții. În prima strofă
este evidentă similaritatea dintre sentimentele omului și natură. Rozele simbolizează
frumosul, viața, iar odată cu ofilirea lor, se instalează moartea. Destinul omului este
asemănător rozelor, odată cu efemeritatea timpului, mor în grădini, așa cum moare și
sufletul omului, mor şi-n mine. Repetarea versului Mor în grădini şi mor şi-n mine –
conturează starea de tristețe, de deprimare a eului liric.
În cea de-a doua strofă se pune accentul pe trecerea timpului. Fragilitatea rozelor îi
transmite o stare de fior poetului, este o jale ce poate cuprinde pe oricine – În tot, se
simte un fior/ O jale e în orişicine. Eul liric se simte dezgustat de viață, moartea
anticipează destinul întregului univers.
Ultima secvență ilustrează venirea morții, care este asociată cu marea noapte. Simbolul
vieții este evidențiat de un amurg-ntristător. Plecăciunea rozelor – Duioase-şi pleacă
fruntea lor... anunță venirea morții, viața se sfârșește, iar eul liric se simte copleșit de
suferință. Versul liber, cu care începe și se termină poezia, simbolizează resemnarea
eului liric cu privire la moarte – E vremea rozelor ce mor.
În ceea ce privește prozodia, creația respectă structura unui rondel, este o poezie cu
formă fixă, alcătuită din treisprezece versuri, a câte trei catrene, și un vers liber. Rima
îmbrățișată este în alternanță cu rima încrucișată, iar măsura versurilor este de 8-9
silabe. Verbele folosite la timpul prezent transmit ideea că ofilirea rozelor se produce
periodic, iar omul trebuie să fie conștient în privința descompunerii universului.
Exegetul Nicolae Manolescu afirma că lirica lui Macedonski e o imensă tensiune a
spiritului, refuzând ceea ce i se dă și tânjind după ceea ce i se refuză, o aventură dincolo
de orice securitate a țărmului, în largul neliniștit al oceanului.
Prin afirmațiile sale, Tudor Vianu subliniază valoarea incontestabilă și monumentală a
creațiilor macedonskiene. Deși a fost implicat în diverse polemici cu scriitorii vremii,
din cauza firii sale orgolioase, răutăcioase, poetul a fost considerat un deschizător al
simbolismului, a reprezentat un punct de plecare pentru creațiile argheziene și
bacoveniene. Macedonski a fost cel care a adus noul în poeziile lirice, și
anume rondelurile, prin care pune accentul pe muzicalitate, pe simțuri. Aceste creații
deosebite, de inspirație franceză, evidențiază originalitatea lui Macedonski, el oferă
cititorilor o mixtură armonioasă între elementele simboliste, romantice, clasice și
parnasiene.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

A. Propoziția subordonată circumstanțială de timp arată timpul în care se petrece
acțiunea exprimată de un verb din regentă.
Realizări ale circumstanțialului de timp
Realizarea prin propoziție relativă – poate fi introdusă prin adverbul relativ
– când (precedat sau nu de prepoziție) și prin adverbul nehotărât cu valoare relativă
– oricând.
Realizarea prin propoziție conjuncțională – poate fi introdusă prin conjuncții și locuțiuni
conjuncționale – cum, până ce, imediat ce, îndată ce, câtă vreme etc.
Pot exista trei tipuri de raporturi temporale:
➢ De simultaneitate, când timpul exprimat de circumstanțial coincide cu cel exprimat
de verbul regent: În timp ce mama face plăcinte,1/ tata urmărește știrile 2/.
➢ De anterioritate, când timpul exprimat de circumstanțial se situează înaintea timpului
exprimat de verbul regent: După ce s-a uitat la știri, 1/a mâncat o prăjitură 2/.
➢ De posterioritate, când timpul exprimat de circumstanțial se situează după timpul
exprimat de verbul regent: Până să înceapă emisiunea 1/, au dat o știre tristă 2/.
În ceea ce privește topica și punctuația, circumstanțiala de timp are topică liberă în
enunț, fiind antepusă sau postpusă regentului.
Exemple:
Când îmi va zice adevărul, 1/atunci o să-i dau cartea preferată 2/.
Îl știu pe Flavius 1/de când venea pe la bunici 2/.
A plâns 1/până când a venit mama ei la ea 2/.
Cum o aude pe Andreea 1/, plânge foc 2/!

