Repere Culturale 7

”Nu tot ceea ce poate fi numărat contează și nu tot ceea ce contează poate fi numărat”
Albert Einstein
REVISTĂ SEMESTRIALĂ ANUL IV, NR.7 - 2022
REPERE CULTURALE
Colectivul de redacție:
Prof. BUȚA LORELA-VALY

Prof. BUȚA NELU
Prof. BLASCIUC GABRIELA
Prof. TRIF CĂTĂLIN GABRIEL
REPERE CULTURALE
REVISTĂ DE CULTURĂ
Colectivul de redacție:
Prof. Buța Lorela-Valy
Prof. Buța Nelu
Prof. Blasciuc Gabriela
Prof. Trif Cătălin Gabriel
Apare semestrial
Nr. (Aprilie 2022)
Murgeni
Județul Vaslui
E-mail: buta_lorela@yahoo.com
Notă: Autorii răspund pentru autenticitatea articolelor!
ddDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDddd
REPERE CULTURALE -ANUL IV-NR. 7
DIRECTOR FONDATOR
RELAŢIA ŞCOALĂ- FAMILIE ÎN grea. Dar există şi cazuri fericite, atunci când
VEDEREA SUCCESULUI ŞCOLAR un copil doreşte şi reuşeşte să ia din familia
AL ELEVULUI lui ceea ce a fost bun şi să ajungă să formeze
o familie de succes, procedând exact invers
PROF. BADEA MARIA MAGDALENA, faţă de cum au procedat părinţii lui.
ȘCOALA GIMNAZIALĂ VRĂNEȘTI Pe măsură ce familia se dezvoltă apar
COMUNA CĂLINEȘTI, JUDEȚUL şi schimbările. Cea mai mare schimbare în
ARGEȘ
cadrul unei familii este naşterea unui copil.
Cu toţii ştim că familia reprezintă un
Acest moment îi face pe părinţi mai
mediu extreme de important, pot spune cel
responsabili decât au fost, deoarece un copil
mai important în viaţa unui copil. Încă din
trebuie sa crească într-un mediu care să-i
primele clipe petrecute împreună cu familia,
asigure existenţa materială, climatul afectiv
copilul simte legătura divină dintre el şi
şi securitate. Unui copil trebuie să i se
familia sa. Aici, el primeşte primele sfaturi,
transmită valori morale, culturale şi
primele idei asupra gândirii sale şi este locul
religioase care să-I asigure păstrarea
unde normal ar trebui să se simtă în
identităţii etnice. Calitatea vieţii de familie
siguranţă, protejat.
este determinată de rolul mamei şi respective,
Imediat după familie, un rol important
al tatălui, de specificul relațiilor
în educaţia unui copil şi mai ales în reuşitele
extrafamiliale şi conţinutul acestora, de felul
lui îl are şcoala. Locul în care el începe să
cum se gospodăresc resursele materiale, de
socializeze, să-şi exprime ideile şi unde îşi va
tradiţiile locale ş.a. Toate acestea au o
continua conturarea personalităţii sale.
importanţă hotărâtoare pentru formarea
Este dificil de definit familia,
copilului.
deoarece fiecare familie este unică, este
Copilul are nu numai nevoie, ci şi
diferită, nu există familie care să fie exact ca
dreptul la dragoste şi ocrotire, la disciplinare
şi a noastră. Fiecare dintre noi ne vom
şi la obţinerea treptată a independenţei. El
întemeia o familie. Oare este greu să-ţi creezi
este copil, şi ca atare, nu este vinovat şi nici
modelul perfect de familie? Unele studii
responsabil dacă nu corespunde
arată că multe persoane preiau ideile
expectanţelor părinţilor. Desigur copilul îşi
părinţilor. Dar aici există o divergenţă,
impune în măsura în care I se permite,
deoarece unii am crescut în familii bune,
dorinţele şi pretenţiile şi este posibil ca şi
exemplare, iar aceştia sunt norocoşi pentru că
reacţiile lui să influenţeze relaţiile
modelul este unul cum nu se poate mai bun,
intrafamiliale, climatul familial, dar de aceste
dar există şi cazuri mai triste, când copiii
reacţii sunt responsabili într-un final tot
cresc într-un mediu neadecvat, o familie
părinţii. Între hiperprotecţie şi neglijare, nu
nefericită, cu multe neînţelegeri sau poate
copiii, ci părinţii sunt în măsură să găsească
care trece chiar printr-un divorţ. Putem spune
soluţia de echilibru.
cu certitudine că aceşti copii vor prelua ideile
Părinţii hiperprotectori cresc un copil
părinţilor lor? Da şi nu. Da, pentru că sunt
anxios, lipsit de iniţiativă, iar părinţii
unii care din păcate nu ştiu să culeagă ce este
indulgenţi care acceptă şi satisfac toate
bun sau trăiesc drame atât de puternice încât
cererile şi pretenţiile copilului, îl alintă şi îl
nu sunt în stare să depăşească acea perioadă
”Fericirea este arareori acolo unde o cauți. Visurile noastre cele mai
adânci sunt înflăcărate de scântei neașteptate”-Samuel Johnson
Page 3
răsfaţă cresc un copil cu agresivitate şi învăţământul nu este decât o parte din

negativism în comportament. educaţia copilului, o bună parte a educaţiei
Copilul este centrul universului petrecându-se în afara şcolii
familial, darn u trebuie folosit tot timpul şi grupurile sociale implicate în instituţia
toate resursele doar pentru copil, deoarece şcolară au dreptul să influenţeze gestiunea
asta înseamnă că părintele îşi sacrifică şcolară;
dreptul lui la fericirea personală, la Obstacolele relaţiei şcoală-familie pot
intimitate, la obţinerea satisfacţiilor fi de ordin comportamental (atât între părinţi,
profesionale şi sociale. cât şi între cadrele didactice şi
Dar, după cum am afirmat la început, administratorul şcolii) sau de ordin material
nu doar părinţii îşi pun amprenta în educarea (relaţia şcoală-familie cere un surplus de
copiilor lor, ci şi şcoala şi mediul social. efort material şi de timp).
Familia şi şcoala sunt cele care îşi aduc Reproşurile care li se fac părinţilor
aportul continuu la modelarea societăţii. privind colaborarea cu şcoala sunt
Colaborarea dintre şcoală şi familie următoarele:
presupune nu numai o informare reciprocă cu - apatia (nu vin la reuniuni anunţate)
privire la tot ceea ce ţine de orientarea - lipsa de responsabilitate (aşteaptă
copilului ci şi înarmarea părinţilor cu toate iniţiativa cadrelor didactice)
problemele pe care le comportă această - timiditatea (lipsa de încredere în sine)
acţiune. Referitor la acţiunea educativă a - preocupări exclusive pentru
familiei, ea este eficientă numai atunci când randamentul şcolar ( doar notele contează)
scopul său este acelaşi cu al şcolii, când între - contacte limitate cu şcoala ( doar în
cei doi factori există o concordanţă în ceea ce situaţii excepţionale, de criză în
priveşte obiectivele urmărite. Ceea ce este cu comportamentul copilului)
adevărat trist este faptul că de multe ori - conservatorismul ( reacţii negative la
familia se află în contradicţie cu şcoala. idei noi)
Paradoxul constatat provine din faptul Iar reproşurile care li se fac profesorilor
că, în ciuda perfecţionării mijloacelor de cu privire la colaborarea cu familia sunt:
comunicare în masă, se simte o lipsă de - dificultăţi de a stabili relaţia cu adulţii
comunicare interumană. Un raport între ( îi tratează pe părinţi ca şi pe copii)
relaţiile dintre şcoală şi familie în ţările - lipsa pregătirii privind relaţia şcoală-
Comunităţii Europene, bazat pe cercetări familie
comparative, documentare şi empirice (prin - definirea imprecisă a rolului de cadru
ancheta de opinie cu chestionare) enumeră didactic ( adică oscilează între autonomia
patru motive pentru care şcoala şi familia se tradiţională şi perspectivele noi ale
străduiesc să stabilească legături între ele: partenerului).
părinţii sunt juridic responsabili de educaţia Date fiind toate aceste probleme trebuie
copiilor lor remarcate cele trei direcţii de acţiune:
există diferenţe între ţări privind măsura în - sprijinul emoţional (a se da
care părinţii pot alege între diferitele şcoli şi părinţilor ocazia de exprimare a emoţiilor
cursuri, măsură în care trebuie consultaţi de fără critică sau condamnare)
responsabilii şcolii
”Fericirea este arareori acolo unde o cauți. Visurile noastre cele mai adânci
sunt înflăcărate de scântei neașteptate”-Samuel Johnson
Page 4
- sprijinul informaţional ( a li se da etapa de dezvoltare a încrederii mutuale (

părinţilor ocazia de a înţelege propria situaţie părinţii şi cadrele didactice descoperă
şi cea a educaţiei copilului lor) împreună încrederea unora faţă de alţii) –
- sprijinul instrumental ( ajutor în relaţia cu familia este tot mai încurajată de
rezolvarea problemelor care ţin de educaţia şcoală, organizaţiile de părinţi sunt încurajate
copilului). şi acceptate, profesorii specializaţi tratează
Iar ca şi modalităţi de îmbunătăţire în probleme grave prin colaborarea cu părinţii şi
ceea ce priveşte relaţia şcoală-familie se chiar se organizează cursuri pentru cadre
cunosc următoarele forme mai importante de didactice şi pentru părinţi.
organizare a educaţiei părinţilor şi a Bineînţeles că această ultimă etapă
colaborării şi a colaborării şcoală-familie: pare ceva de vis, ceva ce nu s-ar putea face,
- asociaţii ale părinţilor şi cadrelor dar părerea mea este că dacă părinţii şi
didactice profesorii ar persevera puţin şi şi-ar dori să
- consilii de administraţie şcolară existe între ei o colaborare acest lucru ar fi
formate din părinţi, cu rol informaţional, posibil.
consultative şi decizional
- crearea unor comitete de părinţi pe
BIBLIOGRAFIE
clase şi şcoli, fără rol decizional, dar care 1. Băran-Pescaru, Adina, 2004 - “Familia azi. O
sprijină şcoala în rezolvarea unor probleme. perspectivă sociopedagogică”, Editura
Din păcate în România, deşi s-au Aramis, Bucureşti.
2. Dafinoiu, I., 2002 - “Personalitatea. Metode
făcut paşi semnificativi în acest sens,
calitative de abordare. Observaţia şi
implicarea părinţilor în astfel de instituţii este interviul”, Editura Polirom, Iaşi,
destul de redusă. 3. Truţă Elena, Sorina Mardar, 2005 - “Relaţia
Dr. Gheorghe Bunescu remarcă trei profesor-elevi : blocaje şi deblocaje”, Editura
Aramis, Bucureşti.
etape în evoluţia relaţiei şcoală-familie:
etapa şcolii autosuficiente ( şcoala nu
influenţează mediul familial şi nu se lasă
influenţată) – contactele cu părinţii sunt
foarte rare, părinţii acceptă ideea că nu au
nimic de văzut despre ceea ce se întâmplă în
şcoală, asociaţiile de părinţi nu sunt
încurajate;
etapa de incertitudine profesională ( cadrele
didactice încep să recunoască influenţa
factorilor familiali asupra rezultatelor
şcolare, dar părinţii continuă să creadă că
şcoala este autosuficientă) – tendinţa de a
creşte acuzarea familiei pentru proastele
rezultate, apar organizaţii voluntare de
părinţi, cadrele didactice abordează relaţia
şcoală-familie ca o problemă secundară;
Page 5
COMUNICAREA Văzută astfel, comunicarea didactică

EDUCAȚIONALĂ ŞI este rezultatul activităţii a cinci componente
distincte:
CALITATEA ACTULUI
Emiţătorul: care este profesorul ce are rolul
DIDACTIC de a transmite informaţia, sub forma unui
semnal către receptor;
Receptorul: care este format din clasa de
PROF. BRICHIUȘ FLORICA, ŞCOALA elevi ce trebuie să-şi însuşească informaţia
GIMNAZIALĂ VRĂNEȘTI primită.
COMUNA CĂLINEȘTI, Informaţia: reprezintă conţinutul de
JUDEȚUL ARGEȘ cunoştinţe, mesajul transmis de emiţător
receptorului. Locul central în cadrul
mesajului îl deţine limbajul, care trebuie să
Comunicare reprezintă înştiinţare, fie adecvat contextului în care are loc
ştire, veste, raport, relaţie, legătură. Cam comunicarea;
acestea ar fi sinonimele care ne sunt oferite Feedback-ul: care confirmă emiţătorului
de catre dicționarul explicativ pentru primirea şi însuşirea de către receptor a
comunicare. Deşi pare simplu înţelesul informaţiei comunicate şi care, totodată, ajută
comunicării este mult mai complex şi plin de emiţătorul să-şi realizeze activitatea de
substrat. Comunicarea are o mulţime de transmitere a informaţiilor.
înţelesuri, o mulţime de scopuri şi cam tot Feedback-ul invers: care confirmă
atâtea metode de exprimare şi manifestare. receptorului validitatea informaţiilor primite
Nu există o definiţie concretă a comunicării şi este specific doar activităţii didactice de
însă se poate spune cel puţin că, comunicarea predare-învăţare.
înseamnă transmiterea intenţionată a datelor, Schematic mecanismul comunicării
a informaţiei. didactice arată astfel:
Ce se înţelege prin comunicare: Feedback R
- o provocare constantă pentru psihologia E
socială; Feedback invers
- o activitate;
- satisfacerea nevoile personale; Mesaj
- legătura între oameni, etc.
Mecanismul comunicării
educaţionale În cadrul acestui mecanism două
Un loc central în activitatea de aspecte sunt problematice şi asupra lor
predare-învăţare îl deţine comunicarea trebuie să insistăm. Mai întâi profesorul care
educaţională deoarece rolul profesorului nu are rolul de a pregăti comunicarea didactică
este numai acela de a deţine cunoştinţe de şi de a o face posibilă în condiţiile în care
specialitate şi cunoştinţe psiho-pedagogice, ci receptorul este mereu diferit, apoi limbajul
şi de a transmite aceste cunoştinţe, într-un care face posibilă comunicarea didactică, dar
limbaj specific, elevilor cărora se adresează. care poate, în acelaşi timp, să împiedice sau
Având la bază limbajul, ca şi proces psihic să denatureze această comunicare.
superior, comunicarea educaţională îşi Fazele comunicării didactice.
propune transferul de informaţii de la Implicaţii psiho-pedagogice
profesor la elev, dar şi asigurarea feedback- În ceea ce priveşte clasificarea tipurilor de
ului de la elev la profesor. comunicare există mai multe criterii de
analizat:
Page 6
1.După criteriul parteneri distingem multe funcţii: de comunicare, de apel –

următoarele forme: orientată spre destinatar, şi o funcţie
- comunicarea intrapersonală (cu sine însuşi); expresivă, ce vizează locutorul.
- comunicarea interpersonală (între două Subsistemul paraverbal deţine un rol
persoane); fundamental în comunicarea didactică
- comunicarea în grup mic (în cazul unei deoarece „modul cum sunt pronunţate sau
relaţii grupale de tipul faţă în faţă). rostite cuvintele încarcă emoţional ideile
2.După criteriul statutul interlocutorilor avem circumscrise de acestea, transformând
următoarele forme: dialogurile obişnuite – aparent banale – în
- comunicare verticală (între parteneri cu instanţe expresive modelatoare.”
status-uri inegale); Subsistemul nonverbal cuprinde
- comunicare orizontală (între parteneri cu gesturile, mimica feţei şi ţinuta fizică a
status-uri egale). profesorului, care însoţesc limbajul verbal,
3.În funcţie de finalitatea actului educativ adăugând semnificaţii suplimentare
distingem următoarele forme: mesajului predat.
- comunicare instrumentală; Concluzionând putem spune că
- comunicare subiectivă; subsistemul nonverbal şi subsistemul
- comunicare accidentală. paraverbal au un loc bine determinat în
4.În funcţie de capacitatea de autoreglare activitatea de comunicare didactică, ceea ce
distingem: înseamnă că avem de-a face cu o adevărată
- comunicare unidirecţională (nu interesează conduită didactică ce este evidenţiată – după
feedback-ul); M. Diaconu – prin trei aspecte:
- comunicare multidirecţională (cu feedback 1. „Randamentul comunicării didactice este
determinat de prezenţa interacţiunii Emiţător determinat de stăpânirea conţinuturilor
– Receptor). verbale, claritate şi coerenţă în exprimare;
5.În funcţie de natura conţinutului: 2. Randamentul comunicării didactice nu
- comunicare referenţială (vizează un anumit depinde însă numai de stăpânirea
adevăr ştiinţific); conţinuturilor verbale. Dacă prin componenta
- comunicare operaţional-metodologică verbală se exprimă referenţial şi explicit un
(vizează înţelegerea acelui adevăr, felul în anumit conţinut categorial, prin componenta
care trebuie operat pentru ca acel adevăr să para şi nonverbală se exprimă atitudini.
fie descifrat); Acestea vizează conţinutul transmis,
- comunicare atitudinală (valorizează cele receptorul şi situaţia comunicării. Prin
transmise, situaţia comunicării şi partenerul); orientările lor atitudinale (pozitive, negative,
- comunicare verbală; neutre) profesorul şi elevii potenţează sau
- comunicare nonverbală; frânează comunicarea, sporesc sau
- comunicare mixtă; diminuează efectele conţinuturilor didactice.
- comunicare paraverbală.” 3. Comunicarea para şi nonverbală pregătesc
Analizând problema comunicării terenul pentru mesajul verbal. Înainte de a
didactice Constantin Cucoş, în lucrarea traduce şi accepta raţional importanţa unei
„Pedagogie”, susţine că există trei categorii demonstraţii, elevul are sentimentul
de subsisteme de semne, folosite în importanţei conţinutului ce i se propune.
activitatea de predare – învăţare: verbal, Rolul afectivităţii nu trebuie
paraverbal şi nonverbal. desconsiderat şi dintr-un alt considerent s-a
Subsistemul verbal reprezintă demonstrat experimental că informaţiile
totalitatea cuvintelor folosite în comunicarea recepţionate pe un fond afectiv pozitiv sunt
didactică, altfel spus, limbajul folosit la clasă, mai bine reţinute şi invers.”
limbaj care trebuie să îndeplinească mai
Page 7
termenii sau factorii ei generali (emiţător,

