Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cambur Constantin
Satul meu-Tigheci
Cuprins
Satul Tigheci
Tigheci este un sat și comună din raionul Leova. Satul are o
suprafață de circa 1.68 kilometri pătrați, cu un perimetru de
7.92 km. Din componența comunei fac parte localitățile
Cuporani și Tigheci. Localitatea se află la distanța de 27 km
de orașul Leova și la 100 km de Chișinău. Satul Tigheci a fost
menționat documentar în anul 1436.
Populația din sat.
Naționalități Locuitori Locuitori
(nr) (în %)
Moldoven 2185 97
i
Bulgari 23 1,2
Ucraineni 11 0,49
Ruși 10 0,45
Găgăuzi 3 0,13
1
Țigani 2 0,7
Legenda satului
Demult, demult pe vremea domniei lui Ștefan cel Mare aici nu era sat. Erau trei, patru case
doar. Și-și duceau oamenii traiul ca vai de ei. Năvăleau turcii, îi prădau, le luau vitele și
plecau.
Intr-o zi au auziră sunând cornul. Ce să fie? Nu pricepeau. Au alergat într-acolo. Mare le-a
fost mirarea, când l-au văzut pe Ștefan cel Mare la marginea codrului, se odihnea împreună
cu oștenii săi. Se vede că avuse o luptă aprigă. Văzând oameni străini, domnitorul s-a ridicat
în picioare și i-a întrebat:
„Cine sunteți oameni buni?”
„Suntem din valea aceasta, Chigheci!”
Atunci Ștefan cel Mare a cuvântat:
„Valea aceasta să se numească Tigheci. Oastea mea a făcut popas la Tighina, Tighecianu și
aici, înțelesu-m-ați?”
„Da, mărite!”
„Plecați și spune-ți tuturor că aceasta e valea Tigheciului.”S-au scurs sute de ani de atunci.
Satul a devenit mare și frumos și denumirea îi este Tigheci.
Tradiții și obiceiuri
Hramul satului
Hramul satului Tigheci este sărbătorit pe data de 22 mai, de
Sfintul Arhanghel Nicolae.Această zi este foarte importanta
pentru locuitorii satului.Se practică diferite activități cum ar fi:
fotbal, dame, trântă, este prezentat un program artistic din partea
colectivului cultural ,,Codreanca”, seara estehora satului, iar la
miezul nopții sunt date focuri de artificii.
Locuri pitorești
Râul Tigheci
Râul Tigheci este un afluent de stânga al râului Prut din Republica
Moldova. Își are izvorul în apropierea satului Băiuș, Leova, și se
revarsă în apropierea satului Stoianovca, Cantemir. Flora luncii este
reprezentată de 100 de specii de plante din 27 familii și 74 genuri.
Codrii Tigheci
Rezervația peisagistică „Codrii Tigheci” este o arie protejată, situată
între satele Lărguța și Capaclia din raionul Cantemir, Republica
Moldova (ocolul silvic Cantemir, Tigheci, parcelele 1-40).[1] Are o
suprafață de 2.519 ha. Obiectul este administrat de Gospodăria
Silvică de Stat Iargara.Pădurea se întinde pe versanți abrupți de
tipul codrilor.[4] Pe teritoriul ei se găsește cel mai înalt punct din
partea de sud a Moldovei, 301 m. Predomină gorunul și carpenul, cu
un amestec neînsemnat de tei, frasin, arțar și jugastru. Rezervația
include, în zona de sud, o pădure bine păstrată de stejar pedunculat
cu amestec de stejar pufos. Prin poieni se întâlnesc mezofite, cât și
multe plante rare tipice zonei balcano-mediteraneene: rușcuța,
brăndușa, albăstrița Angelescu, ghiocelul, dedițelul negriscent,
celnușa gălburie etc.