B.
În fragmentul citat este prezentă funcția conativă (persuasivă, retorică), deoarece atenția
este îndreptată spre receptor, spre cititor. La nivel textual, observăm prezența mărcilor
de persoana a II-a, prezența formulelor de adresare și a enunțurilor interogative,
imperative, exclamative.
Doa-ră – diftong, con-ver-sa-ți-u-nea – hiat.
Mă doare mâna de la vaccinul făcut. (sens denotativ)
Sper să-mi dai o mână de ajutor la nevoie. (sens conotativ)
Îl doare tare capul, el crede că a răcit. (sens denotativ)
Simt o durere în capul pieptului. (sens conotativ)
El – subiect, cazul Nominativ; o slujnică – complement direct, cazul Acuzativ, mahomet
ană – atribut adjectival, cazul Acuzativ și o – complement direct, cazul Acuzativ.
Află 1/că Klumpen a căpătat un gust foarte estetic 2/de când i-a murit femeia, 3/care era
modelul urâciunii 4/.
P1 – propoziție principală
P2 – propoziție subordonată completivă directă
P3 – propoziție subordonată circumstanțială de timp
P4 – propoziție subordonată atributivă

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

A. Această activitate de învățare se va desfășura la clasa a VII
a și va avea drept scop însușirea noțiunilor cu privire la mijloacele interne de îmbogățire
a vocabularului. La finalul acestei lecții, elevii ar trebui să fie capabili să recunoască
cuvintele obţinute prin aceste mijloace, să explice formarea unor cuvinte derivate, să
indice felul sufixelor şi al prefixelor din derivatele prezentate, să identifice derivatele
parasintetice din fragmentul menţionat și să formeze derivate cu sufixe sau prefixe. De
asemenea, elevii trebuie să-și dezvolte atenția concentrată și spiritul de observație. În
ceea ce privește strategia didactică, se vor utiliza următorele metode și procedee:
conversația catehetică, conversația euristică, jocul cu bulgărași de hârtie, joc cu nume de
personaje, explicaţia, analiza și învățarea prin descoperire. Ca mijloace educaționale se
vor utiliza fișe cu un text la prima vedere, tabla, creioane colorate, carioci, coli,
recipiente asemănătoare celor de la ouăle kinder, iar ca forme de organizare a activității
elevilor vor fi prezente activitatea frontală în alternanță cu activitatea individuală și pe
grupe.
Desfășurarea lecției
Evocarea
În prima secvență a lecției (vor fi acordate zece minute), profesorul confecționează
niște bulgărași de hârtie. În interiorul fiecărui bulgăraș este notată câte o întrebare: Ce
sunt prefixele? Dar sufixele? Acesta îi aruncă printre elevi, iar cei care îi vor prinde vor
trebui să răspundă la întrebările respective. Pentru a-și actualiza cunoștințele anterioare,
aceștia sunt determinaţi, prin intermediul conversaţiei catehetice, să-şi amintească ce
cunoştinţe au cu privire la mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului. Profesorul
le va explica elevilor competenţele propuse, apoi se va trece la lecturarea textului (cinci
minute).