BIBLIOGRAFIE : receptor, canal de transmisie etc.).
1. Cucoş, C. – 1996 - „Pedagogie” Editura
Spre deosebire de animale,
Polirom, Iaşi,pag. 135
2. M. Diaconu „Metodica predării filosofiei” comunicarea interumană este axată, în primul
curs la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj rând, pe o relaţie între parteneri, în context
Napoca, capitolul „Comunicarea didactică,
social. Comunicarea „interumană se bazează
specificul ei în lecţia de filosofie”
3. Zlate,M.,Popescu-Neveanu,P.,Creţu,T. -1995- pe un ansamblu de procese psihomotorii
„Psihologie” Editura Didactică şi Pedagogică, specific umane, limbajul, în care un loc
Bucureşti deosebit de important revine componentei
conştiente, gândirii”.(P. Popescu-Neveanu,
1978).
Comunicarea pedagogică reprezintă
BLOCAJE ŞI BARIERE ÎN un transfer complex de informaţii între
COMUNICAREA DIDACTICĂ două entităţi ce-şi asumă simultan sau
succesiv rolurile de emiţător şi receptor,
semnificând conţinuturi dezirabile în
PROF. BRICHIUȘ DANIELA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”VINTILĂ contextul procesului instructiv-educativ.
BRĂTIANU”, ȘTEFĂNEȘTI, JUD. ARGEȘ Comunicarea pedagogică presupune o
interacţiune de tip feedback, privind atât
explicaţiile explicite cât şi pe cele adiacente,
intenţionate sau formate pe parcursul
COMUNICAREA DIDACTICĂ comunicării.
Comunicarea este „un proces deosebit de Noţiunea de comunicare implică o
important şi complex, de care depinde anumită reciprocitate, fiind mai generală şi
structura reuşitelor, miracolelor sau a mai completă decât informarea, aceasta fiind
dezastrelor umane”. doar o ipostază a comunicării. Comunicarea
Indiferent de modul de abordare (ca presupune o procesualitate circulară care se
act, sistem, cod sau mijloc) comunicarea stă înscrie într-o anumită temporalitate de care
la baza organizării şi evoluţiei sociale, ţine cont şi care la rândul ei o modelează.
influenţând raporturile, pe orizontală şi pe Comunicarea didactică se referă la
verticală între oameni, fiind considerată drept transmisia şi schimbul de informaţii dintre
cea mai importantă competenţă socială cu educator şi elev şi invers, la circulaţia de
implicaţii în manifestarea şi dezvoltarea impresii, trăiri afective, judecăţi de valoare,
celorlalte. comenzi, cu scopul de a îmbogăţi sfera
Teoria generală a comunicării cunoştinţelor, pentru a determina modificări
precizează că orice comunicare constă în comportamentale. Ea vizează în principal
deplasarea unei cantităţi de informaţii de la înţelegerea, pentru asigurarea căreia
un element la altul, când este vorba de acelaşi educatorul are un rol activ, în sensul că el
sistem, sau de la un sistem la altul când este acţionează ca un filtru ce selectează,
vorba de sisteme diferite. Primul care s-a organizează şi personalizează informaţia.
preocupat de teoria modernă a comunicării, Luminiţa Iacob este de părere că „O
a fost N.Wiener (1948), care a stabilit şi posibilă definire a comunicării didactice se
Page 8
poate structura pe ideea că aceasta este o în acelaşi timp, tot cu tact pedagogic, se lasă
comunicare instrumentală, direct implicată el însuşi influenţat de personalitatea acestora,
în susţinerea unui proces sistematic de stimulându-se, deci, reciproc. Astfel, elevii
învăţare”(L.Iacob, 1998). În acest înţeles vor recepta mai eficient mesajul pornit de la
sunt eliminate restricţiile de conţinut (pentru profesor, iar acesta, la rândul lui, prin
că învăţarea este în egală măsură centrată pe întrebările şi intervenţiile elevilor va obţine
dobândirea de cunoştinţe, deprinderi, un feedback adevărat în legătură cu eficienţa
motivaţii, atitudini etc.), de cadrul şi defecţiunile actului de predare-învăţare.
instituţional (comunicare didactică poate Astăzi actul comunicării este abordat
exista şi informal), sau cele privitoare la ca o unitate a informaţiei cu dimensiunea
parteneri. Într-adevăr, precizează autoarea, relaţională, aceasta fiind purtătoare de
nu prezenţa personajelor „profesor-elev /elevi semnificaţii, în funcţie de situaţie şi de relaţia
îi imprimă unei comunicări specificul dintre actorii comunicării (ex. o informaţie
didactic, ci respectarea legităţii proprii unui verbală imperativă: „citeşte!; vorbeşte!;
act sistematic de învăţare”. spune!” poate fi poruncă, provocare, îndemn,
Specificul comunicării la clasă este sugestie, ordin sau sfat).
determinat de cadrul instituţional în care se Perspectiva telegrafică a comunicării
efectuează şi de logica specifică a învăţării, este înlocuită în prezent de modelul
ca modalitate fundamentală de instruire şi interactiv, care analizează actul comunicării
educare. ca o relaţie de schimb între parteneri, care au
Un aspect, de asemenea specific fiecare, simultan, un statut dublu: de
comunicării didactice, este pericolul emiţător şi de receptor, în acelaşi timp.
transferării Astfel, atribuirea rolului de emiţător
autorităţii de „statut” asupra „conţinuturilor” educatorului şi a celui de receptor elevului,
prin argumentul autorităţii. practicat în şcoala tradiţională, devine în
Comunicativitatea, componentă prezent discutabilă, în sensul că informaţia
esenţială a aptitudinii didactice este astfel vine nu numai de la profesor spre elev, ci şi
instrumentată încât operează constructiv. La de la elev spre profesor.
unii profesori există o adevărată dispoziţie Analiza exclusivă a informaţiilor
comunicativă şi de influenţare cu codificate prin cuvânt, şi implicit, prin
componentele ei: vorbire expresivă, gestică, mesajul verbal, pierde tot mai mult teren în
capacitate de demonstraţie instructivă şi faţa abordării şi cercetării diversităţii
logică, adecvare la timpanul mediu al codurilor utilizate(gest, imagine etc.) şi a
elevilor, expuneri semnificative şi inteligente, acceptării multicanalităţii comunicării
dialogul colocvial antrenant, totul (auditiv, vizual, tactil etc.) În această viziune
concentrându-se pe activitatea mentală a comportamentul interlocutorului are valoare
copilului. Specificul comunicării didactice comunicativă.
este imprimat de caracteristicile relaţiei Comunicarea apare ca un circuit care
profesor-elevi, la clasă. În activitatea la clasă, se autoreglează permanent. Interlocutorii nu
profesorul competent conduce cu pricepere numai că aleg sau creează conţinuturi, ei
dialogul cu elevii, astfel încât el influenţează inventează procedee şi modalităţi pentru
cu tact pedagogic personalitatea copiilor şi, schimbul lor.
Page 9
Profesorul nu trebuie doar să intenţiile emiţătorului se regăseşte în

informeze, el trebuie să comunice cu elevii aşteptările receptorului, fiecare om având un
săi. Informaţiile sale variază ca amplitudine cadru de referinţă propriu (şi chiar limitat),
şi profunzime, în funcţie de informaţiile iar sensurile în care se realizează
primite de la elevi. Acestea fac dovada a ceea comunicarea diferă de la individ la individ.
ce ei aşteaptă de la profesorul lor, a ceea ce Formarea competenţelor
sunt dornici să afle. Astfel, profesorul este un comunicative constituie un obiectiv major în
rezonator, ca şi elevul. Dacă profesorul nu cunoaşterea realităţii. Una dintre căile
decriptează la timp reacţiile elevilor săi şi nu- principale de antrenare a comunicării constă
şi reglează la timp conduita comunicaţională, în identificarea blocajelor care reduc
întreaga activitate educaţională poate fi semnificativ fidelitatea sau eficienţa
compromisă. transferului de mesaj. Blocajele comunicării
BLOCAJE ŞI BARIERE ÎN pot avea asemenea intensitate, încât între
COMUNICARE informaţia transmisă şi mesajul perceput să
Ori de câte ori scriem sau vorbim, încercând existe diferenţe vizibile. Perturbaţiile pot fi
să convingem, să explicăm, să influenţăm, să de natură internă-fiziologice, perceptive,
educăm sau să îndeplinim orice alt obiectiv, semantice, interpersonale sau intrapersonale-
prin intermediul procesului de comunicare şi de natură externă-apărute în mediul fizic
urmărim întotdeauna câteva scopuri în care are loc comunicarea (poluare fonică
principale: să fim receptaţi(auziţi sau citiţi), puternică, întreruperi succesive ale
să fim înţeleşi, să fim acceptaţi, să provocăm procesului de comunicare etc.).
o reacţie(o schimbare de comportament sau De-a lungul timpului specialiştii în
atitudine). acest domeniu au fost şi sunt preocupaţi de
Atunci când nu reuşim să atingem nici unul abordarea anumitor aspecte ale comunicării
dintre aceste obiective, înseamnă că ceva în ce îngreunează procesul de comunicare,
derularea comunicării nu funcţionează căutând soluţii pentru neutralizarea factorilor
corespunzător, adică ceva a interferat în care le generează sau, cel puţin diminuarea
transmiterea mesajelor. Orice interferează cu influenţelor acestora. Ei au realizat o serie de
procesul de comunicare poartă denumirea de taxonomii care fac trimitere la personalitatea
barieră în calea comunicării. umană, în ansamblul ei.
Barierele în comunicare se produc atunci
când receptorul mesajului comunicat nu Barierele comunicării din perspectiva
receptează sau interpretează greşit sensul pe complexelor personale
care emiţător a vrut să i-l dea. Scopul În raporturile interumane Edouard Limbos
studierii comunicării este acela de a reduce identifică patru tipuri de bariere personale
cauzele care provoacă aceste fenomene. care blochează comunicarea:
Barierele pot fi găsite în orice sistem a. Bariere cauzate de contextul
comunicaţional şi de aceea e mai corect să sociocultural –se referă la condiţiile de trai
spunem că mesajul transmis nu e niciodată ale individului într-un tip de societate sau
mesaj receptat. Ideal ar fi ca tot ce se emite mediu nesatisfăcător pentru el.
să fie şi recepţionat, dar practic asta e Conflictul de valori şi lipsa cadrelor de
imposibil pentru că nu tot ce există în referinţă apare atunci când persoanele nu pot
Page 10
admite şi adera la scările de valori, la Rezistenţa la schimbare apare

ideologiile societăţii în care trăiesc, deoarece deoarece orice modificare provoacă teamă,
nu se pot regăsi pe sine. anxietate, implicând necunoscutul şi
Condiţionarea şi manipularea prin asumarea de riscuri.
mass-media apare dacă indivizii nu dau Lipsa încrederii în sine se manifestă
dovadă de spirit critic şi de luciditate faţă de datorită falsei idei despre sine şi despre
informaţiile propuse de mass-media. interlocutor.
Prejudecăţile sau ideile gata c. Bariere cauzate de atitudinile
confecţionate sunt raportate la tradiţiile ce îşi individualiste. Sunt specifice indivizilor
au rădăcinile într-un trecut mai mult sau mai care pun accentul pe propria persoană.
puţin îndepărtat. Adoptarea unei atitudini Comportamentul egocentric face ca individul
nonconformiste faţă de norme şi prejudecăţi să fie nereceptiv la ceea ce se petrece în jurul
conduce, deseori, la o comunicare lui, dialogul devenind astfel greoi, uneori
neeficientă. chiar imposibil.
Diferenţele culturale. O cultură Necunoaşterea propriei persoane
diferită de cea în care a fost crescută favorizează o imagine deformată, chiar
persoana constituie o viziune diferită asupra eronată despre sine, fapt ce determină lipsa
lumii, un sistem diferit de valori şi ideologii, autocontrolului reacţiilor şi
ceea ce face dificilă comunicarea. comportamentelor în procesul de
b. Bariere cauzate de frica endemică. Se comunicare.
referă la teama pe care o încearcă anumiţi Sentimentul de incompetenţă sau
membri ai societăţii, de regulă, cei mai ineficienţă înseamnă tendinţa de a nega
vulnerabili, cei care au unele sensibilităţi sistematic valoarea propriilor capacităţi în
personale. raport cu cele ale altor persoane. Acest
Înfruntarea poate provoca unor sentiment de inferioritate se manifestă prin
indivizi reacţii de teamă, adesea jenă, sfială, stângăcie, autocritică exagerată,
imprevizibile. Aceştia au tendinţa de a tăcere nejustificată, dificultate în exprimare.
considera interlocutorul un judecător, un om Lipsa de obiectivitate şi realism apare
cu atitudine critică, ceea ce conduce la atunci când percepţia realităţii are loc prin
timiditate. Respectiva situaţie determină prisma sentimentelor personale şi a
persoanele să fie retrase, închise şi mereu experienţei anterioare. Un astfel de blocaj
gata să se apere. generează o comunicare deformată,
Agresivitatea face ca o comunicare să falsificată sau deturnată în mod voit.
se transforme într-o stare conflictuală. Pasivitatea excesivă duce la inerţie,
Principiul competiţiei poate fi o indolenţă şi dezinteres, precum şi la
barieră în comunicare dacă vizează în special neimplicarea în diverse situaţii de
dominarea, învingerea şi mai puţin progresul comunicare.
ca atare. În cazul când competiţia este d. Bariere referitoare la relaţiile
corectă, constructivă, bazată pe valori individ-grup:
autentice, ea este stimulativă, condiţionând Marginalizarea . Comunicarea cu
afirmarea şi valorificarea interlocutorilor. persoane subapreciate, neglijate de societate
este foarte dificilă, acestora fiindu-le
Page 11
caracteristic un comportament deviat, -sentimentelor şi intenţiilor cu care

nerespectarea promisiunilor şi a legilor. interlocutorii participă la comunicare.
Lipsa de autenticitate este Bariere de concepţie:
incapacitatea de a se exprima în conformitate -existenţa presupunerilor;
cu ceea ce simt şi îşi doresc în mod real. -exprimarea cu stângăcie a mesajului de către
Asemenea oameni sunt nişte „actori”, emiţător;
asumându-şi roluri pe care nu le acceptă. -concluzii pripite asupra mesajului;
Izolarea se manifestă prin afişarea -lipsa de interes a receptorului faţă de mesaj;
unui comportament individualist, teamă faţă -rutina în procesul de comunicare.
de alţii şi de ridicol, neimplicare, lipsă de B. Sidney Shore identifică trei tipuri
iniţiativă. Izolarea poate fi atât blocaj al de blocaje ce constituie reale probleme în
comunicării cât şi consecinţa unei comunicări realizarea procesului de comunicare.
neeficiente. Blocaje de ordin emoţional:
Alte taxonomii ale blocajelor -teama de a nu comite greşeli, de a nu părea
comunicării extravagant;
A. Leonard Saules consideră că în -teama de a fi un „pionier”, de a fi în
procesul de comunicare pot interveni: minoritate;
Bariere de limbaj: -neîncrederea faţă de superiori, colegi,
-aceleaşi cuvinte au sensuri diferite pentru colaboratori;
diferite persoane; -dificultatea de a schimba modelul de
-cel ce vorbeşte şi cel ce ascultă se pot gândire;
deosebi ca pregătire şi experienţă; -dependenţa excesivă de opiniile altora;
-starea emoţională a receptorului poate -lipsa capacităţii de a depune un efort
deforma ceea ce aude; susţinut în rezolvarea unei probleme: de la
-ideile preconcepute şi rutina influenţează identificarea ei până la soluţionare.
receptivitatea; Blocaje de ordin cultural:
-dificultăţi de exprimare; -dorinţa de a se conforma modelelor sociale,
-utilizarea unor cuvinte sau expresii confuze. dorinţa de apartenenţă;
Bariere de mediu: -„conformism” la ideile vechi, dar şi la cele
-climat de muncă necorespunzător (poluare noi;
fonică ridicată etc.); -slaba capacitate de a transforma sau
-folosirea de suporturi informaţionale modifica ideile.
neadecvate; Blocaje de ordin perceptiv:
Poziţia emiţătorului şi receptorului în -incapacitatea de a se interoga asupra
comunicare poate constitui o barieră datorită: evidentului;
-imaginii pe care o are emiţătorul sau -incapacitatea de a distinge între cauză şi
receptorul despre sine şi efect;
despre interlocutor; -dificultatea de a determina o problemă sau
-caracterizării diferite de către emiţător şi declinarea capacităţii, refuzul de a sesiza, de
receptor a situaţiei în care are loc a releva;
comunicarea; -incapacitatea de a defini lucrurile;
-îngustarea excesivă a punctului de vedere.
Page 12
Zgomotul (semantic, mecanic şi de mediu) -folosirea unui limbaj adecvat.

este considerat, de asemenea, o barieră în BLOCAJE ŞI BARIERE ÎN
transmiterea mesajului. COMUNICAREA DIDACTICĂ
Deşi îmbracă forme diferite, Comunicarea didactică, ca şi
constituind reale perturbaţii ale comunicării, comunicarea generală interumană, este
barierele nu sunt de neevitat. Pentru supusă unor perturbări numeroase şi variate.
înlăturarea lor se vor lua în considerare mai O analiză extinsă a acestora şi o sistematizare
multe aspecte: riguroasă a lor ne oferă Dorina Sălăvăstru
Se atacă problema, şi nu persoana într-una din lucrările sale. Autoarea clasifică
Trebuie evitată tendinţa de a judeca. aceste perturbări astfel:
Convingerea unor persoane că cei din jurul -a. blocaje determinate de
lor îşi vor îmbunătăţii comportamentul doar caracteristicile persoanei angajate în
dacă sunt criticaţi, constituie o barieră în comunicarea didactică (profesorul pe de o
calea unei comunicări eficiente. În loc de: parte, elevul pe de alta);
„Tu eşti vinovat pentru această situaţie…”, -b. blocaje determinate de relaţiile
se spune: „Să vedem cum putem rezolva social-valorice existente între participanţii la
problema…”. relaţia de comunicare didactică;
Se vorbeşte la concret, şi nu la general -c. blocaje determinate de
Nu se permite folosirea etichetelor în particularităţile domeniului în care se
caracterizarea unei persoane care a greşit sau realizează comunicarea didactică (D.
a avut un comportament neadecvat. Urmează Sălăvăstru, 2004).
să precizăm locul, timpul şi condiţiile în care A. Perturbări psihologice
a greşit. Perturbările psihologice sunt
Ascultarea suportivă înseamnă analizate de D.-Şt. Săucan (1999). În drumul
recepţionarea mesajelor prin modul de parcurs de mesajul ştiinţific, de la persoana-
ascultare şi prin reacţiile de feedback. Felul emiţător la persoana- receptor, se produc
în care ascultăm trebuie să-i sugereze multe pierderi ale stării iniţiale a acestuia.
interlocutorului că suntem interesaţi de Mai întâi, reţinem că înţelegerea mesajului
persoana sa, că îi respectăm sentimentele, de către elevi este dependentă de inteligenţa
emoţiile, gândurile şi, chiar dacă nu şi capacitatea de înţelegere a acestora,
împărtăşim punctul său de vedere, avem precum şi de cultura lor. Elevii cu un IQ mic
convingerea că acesta este important şi valid nu vor putea recepţiona, în mod adecvat,
pentru el. cunoştinţele care li se predau, capacităţile lor
Există şi alte modalităţi de a surmonta cognitive mediocre reprezentând un factor
barierele de comunicare, de a evita blocant manifestat în relaţia de comunicare
declanşarea şi menţinerea situaţiei cu profesorul.
conflictuale: Există, apoi, elevi care nu au
-planificarea comunicării; suficientă încredere în capacităţile personale,
-determinarea scopului fiecărei comunicări; timizi, indecişi, care nu se pot implica în
-alegerea momentului potrivit pentru suficientă măsură în sarcina didactică.
comunicare; Aceştia necesită o intervenţie plină de tact
-clasificarea ideilor înaintea comunicării;
Page 13
pedagogic pentru creşterea încrederii în ei faţă de elevii săi cea mai deplină dragoste,
înşişi. plămădită din abnegaţie şi uitare de sine”
Oboseala, diferitele deficienţe(fizice, B. Perturbări de natură social-valorică
senzoriale etc.) produc şi ele perturbări în În această categorie este menţionat, în
comunicarea didactică. primul rând, conflictul de autoritate.
La nivelul persoanei-receptor (elevi) Profesorul este considerat autoritate
pot apărea situaţii de neatenţie, apatie, epistemică, pentru că el stăpâneşte mai bine
rumoare, fenomene perturbatoare care pot fi un domeniu. Elevul este doar cel care
înlăturate printr-o atitudine fermă din partea beneficiază sau nu de autoritatea cognitivă a
profesorului, dar plină de atenţie şi respect profesorului său. Dacă elevii îl consideră pe
faţă de elevi pentru că altfel, dacă în relaţia profesor ca autoritate ştiinţifică reală şi
de comunicare profesor-elev nu există o autentică, atunci comunicarea cu el va fi
încărcătură afectivă adecvată, elevii pot benefică, îi va apropia pe elevi de educator
manifesta atitudini de retragere, de evitare, pentru a afla de la el cât mai multe informaţii
chiar de opoziţie. în legătură cu o problemă sau alta. Dacă însă
Alte perturbări se produc în profesorul respectiv va fi considerat
comunicarea didactică datorită profesorului. autoritate excesivă, care, prin caracteristicile
Există profesori care nu respectă principiile lui de personalitate imprimă teamă, datorită
didactice, cum este de exemplu principiul căreia elevii nu-şi pot permite analize sau
accesibilităţii. Aceştia realizează o păreri proprii, atunci apare conflictul de
comunicare abstractă, insuficient adaptată la autoritate care provoacă distorsiuni în
nivelul de înţelegere al elevilor. comunicarea didactică.
Superficialitatea în pregătirea sarcinilor D. Sălăvăstru prezintă şi o altă
didactice, graba, neatenţia se repercutează categorie de perturbări sau obstacole în
negativ asupra relaţiei de comunicare. La fel, comunicarea didactică, care ţin de natura
trăsăturile negative de personalitate vor fi relaţiilor valorice ale partenerilor acestui tip
controlate. În clasă elevii nu trebuie să se de comunicare. Astfel de perturbări sau
simtă nişte victime. Este corect ca ei să conflicte valorice pot fi legate de valorile
trăiască sentimente de securitate şi de morale, estetice sau de cele existente la
afecţiune. Marchand (1956) descrie astfel nivelul vieţii în comun. Conflictele de natură
profesorul model: „El se profilează în faţa morală, precizează autoarea, îşi au originea
elevilor ca un exemplu, nu abstract şi în mediul familial din care provine elevul.
impersonal, ci concret, direct pentru fiecare Dacă profesorul nu va reuşi ca în decursul
elev. El este un exemplu de eroism şi curaj comunicării să-i determine pe elevi să
pentru copilul pe care îl ştie înfricoşat şi înţeleagă valorile autentice atunci mesajele
şovăielnic, un exemplu de modestie pentru educaţionale vor avea mult de suferit.
cel care se arată prea orgolios; un exemplu Tot astfel, şcoala, educaţia, sunt opere
de iubire dezinteresată pentru cel pe care îl de dirijare socială, care pun accentul pe
bănuieşte lacom;…este un singur şi de acţiunile normate şi pe respectarea normelor.
neînlocuit exemplu. El poate să adopte Unii elevi însă, resimt aceste cerinţe ca
această atitudine numai pentru că nutreşte atentate la libertăţile individului, ca restricţii.
„Relaţia dialogică profesor-elev este profund
Page 14
afectată atunci când elevul percepe cerinţele cognitive (pentru a înţelege informaţiile
şcolare ca strategii de constrângere a ştiinţifice) dar şi a unei competenţe
individului pentru a adopta anumite lingvistice (să cunoască sistemul respectiv de
comportamente” (D. Sălăvăstru, 2004) semne care exprimă conţinutul de idei
C. Perturbări la nivelul canalelor de specializat). Evident că elevii trebuie să
transmisie înveţe treptat limbajele respective, iar
Perturbările la nivelul canalelor de profesorii să folosească termenii pe care
transmisie pot fi provocate, mai întâi, de tot elevii îi cunosc, respectând astfel regula de
felul de zgomote: declanşarea alarmei unui bază a oricărei comunicări, aceea ca
autoturism, şuşotelile elevilor în bănci, interlocutorii să folosească acelaşi limbaj.
căderea unei cărţi sau rechizite pe duşumea, MODALITĂŢI DE
neadecvarea vocii educatorului etc. De AMELIORARE A COMUNICĂRII
asemenea, distanţa prea mare a elevilor faţă Pentru o comunicare eficientă trebuie
de profesor (în sălile de clasă spaţioase sau să se respecte o serie de reguli cum ar fi:
amfiteatre) poate obstrucţiona transmisia -să se utilizeze mesaje adresate la
mesajului. persoana I focalizate pe ceea ce simte
Una dintre cele mai cunoscute emiţătorul şi pe comportamentul
perturbări ale canalelor de transmisie o interlocutorului, prevenind relaţiile defensive
reprezintă pronunţia deficitară din partea în comunicare. Procesul de comunicare este
profesorului care, în cursul transmiterii se mai complet, se pot comunica emoţiile şi
poate amplifica. De asemenea, defectele de descrie comportamentele fără a face evaluări
auz la unii elevi determină ca transmisia de la şi atacuri la persoană;
profesor să nu fie receptată în mod -să fim spontani în exprimarea
satisfăcător. opiniilor personale, să nu ne impunem
Distorsiunile la nivelul canalelor de punctul de vedere. Manipularea este şi ea o
transmisie (zgomote, vibraţii) perturbă formă de comunicare însă transmite un mesaj
fidelitatea transmisiei, între mesajul expediat de nonacceptare şi neîncredere în deciziile
şi cel receptat nu se constată corespondenţa luate.
necesară. Se deteriorează astfel înţelesul -să ascultăm cu atenţie, căci
cuvintelor, al propoziţiilor, al sensului global ascultatul activ este o modalitate de a
al celor ce se comunică. asculta şi a răspunde, care duce la
D. Perturbări determinate de natura îmbunătăţirea înţelegerii reciproce şi la
domeniului cognitiv depăşirea obstacolelor în comunicare.
O serie de perturbări ale comunicării Comunicarea empatică conţine mesaje de
didactice sunt determinate de nestăpânirea în înţelegere, compasiune şi afecţiune faţă de
suficientă măsură a limbajului sau interlocutor.
comunicării în contextul unor discipline -să evităm stereotipurile şi
şcolare: matematică, fizică, biologie, prejudecăţile deoarece duc la opinii negative
filozofie etc, situaţie în care pentru a înţelege despre ceilalţi, sunt cauze ce duc la
este necesar ca elevii să înţeleagă cuvintele discriminare şi chiar la violenţă.
de specialitate din domeniul respectiv. Ei -să utilizăm mesaje care să ajute
trebuie să fie posesorii unor competenţe interlocutorul în găsirea de alternative,
Page 15
posibilităţi noi de rezolvare a unei situaţii.

Uneori sfatul este perceput de cealaltă
BIBLIOGRAFIE:
persoană ca o insultă la inteligenţa sa, ca o 1. Abric, J., Psihologia comunicării, Editura Polirom,
lipsă de încredere în capacitatea sa de a-şi Iasi,2002;
2. Baban, A., Consiliere educaţională, Editura
rezolva singură problema. Ardealul,Cluj-Napoca,2001.
-să nu criticăm interlocutorul. Critica nu duce 3. Iacob, L., Comunicarea didactică , în Psihologie
neapărat la schimbarea celeilalte persoane. şcolară (coordonator A.Cosmovici, L. Iacob), Editura
Polirom, Iaşi, 1998.
-să evităm ameninţările şi pedepsele. 4. Liliana Ezechil, Comunicarea educaţională în
Insistând în aplicarea unei pedepse pentru context şcolar, Editura Didactică şi Pedagogică,
rezolvarea unei probleme ori situaţii, se vor Bucureşti, 2002.
5. Leroy, G, Dialogul în educaţie, Editura Didactică
genera sentimente negative; şi Pedagogică, Bucureşti, 1974.
-să nu fim moralizatori deoarece aceasta 6. Popescu- Neveanu, P. , Dicţionar de
psihologie, Bucureşti, Editura Albatros, 1978.
cauzează sentimente de nelinişte, stimulează 7. Pânişoară, Ion –Ovidiu, Comunicarea
resentimentele şi blochează exprimarea eficientă, Editura Polirom, Iaşi, 2004.
sinceră a celeilalte persoane; 8. Săucan- D. Şt., Specificitatea comunicării
didactice în contextul comunicării interumane, în
-să ţinem cont de factorii sentimentali, să Competenţa didactică, Editura ALL Educaţional,
încercăm să convingem prin argumentare Bucureşti, 1999.
logică, fără a duce la frustrare, pentru a nu
bloca comunicarea;
-să nu dăm dovadă de superioritate pentru că
aceasta determină formarea unei relaţii BLOCAJE ŞI BARIERE ÎN
defectuoase de comunicare. Egalitatea
COMUNICAREA DIDACTICĂ
înseamnă acceptarea necondiţionată şi
respectarea fiecărei persoane, indiferent de - STUDIU DE CAZ -
nivelul său de cultură sau pregătire
profesională;
-să utilizăm parafrazarea dar nu foarte des, PROF. BRICHIUȘ DANIELA
aceasta fiind o metodă care are rolul de a ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”VINTILĂ
BRĂTIANU”, ȘTEFĂNEȘTI, JUD. ARGEȘ
clarifica mesajul, de a comunica mai eficient.
-să dăm posibilitatea explorării soluţiilor
alternative prin folosirea brainstorming-ului, Cu toate că sunt cadru didactic de
a ascultării reflexive, a discutării posibilelor paisprezece ani, anul acesta, mai exact la
rezultate ale alegerii uneia dintre alternative două săptămâni după începerea anului şcolar,
etc. mi-a fost înscris în clasa a III-a un elev
-să folosim tactica devierii când dorim să întors cu mama din Spania. Ştim cu toţii că
schimbăm cursul conversaţiei de la anul acesta mulţi copii plecaţi de câţiva ani
preocupările celeilalte persoane la propriile buni s-au reîntors în ţară. Copilul a fost dus
preocupări; din România când era doar la grădiniţă.
-să citim limbajul corpului, concentrându-ne Mama lui m-a rugat în mod deosebit să am
atenţia pe factorii cheie: expresia feţei, tonul, grijă de el, să fiu înţelegătoare deoarece se
ţinuta corpului sau gesturile. temea că o să se adapteze greu. Pe când toţi
elevii mei se cunoşteau între ei, îşi cunoşteau
Page 16
preferinţele, defectele etc., el nu-l cunoştea pentru decorarea sălii de clasă, mă întreba
nici din întâmplare pe vreunul. La început nu dacă poate să ude el florile etc. Acum ridică
ştiam exact cum să mă port cu el, dar mi-am mâna printre primii, chiar dacă uneori
propus să nu-l diferenţiez prea mult de răspunsul lui e doar parţial sau chiar greşit,
ceilalţi. Copiii, după câteva discuţii pe care îndrăzneşte ca oricare dintre elevii mei să-şi
le-am purtat cu ei, după ce i-am pus pe ei mai spună părerea atunci când le-o cer şi suntem
întâi să se prezinte noului elev , iar acesta la foarte fericite, atât eu cât şi mama lui, care
rândul lui s-a prezentat şi el, l-au acceptat cu era pregătită să-i plătească profesoară
uşurinţă, acesta fiind şi un copil frumuşel şi particulară după masa „pentru a nu rămâne
cu o privire tare nevinovată. cumva repetent” îmi spunea ea. Calificativele
Într-adevăr, la început stătea mai lui sunt din ce în ce mai bune iar la
retras, dar cum eu în pauze stau mai mult „Serbarea Pomului de Crăciun” , chiar dacă
printre ei, am observat acest lucru şi dându-i îşi lua la repetiţii cu el hârtiuţa cu poezia, în
mici atribuţii în care trebuia să coopereze cu final a recitat foarte frumos , a colindat
colegii, la fel ca şi în timpul unor lecţii, colinde româneşti, pentru prima dată şi tatăl
treptat a început să se ataşeze şi el de colegi. lui, întors în ţară pentru sărbători, a fost
Vorbea destul de bine româneşte dar cu foarte mândru când acesta a spus o strofă din
multă nesiguranţă. Avea pauze dese în Pluguşor , alături de ceilalţi băieţi din clasă.
comunicare sau lungea anumite sunete până Acum îmi vine să zâmbesc când mi-l
se gândea cum să exprime corect următorul amintesc cum dădea cu mâna dreaptă când nu
cuvânt. Nu l-am scutit însă de provocările la reuşea să găsească câte un cuvânt.
răspuns în timpul lecţiilor, chiar dacă Consider că, datorită mediului
formularea corectă a răspunsului dat de el îmi călduros în care l-am primit, avem o sală de
lua ceva timp. Citea mai bine decât vorbea clasă pe care o îngrijim cu drag, căldurii cu
dar la matematică nu reuşea să înţeleagă care l-au înconjurat colegii, faptului că nu l-
singur cerinţa problemelor. Având am diferenţiat în mod vizibil dintre ceilalţi
învăţătoare de sprijin în şcoală, mama lui a elevi (şi alţii lucrează cu profesoara de
fost de acord ca şi aceasta să lucreze cu el în sprijin), activităţilor de grup pe care le
paralel. Împreună cu aceasta am reuşit destul desfăşurăm şi multor alte lucruri care poate
de binişor să-l facem să treacă peste barierele par neînsemnate, am reuşit să-l facem să
de comunicare. Avea momente când se temea depăşească aceste bariere de comunicare şi
să ridice mâna nefiind sigur dacă poate învăţare chiar, el reuşind să se integreze din
răspunde corect la întrebările puse de mine. ce în ce mai bine în rândul colectivului
De multe ori îl depistam că ştia răspunsul dar clasei. Acum el este cel care oferă o mână de
nu era cu mâna ridicată. Niciodată n-am dat ajutor unui alt coleg nou venit.
voie copiilor să râdă de exprimarea lui, l-am Ca o ironie a sorţii, după ce am scăpat
lăudat în faţa acestora spunând că el deja ştie de teama că voi avea probleme cu elevul
să vorbească bine o limbă străină, pe când întors din Spania, într-o dimineaţă am găsit
noi nu .L-am pus să ne spună unele propoziţii în ultima băncuţă un alt elev nou, pe care mi
şi cuvinte în spaniolă, am folosit tot felul de l-a prezentat d-na directoare ca fiind noul
metode pentru a-l încuraja să comunice cu nostru elev în clasa a III-a, transferat de la
noi. Mă ajuta să lucrez la diferite obiecte Şcoala cu predare în limba germană. Alte
Page 17
probleme, alt caz. Mama lui mi-a justificat care ne-au fost încredinţate cu încredere
oarecum de ce s-a transferat, dar nu ştiu dacă pentru educare.
mi-a spus motivul real. Copilul este un Un cadru didactic este apreciat, respectat,
băieţel tare cuminte, dar întâmpin probleme ascultat şi iubit chiar, doar dacă ştie să
destul de mari la română. Îi place însă mult realizeze, prin conversaţie, un climat propice
matematica. La ora de Lb. română, abia dacă studiului, în cadrul colectivului pe care îl
scoate câteva cuvinte când vreau să-l ascult. conduce.
În pauză însă stă doar lângă mine şi mi-ar O comunicare eficientă presupune
povesti tot timpul. Colegii, fiind învăţaţi cu identificarea şi depăşirea blocajelor ce pot
„nou-veniţi”, l-au acceptat foarte repede, ba interveni în cadrul acesteia la un anumit
chiar îmi atrag atenţia întrebându-mă dacă moment dat, prin asigurarea alternativelor de
am observat cât e de cuminte. Într-adevăr aşa eficientizare. Realizarea acestui deziderat
este. Nici nu-mi deschid bine gura să le cer presupune dezvoltarea unor deprinderi şi
să mă ajute cu ceva şi el deja se oferă. Este o abilităţi comunicative interlocutorilor. Lipsa
binecuvântare pentru colectivul clasei şi mi-a deprinderilor sociale sau insuficienta lor
promis că o să fie mai curajos la răspuns, la dezvoltare sunt asociate cu probleme
ora de Română, Ştiinţe etc. Mama lui nu emoţionale şi comportamentale, cu dificultăţi
pierde ocazia să-mi spună cât este de de adaptare socială. Dificultăţile de stabilire
mulţumită că vine cu mare drag la şcoală, cu şi menţinere a relaţiilor interpersonale reduc
toate că are calificative mediocre, că-l vede calitatea şi frecvenţa experienţelor de
cât de mult vrea să ştie mai mult. Îmi spune învăţare, ceea ce atrage scăderea
că, în cei doi ani şcolari nu s-a apropiat atât performanţelor şcolare. Rolul comunicării
de mult de colegi şi de d-na învăţătoare de la este acela de a favoriza experienţele de
cealaltă şcoală, ajungând aproape să urască învăţare şi totodată de a asigura o protecţie
şcoala. Eu nu ştiu ce a fost acolo, dar sunt faţă de comportamentele de risc, de a preveni
sigură că atitudinea noastră (a mea şi a stările de afectivitate negativă (timiditate,
celorlalţi elevi) l-a atras foarte mult şi, pierderea stimei de sine etc.).
reuşind să depăşească barierele care constau
în schimbarea limbii de predare, văzând cât
de mult se străduiesc colegii lui să înveţe, să
obţină rezultate bune, va munci şi el, aşa cum
mama lui îmi spune că deja face, şi va obţine
rezultate bune până la sfârşitul anului.
Consider deci, că foarte mult contează
în comunicarea didactică să fim atenţi la
apariţia unor astfel de cazuri, cu care eu am
fost bombardată anul acesta şcolar, şi prin
pregătirea noastră profesională să creăm un
mediu şi o ambianţă plăcută pentru
acomodarea şi pentru depăşirea barierelor
apărute în calea comunicării acestor fiinţe
Page 18
CREATIVITATEA ȘI „Idealul educaţional al şcolii româneşti

IMPORTANȚA DEZVOLTĂRII EI constă în dezvoltarea liberă, integrală şi
armonioasă a individualităţii umane, în
LA ELEVI
formarea personalităţii autonome şi
creative”2.
PROF. NISTOR CARMEN MONICA Noile cerinţe ale elevilor şi societăţii
ȘCOALA GIMNAZIALĂ VRĂNEȘTI, impun ca sistemul de instruire şi de
COM. CĂLINEȘTI, JUD. ARGEȘ metodologie didactică să fie suplu şi
permisiv la dinamica schimbărilor care au loc
,,Dacă te-ai aşezat în viaţă în condiţii absolute,
în componentele procesului instructiv-
practică absolutul: CREAŢIA” - Constantin Noica
educativ. Pentru a implementa aceste idealuri
ale societăţii, adică de dezvoltarea a
creativităţii elevilor, este nevoie de noi
metode şi mijloace care să asigure acest
Conform „Dicţionarului explicativ al lucru.
limbii române”, creativitatea este o
caracteristică a personalităţii incluzând Dar, punerea în practică a unor
aptitudini şi motive, aspiraţii şi atitudini a metode şi procedee de instruire care să
căror notă definitorie este originalitatea, soluţioneze adecvat noile situaţii de învăţare;
producerea a ceva nou, deosebit de ceea ce dezvoltarea în „cantitate” a metodologiei,
era cunoscut şi uzual. prin adaptarea şi integrarea unor metode
nespecifice, din alte spaţii problematice, dar
Educarea creativităţii elevilor a care pot rezolva satisfăcător unele cerinţe,
devenit o preocupare de prim ordin a şcolii cum ar fi brainstorming-ul ca metodă de
de pretutindeni. „Progresul omenirii nu este dezvoltare a creativităţii, nu este, însă, soluţia
disponibil fără activitatea creatoare, cea mai bună.
teoretică şi practică a oamenilor. Din acest
motiv este firesc ca activitatea creatoare să Trebuie însă, să folosim pe scară largă
fie considerată ca forma cea mai înaltă a metodele activ-participative, prin apelarea la
activităţii omeneşti”1. Creator poate fi metode pasive, doar când este nevoie, prin
considerat oricine nu rămâne la ceea ce a maximizarea dimensiunii active a acestora,
moştenit, la ceea ce a învăţat şi apoi prin punerea în valoare a aspectelor
reproduce în chip mecanic, ci încearcă să „calitative” ale metodei. În cadrul procesului
aducă o contribuţie personală, să progreseze, de predare-învăţare-evaluare trebuie să ţinem
să-şi expună ideile proprii asupra unui anume cont de alternarea unor caracteristici a
subiect, prin urmare, elementul creator nu se acestuia în planurile activ-pasiv, abstract-
găseşte numai în aşa numitele activităţi concret etc. şi să nu apară o singură metodă
superioare. dominată.
Creativitatea reprezintă pentru lumea Aceste metode trebuie să aibă în

contemporană o provocare cu totul specială, componenţă şi mijloace adecvate, nu doar
un fenomen unic, cu caracter complex şi pur şi simplu să mai adăugăm un alt mijloc
interdisciplinar. Sintagma „formarea de învăţământ, oricât de sofisticat ar fi acesta,
personalităţii creative” este prezentă în însăşi ci o redimensionare, o pregătire
idealul educaţional actual al şcolii româneşti. metodologică în perspectivă, cum ar fi
lecţiile asistate de calculator (AEL).
1
Al. Roşca, Creativitatea, Ed. Enciclopedică Română,
2
Bucureşti, 1972 Legea Învăţământului, nr. 84/1995 pct. 2
Page 19
În literatura de specialitate aceste Toate acestea se datorează factorilor

metode sunt numite, în funcţie de clasificare creativităţii, care sunt de natură:
folosită, astfel: moderne, intuitive, active,
euristice, în grupuri etc. Aceste denumiri se intelectuali;
găsesc în clasificări care au la bază caracteriali;
caracteristici aflate la poli opuşi (tradiţional- sociali.
modern, algoritmicitate-euristicitate, pasiv- Imaginaţia, memoria şi inteligenţa
activ etc.). însumează ceea ce sunt numiţi ca factori
intelectuali ai creativităţii. Factorii
În acelaşi timp aceste metode nu apar caracteriali sunt: motivaţia, aspiraţia
în stare pură, ci sub forma unor variante şi creatoare, voinţa fermă, perseverenţă, iar
aspecte diferite. De exemplu, într-o metoda factorii sociali sau la baza dezvoltării
algoritmică pot apărea şi aspecte euristice. creativităţii prin faptul că ei pot motiva
creaţia, pot stimula imaginaţia, pot da naştere
Se poate considera, astfel, că orice unor idei inovatoare, dar în acelaşi timp au
metodă poseda la un moment dat trăsături puterea de a inhiba aceste tendinţe în funcţie
care să se integreze succesiv în procesul de aspiraţiile societăţii şi raportul dintre
instructiv-educativ, deoarece nu putem societate şi persoanele care manifestă dorinţa
renunţa la anumite metode, pentru că altfel de creaţie. În acest context mă refer la
elevul nu ar mai avea nici un punct de geniile care nu au fost înţelese la timpul lor,
pornire de la care să creeze. dar după ani sau chiar secole, ideile lor
inovatoare au fost acceptate de societate.
Un elev îşi manifestă spiritul creativ
atunci când: Acest fenomen al creativităţii trebuie
să-l urmărim şi să-l dezvoltăm în permanenţă
se implică activ în procesul de
şi să nu-l blocăm. Se cunosc mai mulţi factori
formare şi învăţare, adoptă o atitudine
care pot bloca imaginaţia elevilor.
activă şi interactivă;
gândeşte critic şi are o deprinderi de Blocaje de natură culturală. Fiecare
gândire critică; elev provine dintr-un mediu aparte cu alte
acţionează în totală libertate în planul păreri şi cu un alt mod de gândire, aşadar
alegerilor pe care le face; trebuie să le acceptăm propriile idei
explorează mediul şi găseşte soluţii inovatoare, iar dacă nu o vom face aceştia se
personale; vor bloca.
preferă gândirea divergentă,
imaginativă şi creativă; Blocajele de natură metodologică se
îşi valorifică şi dezvoltă imaginaţia, manifestă prin prezenţa prejudecăţilor şi a
originalitatea, inventivitatea, fantezia, stereotipurilor. Spre exemplu dacă suntem
creativitatea; obişnuiţi să folosim un obiect banal doar într-
un singur mod, probabil că nu ne vom gândi
problematizează conţinuturile şi face
să-l utilizăm altfel.
descoperiri;
îşi exercită liberul arbitru; Probabil cele mai importante blocaje
are încredere în forţele proprii şi în dezvoltarea creativităţii sunt de natură
dorinţa de autodepăşire; emotivă. Pur şi simplu teama de a greşi
nu se descurajează în faţa frustrării şi împiedică procesul creativ, unii copiii chiar
ambiguului, ci perseverează; refuză de a-şi îndeplini sarcina din această
devine responsabil; cauză. Un alt aspect al acestui blocaj este
elaborează produse intelectuale unice tema de competiţie, colegul probabil va
şi originale. spune ceva mai interesant, ceva mai bun
Page 20
decât tine. Iar, în fine, poate apărea înţelegerea lor profundă, manifestarea
descurajarea deoarece procesul de creaţie creativităţii etc. El are următoarea structură:
înseamnă efort intelectual susţinut şi multă
muncă. substantiv
Datorită acestor blocaje au apărut 2 adjective