Conținutul lecției
Derivarea este procedeul de formare a unor cuvinte noi, pornind de la un cuvânt de
bază, prin adăugarea prefixelor și sufixelor. În limba română, derivarea este extrem de
bine reprezentată la nivelul sufixelor și mai puțin la acela al prefixelor. Afixele lexicale
sunt prefixele (afixe care se adaugă în faţa bazei) şi sufixele (afixe care se adaugă după
bază).
Tipuri de derivare
Derivarea progresivă: este cel mai productiv procedeu de formare a cuvintelor în limba
română. Aceasta se poate realiza cu:
prefixe: inegal, dejuga, alogic, recăsători etc.
sufixe: bucătar, alunecuș, a mușamaliza, prietenește, atâtica, optime etc.
Derivarea regresivă: este realizată prin suprimarea de sufixe. Prin aplicarea acestui
procedeu, aceasta se clasifică astfel:
Verbe provenite din substantive: a aniversa de la aniversare;
Verbe provenite din adjective: a încânta de la încântat;
Substantive provenite din substantive: lămâi de la lămâie;
Substantive provenite din verbe: auz de la a auzi.
Derivarea parasintetică: este procedeul care presupune atașarea simultană a prefixelor și
sufixelor: strălucitor, închipui etc.
Din punct de vedere semantic, sufixele se clasifică în:
➢ Sufixe diminutivale: au sens de subdimensionare şi/sau afectiv şi/sau peiorativ, în
funcţie de context; formează substantive, adjective şi, rar, adverbe şi pronume) :-aş, -iță,
-ișor, -uleț, -uț etc.
(Exemple: băiețaș, copiliță, binișor, trenuleț etc.)
➢ Sufixe augmentative: au sens de supradimensionare, formează substantive şi, mai rar,
adjective; cu şi fără valoare depreciativă): -andru, -an/-ean, -
oi etc. (Exemple: băiețandru, grăsan, căsoi etc.).
Organizarea colectivului
Profesorul împarte colectivul clasei în 4 grupe și va organiza un concurs: echipa
Mickey, echipa Duck, echipa Pluto, echipa Minnie. Echipele vor primi câte patru plicuri
de culori diferite, care conțin diverse texte și câte o coală pe care este desenat un copac.
Profesorul va fi cel care va cronometra timpul alocat fiecărei runde în parte. Se vor
rezolva sarcinile astfel:
Runda 1. Plicul de culoare roșie: Elevii vor trebui ca, în timp de 5 minute, să decupeze
din textele respective cât mai multe cuvinte derivate cu prefixe și sufixe, pe care le vor
lipi pe copacul respectiv.
Runda 2. Plicul de culoare albastră: Elevii vor trebui ca, în timp de 5 minute să
decupeze cât mai multe cuvinte care s-au format prin derivare parasintetică, pe care le
vor lipi pe copacul respectiv.
Runda 3. Plicul de culoare verde: Elevii vor trebui ca, în timp de 5 minute, să decupeze
cât mai multe diminutive, pe care le vor lipi pe copacul respectiv.
Runda 4. Plicul de culoare mov: Elevii vor trebui ca, în timp de 5 minute, să decupeze
cât mai multe augmentative, pe care le vor lipi pe copacul respectiv. La finalul fiecărei
probei, prima echipa care va termina va striga Bingo. Se vor număra la final toate
derivatele obținute de fiecare echipă în parte. Dacă în textul-suport nu vor descoperi
derivatele cerute, elevii vor trebui să dea exemple din cunoștințele lor și să se încadreze
în timpul alocat sarcinilor. Echipa care are cele mai multe derivate obținute va fi
câștigătoarea. Fiecare membru al echipei va primi câte o ciocolată și câte o steluță
galbenă, aceasta reprezentând un punct la nota finală. Echipa care va pierde va trebui să
mimeze trei dintre cuvintele identificate, iar ceilalți colegi vor trebui să le descopere.
Pe baza conversației euristice, aceștia răspund întrebărilor profesorului, identifică și
notează toate informațiile. Elevii au fost antrenați în procesul de predare-învățare, au
avut ocazia să-și dezvolte competențele lingvistice. Comunicarea deschisă cu profesorul
și cu restul colegilor oferă posibilitatea de a se ajunge la performanță. Pe parcursul orei,
profesorul a oferit aprecieri verbale și a făcut observații acolo unde a fost cazul. Pentru
asigurarea feedback-ului, profesorul verifică rapid, cu ajutorul întrebărilor, înţelegerea şi
însuşirea cunoştinţelor de către elevi, apoi vor primi ca temă identificarea derivatelor pe
baza unui alt text-suport.
B. Evaluarea activității didactice
Evaluarea activității didactice a elevilor se poate realiza astfel:
I.Alegeți răspunsul corect: (30 de puncte)
1.Termenul frunzuliță s-a format prin:
a)adăugare de prefix
b)adăugare de sufix
c)adăugare de afix
2.Derivarea regresivă:
a)este realizată prin suprimarea de sufixe
b)este cel mai productiv procedeu de formare a cuvintelor în limba română
c)este realizată prin afixe
3.Termenul englezoaică este:
a)augmentativ
b)diminutiv
c)parasintetic
4.Termenul hoţoman este:
a)diminutiv
b)augmentativ
c)afix
5.Termenul mătăluță are un sufix:
a)pronominal
b)substantival
c)adjectival
II.Completați tabelul următor cu derivatele potrivite: (40 de puncte)
Prefixe Sufixe Derivat obținut
în- -esc …………………………………………..
re- -ește …………………………………………..
răs- -ică …………………………………………..
ne- -uță …………………………………………..
con- -ar …………………………………………..
im- -ime …………………………………………..
III.Scrie câte patru derivate, pornind de la termenii: (20 de puncte)
a) Nor:
……………………………………………………………………………………………
……………………………
b) Floare:…………………………………………………………………………………
…………
………………………………
Notă!
Se acordă 10 puncte din oficiu!
Timp de lucru: 50 de minute!
Cheia exercițiilor:
I.1b, 2a, 3a, 4b, 5a.
II.A se încolăci, reînflori, răscumpăra, conviețui, imoral, țărănesc, copilărește, ulcică,
țărăncuță, inelar, boierime.
III. Norișor, noruleț, noros, a se înnora; floricică, floricea, a înflori, a reînflori.