metode noi care să stimuleze spiritul creativ
3 verbe la gerunziu
şi asocierea de noi idei la clasă.
o sintagmă din 4 cuvinte
Brainstorming-ul – metoda asaltului
de idei. Nu este practic o metodă didactică, ci un cuvânt ce exprimă esenţa primului
o metodă ce poate apărea în discuţii, substantiv
dezbateri etc. Are drept caracteristică
separarea momentului de producere a ideilor Metoda „ciorchinelui” poate fi
de cel de valorificare a lor, de altfel mai este utilizată individual sau în grup în scopul
numită şi metoda evaluării amânate sau stimulării gândirii divergente, precum şi a
metoda marelui DA. În momentul producerii sesizării şi evidenţierii conexiunilor dintre
ideilor se acceptă orice idee fără să se critice idei, construirii de noi idei şi de noi sensuri şi
sau fără să se dea o judecată de valoarea semnificaţii.
asupra ei. Selectarea propriu-zisă se face
după un anumit timp, când toate ideile se - se scrie un cuvânt în mijlocul tablei
compară şi se aleg cele mai bune dintre ele. sau al unei pagini
Această metodă, de exemplu, se poate aplica - se scriu cât mai multe cuvinte legate
la diferite lecţiii de limba si literatura de cuvântul –nucleu, având în vedere
romana. următoarele: scrieţi tot ce vă trece prin minte
Conversaţia euristică este o metodă referitor la subiectul discutat; nu evaluaţi
dialogală, de incitarea a elevilor şi de aflare a ideile, doar notaţi-le; nu vă opriţi până nu
adevărului prin întrebări oportun puse, epuizaţi toate ideile sau până când expiră
aceştia făcând conexiuni în universul lor de timpul alocat.
cunoştinţe. Această metodă solicită elevilor - se leagă aceste cuvinte,
inteligenţa productivă, spontaneitatea şi evidenţiindu-se un număr cât mai mare de
curiozitatea, lăsând elevilor mai multă conexiuni între ele, prin trasarea de linii sau
libertatea de căutare. săgeţi.
O metodă foarte asemănătoare cu În proiectarea activităţilor se pot crea
această, prezentată într-o formă grafică, este modele alternative de învăţare activă
explozia stelară. Pornind de la un punct centrate pe diferite tipuri de inteligenţă,
central, se nasc întrebări, la care elevii asigurând o diferenţiere a instruirii pentru
răspund verbal, iar la rândul lor aceste fiecare elev.
întrebări nasc alte întrebări.
Teoria inteligenţelor multiple.
Tehnica „cvintetului”. „Cvintetul” Studiile au arătat că „fiecare persoană posedă
este o poezie cu cinci versuri, cu ajutorul cele opt inteligenţe (lingvistică, logico-
căreia se sintetizează şi condensează matematică, muzical-ritmică, spaţială,
informaţiile, incluzându-se şi reflecţii ale naturală, kinestezică, interpersonală,
elevilor, care pot lucra individual, în perechi intrapersonală- după Gardner). Gândim,
sau în grup. Alcătuirea unui „cvintet” învăţăm şi creăm în moduri diferite.
favorizează reflecţia personală şi colectivă Dezvoltarea potenţialului nostru depinde de
rapidă, esenţializarea cunoştinţelor,
Page 21
ceea ce învăţăm cu inteligenţa noastră să caute întotdeauna noi soluţii, să nu lase

specifică. bătuţi în faţa dificilului. Noi ca dascăli
trebuie să le încurajăm iniţiativa lor, să-i
Aplicarea acestei teorii presupune învăţăm să nu le fie frică să-şi exprime ideile,
lucrul pe grupe, ca de altfel majoritatea să le arătăm că nu întotdeauna ideile lor sunt
acestor metode, iar în prealabil o testarea a bune, dar totdeauna să aibă încredere că ei
elevilor pentru identificarea inteligenţei sau a vor fi ascultaţi.Activitatea creatoare
inteligenţelor dominante ale personalităţii lor. reprezintă într-o mare măsură multe abilităţi
Alcătuirea grupelor trebuie să ţină cont, în învăţate anterior. În majoritatea cazurilor de
primul rând de numărul de elevi din clasă, iar intervenţie în vederea stimulării creativităţii,
apoi de tipul de inteligenţă a acestora. Dacă este evidentă componenta imaginativă.
numărul lor este mic atunci se pot face 3 sau
4 grupe astfel încânt să avem într-o grupă În aceste activităţi de stimulare a
copii cu trăsături asemănătoare. creativităţii, o condiţie esenţială este
instaurarea unui climat favorabil, o relaţie
O astfel de activitate, în jurul profesor-elev bazată pe cooperare în procesul
sărbătorilor de iarnă, ar putea arăta astfel. de predare-învăţare-evaluare. Elevii trebuie
Aceste tipuri de inteligenţă ar putea fi astfel stimulaţi să formuleze întrebări pentru
organizate în 4 grupe: clarificarea propriilor idei, să-şi exprime
mereu punctul propriu de vedere. Un cadru
Grupa I (lingvistică+muzicală) - să
didactic creativ îi îndeamnă pe copii să caute
alcătuiască o poezie de 4 versuri cu tema
noi conexiuni între date, să asocieze, să-şi
„Sărbătorile pascale” şi să o adapteze un
imagineze, să admită idei, să perfecţioneze
cântec cunoscut.
ideile altora şi să orienteze aceste idei în
Grupa a II-a (logico- direcţii noi. Aşa va putea să realizeze, cu tact
matematică+interpersonală - să alcătuiască şi simţ de răspundere, transferul setului de
un rebus pe care să aibă pe verticală cuvântul valori proprii creativităţii de la învăţător la
„Paşte” şi alcătuiască propoziţii cu cuvintele elevi.
de pe orizontală.
În rândul componentelor limbii
Grupa a III-a (vizuală/spaţială+naturală) - române, ca disciplină, compunerea constituie
conceperea şi realizarea unor felicitări de cadrul cel mai potrivit capacităţilor de
Paşte adresate familiei şi prietenilor. exprimare şi de creaţie a elevilor.
Compunerile realizează o sinteză a tot ceea
Grupa a IV-a (corporal- ce învaţă elevii, sub raportul corectitudinii
kinestezică+intrapersonală) - realizarea unui exprimării; constituie prilej de valorificare a
scurt eseu cu titlul „Vacanţa de Paşte”. experienţei de viaţă a elevului, manifestare a
imaginaţiei şi fanteziei creatoare. Se pot
Eseul trebuie să fie de mică întindere alcătui compuneri orale, dar şi scrise,
şi să respecte cele trei mari părţi: introducere, insistându-se pe respectarea etapelor
cuprins şi încheiere. După întocmirea eseului, conceperii unei compuneri, cât şi pe folosirea
urmează susţinerea, discutarea şi evaluarea unor cuvinte şi expresii frumoase.
lui.
Să învăţăm să fim mereu creativi,
Sunt multe alte metode care într-o împreună cu elevii noştri, pe care să
mai mică sau mai mare măsură dezvoltă încercăm să-i înarmăm cu cât mai multe
creativitatea elevilor noştri, dar toate încearcă tehnici de învăţare creativă, să le punem în
să le deschidă orizonturile, să le dea o altă valoare cât mai mult potenţialul creativ.
perspectivă de a vedea lucrurile, să-i înveţe
Page 22
CURRICULUM NAŢIONAL: pornind de la obiectivele educaţionale generale

PROGRAMA ŞCOLARĂ formulate.
STUDIU DE CAZ
Aceeaşi relaţie de subordonare o întâlnim
şi la nivelul micro, la care, pornind de la
conţinuturile stabilite în manualele şcolare şi în
PROF. NISTOR MONICA funcţie de obiectivele cadru şi de referinţă, se
ȘCOALA GIMNAZIALĂ VRĂNEȘTI, formulează obiectivele instructiv-educative şi
COM. CĂLINEȘTI, JUD. ARGEȘ cele operaţionale, apoi se stabilesc experienţele
de învăţare cele mai adecvate pentru elevi,
Conceptul de curriculum reprezintă un
strategiile de învăţare şi de predare, strategiile
concept –cheie pentru didactică şi pentru teoria
de evaluare a randamentului şcolar şi, după
şi practica educaţiei. Etimologic cuvântul
derularea activităţii didactice şi realizarea feed-
provine din limba latină, curriculum, curricula,
backului, strategiile de reglare a activităţii
şi înseamnă alergare, cursă , drum. Termenul
didactice. Conceptul cunoaşte o clasificare
a avut de-a lungul timpului mai multe
diversă. În funcţie de criteriul cercetării
conotaţii, dar în accepţiune modernă ,
aplicative a curriculumului acesta este :
curriculumul nu vizează numai conţinuturile
instructiv-educative incluse în programele
1. curriculum formal / oficial
şcolare şi universitare, ci şi sistemul
2. curriculum recomandat
experienţelor de învăţare şi formare
3. curriculum scris
corespunzătoare celor trei mari categorii de
4. curriculum predat
educaţie, care se îmbină şi completează
5. curriculum de suport
reciproc : educaţia formală, nonformală şi cea
6. curriculum învăţat
informală.
7. curriculum testat
În sens larg, curriculumul are înţeles de
Curriculumul oficial cuprinde toate
proiect pedagogic care evidenţiază multiplele
documentele şcolare oficiale care stau la baza
şi complexele interdependenţe ce se stabilesc
proiectării activităţii instructiv-educative la
între obiectivele educaţionale, conţinuturile
toate nivelurile sistemului şi procesului de
instructiv –educative, strategiile de predare şi
învăţământ. Documentele oficiale incluse în
învăţare şi în afara şcolii şi strategiile de
curriculum oficial sunt :
evaluare a activităţii educaţionale. În calitate
de proiect pedagogic, curriculum îşi propune să 1. documente de politică a educaţiei
sublinieze importanţa excepţională a 2. documente de politică şcolară
obiectivelor educaţionale atât la nivelul 3. planuri de învăţământ
macropedagogiei, cât şi la nivelul 4. programe şcolare şi universitare
micropedagogiei. 5. manuale şcolare şi universitare
6. ghiduri, îndrumătoare şi materiale
La nivel macro, se selectează conţinuturile
metodice-suport
învăţământului şi se proiectează strategiile de
7. instrumente de evaluare
predare şi învăţare, precum şi strategiile de
evaluare a eficienţei activităţii educaţionale,
Page 23
Dinamica societăţii impune cu necesitate Tendinţa actuală de dezvoltare a ştiinţei

o reformă în cadrul curriculumului şi în special la nivelul interdisciplinarităţii îşi impune
o reformă a conţinuturilor în cadrul căreia s-au amprenta pe structura şi conţinutul planurilor
conturat următoarele tendinţe: şi programelor de învăţământ actuale.
Disciplinele sistemice impun şi la noi
1. deschiderea spre educaţia predarea interdisciplinară. În această
permanentă; tendinţă de modernizare îşi află motivaţia
2. realizarea unui impact sistemic; paradigma programelor de limba şi literatura
3. elaborarea unui curriculum română care este una comunicativ-funcţinală.
diferenţiat, individualizat, De aici se impune studiul integrat al limbii,
personalizat; al comunicării şi al textului literar.
4. elaborarea curriculumului de profil
şi specializat, În programa şcolară profesorul găseşte
competenţele generale, valori şi atitudini,
În economia demersului nostru, ne vom competenţe specifice şi conţinuturi asociate
opri asupra Programei şcolare la clasa a X-a acestora, recomandări privind conţinuturile
,clasă cuprinsă în ciclul de aprofundare în învăţării, sugestii metodologice. Salutăm
ciclul inferior al nivelului liceal. Programa descongestionarea manualelor şcolare
şcolară este al doilea document ca importanţă alternative, obiectiv prioritar al reformei
oficială şi practică după planul de învăţământ curriculumului despre care aminteam mai
pentru organizarea şi desfăşurarea procesului sus. Eliminarea unui bagaj informaţional
instructiv- educativ. Numită şi analitică, deosebit de stufos referitor la contextul social
aceasta detaliază elementele obligatorii de politic al epocii în care a apărut şi publicat un
parcurs la disciplina limba şi literatura scriitor nu poate fi decât benefică, pentru că a
română, devenind ghidul fundamental al eliminat supraîncărcarea în învăţarea şcolară.
activităţii cadrului didactic.
De asemenea, apreciem organizarea
Programele analitice, ca rezultat al manualelor pe cele două secvenţe : Limbă şi
proiectării curriculare, transcriu în termenii comunicare / Literatură . Mai mult decât
logicii pedagogice a învăţării logica atât, ni se pare oportună studierea noţiunilor
ştiinţifică a domeniului studiat. Orice de limbă cu ajutorul textelor unui scriitor,
intervenţie de modernizare a concepţiei şi a trecerea de la particularităţile de limbaj
conţinutului planului de învăţământ trebuie comun la cel artistic se face firesc, uşor ,
să se reflecte şi în structura programelor convingător. Dacă programa şcolară este un
şcolare. Această cerinţă fundamentală se instrument indispensabil muncii unui
aplică însă nu numai dinspre planul spre profesor, manualul şcolar este pentru elev un
programele şcolare, ci şi invers. Intervenţiile mijloc de instruire şi educaţie , pentru că este
în programele diferitelor obiecte de organizat pe baza unei alternanţei dintre
învăţământ au efectul dorit numai în cazul în textul literar/ nonliterar şi un set de exerciţii
care transformările aduse sunt încorporate care conduc elevul la o gândire reflexivă,
într-o viziune unitară, sistemică în ansamblul autonomă, profesorul fiind doar un
planului de învăţământ.
Page 24
coparticipant, un partener al autoinstruirii ghideze către aceleaşi laturi ale personalităţii

elevului. individului, elevului. Pe baza informaţiilor
obţinute elevul ar trebui să ia decizii
Pentru că literatura are o importanţă importnte privind calea pe care o va urma în
deosebită în realizarea personalităţii elevilor, perioada de timp imediat următoare.
profesorul ajută la formarea unor deprinderi şi Feedback-ul obţinut ne ajută să punem
abilităţi necesare pentru a face faţă cerinţelor ulterior în valoare latura fructuoasă a
societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere şi elevului şi să alegem cele mai potrivite
pentru a facilita accesul post - şcolar la metode de predare care să permită atingerea
învăţarea pe toată durata vieţii. Achiziţia, obiectivelor, respectiv competenţelor stabilite
actualizarea continuă şi ridicarea nivelului de de programele şcolare.
cunoaştere, a deprinderilor şi a competenţelor Întreaga activitate din şcoală este
sunt considerate o condiţie preliminară pentru orientată spre formarea personalităţii elevului
dezvoltarea tuturor cetăţenilor în vederea în conformitate cu cerinţele sociale ale
implicării acestora în societatea învăţării, de la vremii, scopul principal fiind al integrării
cetăţenia activă la integrarea pe piaţa muncii. sociale. Strategiile moderne pun accentul pe
Formarea unei personalităţi autonome a contactul direct cu problemele vieţii, ale
elevilor, capabile de discernământ şi de spirit muncii practice, sunt concrete, cultivă spiritul
critic, apte să-şi argumenteze propriile opţiuni, aplicativ, experimental, încurajează iniţiativa,
dotate cu cu sensibilitate estetică, având creativitatea, stimulează efortul de
conştiinţa propriei identităţi culturale şi autocontrol şi ajutorul reciproc.
manifestând interes pentru varietatea formelor Sarcina noastră, a profesorilor de
de expresie artistică sunt tot atâtea sarcini ale limba şi literatura română, este de a le oferi
profesorului de limba şi literatura română. elevilor condiţii optime de învăţare,
contribuind prin exemplul personal la trezirea
şi menţinerea interesului pentru învăţare, la
dezvoltarea atitudinilor de emoţie culturală şi
DEONTOLOGIA EVALUĂRII ÎN interculturală. Atmosfera pe care o creează în
SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT clasă profesorul constituie un factor care
ROMÂNESC influenţează comportamentul de învăţare al
elevului. Instaurarea unui climat favorabil, de
PROF. GUȘATU MIHAELA, conlucrare fructuoasă între profesori şi elevi,
ȘCOALA GIMNAZIALĂ acesta fiind o condiţie sine – qua – non a
VRĂNEȘTI lecţiei moderne. I. Neacşu afirma: educatorii
COMUNA CĂLINEȘTI, JUDEȚUL sunt solicitaţi astăzi, în mod continuu, să
ARGEȘ promoveze învăţarea eficientă. Şi nu orice
învăţare eficientă, ci una participativă,
activă şi creativă.
Conceptul care ne vine în minte Prin acordarea noilor dimensiuni ale
atunci când ne gândim la evaluare este cel de procesului intructiv – educativ, cadrul
notă. În contextul actual al laturii formative a didactic, în condiţiile în condiţiile învăţării
curriculumului şi evaluarea ar trebui să se interactive şi creative, poate fi considerat:
Page 25
pedagog, mediator, facilitator, consilier, Cea mai des întâlnită accepţiune a

partener, catalizator, co-evaluator, alături termenului este cea de măsurare a
de elev, a procesului şi produsului rezultatelor şcolare şi, în funcţie de
învăţării. Modul în care interacţionează momentul în care se realizează acest proces,
profesorul cu elevii săi are o influenţă întâlnim:
hotărâtoare asupra actului de predare – a) evaluarea iniţială - se face la începutul
învăţare – evaluare. unei etape de instruire şi stabileşte
Evaluarea efectuată de către profesor nivelul de pregătire anterioară a elevilor.
asupra rezultatelor elevilor constituie o activitate b) evaluarea continuă - se realizează în
deosebit de complexă care exercită un impact timpul instruirii şi cercetează măsura în
profund la nivelul beneficiarilor atât din punct de care elevii încorporează informaţiile
vedere pedagogic, cât şi din perspectiva transmise.
psihologică şi sociomorală. c) evaluarea finală - se realizează la
Evaluarea rezultatelor şcolare sfârşitul perioadei de formare şi
furnizează datele necesare în vederea adoptării analizează
celor mai bune decizii educaţionale, apreciază cunoştinţele pe care elevii şi le-au însuşit
măsura în care rezultatele învăţării sunt în în acea perioadă.
concordanţă cu obiectivele educaţionale O problemă specifică evaluării este
propuse, vizează totalitatea proceselor şi a aceea a stabilirii criteriilor de apreciere,
produselor care măsoară natura şi nivelul evidenţiindu-se astfel problema trecerii de la
performanţelor atinse de elevi. prioritatea acordată criteriului subiectiv (
Profesorul de limba şi literatura profesorul este suveran în acordarea notei,
română are în vedere faptul că obiectivele adică fiecare profesor apreciază în funcţie de
operaţionale susţin şi determină structura şi ceea ce se consideră că trebuie să ştie elevii)
felul rezultatelor care, la rândul lor, converg la criterii obiective, cât mai detaşate de
spre diferite tipuri de achiziţii obţinute, evaluator. în acest context s-a introdus
exprimate prin cunoştinţe achiziţionate, distincţia între aprecierea raportată la normă
capacitate de aplicare a acestora în actul de şi la criteriu. Astfel, raportarea la nivelul
formare de priceperi şi deprinderi, trăsături de general al clasei(evaluarea criterială) se
personalitate, conduite si capacităţi intelectuale, corelează cu obiectivele operaţionale
redate în raţionamente, argumente şi interpretări propuse, care evidenţiază distincţia dintre
ale faptelor din natură şi societate. normă şi criteriu. De regulă, rezultatele
Evaluarea este una dintre activităţile şcolare constatate pun în evidenţă valoarea
esenţiale în fiecare domeniu de activitate, astfel efectelor activităţii de învăţare. De aceea
învăţământul fiind unul dintre domeniile în care după efectuarea măsurării rezultatelor se
aceasta are un caracter hotărâtor. Pentru a impune formularea răspunsurilor la
operaţionaliza cu un astfel de concept într-un următoarele întrebări :
domeniu atât de vast trebuie să ne răspunde la o • rezultatele obţinute sunt satisfăcătoare?
serie de întrebări: DE CE EVALUĂM ? ; CE • rezultatele sunt în concordanţă cu
EVALUĂM?; CUI FOLOSEŞTE EVALUAREA? ; aşteptările ?
PE CINE EVALUĂM?; CUM EVALUĂM?; • rezultatele marchează un progres în
CÂND EVALUĂM? pregătirea elevului ?
Page 26
• rezultatele pot fi ameliorate ? didactice, să-şi regleze stilul prin adaptare,

Răspunsurile la aceste întrebări se în funcţie de situaţiile ivite, asigurând
dau în urma interpretării rezultatelor care se flexibilitate şi eficienţă .
axează pe diferite criterii valorice, condiţia Profesorul de limba şi literatura
este ca aprecierea rezultatelor să fie română este creativ în conceperea şi
realizarea unei evaluări obiective. Urmează conducerea lecţiilor numai dacă are o
luarea unor decizii şi măsuri de ameliorare a consistentă pregătire pedagogică, metodică
activităţii de predare - învăţare, cu şi de specialitate, precum şi o deschidere
respectarea calităţii evaluării. suficient de largă pentru a proiecta corect
În întreaga lume se folosesc forme actul didactic.
variate de notare cum sunt: notarea Atingerea unui randament superior
numerică, literală, cu calificative sau prin în activitatea didactică nu este posibilă fără
culori. Cea mai utilizată este notarea cunoaşterea şi aplicarea corectă a
numerică, cu cifre, pentru că prezintă strategiilor didactice. Strategiile euristice şi
avantajul de a putea însuma atunci când se algoritmice sunt consolidate de strategiile
fac aprecieri la una sau mai multe materii. evaluativ-stimulative.
Ea se prezintă sub două forme: In condiţiile unui stil didactic elevat,
- notarea analitică - are mai mare riguros şi performant, o condiţie esenţială
randament la disciplinele umaniste si este raportarea evaluării la componentele
presupune o compartimentare a cuantumului actului didactic. In felul acesta,
de cunoştinţe, deprinderi, atitudini verificate, instrumentele de evaluare, metodele şi
prin detalierea unor câmpuri de probleme ce tehnicile adecvate trebuie să fie cât mai
vor fi apreciate (de exemplu, în cazul unei flexibile, să asigure validitatea şi fidelitatea,
compuneri se poate puncta forma, fondul, pentru ca măsurarea rezultatelor învăţării să
factorul personal). fie reală, obiectivă şi exactă.
- notarea după bareme - se Profesorul de istorie trebuie să fie
foloseşte mai ales la disciplinele exacte şi în permanenţă preocupat de succesul
are avantajul că standardizează criteriile şcolar, care reprezintă o stare de
măsurării şi aprecierii. Ea se bazează pe concordanţă a capacităţii de învăţare a
atribuirea unui punctaj fix pentru fiecare elevului şi a exigenţelor şcolare.
secvenţă îndeplinită. Soluţia este propusă Calitatea de evaluator a
des la examene şi concursuri. profesorului de limba şi literatura
Profesorul de limba şi literatura română
română presupune o personalitate definită Personalitatea profesorului
prin: evaluator se bazează pe două dimensiuni
• competentă ştiinţifică; importante care pot fi puse în legătură cu
etica procesului evaluativ:
• competenţa managerială;
• dimensiunea profesionalismului său,
• competenţa socială;
care poate fi analizat sub aspectul
• competenţa psihopedagogică.
cunoştinţelor şi abilităţilor pe care el
Un bun profesor trebuie sa fie
le are în domeniul specialităţii
capabil de o mare varietate de stiluri
precum şi, în domeniul teoriilor şi
Page 27
practicilor evaluative ; Notele obţinute la tezele cu subiect

• dimensiunea atitudinii pe care el o unic oferă profesorilor şi factorilor de
adoptă în decursul procesului decizie informaţii asupra nivelului de
evaluativ (aspect care se află într-o pregătire al elevilor în raport cu standardele
relaţie directă cu caracterul şi cu naţionale.
setul de valori morale la care el Evaluarea vizează totalitatea
aderă, cu ataşamentul său la valorile proceselor şi produselor care măsoară natura
acceptate din punct de vedere şi nivelul performanţelor atinse de elevi în
social). învăţare; apreciază măsura în care
Profesorul de limba şi literatura rezultatele învăţării sunt în
română practică în evaluarea continuă, concordanţă cu obiectivele educaţionale
evaluarea orală, evaluarea scrisă şi propuse ; furnizează datele necesare în
evaluarea practică. vederea adoptării celor mai bune decizii
Evaluarea orală presupune gradul educaţionale.
de însuşire cantitativă şi calitativă a Principalul motiv pentru care
cunoştinţelor şi deprinderilor şi se bazează profesorul evaluează este acela de a
pe observare şi apreciere verbală. determina elementele comune şi necomune
Evaluarea scrisă se face prin lucrări (diferenţele) în performanţele elevilor.
de control neanunţate (teste) în cadrul Acesta reprezintă punctul de plecare în
verificării curente, prin lucrări scrise planificarea învăţării şi în alegerea metodelor
semestriale anunţate (teze), lucrări scrise la de evaluare. Scopurile evaluării curente şi
sfârşit de ciclu (bacalaureat) sau pentru examenelor sunt monitorizarea progresului
teze unice naţionale. Lucrările scrise permit şcolar, diagnoza rezultatelor şcolare,
ca într-un timp relativ scurt să se verifice certificarea nivelului de cunoştinţe. Calităţile
cunoştinţele tuturor elevilor dintr-o clasă, acestui instrument de evaluare sunt
aceştia având posibilitatea să-şi etaleze, validitatea, fidelitatea, obiectivitatea,
independent, cunoştinţele şi capacităţile, aplicabilitatea. Metodele tradiţionale de
fără intervenţia profesorului. evaluare nu reprezintă ceva vechi, depăşit;
Evaluarea practică vizează evaluarea autentică este un concept relativ
verificarea priceperilor şi deprinderilor nou şi se referă la evaluarea performanţelor
independente din cadrul lecţiilor şi în elevilor prin sarcini de lucru complexe.
aplicaţiile practice, precum şi abilităţile Principala funcţie a evaluărilor naţionale este
elevilor cu performanţe ridicate la cea de monitorizare a standardelor
concursurile şcolare, apoi modul cum se educaţionale. Reuşita unei testări naţionale
utilizează instrumentele de lucru. depinde de modul în care aceasta este
Evaluarea în cadrul examenelor administrată. Prin evaluare se stabileşte dacă
naţionale (teze cu subiect unic, bacalaureat) sistemul educaţional îşi îndeplineşte
se face pe baza de teste scrise care se funcţiile, dacă obiectivele propuse sunt
bazează pe programa de examen ce analizate.
precizează obiectivele de evaluare şi Profesorul evaluator, oricât de
conţinuturile de evaluat. competent ar fi, poate să greşească, de aceea
trebuie să reflecteze puternic la umanitatea
Page 28
sa înainte de a da un verdict final. El trebuie Ipoteza: Am pornit în această investigaţie de

să ţină cont de faptul că succesul se măsoară la faptul că nimic nu există în singularitate, ci
nu în raport cu reuşitele globale, ci în raport totul se corelează, dând naştere noutăţii.
Scopul cercetării
cu reuşitele fiecărui individ.
Noul sistem de criterii de notare va Scopul acestui studiu este de a evidenţia
asigura nu numai transparenţa actului rolul activităţilor extraşcolare în cadrul
evaluativ, dar şi o compatibilitate accentuată studierii baladei populare „Monastirea
a rezultatelor şcolare. Omul, inclusiv Argeşului”.
profesorul, oricât de bine este pregătit
ştiinţific, uneori se lasă influenţat de factorul Obiectivele cercetării
subiectiv, însă trebuie să ne controlăm cât
Excursiile ajută la dezvoltarea
mai bine emoţiile atunci când evaluăm la
intelectuală şi fizică a copilului, la educarea
clasă sau la examene naţionale.
lui cetăţenească şi patriotică. Excursia îl
reconfortează pe copil, îi prilejuieşte
însuşirea unei experienţe sociale importante,
dar şi îmbogăţirea orizontului cultural-
ştiinţific.
EFICIENŢA ACTIVITĂŢILOR
EXTRAŞCOLARE Prin acest studiu mi-am propus să aplic
-STUDIU DE CAZ- în cadrul studierii baladei populare,
cunoştinţele dobândite în urma excursiei
şcolare la Mănăstirea Argeşului.
PROF. BRICHIUȘ FLORICA MANUELA
ȘCOALA GIMNAZIALĂ VRĂNEȘTI, Organizarea cercetării
COM. CĂLINEȘTI, JUD. ARGEȘ
Introducere Grupul ţintă au fost elevii clasei a VII-a
B care au participat la activitatea extraşcolară
Activităţile extraşcolare contribuie la şi elevii clasei a VII-a A care nu au fost în
gândirea şi completarea procesului de excursie.
învăţare şi la dezvoltarea înclinaţiilor şi
aptitudinilor şcolarilor. Au menirea de a Metode şi tehnici folosite
valorifica timpul liber al elevilor într-un mod
În cadrul cercetării am folosit
plăcut şi util şi de a-l transforma într-o sursă
numeroase metode cum ar fi studiul
educaţională.
individual, observaţia, convorbirea,
Motivarea alegerii temei portofoliul, etc
Folosirea cunoştinţelor dobândite din În continuare voi prezenta câteva

activităţile extraşcolare în cadrul orelor de cunoştinţe dobândite de elevi pe parcursul
limba şi literatura română oferă profesorilor vizitei la Mănăstirea Argeşului.
posibilitatea de a prezenta informaţiile într-o
Mănăstirea a fost construită de
manieră mai accesibilă, contribuind astfel la
Neagoe Basarab pe locul vechii mitropolii. El
eliminarea pericolului învăţării şi
a clădit biserica pe fundaţiile unui locaş mai
reproducerii mecanice a cunoştinţelor.
Page 29
vechi, care nu fusese altul decât sediul primei Aşadar activităţile extraşcolare deţin un
Mitropolii a Ţării Româneşti. Pe aceasta, rol important în viaţa elevului pentru că îi
Neagoe găsind-o "dărâmată şi neîntărită .. a oferă un alt mod de dobândire a informaţiilor .
zidit-o şi înălţat-o din temelii", fapt pe care
BIBLIOGRAFIE
un cronicar al înfăptuirilor marelui voievod,
Gavriil Protul, îl întăreşte. 1. CĂRĂŞEL, AUREL; LAZĂR VIOREL—
Psihopedagogia activitatilor extracurriculare,
În apropierea mănăstirii Curtea de
Editura Arves, Craiova, 2008
Argeş se află fântâna meşterului Manole,
constructorul legendar al ctitoriei lui Neagoe 2. IONESCU, M.; CHIŞ, V.— Mijloace de
Basarab, eroul mai multor balade populare. învăţământ şi integrarea acestora în activităţile
Balada ”Monastirea Argeşului” spune de instruire şi autoinstruire, Editura Presa

Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
că meşterul Manole şi-a zidit în zidurile
acestei magnifice mănăstiri soţia (Ana),
deoarece, în mod inexplicabil, tot ceea ce era COMUNICAREA EDUCAȚIONALĂ
construit în timpul zilei se dărâma noaptea. ŞI CALITATEA ACTULUI
Tot legenda dă o explicaţie şi pentru fântâna
DIDACTIC
meşterului Manole: când domnitorul a văzut PROF. BRICHIUȘ
această măreaţă construcţie i-a întrebat pe cei
zece meşteri dacă pot construi o mănăstire şi FLORICA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ VRĂNEȘTI
mai frumoasă decât aceasta. Aceştia COMUNA CĂLINEȘTI, JUDEȚUL ARGEȘ
răspunzând afirmativ, domnitorul, pentru a
împiedica posibila construcţie a unei
mânăstiri mai frumoase, a poruncit ca Comunicare reprezintă înştiinţare,
schelele pe care erau urcaţi meşterii să fie ştire, veste, raport, relaţie, legătură. Cam
dărâmate şi astfel cei "zece meşteri mari, acestea ar fi sinonimele care ne sunt oferite
calfe şi zidari" au rămas blocaţi pe acoperiş. de către dictionarul explicativ pentru
Ei şi-au făcut aripi din şindrile şi s-au aruncat comunicare. Deşi pare simplu înţelesul
de pe acoperişul mănăstirii sperând să ajungă comunicării este mult mai complex şi plin de
jos nevătămaţi, dar toţi au murit. În locul substrat. Comunicarea are o mulţime de
unde s-a prăbuşit meşterul Manole a apărut înţelesuri, o mulţime de scopuri şi cam tot
un izvor - fântâna meşterului Manole. atâtea metode de exprimare şi manifestare.
Nu există o definiţie concretă a comunicării
Concluzii însă se poate spune cel puţin că, comunicarea
După această investigaţie am constatat înseamnă transmiterea intenţionată a datelor,
că în procesul de predare al baladei populare a informaţiei.
„Monastirea Argeşului”, elevii clasei a VII-a Ce se înţelege prin comunicare:
B au fost foarte activi şi au răspuns prompt şi - o provocare constantă pentru psihologia
corect tuturor cerinţelor, în timp ce elevii socială;
clasei a VII-a A, deşi prezintă un nivel mai - o activitate;
ridicat la învăţătură, au răspuns cu dificultate - satisfacerea nevoile personale;
cerinţelor şi nu au participat activ la lecţie. - legătura între oameni, etc.
Page 30
Mecanismul comunicării În cadrul acestui mecanism două

educaţionale aspecte sunt problematice şi asupra lor
Un loc central în activitatea de trebuie să insistăm. Mai întâi profesorul care
predare-învăţare îl deţine comunicarea are rolul de a pregăti comunicarea didactică
educaţională deoarece rolul profesorului nu şi de a o face posibilă în condiţiile în care
este numai acela de a deţine cunoştinţe de receptorul este mereu diferit, apoi limbajul
specialitate şi cunoştinţe psiho-pedagogice, ci care face posibilă comunicarea didactică, dar
şi de a transmite aceste cunoştinţe, într-un care poate, în acelaşi timp, să împiedice sau
limbaj specific, elevilor cărora se adresează. să denatureze această comunicare.
Având la bază limbajul, ca şi proces psihic Fazele comunicării didactice.
superior, comunicarea educaţională îşi Implicaţii psiho-pedagogice
propune transferul de informaţii de la În ceea ce priveşte clasificarea tipurilor de
profesor la elev, dar şi asigurarea feedback- comunicare există mai multe criterii de
ului de la elev la profesor. analizat:
Văzută astfel, comunicarea didactică 1.După criteriul parteneri distingem
este rezultatul activităţii a cinci componente următoarele forme:
distincte: - comunicarea intrapersonală (cu sine însuşi);
Emiţătorul: care este profesorul ce are rolul - comunicarea interpersonală (între două
de a transmite informaţia, sub forma unui persoane);
semnal către receptor; - comunicarea în grup mic (în cazul unei
Receptorul: care este format din clasa de relaţii grupale de tipul faţă în faţă).
elevi ce trebuie să-şi însuşească informaţia 2.După criteriul statutul interlocutorilor avem
primită. următoarele forme:
Informaţia: reprezintă conţinutul de - comunicare verticală (între parteneri cu
cunoştinţe, mesajul transmis de emiţător status-uri inegale);
receptorului. Locul central în cadrul - comunicare orizontală (între parteneri cu
mesajului îl deţine limbajul, care trebuie să status-uri egale).
fie adecvat contextului în care are loc 3.În funcţie de finalitatea actului educativ
comunicarea; distingem următoarele forme:
Feedback-ul: care confirmă emiţătorului - comunicare instrumentală;
primirea şi însuşirea de către receptor a - comunicare subiectivă;
informaţiei comunicate şi care, totodată, ajută - comunicare accidentală.
emiţătorul să-şi realizeze activitatea de 4.În funcţie de capacitatea de autoreglare
transmitere a informaţiilor. distingem:
Feedback-ul invers: care confirmă - comunicare unidirecţională (nu interesează
receptorului validitatea informaţiilor primite feedback-ul);
şi este specific doar activităţii didactice de - comunicare multidirecţională (cu feedback
predare-învăţare. determinat de prezenţa interacţiunii Emiţător
Schematic mecanismul comunicării – Receptor).
didactice arată astfel: 5.În funcţie de natura conţinutului:
- comunicare referenţială (vizează un anumit
adevăr ştiinţific);
Page 31
- comunicare operaţional-metodologică 1. „Randamentul comunicării didactice este

(vizează înţelegerea acelui adevăr, felul în determinat de stăpânirea conţinuturilor
care trebuie operat pentru ca acel adevăr să verbale, claritate şi coerenţă în exprimare;
fie descifrat); 2. Randamentul comunicării didactice nu
- comunicare atitudinală (valorizează cele depinde însă numai de stăpânirea
transmise, situaţia comunicării şi partenerul); conţinuturilor verbale. Dacă prin componenta
- comunicare verbală; verbală se exprimă referenţial şi explicit un
- comunicare nonverbală; anumit conţinut categorial, prin componenta
- comunicare mixtă; para şi nonverbală se exprimă atitudini.
- comunicare paraverbală.” Acestea vizează conţinutul transmis,
Analizând problema comunicării receptorul şi situaţia comunicării. Prin
didactice Constantin Cucoş, în lucrarea orientările lor atitudinale (pozitive, negative,
„Pedagogie”, susţine că există trei categorii neutre) profesorul şi elevii potenţează sau
de subsisteme de semne, folosite în frânează comunicarea, sporesc sau
activitatea de predare – învăţare: verbal, diminuează efectele conţinuturilor didactice.
paraverbal şi nonverbal. 3. Comunicarea para şi nonverbală pregătesc
Subsistemul verbal reprezintă terenul pentru mesajul verbal. Înainte de a
totalitatea cuvintelor folosite în comunicarea traduce şi accepta raţional importanţa unei
didactică, altfel spus, limbajul folosit la clasă, demonstraţii, elevul are sentimentul
limbaj care trebuie să îndeplinească mai importanţei conţinutului ce i se propune.
multe funcţii: de comunicare, de apel – Rolul afectivităţii nu trebuie
orientată spre destinatar, şi o funcţie desconsiderat şi dintr-un alt considerent s-a
expresivă, ce vizează locutorul. demonstrat experimental că informaţiile
Subsistemul paraverbal deţine un rol recepţionate pe un fond afectiv pozitiv sunt
fundamental în comunicarea didactică mai bine reţinute şi invers.”
deoarece „modul cum sunt pronunţate sau
rostite cuvintele încarcă emoţional ideile
BIBLIOGRAFIE :
circumscrise de acestea, transformând
4. Cucoş, C. – 1996 - „Pedagogie” Editura
dialogurile obişnuite – aparent banale – în Polirom, Iaşi,pag. 135
instanţe expresive modelatoare.” 5. M. Diaconu „Metodica predării filosofiei”
Subsistemul nonverbal cuprinde curs la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj
Napoca, capitolul „Comunicarea didactică,
gesturile, mimica feţei şi ţinuta fizică a specificul ei în lecţia de filosofie”
profesorului, care însoţesc limbajul verbal, 6. Zlate,M.,Popescu-Neveanu,P.,Creţu,T. -1995-
adăugând semnificaţii suplimentare „Psihologie” Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
mesajului predat.
Concluzionând putem spune că
subsistemul nonverbal şi subsistemul
paraverbal au un loc bine determinat în
activitatea de comunicare didactică, ceea ce
înseamnă că avem de-a face cu o adevărată
conduită didactică ce este evidenţiată – după
M. Diaconu – prin trei aspecte:
Page 32
TIPURI DE EDUCAȚIE ȘI ROLUL LOR ÎN - este instituționalizată, realizându-se în

instituții destinate acestei activități in cadrul
DEZVOLAREA ELEVILOR
sistemului de învățământ;
- este proiectată riguros sub aspectul

finalităților, conținutului și temporal sub
Prof. ILIE MARIAN NICOLAE, ȘCOALA
GIMNAZIALĂ VRĂNEȘTI forma documentelor școlare cu caracter
COMUNA CĂLINEȘTI, JUDEȚUL ARGEȘ oficial;
- este organizată sub forma activităților

Educația este un fenomen care a instructiv-educative concrete în cadrul
apărut odată cu societatea umană și care a procesului de învățământ;
suferit pe parcursul dezvoltării societății o
- este dirijată de un corp profesional
serie de modificări. De la acțiunea empirică
de pregătire a tinerei generații pentru viață specializat , specialiști pe domenii de studiu
socială și până la acțiunea fundamentată din și persoane investite special cu facilitarea
epoca modernă, educația a parcurs un drum învățării pentru o categorie de beneficiari cu
un statut complementar- elevi, studenți;
lung devenind o știință autentică, cu legități
și statut propriu. - este realizată într-un cadru pedagogic
În paralel cu evoluția conceptualizării determinat, cu metode și mijloace de predare,
educației s-au impus la nivel conceptual, învățare și evaluare cu funcții pedagogice
precise;
strategic și acțional termini noi legați de
diversificarea surselor influentelor - este întotdeauna evaluată social, potrivit
educaționale. Din perspectiva educației unor criterii sociopedagogice riguroase și
permanente învățământul apare ca o etapă vizează cunoașterea atât a rezultatelor
importantă în formarea individului, dar nu activității instructiv-educative, cât și a
singura. Pornind de la conceptul de învățare procesului educațional;
și prin echivalența cu acesta, în a doua
jumătate a secolului XX, Coombs si Ahmed - este generalizată, permițând accesul tuturor
au diferențiat trei tipuri de educație: formală, indivizilor la valorile și experiența
nonformală și informală. umanității;
Educația formală cuprinde - este prioritară din perspectiva politicilor

totalitatea influențelor și acțiunilor organizate naționale privind dezvoltarea resurselor
si sistematice, gradate cronologic și elaborate umane, fiind principala țintă a politicilor
in cadrul unor instituții specializate, în educaționale.
vederea formării personalității umane; este
Educația nonformală cuprinde
educația intenționată, sistematică și evaluată,
totalitatea acțiunilor organizate în mod
încredințată unor educatori cu o pregătire
sistematic, dar în afara sistemului formal al
specială.
educației (extrașcolare, parașcolare,
Trăsături caracteristice: perișcolare). Tradițional, această formă de
educație a fost considerată în raport de
Page 33
complementaritate cu educația formală sub - caracterul dominant al valorilor

raportul finalităților, conținutului ți promovate, funcție de specificul
modalităților concrete de realizare. socio-cultural al comunității de
apartenența și de aspirațiile morale și
Trăsături caracteristice: spirituale ale subiectului;
- efectele “perverse” ale acestor
- marea varietate și flexibilitate a experiențe educaționale, atunci când
acestor situații educaționale; sunt în contradicție cu valorile
- caracter opțional, facultativ; promovate de educația formală.
Cele trei forme ale educației
- diferențierea conținuturilor si a
contribuie la dezvoltarea personalității
modalităților de lucru în funcție de interesele
tinerilor și pot contribui la dezvoltarea
și capacitățile participanților;
durabilă a societății numai prin
- valorifică întreaga experiență de
intercondiționare și interdependență în
învățare a participanților;
contextul educației permanente..
Aceste tipuri de activități se realizează în
mediul socio-cultural ca mijloace de Acest lucru i-a condus pe unii
divertisment sau de odihnă active, sub teoreticieni contemporani ai educației să
îndrumarea cadrelor didactice; unele dintre adopte o concepție holistică în abordarea
ele vizează educația adulților (acțiunile problematicii educației.
parașcolare, acțiuni de reciclare, de
reorientare profesională). Potrivit holisticii, între cele trei tipuri
de educație există relații de interdependență
Educația informală sau incidentală și întrepătrundere. Astfel, educația formală
include totalitatea influențelor neintenționate, are de câștigat dacă reușește să integreze
eterogene și difuze, prin care fiecare creator multe din influențele specifice
persoană dobândește cunoștințe, abilități și educației nonformale ți informale.
aptitudini din experiențele sale zilnice.
Pe de altă parte, acumulările educației
Trăsături caracteristice: formale pot contribui la dezvoltarea și
eficacitatea celorlalte două modalități-
- spontaneitatea contextului în care
experiența educațională se realizează, nonformală și informală.
ceea ce generează un efect
discontinuu și nesistematic al
acestora;
- atractivitatea și diversitatea stimulilor
educaționali care fac ca impactul
formativ să fie relevant si
semnificativ pentru subiect;
- absența restricțiilor sau a
standardelor, care stimulează nevoia
de cunoaștere autonomă, liberă a
persoanei;
- varietatea conținutului informațional,
acoperind toate domeniile de
cunoaștere;
Page 34
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ poezia populară în complexe sincretice, ea

– TERITORIU DE RELAŢIONARE are valorile ei proprii şi funcţionează în
faptul sincretic tocmai prin aceste valori, care
A EDUCAŢIEI CU FOLCLORUL
pot fi analizate şi ierarhizate ca atare. Sinteza
SPIRITUAL ROMÂNESC poezie – melos în cântecul popular impune
concordanţe de ritm şi tonalitate
sentimentală; dar elementele mai concrete ale
PROF. NISTOR CARMEN MONICA enunţului poetic, sistemul de metafore şi
ȘCOALA GIMNAZIALĂ VRĂNEȘTI, comparaţii, alegoriile, etc., nu depind de
COM. CĂLINEȘTI, JUD. ARGEȘ melos şi nu pot fi explicate prin el, ci ţin de
esenţa poeziei, fiind interpretabilă numai la
Am definit folclorul ca totalite a creaţiilor şi acest nivel. Starea de dependenţă este mai
manifestărilor artistice aparţinând culturii profundă faţă de elementele sistemului
spirituale, literatura şi muzica populară, general de valori culturale integrate faptului
dansul popular, formele de teatru şi spectacol folcloric sincretic sau doar implicate.
popular, obiceiurile şi riturile etc. Semantismul poeziei sau prozei
Literatura populară, domeniu mai populare, structura lor imaginară, substanţa
restrâns al preocupărilor noastre , reprezintă metaforei, alegoriei sau simbolului
un mare capitol al acestei totalităţi, vast el reprezintă, în mare măsură, subsumarea
însuşi prin mulţimea de valori pe care le estetică a unor valori culturale care pot ţine
cuprinde virtual şi prin posibilităţile infinite de cultura materială, sau de mitologie, sau de
de concretizare, de încarnare, în forme de structuri comportamentale, sau de istorie etc.
realizare mereu noi. Este un domeniu de Odată integrate contextului portic, aceste
valori în permanentă mişcare, ca întregul valori nu-şi pierd sensul şi identitatea, ci
complex al culturii populare, dată fiind sunt asimilate structurii artistice unitare a
nevoia de adaptare continuă la cerinţele poemului.
mereu noi ale popoarelor care le-au creat şi Examenul estetic al folclorului literar
le-au conservat. Înţelegerea lui nu este implică o abordare specifică, nu în sensul
posibilă prin izolarea de contextul general descifrării unui ,,frumos folcloric” aparte, da
care îl integrează: cultura populară şi natură funcţională, aşa cum s-a crezut, ci
particularităţile ei; aceasta înseamnă că determinat de existenţa orală a acestei
folcloristul va face permanent apel la literaturi, de neîntrerupta ei mobilitate.
etnografie şi antropologie, la muzicologie (în Exegetul, având în faţă nu o creaţie literară
special), la coregrafie etc. Idealitatea anume, ci varianta sau variantele unei creaţii
cercetării sincretice, a faptului folcloric virtuale care, s-ar putea spune, nu se
global, a fost frecvent subliniată şi reclamată, materializează niciodată în aceeaşi înfăţişare,
uneori în ideia că este unica modalitate de îşi pune în mod firesc întrebarea dacă această
interpretare neeronată. variantă sau aceste variante sunt eficient de
Posibilitatea interpretării literaturii reprezentative, ca valoare artistică şi
populare pornind de la text, prin analiza
structurii şi semnificaţiilor lui, nu poate fi
însă exclusă. Oricât de puternic ar fi integrată
Page 35
substanţă semantică, pentru ceea ce ar putea păstrează în această formă unică peste
fi creaţia respectivă ca atare.[3] veacuri.[4]
Fenomen oral şi colectiv, literatura
populară prezintă similitudini evidente cu
BIBLIOGRAFIE :
limba şi diferenţe specifice faţă de literatura
cultă. Creaţia orală este colectivă, tradiţională 1. Mihai Pop, Folclor literar românesc, Ediţie
şi modelată, ca şi limba. Opera literară este îngrijită de Nicolae Constantinescu şi
Alexandru Dobre, Bucureşti, 1998, p. 96 –
individuală, originală şi înnoitoare. Existenţa
98.
creaţiei orale începe din momentul în care a
fost acceptată de colectivitate şi durabilitatea
ei este asigurată doar prin asimilarea în
repertoriul colectivităţii, prin integrarea în
mecanismul de viaţă al folclorului. Ea se ROLUL COLABORĂRII
naşte pe baza unei îndelungate tradiţii GRĂDINIŢĂ – FAMILIE
transmise din generaţie în generaţie, în
TUDOSE ELENA LUMINIȚA, ȘCOALA
procesul de creare de variante, cu ajutorul GIMNAZIALĂ VRĂNEȘTI
sistemului de mijloace de expresie codificat COMUNA CĂLINEȘTI, JUDEȚUL
de colectivitate. În cadrul creaţiei orale ARGEȘ
inovaţia se face numai în limitele normelor
tradiţionale. Opera literară există din
În actul de educare a copilului
momentul în care a fost elaborată de autorul
preşcolar, o componentă importantă
ei. Tipărită, ea capătă o formă invariabilă
constituie procesul informativ-educativ la
care îi asigură durabilitate chiar dacă nu a
care contribuie familia şi grădiniţa.
fost receptată de colectivitate. Libertatea de
Familia este factorul educativ
înnoire a autorului nu este limitată de
prioritar, întrucât educaţia începe din familie,
canoane tradiţionale, dimpotrivă, inovarea
aceasta fiind modelul pe care copilul îl imită
este recomandată.
şi-l urmează. În familie copilul îşi face
Literatura populară trăieşte prin
pregătirea pentru viaţă. Contribuţia familiei
variante. Oralitatea favorizează crearea lor şi
este cu atât mai mare cu cât copilul este mai
nu permite creaţiilor folclorice să se fixeze în
mic şi scade pe măsură ce etapele de creştere
forme definitive. În viaţa folclorică fiecare
înaintează pe treptele superioare ontogenezei.
receptare este o recreare a formei
Familia oferă mediul în care copilul se naşte,
tradiţionale, doar un moment într-o serie de
trăieşte primii ani ai vieţii, se dezvoltă şi se
variante precedente şi punct de plecare
formează pentru viaţă. Aceasta reprezintă
pentru variantele ce îi vor urma, determinate
primul instrument de reglare a interacţiunilor
de spiritul şi intenţiile celor ce le receptează.
dintre copil şi mediul social. Are rolul central
Opera literară cultă este receptată de
în asigurarea condiţiilor necesare trecerii prin
colectivitate ca o creaţie definitivă a
stadiile de dezvoltare ale copilăriei, condiţii
autorului şi a epocii în care s-a realizat, se
ce stau la baza structurării personalităţii
3
Mihai Pop, Folclor literar românesc, Ediţie îngrijită
4
de Nicolae Constantinescu şi Alexandru Dobre, Ibidem, p. 61.
Bucureşti, 1998, p. 96 – 98.
Page 36
individului. În relaţiile sale cu mama, cu tata În realizarea acestor sarcini, modelul

şi cu fraţii, copilul se integrează în relaţiile parental ajută cel mai mult, părinţii oferind
sociale, se apropie de societate, îşi cunoaşte copilului exemple de comportamente în
valorile şi începe să-şi formeze imaginea de diferite contexte.
sine. De la părinţi, cei mici vor învăţa să
Mediul în care copilul se naşte, aprecieze ce este bine şi ce este rău, ce este
trăieşte primii ani ai vieţii, se dezvoltă şi se drept şi ce este nedrept, ce este frumos şi ce
formează pentru viaţa îl oferă familia. Astfel, este urât în comportamente. Ei sunt primele
familia are rolul central în asigurarea modele pentru modul în care să acţioneze
condiţiilor necesare trecerii prin stadiile de ulterior ca părinţi.
dezvoltare ale copilăriei, condiţii ce stau la La vârsta preşcolară un factor
baza structurării personalităţii individului. educativ important este grădiniţa, care
Apariţia unei persoane micuţe în orice desfăşoară un amplu proces instructiv-
familie, care la început este complet educativ şi are cadre cu pregătire
dependentă de adulţi şi îşi inspiră tandreţe profesională corespunzătoare, ce aplică
aduce cu ea un enorm sens al metode şi procedee pedagogice consacrate.
responsabilităţii, privind modul în care să o Educatoarea grupei trebuie să cunoască
îngrijeşti şi să o educi. Părinţii sunt primii specificul fiecărui stadiu de dezvoltare a
educatori deoarece ei sunt primii cu care copilului, disponibilităţile intelectuale
copilul interacţionează constant încă din precum şi particularităţile lui
prima zi a vieţii; familia este modelul pe care comportamentale şi caracteriale.
copilul îl imită. Totodată, modul de viaţă al Ea se preocupă de socializarea
familiei este principalul reper în viaţă al preşcolarului prin integrarea lui în mediul
copilului. Comunicarea intrafamilială grădiniţei, oferindu-i prilejul să cunoască
influenţează decisiv dezvoltarea psihofizică a mediul înconjurător, organizând vizite în
copilului, formarea personalităţii lui. Copiii împrejurimile grădiniţei, în cartier, în oraş, la
îşi observă proprii părinţi cum acţionează în şcoală, la locul de muncă al părinţilor etc.
rolul de părinţi. Primele deprinderi de viaţă Treptat, cu multă răbdare, educatoarea este
sănătoasă ale copilului sunt dezvoltate în cea care cultivă încrederea în propriile
familie (deprinderi igienice, de alimentaţie posibilităţi ale copiilor, integrând în jocuri şi
sănătoasă), acestea constituind suportul activităţi copiii timizi, efectuând munca
dezvoltării ulterioare şi îşi pun amprenta suplimentară individualizată cu copiii cu
asupra întregii personalităţi. deficienţe verbale, folosind jocul şi jucăriile
Tot în familie, copilul îşi însuşeşte existente pentru a-i apropia de acestea.
limbajul. Volumul, calitatea vocabularului, Grădiniţei îi revine rolul de partener
corectitudinea exprimării depinde de în relaţiile ei cu familia iar acest rol derivă
modelele oferite de părinţi, de felul în care din faptul că este un serviciu specializat, cu
aceştia interacţionează şi îi solicită pe copii. cadre pregătite pentru realizarea sarcinilor
În familie se formează cele mai importante educaţiei copiilor cu vârste cuprinse între 3-
deprinderi de comportament: respectul, 6/7 ani.
politeţea, cinstea, sinceritatea, ordinea, Există două dimensiuni principale ale
răbdarea etc. implicării reciproce a instituţiei de
Page 37
învăţământ şi familiei în favoarea copilului: flexibilizarea raporturilor în parteneriatul

dimensiunea relaţiei copil - părinte şi educaţional. Implicarea, ca agenţi ai
dimensiunea relaţiei grădiniţă - familie. educaţiei, a diferitelor instituţii şi persoane
Dimensiunea relaţiei copil - părinte din comunitate dezvoltă în prezent o imagine
vizează controlul frecvenţei, al rezultatelor complexă şi dinamică a influenţelor
şcolare, îndeplinirea sarcinilor şi susţinerea educaţionale. Grădiniţa, fiind puntea de
spirituală şi materială a activităţii didactice a legătură cu familia, are şi menirea de a
copilului. Cealaltă dimensiune se referă la asigura părinţilor asistenţă de specialitate,
alegerea unităţii de învăţământ, la contactele informându-i asupra etapelor de evoluţie a
directe ale părinţilor cu cadrele didactice. copiilor şi venind în sprijinul celor ce
Aceste contacte pot fi întâlniri colective întâmpină dificultăţi în înţelegerea rolului de
dintre cadrele didactice şi asociaţiile părinţi şi în îndeplinirea cu succes a educării
părinţilor, reuniunile de informare a copiilor.
părinţilor cu privire la diferite conţinuturi şi Ocaziile de a discuta cu părinţii
metode şcolare. pentru a găsi împreună soluţii problemelor cu
Relaţia grădiniţă - familie nu se care se confruntă copilul trebuie căutate chiar
poate constitui fără asigurarea unei condiţii şi atunci când ele nu se oferă cu uşurinţă. În
de bază, fundamentală: cunoaşterea familiei general ele sunt prilejuite de acele momente
de către educatoare, a caracteristicilor şi în care copilul este introdus ori este extras
potenţialului ei educativ. Educatoarea trebuie din programul grădiniţei. Altfel spus, cele
să cunoască mai multe aspecte ale vieţii de mai frecvente ocazii pe care le are
familie, deoarece aceasta o ajută în educatoarea de a comunica cu părinţii sunt:
cunoaşterea şi înţelegerea copiilor cu vârste când părinţii aduc copiii la grădiniţă; la
cuprinse între 3-6/7 ani. sfârşitul programului, când părinţii îşi iau
Grădiniţa nu poate face minuni, iar copiii de la grădiniţă; cu prilejul diferitelor
educaţia dată în aceasta instituţie nu va avea evenimente festive ce se organizează la
rezultate bune, dacă nu se va sprijini şi nu va nivelul grădiniţei: sărbători diverse, festivităţi
colabora cu familiile copiilor. Nu putem de început de ciclu ori la sfârşit de ciclu
educa în mod just un copil fără a-l observa preşcolar; vizite la domiciliu, lectorate cu
atent, fără a-l studia, fără a-i înţelege părinţii, consultaţii pedagogice.
personalitatea. Cu cât cunoaştem mai bine familiile
Căldura raporturilor dintre părinţi şi copiilor, cu atât mai eficient va fi
educatoare, încrederea şi respectul reciproc parteneriatul cu ele. Cu cât părinţii vor
se stabilesc prin schimbul de informaţii - cunoaşte mai bine programul educaţional, cu
pentru care trebuie să găsim întotdeauna atât va fi mai coerentă influenţa ambilor
timpul necesar. Astfel, educatoarea poate factori educaţionali şi a ambelor medii
ajuta familia în cel mai simplu şi natural mod educaţionale. Cu cât colaborarea dintre
să urmeze calea justă în raporturile cu copilul educator şi părinţi este mai strânsă cu atât
său, să prevină îndepărtarea lui sufletească, mai bine ambii actori vor cunoaşte mai bine
să înlăture eventualele carenţe educative. copilul.
Complexitatea problemelor lumii Dialogul educatoare-părinte se poate
contemporane cere deschiderea şi organiza, fie individual prin consultaţii, cu
Page 38
fiecare familie, fie în adunările organizate cu necesar ca să se informeze părinţii cu ce scop

părinţii; se informează reciproc, ceea ce sunt vizitaţi. La începutul vizitei, se reia
contribuie atât la buna desfăşurare a prezentarea scopului acesteia; se deschide
procesului educaţional din grădiniţă, cat şi la discuţia prin a arăta câteva aspecte pozitive,
o buna educaţie în familie. Dar, dialogul întotdeauna, chiar şi atunci când scopul
deschis bazat pe încrederea reciprocă cere vizitei este acela de a exprima îngrijorarea în
timp pentru a fi clădit. anumite privinţe. Vizitele la domiciliu pot fi
Unii părinţi, care au avut experienţe utile atât pentru educatoare cât şi pentru
negative în timpul propriilor lor ani de familii. Educatoarea poate afla lucruri
şcoală, se pot simţi intimidaţi de prezenţa interesante despre: cultura familiei
unor cadre didactice. Alţii, care au fost respective; modul de a interacţiona; talentele
învăţaţi că educatorul ştie cum este mai bine, şi aptitudinile membrilor acesteia; are şansa
nu pun la îndoială faptele acestuia. de a se discuta pe larg despre progresele şi
Educatoarele la rândul lor pot să fi avut succesele individuale ale copilului. De aceea
experienţe negative; probabil unii părinţi le- se pot aduce câteva mostre din activitatea
au dat lecţii despre cum să-şi facă meseria. copilului la grădiniţă pentru a le arăta
Aceste atitudini sau sentimente pot părinţilor, bucurându-se astfel de atenţia
obstrucţiona o bună comunicare. educatoarei şi vede cum aceasta intră în
Participarea părinţilor la activităţi contact comunicaţional cu copilul. Părinţii
ale grupei reprezintă un alt prilej de pot împărtăşi: idei legate de anumite
cunoaştere a părinţilor, dar şi un mod prin preocupări, neînţelegeri, sau obiective
care aceştia sunt familiarizaţi cu programul specifice referitoare la copilul lor.
grupei, cu conţinutul şi metodele didactice, Parteneriatul grădiniţă-familie se
cu materialele didactice şi mijloacele poate realiza şi prin întâlnirile formale cu
necesare desfăşurării activităţilor, cu modul toţi părinţii desfăşurate în cadrul formal al
de comunicare şi abordare a situaţiilor negocierilor dintre administrarea grădiniţelor
problematice, cu semnificaţia respectului faţă şi asociaţia părinţilor. În cadrul acestor
de copil. Relaţia părinte-educatoare astfel întâlniri părinţii trebuie implicaţi în luarea
contribuie la constituirea unor relaţii pozitive unor decizii menite să asigure securitatea
între familie-grădiniţă, la o coerenţă a copiilor, stabilirea meniului zilnic
practicilor educaţionale şi a cerinţelor corespunzător pentru menţinerea sănătoasă a
referitoare la copil. copilului.
Vizitele periodice la domiciliu vor fi Participarea părinţilor la excursii,
programate la momentele convenabile vizite, serbări, aniversări. La serbare pot
acesteia şi-i oferă educatoarei posibilitatea de participa părinţi şi rude ale copiilor. Părinţii
a cunoaşte familia şi copilul în mediul lor por fi implicaţi nu doar in organizarea acestor
propriu. Familia va fi încurajată să viziteze la evenimente, dar pot veni şi cu sugestii,
rându-i sala de grupă în orice moment. Copiii propuneri de teme, de activităţi.
vor fi atât de încântaţi de ideea că Lectoratele cu părinţii, organizate
educatoarea lor îi vizitează. Gazdele îşi pot sistematic, au drept scop o vie propagandă
imagina că o astfel de vizită ar putea însemna pedagogică în rândul comunităţi. Părinţii de
comunicarea unor veşti proaste astfel este la un întreg nivel beneficiază, în cadrul
Page 39
lectoratelor, de prezenţa şi consilierea unor educaţie: familie – şcoală – comunitate,

specialişti din domeniul psihopedagogiei sau Editura Aramis Print, Bucureşti
2. Bunescu, G., Alecu, G., Badea, D., (1997),
a unor reprezentanţi ai instituţiilor cu care
Educaţia părinţilor. Strategii şi programe,
grădiniţa derulează programe în parteneriat Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
(poliţie, dispensar medical, instituţii 3. Dumitrana, Magdalena, (2000), Copilul,
culturale, ONG-uri). Comitetul de părinţi al familia şi grădiniţa, Editura Compania,
clasei, ales anual, constituie nucleul Bucureşti
4. Dumitrana, Magdalena, (2011), Cum creşte
colaborării grădiniţei cu familiile copiilor, un pui de om, Editura Compania, Bucureşti
fiind forul organizat în vederea găsirii şi
aplicării de soluţii viabile la problemele de
ordin socio-gospodăresc.
Realizarea unor vitrine cu material
informativ de specialitate poate stimula
interesul şi curiozitatea părinţilor. ROLUL POVEŞTILOR ÎN VIAŢA
Consultarea unora dintre acestea (cărţi, COPILULUI
broşuri, referate, planuri de intervenţie, etc.)
contribuie la lărgirea experienţei pedagogice PROF. PIETROȘEL SILVIA
a părinţilor şi, implicit, la o implicare ȘCOALA GIMNAZIALĂ VRĂNEȘTI,
potrivită în anumite situaţii educaţionale. COM. CĂLINEȘTI, JUD. ARGEȘ
Realizarea unor afişe speciale poate
avea un rol stimulativ de a oferi copiilor Rolul poveștilor în viața copilului este
condiţii corespunzătoare de viaţă, de acela de învățare, comunicare, deprindere a
activitate intelectuală, de hrană etc., pentru abilităților creative și întărire a relației dintre
eliminarea exploatării copiilor, determinarea părinte și copil.
părinţilor a-şi integra copiii în activităţi Primii ani ai copilăriei sunt magici,
recreative, în cluburi ale copiilor etc. plini de imaginație, personaje, povești. Acum
Sărbătorirea în comun a unor copiii învață tot felul de lucruri, iar cititul
evenimente din viaţa constituie momente de poveștilor nu face altceva decât să-i facă
cunoaştere reciprocă şi de implicare în actul oameni mari într-un mod frumos. Le citim,
educativ. pentru început, povești scurte din cărți
Factorii de modelare a personalităţii frumos ilustrate și le arătăm cu degetul
umane trebuie să interacţioneze ca un tot imaginile. Sunt atenți la fiecare grimasă și ori
unitar, sub forma unui sistem bine închegat, de câte ori ne modulăm vocea pentru a imita
pentru atingerea ţelului comun: educarea anumite personaje. Când mai cresc începem
copilului. Pentru aceasta, este nevoie de un să citim zilnic câteva capitole dintr-o carte,
schimb permanent de informaţii, de pentru a-l învăța că există și cărți interesante
completare şi valorificare a influenţelor cu multe pagini pe care le putem citi în mai
dirijate spre micul învăţăcel. multe zile și astfel să țină minte firul
narațiunii.
O carte captivantă atât pentru copii,
Bibliografie:
cât și pentru părinți, este ”Moața, Creața și
1. Băran, Adina, (2004), Parteneriat în Grasu la bal” , care conține 12 povestiri cu
Page 40
tâlc, din care cei mici pot învăța despre continuare. Poveștile lor sunt simple, cu
prietenie, generozitate, respect, încredere. puține cuvinte și caracterizări, însă încet-
Psihologii ridică în slăvi încet vom fi dezvoltate. Plecăm uneori de la
nenumăratele avantaje pe care le are cititul un simplu cuvânt, precum umbrelă și de aici
poveștilor cu voce tare pentru copii, avantaje facem o poveste frumoasă despre o familie
care își pun amprenta asupra dezvoltării lor de spiriduși care și-a făcut casă în umbrelă,
psihice și emoționale: ajută la dezvoltarea găsim o intrigă și un punct culminant și, de
limbajului, creativității, imaginației, fiecare dată un final fericit. O poveste poate
abilităților de comunicare, întărește relația fi despre o familie de urși care își dorește să
dintre cadru didactic/părinte și copil și meargă la mare – pentru că toți merg în
dezvoltă dragostea viitorului adult pentru vacanță la mare-, iar tatăl urs a găsit ideea
lectură. ingenioasă de a face valuri cu labele lui mari
Dezvoltarea limbajului și groase în lacul de la marginea pădurii
Cititul poveștilor cu voce tare de către astfel încât ursuleții să se simtă ca la mare
adult, încă de la cele mai fragede vârste, îi etc.
ajută pe cei mici să rostească mai repede Viitorul consumator de lectură
primele cuvinte. Dacă i se va citi rar, apăsat Psihologii sunt de părere că cititul
și accentuat fiecare cuvânt și i se va arăta și poveștilor întărește și mai tare relația dintre
imaginea corespondentă în carte, cel mic va adult și copil. Atunci când citim povești, cei
învăța să distingă sunetele și va învăța să mici stau ori la noi în brațe, ori în jurul
vorbească, probabil, mai repede și mai clar. nostru, ori foarte aproape de noi. În timpul
Cititul îi ajută pe cei mici să-și dezvolte acesta comunicăm, ne atingem, îi mângâiem.
vocabularul, să capete mai multe cunoștințe Copiii se simt în siguranță, se simt protejați,
și să comunice mult mai ușor. Unui copil alintați, fericiți. Mai ales dacă părinții stau
căruia i se citesc povești de mic îi va fi mult multe ore despărțiți de copii în timpul zilei, e
mai ușor să recunoască anumite cuvinte, va important să își petreacă ora de dinainte de
avea o cultură generală mult mai bogată. culcare în cel mai plăcut mod: citindu-le
Imaginația și creativitatea povești.
Fiecare poveste citită înseamnă o Dacă i se va citi de mic, cu siguranță,
lume nouă pentru copil. El va învăța, cu în momentul în care va crește va fi dependent
ajutorul fiecărei narațiuni să se transpună în de lumea fantastică a cărților și va dori să
pielea personajului, să-și imagineze decoruri, rămână legat de ea. Nu se va putea desprinde
oameni și personaje. Trebuie reținut însă că ușor de lectură, deoarece mintea sa este
cititul nu este suficient. Vine o vreme când antrenată să-și imagineze situații și personaje
copilul se va plictisi puțin de cărți și se cu ajutorul cărților. Se știe că acei copii
constată că este mult mai atent și interesat de cărora li s-a citit mult la vârste fragede au
poveștile ”inventate”. După acest episod în rămas și în viața adultă legați de lumea
care adultul va fi inventat câte în lună și în fantastică a lecturii.
stele, va începe și el să-și exprime Însă rezultatele și avantajele apar în
creativitatea. Vă puteți juca de-a ”cartea cu timp. Este nevoie de răbdare și perseverență.
povești”. Poate fi inventat un început de Nu este suficient să li se citească o poveste
poveste, iar ei trebuie să găsească o
Page 41
pe săptămână. Trebuie să fie un proces ce se fantastic, plin de mistere și cât se poate de

desfășoară în timp, cu conștiinciozitate. fascinant. Odată pătruns în această lume, cel
De asemenea, trebuie avut în vedere mic începe să își dezvolte limbajul, dar și să
și propriul exemplu al părinților. Cu cât copii își îmbogățească imaginația. Mai mulți,
își vor vedea părinții mai preocupați de specialiști spun că poveștile îi ajută pe cei
lectură, cu atât vor încerca și ei să-și petreacă mici să crească frumos.
mai mult timp citind, în detrimentul Unul dintre cele mai importante
televizorului, calculatorului sau telefonului. lucruri pe care cei mici le învață din povești
este diferența dintre bine și rău. În povești ca
și în basme, binele învinge întotdeauna. Cel
mic va dobândi deprinderi pentru a realiza
IMPORTANȚA POVEȘTILOR ÎN
judecăți de valoare, precum și exprimarea
EDUCAȚIA COPIILOR
propriilor sentimente într-un mod simplu.
PROF. ULEANU CRISTINA Copilul poate învăța ce înseamnă prietenia și
ȘCOALA GIMNAZIALĂ VRĂNEȘTI, care sunt aspectele pozitive ale vieții. Mai
COM. CĂLINEȘTI, JUD. ARGEȘ mult, va încerca să fie mai prietenos, precum
personajele din poveste, bun, prieten cu alți
Poveștile îl vor face pe cel mic să își copii, de ajutor precum personajele din
dorească să fie el însuși personajul pozitiv. poveste.
Mesajul poveștilor va fi mereu faptul că în Cu ajutorul personajelor de poveste,
povești există totdeauna o cale către un final micuțul va reuși chiar să își depășească
fericit, nu contează câte obstacole întâlnește anumite fobii. Binele și răul sunt două
în drum eroul principal. Normal că de fiecare concepte pe care cel mic le poate distinge
dată personajul negativ, cel rău, cel mincinos, acum încă din primii anișori de viață. Copilul
cel crud, cel zgârcit și urât are de pierdut. înțelege că există anumite reguli și conduite
Prin intermediul poveștilor, copilul descoperă ce se aplică în fiecare zi, ce trebuie
lumea. Prin lupta dintre bine și rău, copilul respectate, deoarece în lipsa lor nici o
învață strategii de viață, descoperă societate nu poate funcționa. De asemenea,
consecințele unor fapte și atitudini și își va înțelege că dacă nu respecți aceste reguli
însușește comportamente sociale pozitive. de conduită, devii personajul negativ, precum
„La orice vârstă, omul este o ființă care se cel din poveste, iar personajul negativ
hrănește cu povești. De aceea, avuția întotdeauna suferă consecințele faptelor sale.
povestirilor, pe care au strâns-o oamenii de Unele povești le oferă copiilor
pe tot globul, din casă în casă, din secol în anumite repere despre cum să acționeze în
secol, fie în vorbă, fie și în scris, a depășit viață, în diferite situații. Copiii sunt încântați
celelalte avuții omenești.” spunea scriitorul și să se asemene cu Harap Alb, cu Greuceanu
filosoful indian Rabindranath Tagore. dar și cu Făt- Frumos. Se identifică cu
Mai mult decât atât, aceste povești au personajele și înțeleg că trebuie să învețe
rolul de a stimula educația și imaginația anumite comportamente de la aceste
copiilor, care învață să descopere lumea personaje fantastice pentru că și ei vor să se
minunată a cărților. Poveștile îi permit asemene lor.
copilului să pătrundă într-un univers
Page 42
Ascultând poveşti, copiii cunosc şi îşi Există o diferența dintre o poveste și

însuşesc noţiuni, convingeri şi sentimente un desen animat, este relația specială care se
morale, se raportează la personajele pozitive crează între povestitor și ascultător,
şi dezaprobă comportamente comunicarea bidirecțională întrebările rostite
negative. Astfel, pentru ca ei să înţeleagă ce și nerostite ale poveștii și explicațiile
înseamnă bunătatea, prietenia, hărnicia şi suplimentare care devin dependente de
pentru a urî răutatea, duşmănia, lenea, există fiecare poveste și stârnesc curiozitatea
”Fata babei şi fata moşneagului” de copilului. Povestea îl învață pe copil să o
I.Creangă, ”Sarea în bucate” de P. Ispirescu, asculte, să urmărească firul ei, face legătura
”Cenuşăreasa” şi „Albă ca Zăpada şi cei dintre imagine și ceea ce se aude, copilul
şapte pitici” de Fraţii Grimm. Peripeţiile observă descrieri, însușiri, emoții,
personajelor, răutatea celor negative, comportamente și limbaj. Pentru a stimula
bunătatea celor principale îi înduioşează pe interacțiunea cu copilul, uneori este bine să-l
copii şi îi conving că este bine să urmeze punem să ne descrie personajul, să deseneze
exemplul celor buni. Poveşti precum ”Ionică ceva din poveste, să reproducă dialoguri sau
mincinosul”, ”Puf Alb şi Puf Gri” ne învaţă fapte etc. Astfel, apelăm la imaginația lui și îl
ce este sinceritatea şi îi determină pe copii să punem în pielea personajului, îi cerem să
spună adevărul şi să urască minciuna. acționeze ca ele, creăm un mic joc de rol care
Neascultarea părinţilor, încăpăţinarea şi sigur îi va plăcea, apoi îl solicităm să descrie
consecinţele acestora sunt reliefate de poveşti emoțiile trăite fiind transpus în personaj.
precum ”Capra cu trei iezi” de I. Creangă, Toate aceste jocuri vor crea legături
”Scufiţa Roşie” de Charles Perrault, indistructibile dintre povestitor și micuțul
”Povestea măgăruşului încăpăţinat”. Păţaniile auditor.
personajelor i-au convins pe copii că trebuie Unele povești au o morală de care ne
să asculte sfatul părinţilor, că nu este bună putem folosi pentru a educa bine
încăpăţinarea şi trebuie să se adapteze la copilul. Ioan Slavici, subliniind importanţa
regulile impuse de societate. Educarea poveştilor, preciza: ”Povestea a fost fondul
dragostei faţă de muncă a fost posibilă şi prin plăcerilor mele din copilărie – poveştile erau
prezentarea unor poveşti precum ”Povestea darurile ce mi se prezentau pentru purtarea
unui om leneş”. cea bună”.
Datoria noastră a tuturor, a părinților, Bibliografie:
a educatorilor și învățătorilor este să aducem 1. Bianca Bratu, Preşcolarul şi literatura, Editura
copilul în punctul de iubi poveștile, a le Didactică şi Pedagogică,1977
asculta cu plăcere, a răspunde copilului 2. Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor
atunci când el nu înțelege firul poveștilor,
expresiile sau cuvintele din text. Etapa
următoare ar fi aceea de a încuraja copilul să
urmeze comportamentele pozitive a
personajelor favorite. Astfel, copilul învață să
își definească emoțiile pozitive, în raport cu
cele negative și dezvoltă anumite
comportamente de tip social.
Page 43
“PLANTĂM” îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe,

COMPORTAMENTE priceperi şi deprinderi, să cultivăm atitudini
ECOLOGICE şi să dezvoltăm comportamente pozitive faţă
de mediul înconjurător.
Prof. Postolache Dumitrița Pentru familiarizarea şcolarilor cu
aspecte ale lumii înconjurătoare am folosit
LICEUL TEHNOLOGIC ,,MIHAI cu eficienţă observările asupra mediului,
VITEAZU” VULCAN,HUNEDOARA povestirile, memorizări, plimbări, vizite,
drumeţii, excursii, diapozitive, etc.
Educaţia ecologică am realizat-o nu numai
Educaţia ecologică, cel mai eficient prin activităţile experienţiale, ci şi prin
mijloc de ocrotire şi conservare a naturii, jocurile şi activităţile la alegerea copiilor.
trebuie să fie un proces activ, continuu, Prin activităţile practice-aplicative de
desfăşurat în toate mediile şi toate categoriile efectuare a curăţeniei şi ordinii în sala , de
sociale. Fiind o educaţie despre mediu, ea îngrijire a florilor de la colţul viu al naturii,
trebuie să aibă loc în şi prin mediu, nu doar de îngrijire a împrejurimilor scolii am
în spaţii închise. urmărit ca şcolarii să iubească ordinea şi
Este timpul să conştientizăm cu toţii curăţenia, să iubească natura, şi să le formeze
importanţa protejării mediului înconjurător, deprinderea de a o îngriji şi ocroti.
să luptăm pentru ca această problemă să Prin participarea activă în cadrul activităţilor
devină un imperativ al societăţii. din școală, şcolarii nu au avut decât de
Şi ce este mai onorat decât că dascălul are câştigat. Lucrând şi învăţând împreună şi-au
prilejul să fie formator, deschizător de sporit încrederea în propriile forţe.
drumuri în crearea unei societăţi mai Comunitatea are nevoie de rezultate vizibile
conştiente, mai luptătoare, mai atent cu tot ce pentru implicarea în activităţi ecologice,
o înconjoară. familia de îndrumare, motivare, soluţii,
O programă bine definită din cadrul didactic fiind cel mai bun liant.
perspectiva ecologică ar fi de ajutor. Prin activităţile didactice desfăşurate
Educaţia ecologică nu ar mai fi percepută ca cu şcolarii, i-am învăţat să exploreze lumea
şi inserţie, ca anexă, ci ca un proces bine înconjurătoare, să o analizeze, să-şi pună şi
delimitat. De la cele mai fragede vârste, să pună întrebări în legătură cu aspectele
dragostea de natură trebuie sădită şi cultivată întâlnite, să facă predicţii pe baza datelor
în mintea copiilor, iar exemplul personal al culese, să-şi exprime opinii şi stări sufleteşti
cadrelor didactice va denota faptul că natura şi să iniţieze acţiuni.
înseamnă sănătate, recreere, prietenie, Dacă “plantăm” comportamente
energie şi frumuseţe, precum şi gazda ecologice , “culegem” o viaţă de calitate ca şi
favorită a tuturor jocurilor nevinovate ale adulţi, un mediu sănătos, protecţia şi
copilăriei. preţuirea lui se încorporează în atitudinea
La clasele de gimnaziu, am desfăşurat noastră, ne identificăm cu natura. Menirea
mai multe activităţi sub toate formele de noastră ca dascăli este aceea de a deschide
organizare întâlnite în toate domeniile de mintea şi inima copiilor, de a-i ajuta să
activitate, urmărind să contribuim la
Page 44
privească NATURA ca pe o prietenă, care

are nevoie de dragostea şi respectul nostru.
Orice copil poate deveni ocrotitor al
naturii, cu condiţia să o îndrăgească. Pentru a
iubi natura trebuie însă să o cunoaştem, să-i
înţelegem şoaptele ei minunate, transmise
prin glasul vieţuitoarelor ei.
Iubirea pentru NATURĂ nu se poate
rezuma la simple declaraţii faţă de
frumuseţile ei şi nu înseamnă doar dorinţa de
a fi în mijlocul ei, ci a acţiona în folosul
acesteia.
Orice cadru didactic trebuie să-i facă
pe elevi să conştientizeze faptul că noţiunea
de protecţie a naturii nu impune renunţarea la
resursele oferite de aceasta, ci doar folosirea
lor raţională, fără abuzuri. Se impune
cultivarea interesului faţă de menţinerea unui
mediu natural echilibrat, propice vieţii, dar şi
a unui comportament favorabil ameliorării
relaţiilor dintre om şi mediul natural în care
trăieşte. Pornind de la aceste considerente am
organizat şi desfăşurat cu elevii activităţi
ecologice cum ar fi:
Page 45
CREATIVITATEA ÎN CADRUL
ORELOR DE EDUCAŢIE
TEHNOLOGICĂ - APLICAŢIA
PRACTICĂ ŞI METODA PĂLĂRIILOR
GÎNDITOARE
Prof. ing. gr.I. POSTOLACHE DUMITRITA
Liceul Tehnologic ,,Mihai

Viteazu”Vulcan,Hunedoara
Motto: „Punând pe copil să lucreze, îl faci

să se intereseze de munca sa, şi dai imboldul
preţios al
simţirilor plăcute care îi tovărăşesc

acţiunea şi plătesc succesul silinţei ”.
Alfred Binet
Un sistem de învăţământ bazat numai

pe achiziţionarea de cunoştinţe, de modele
prefabricate nu va avea şanse de a modela
indivizi bine pregătiţi care să-şi controleze
singuri gândirea şi să-şi folosească toate
energiile de care dispun. Sistemul de
învăţământ trebuie să respecte metodologia
creativităţii astfel încât copilului să prindă
curaj să cerceteze necunoscutul, noutatea
BIBLIOGRAFIE
nemaifiind un obstacol, ci o provocare,
creativitatea oferind posibilitatea de a
Dezso, I., Educaţia ecologică,
comunica cu sine însuşi şi cu lumea întreagă.
Agendasetting, SRL, 2010 Consider că stimularea potenţialului
Revista - "Educaţia ecologicǎ" nr.2/1997 creativ al elevilor reprezintă una din
principalele priorităţi ale educaţiei în
condiţiile existente la noi, că este necesară
dezvoltarea creativităţii fiecărei personalităţi.
Procesul dat stimulează imaginaţia şi
curiozitatea, iniţiativa şi încrederea în forţele
Page 46
proprii, independenţa în găsirea variantelor Creativitatea emergentă – este

soluţii-atitudini atât de solicitate în societatea nivelul descoperirilor excepţionale în ştiinţă,
contemporană. creaţie artistică, tehnică, etc. Calea de la
În literatură de specialitate sunt etapa expresivă la etapa de creaţie emergentă
descrise diferite clasificări ale nivelului este lungă şi cere multe şi susţinute eforturi
creativităţii ca produs al muncii creatoare: intelectuale pentru a educa şi forma
Creativitatea expresivă – este o personalităţi creatoare.
premisă de dezvoltare a formelor superioare În cadrul orelor de Educaţie
de creativitate. Produsele creative se tehnologică se pot realiza aplicaţii practice.
caracterizează prin spontaneitate, fără a viza Orientarea procesului de activitate practică a
utilitatea şi valoarea socială a lor. Se copiilor trebuie făcută spre reprezentarea
manifestă la nivel de exerciţiu prin diferite propriilor sentimente, atitudini, găsind
soluţii productive. Creativitatea expresivă mijloace proprii de reprezentare, deprinderi
poate fi stimulată prin jocuri de creaţie, de mânuire şi de alegere a instrumentelor şi
desene cu subiecte liber alese, instituirea unui materialelor necesare ( carton, hârtie, lemn,
climat favorabil. Nu se admit observaţii paie, polistiren, creioane simple şi colorate,
critice, pentru a nu bloca spontaneitatea cariocă, beţişoare arse la capăt, scobitori,
activităţii elevilor. beţe de chibrituri, sârme, material plastic,
Creativitatea productivă – se cauciuc, sticlă, plastelină, hârtie glacee,
manifestă prin realizarea unor lucruri utile pe deşeuri textile , pânză, material din natură,
baza anumitor tehnici îmbunătăţite. care prin diversitatea formelor şi varietatea
Produsele se deosebesc cu puţin de cele coloritului, a posibilităţilor de îmbinare, oferă
obişnuite, ele nu sunt foarte originale. un cadru larg dezvoltării imaginaţiei şi
Stimularea creativităţii productive se gândirii creatoare (frunzele, seminţele,
realizează prin învăţarea creativă, ce florile, diversele legume şi fructe ), etc)
presupune metode de descoperire şi În aceste ore se poate dezvolta
problematizare, lărgirea orizontului de sensibilitatea estetică contribuind la formarea
cunoştinţe, acumularea experienţei. gustului artistic prin intermediul mijloacelor
Creativitatea inovativă – este legată de realizare a produsului, prin modul de
de cea expresivă şi cea productivă, dar în îmbinare şi alăturare a materialelor, prin
procesul ei se caută o soluţie nouă, o modalităţile de decorare alese. Formarea
interpretare originală a unor lucruri deprinderilor de prezentare a propriilor idei,
cunoscute, prin combinarea ingenioasă a sentimente, trăiri, stări interioare prin
unor elemente. Se descoperă noi relaţii între intermediul culorilor, formelor, proporţiilor
obiecte şi fenomene, dar cu totul neobişnuite. acestora etc. În conceperea şi realizarea unor
Inovaţia de acest fel sporeşte simţitor lucrări, elevilor li se oferă posibilitatea de a li
productivitatea, îmbunătăţeşte procesul de se dezvolta imaginaţia, fantezia creatoare,
predare-învăţare-evaluare. manualitatea, simţul practic, spiritul de
Creativitatea inventivă – reprezintă echipă, capacitatea de cooperare şi
nivelul creaţiei persoanelor talentate care colaborare, toate acestea ducând mai târziu la
produc noi idei, soluţii, tehnologii. lărgirea ariei de orientare profesională.
Page 47
Activitatea desfăşurată în cadrul Interacţiunea faţă în faţă ce

activităţilor practice de la Educaţie presupune un contact direct cu partenerul de
tehnologică stimulează activitatea de lucru;
cunoaştere a copiilor, permite aplicarea în Împărţirea sarcinilor în grup şi
practică a cunoştinţelor însuşite, consolidarea reflectarea asupra modului cum se vor
şi aprofundarea lor. Desfăşurarea activităţilor rezolva sarcinile de către fiecare membru în
practice permit educarea şi dezvoltarea parte şi de către colectiv.
multor procese psihice (percepţia, spiritul de Într-o echipă eficientă, membrii se
observaţie, reprezentările, atenţia, memoria, bucură fiecare de succesul celorlalţi, sprijină
gândirea, imaginaţia) şi a unor însuşiri de deciziile colegilor şi îşi asumă partea lor de
personalitate: spiritul de iniţiativă, încrederea vină când rezultatele nu sunt cele care ar fi
în posibilităţile proprii, dorinţa de a lucra în trebuit.
colectiv, atitudinea creatoare faţă de frumos, Când constituie o echipă, profesorul
simţul estetic, atitudinea justă faţă de muncă poate fi tentat să adune laolaltă elevi care
şi rezultatele ei, perseverenţa, sârguinţa, gândesc într-un mod asemănător. Acest fapt
hărnicia. poate conduce la un mediu de lucru liniştit
Pentru aceasta profesorul trebuie să dar nu cu adevărat eficient. Dacă toţi membri
ştie să aleagă activităţile propuse elevilor, echipei au acelaşi mod de a privi lumea, va fi
acestea să aibă sens şi să prezinte interes, să puţin probabil ca echipa să crească sau să se
fie legate nu numai de materia predată dar şi dezvolte. A aduna laolaltă indivizi cu păreri
de experienţa de viaţă a acestora, fiind diferite poate îmbunătăţi calitatea procesului
capabile să stimuleze efortul personal şi să de luare a deciziilor şi, cu siguranţă, şi va
dezvolte motivaţia pentru lucru. spori versatilitatea.
O altă posibilitate prin care îşi poate O modalitate de a introduce în echipă
atinge aceste obiective este lucrul în echipă diversitatea şi versatilitatea este aceea de a
care se bazează pe următoarele principii: lua în considerare modul de gândire al
Interdependenţa pozitivă, conform căreia indivizilor. Diferitele moduri de gândire şi
succesul grupului depinde de efortul depus în avantajele acestora sunt foarte clar ilustrate
realizarea sarcinii de către toţi membrii. de Edward de Bono în ale sale Şase pălării
Echipa este dirijată către un scop comun, gânditoare. Participanţii trebuie să cunoască
stimulată de o apreciere colectivă, rezultatul foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi
fiind suma eforturilor tuturor. reprezinte fiecare pălărie, gândind din
Responsabilitatea individuală, care perspectiva ei. Nu pălăria în sine contează, ci
se referă la faptul că fiecare membru al ceea ce semnifică ea, ceea ce induce culoarea
grupului îşi asumă responsabilitatea sarcinii fiecăreia.
de rezolvat; Un profesor modern, va permite
Formarea şi dezvoltarea iniţiativa şi spontaneitatea, creativitatea
capacităţilor sociale, stimularea inteligenţei elevului, dar şi dirijarea, îndrumarea sa,
interpersonale care se referă la abilitatea de a existenţa unor relaţii de cooperare între
comunica cu celălalt, de a primi sprijin atunci profesor şi elev. Acesta este elementul
când ai nevoie, de a oferi ajutor, la priceperea esenţial al învăţământului modern.
de a rezolva situaţiile conflictuale.
Page 48
• Pălăria verde → generează ideile noi,

creator
• Pălăria galbenă → aduce beneficii
• Pălăria neagră → identifică greşelile
• Pălăria roşie → spune ce simte despre
Cum funcţionează această metodă în cazul

rezolvării TEMEI primite:
Pălăria albastră: defineşte sarcina-

o Care sunt etapele necesare pentru
realizarea machetei:
Stabilirea tipului de machetă;
Realizarea unei schiţe pentru macheta
stabilită;
Alegerea materialelor necesare şi
modalitatea obţinerii lor;
Stabilirea uneltelor necesare;
Cum se foloseşte această metodă:
Sarcinile pe care le primeşte fiecare
Se împart cele 6 pălării gânditoare elev din grupă pentru realizarea machetei.
elevilor şi se oferă tema supusă discuţiei Pălăria albă: oferă informaţiile şi
pentru ca fiecare să-şi pregătească ideile . materialele disponibile în legătură cu TEMA
primită;
Aplicaţia se face la clasa a V-a, la Pălăria verde: vizează soluţiile
Modulul “ Organizarea mediului construit”- posibile;
Unitatea de învăţare:“Localitatea”, TEMA: o Realizarea schiţelor pentru macheta
Confecţionarea machetei unei locuinţe sau stabilită indicând mai multe posibilităţi;
a unei zone de locuinţe. Pălăria neagră: evidenţiază
slăbiciunile fiecărei soluţii propuse.
Pălăria poate fi purtată individual – şi
o Pentru fiecare soluţie dată indică care
atunci elevul respectiv îşi îndeplineşte rolul –
sunt dezavantajele şi greutăţile ce se pot
sau mai mulţi elevi pot răspunde sub aceeaşi
întâmpina;
pălărie. În acest caz, elevii grupului care
Pălăria galbenă: are în vedere
interpretează rolul unei pălării gânditoare
posibilităţile reale de realizare a soluţiilor
cooperează în asigurarea celei mai bune
propuse;
interpretări. Ei pot purta fiecare câte o pălărie
o Pentru fiecare soluţie dată indică care
de aceeaşi culoare, fiind conştienţi de faptul
sunt etapele ce se pot realiza fără să se
că:
întâmpine greutăţi;
• Pălăria albastră → clarifică Pălăria albă: leagă soluţiile de
informaţiile disponibile, răspunzând la
• Pălăria albă → informează
Page 49
întrebări de genul: “Au soluţiile propuse o

bază reală?”;
Pălăria roşie: stimulează participanţii
să răspundă la întrebări de genul: “Ce simţiţi
în legătură cu soluţiile propuse?”, “ Vă
place? “, “ Ce credeţi că putem face să fie
mai frumos?”
Pălăria albastră: alege soluţia
corectă şi trece mai departe.
Pălăriile gânditoare pot fi purtate pe rând de
participanţi sau toţi subiecţii antrenaţi în
discuţie pot fi sub aceeaşi pălărie în acelaşi
timp. Astfel se pot folosi formule de genul:
“Hai să încercăm şi pălăria verde”, “ Căutăm Materiale: Materiale: hârtie
idei noi.” sau “ Să lăsăm pălăria neagră, s-o polistiren, colorată, carton,
pietricele,
probăm pe cea galbenă”. Cineva care nu este
încântat de ideea pusă în discuţie, nu face plante artificiale,
nici un efort să găsească elemente pentru animale din
dezvoltarea ei. posţelan
hârtie, carioca,
Utilizând tehnica pălăriilor
plante
gânditoare, elevul este provocat să schimbe
artificiale
pălăriile, facilitându-se astfel posibilitatea de
exprimare, deoarece nu este constrâns să aibă
doar o singură perspectivă. O persoană
entuziasmată de idee este rugată, ca sub
pălăria neagră, să caute dificultăţile,
neajunsurile.
Unele persoane sunt negativiste mai
tot timpul. Cu sistemul pălăriilor gânditoare
există ocazia de a fi negativist la un moment
dat (sub pălăria neagră), iar în alt moment să
renunţe la negativism, încercând o altă
Materiale:bucăţele de lemn,
pălărie (perspectivă) verde, de exemplu.
scobitori, chibrituri, paie, fân,
După ce s-au stabilit schema ,
suport din carton
materialele şi ustensilele necesare, sub Avantajele metodei “Pălăriilor
îndrumarea şi supravegherea profesorului gânditoare”:
s-au realizat următoarele machete: − stimulează creativitatea participanţilor,
gândirea colectivă şi individuală;
− dezvoltă capacităţile sociale ale
participanţilor, de intercomunicare şi
toleranţă reciprocă, de respect pentru opinia
celuilalt;
Page 50
− încurajează şi exersează capacitatea de învăţământ, ea nu epuizează sfera

comunicare a gânditorilor; influenţelor formative exercitate asupra
− dezvoltă competenţele inteligenţei copilului. Rămâne cadrul larg al timpului
lingvistice, inteligenţei logice şi inteligenţei liber al copilului, în care viaţa capătă alte
interpersonale; aspecte decât cele din procesul de învăţare
− este o tehnică uşor de folosit, aplicabilă şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori
unei largi categorii de vârste; acţionează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării
− poate fi folosită în diferite domenii de elevilor. Educaţia extracurrriculară (realizată
activitate şi discipline; dincolo de procesul de învăţământ) îşi are
− este o strategie metacognitivă ce rolul şi locul bine stabilit în formarea
încurajează indivizii să privească conceptele personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin
din diferite perspective. activităţile extracurriculare urmăreşte
− determină şi activează comunicarea şi identificarea şi cultivarea corespondenţei
capacitatea de a lua decizii; optime dintre aptitudini, talente, cultivarea
− încurajează gândirea laterală, gândirea unui stil de viaţă civilizat, precum şi
constructivă, complexă şi completă; stimularea comportamentului creativ în
Fiecare pălărie gânditoare reprezintă diferite domenii. Începând de la cea mai
un mod de gândire oferind o privire asupra fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de
informaţiilor, sentimentelor, judecăţilor, cunoştinţe punându-i in contact direct cu
atitudinii pozitive, creativităţii, controlului. obiectele şi fenomenele din natură. Scopul
Tehnica pălăriilor gânditoare este activităţilor extraşcolare este dezvoltarea
folosită pentru a determina indivizii să-şi unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor
schimbe perspectiva de gândire, să ia în în activităţi cât mai variate şi bogate în
consideraţie şi alte puncte de vedere. conţinut, cultivarea interesului pentru
Prin împletirea mai multor metode de activităţi socio-culturale, facilitarea integrării
lucru (aplicaţie practică, lucrul în echipă, în mediul şcolar, oferirea de suport pentru
metoda celor şase pălării) activitatea a fost reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea
mult mai interesantă, mai atractivă. talentelor personale şi corelarea aptitudinilor
cu atitudinile caracteriale. Activităţile
extraşcolare se desfăşoară într-un cadru
ROLUL ACTIVITĂȚILOR informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de
EXTRAȘCOLARE ÎN DEZVOLTAREA afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul
PERSONALITĂȚII ELEVILOR anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul
intelectual.
Prof. Pompilia-Tatiana Davidescu Părinții au început să conștientizeze
Școala Gimnazială ,,Mihai Viteazul” din ce în ce mai mult cât de important este
Alexandria pentru un copil să aibă un program care să
Prof. ing. Adrian Şerban cuprindă pe lângă activități specifice
Palatul Copiilor Alexandria sistemului de învățământ și activități
extrașcolare, activități care să vină în
Oricât ar fi de importantă educaţia completarea cunoștințelor primite în cadrul
curriculară realizată prin procesul de educațional. Aceste activități dezvoltă unele
Page 51
aptitudini ale copilului, în unele cazuri largă de activităţi, oportunităţi creative şi

copilul făcând chiar performanță în domeniul inovative în acest sens, dar şi efecte negative
în care este pregătit și asistat. – neexistând o operaţionalizare clară,
În ultimii ani părinții manifestă un competenţele dezvoltate, rezultatele acestor
interes crescând față de diverse tipuri de activităţi devin dificil de măsurat şi evaluat.
activități extrașcolare, menite să dezvolte În general, în viziunea părţilor implicate,
imaginația, creativitatea, activități care pun în activităţile extracurriculare se referă la orice
valoare inclinațiile copiilor. Instituțiile, unde activitate care se abate de la ora „clasică”, fie
accesul copiilor la diferite activități este de că este în timpul sau în afara programului
multe ori gratuit, au început să renască, şcolar. Chiar şi jucatul copiilor în curte este
precum pasărea phoenix din propria cenușă, uneori considerat o activitate extraşcolară.
dar au apărut și instituții private. Mai mult, metodele de predare a curriculei
Indiferent pe care dintre cele două care presupun interacţiune, joc (metoda de
variante mergem, instituții private sau de stat, învăţare prin joc, metoda portofoliului), sunt
efectele acestor activități asupra copilului nu considerate ca fiind parte a activităţilor
vor întârzia să apară. Vom observa o mai extracurriculare. Fără a avea o definiţie
mare disponibilitate a copilului de a unitară, se fac tot felul de activităţi în afara
comunica și de a socializa, iar spiritul orelor de curs.
competitiv al copilului va fi manifestat mai Activităţile extracurriculare se nasc
intens. Colectivitatea în care își va petrece din obligaţie, din iniţiativă proprie, la
câteva ore pe săptămână își va pune puternic propunere sau impuse din diferite surse, cum
accentul asupra modului în care percepe ar fi Ministerul Educației, O.N.G.-uri, alte
realitatea înconjurătoare. Încrederea în sine instituţii şi actori de la nivelul comunităţii,
crește și dezvoltă abilitatea de a face față mai şcoala în ansamblu, profesorii etc.
bine situațiilor neprevăzute pe care viața le Fie că este vorba de proiecte
oferă, devenind mai pregătit pentru societatea ecologice, caritabile, activități sportive sau
în care trăim. Pentru a putea face față atât artistice, influența acestor activități
cerințelor școlare, cât și celor cerute de extrașcolare asupra dezvoltării copilului este
activitățile extrașcolare la care participă notabilă. Copilul se va transforma într-un
copilul, acesta va trebui să dea dovadă de o tânăr creativ, sociabil, optimist, încrezător în
mai mare responsabilitate, își va administra forțele proprii, cu o mare capacitate de a se
mai bine timpul liber, devenind mai organizat adapta la situații diverse, capabil să ia decizii
și mai conștient de atribuțiile pe care le are. corecte în legătură cu viitorul sau, cu mai
Domeniul extracurricular acoperă o multe perspective de dezvoltare personală și
arie foarte largă de activităţi, cu o tipologie profesională.
extrem de variată. Nu se desprinde o definiţie
comună a acestora prin indicarea activităţilor Bibliografie:
concrete care ar intra în sfera celor - ***Metodologia privind identificarea, evaluarea şi
recunoaşterea rezultatelor învăţării dobândite în
extracurriculare. Limitele a ceea ce înseamnă
contexte nonformale şi informale
extraşcolar sau se încadrează în sfera - Gavriliţă, A., Dumitrescu, V., Despre educaţie.
activităţilor extraşcolare nu sunt clare. Nonformală, Bucureşti, 2012
Această situaţie are şi efecte pozitive – o arie
Page 52
raţionamentelor matematice prin stimularea

gândirii logice, făcând apel la cunoştinţele
MATEMATICA- PUNTE DE teoretice şi formând o serie de abilităţi. Din
LEGĂTURĂ ÎNTRE DISCIPLINE
aceste motive, modelarea matematică trebuie
Prof. Zaharia Camelia, ŞCOALA să fie însuşită prin învăţământ, la toate
GIMNAZIALĂ NR. 10 SIBIU, JUD. nivelurile, pentru a oferi elevilor cunoştinţe
SIBIU utilizabile în viaţa de zi cu zi. Învăţământul
preuniversitar matematic trebuie să-şi
Motto: “Cel mai puternic argument pentru reorganizeze programele pentru a putea
interdisciplinaritate este chiar faptul că viaţa cuprinde atât situaţii inspirate din viaţa de
nu este împărţită pe discipline” J. Moffett toate zilele cât şi din alte discipline şcolare,
deci trebuie să vorbim de un învăţământ
Societatea în care trăim şi în care vor
interdisciplinar.
trăi copiii pe care îi pregătim are nevoie de
Legătura matematicii cu alte
oameni care să gândească interdisciplinar,
discipline e foarte profundă. Putem aminti
care să treacă cu uşurinţă de la un domeniu la
legătura matematicii cu economia, de la
altul, iar şcoala este cea care trebuie să-i
aritmetica relativ simplă ce se găseşte în
pregătească.
registrele unei companii şi până la
Printre diversele discipline care
previziunile de mare amploare ale unei
definesc efortul de cunoaştere ştiinţifică a
economii naţionale, matematica reprezentând
lumii înconjurătoare, matematica ocupa un
fundaţia lumii bancare şi a sistemelor de
loc central, special. Citându-l pe Marcus
finanţe. Teoria jocurilor este un subdomeniu
Solomon „Matematica se hrăneşte din
al matematicii abordat destul de puţin în ţara
întreaga cunoaştere umană şi o afectează pe
noastră, dar foarte important prin aria mare
aceasta în întregime”. Potenţialul
de aplicabilitate. Importanţa ei a fost
interdisciplinar al matematicii constă nu
dovedită de acordarea premiului Nobel
numai în faptul că ea se află peste tot, că
pentru Ştiinţe economice, în 1972,
devine inevitabilă pentru orice disciplină ci şi
matematicianului K. Arrow, în 1983 lui G.
pentru că legăturile dintre disciplinele
Debreu, în 1994 matematicienilor John Nash,
nematematice sunt de multe ori realizate prin
John Harsanyi şi Reinhard Selten, iar în 2005
intermediul matematicii.
lui Robert J. Aumann şi Thomas C.
Preluarea cunoştinţelor matematice în
Schelling, pentru aplicarea teoriei jocurilor în
mod formal, pentru efectuarea de operaţii sau
economie.
rezolvarea unor probleme de tip abstract,
În aria curriculară Matematică şi
este, evident, insuficientă. Identificarea
ştiinţe ale naturii, interdisciplinaritatea este
problemelor puse de practică este dificilă,
absolut obligatorie, având în vedere
întrucât acestea sunt marcate de numeroase
aplicabilitatea directă în practică a chimiei,
informaţii neesenţiale. Predarea/învăţarea
fizicii, biologiei şi matematicii.
numai în limbaj formal nu ne ajută la
Interdisciplinaritatea în cadrul acestei arii
eliminarea acestui tip de informaţie.
curriculare înseamnă studii şi acţiuni în
Aplicaţiile practice ale matematicii vin să
planul conţinuturilor şi al metodologiilor,
susţină cu un real succes procesul de învăţare
care să ofere cunoaşterea fenomenelor în
eficientă, garantând înţelegerea
Page 53
dinamica lor, deschizând calea spre sinteze proporţia, proprietăţile proporţiei, şiruri de
generalizatoare. Interdisciplinaritatea între rapoarte, regula de trei simplă, procente etc,
chimie şi fizică, chimie şi matematică, pentru înţelegerea şi însuşirea corectă a
chimie şi biologie, fizică şi matematică, se noţiunilor de chimie (masa atomică, masa
realizează în special în planul conţinuturilor, moleculară, masa molară), a legilor
având matematica drept instrument de lucru, fundamentale ale chimiei (legea conservării
fiecare demers (observare, experimentare, masei substanţelor, legea proporţiilor
formulare de legi, teoretizare) fiind realizat în definite) şi a calculelor chimice (compoziţia
spirit matematic. Chimia, fizica şi biologia au procentuală, calcule pe baza formulelor şi a
devenit mari consumatoare de instrumente ecuaţiilor reacţiilor chimice, concentraţia
matematice. De cele mai multe ori, soluţiilor). Cunoştinţele despre rapoarte,
matematica devansează teoretic celelalte proporţii, procente sunt indispensabile
ştiinţe, deschizând drumuri, construind elevilor pentru studiul legilor gazelor,
modele. Profesorul de chimie si fizică densităţii relative, şi pentru rezolvarea
priveşte deci, matematica ca pe un instrument problemelor cu amestecuri de soluţii solide
absolut obligatoriu. El ştie clar ca "X"-ul de (aliaje), lichide sau gazoase. Lecţiile de
la matematică poate şi trebuie sa fie o fizică permit utilizarea cu succes a
concentraţie, o masă de substanţă, un cunoştinţelor elevilor de la orele de biologie,
coeficient, un indice, etc. O ecuaţie chimie, matematică, geografie, etc. Tot la
matematică poate fi o lege in chimie sau lecţiile de fizică elevii capătă o mulţime de
fizica. Proporţiile, funcţiile trigonometrice, priceperi şi deprinderi practice, necesare
ca şi alte abstractizări ale matematicii se pentru muncă şi la studierea altor discipline.
întâlnesc în fizică şi chimie la orice pas Fizica modernă se dezvoltă în strânsă
pentru descifrarea tainelor naturii. Un legătură cu matematica, nu degeaba
profesor talentat nu explică, doar, elevilor matematica fiind numită ‘limba fizicii’. Este
faptul că fără cunoştinţe matematice nu poate foarte important să punem cunoştinţele de
studia ştiinţele naturii, ci reuşeşte să-i fizică în strânsă legătură cu matematica în
conştientizeze în mod real, făcându-i să-şi viaţa de zi cu zi, să privim evoluţia acestora
impună stiluri de lucru adecvate. Succesul în prin prisma aplicaţiilor lor şi a vieţii
activitatea tinerilor este posibil, numai dacă oamenilor. Elevii trebuie să fie învăţaţi, prin
aceştia pot să coreleze interdisciplinar studierea matematicii, să ştie să calculeze, să
informaţiile obţinute din lecţii. coreleze, să asocieze cunoştinţele despre
Interdisciplinaritatea între fizică, anumite procese, fenomene, într-un ansamblu
matematică, biologie şi chimie se realizează unitar de cunoştinţe.
şi în planul strategiilor didactice, atât ca Biologia a început să beneficieze de
forme de organizare a lecţiei, ca metode metodele teoriei ecuaţiilor diferenţiale prin
folosite în transmiterea cunoştinţelor, cât şi intermediul lui Vito Voltera, care a studiat
ca metode de verificare şi evaluare. Se poate lupta pentru existenţă dusă de diferite specii
spune pe drept cuvânt că fizica şi matematica de animale.
sunt instrumente pentru studiul chimiei şi Muzica a cunoscut una dintre primele
invers. Interdisciplinaritatea Chimie - analize numerice încă din antichitate, prin
Matematică vizează aplicarea noţiunilor ca: Pitagora. Numărul de aur care apare în
Page 54
problema împărţirii unui segment în doua descoperire, jocul, întrucât acestea sunt
segmente inegale, astfel încât raportul dintre modalităţile de abordare interdisciplinară
segmentul mare şi cel mic este egal cu care creează un context al învăţării plăcut,
raportul dintre total şi cel mare, a fost stimulativ, care valorifică interesele, nevoile
cunoscut încă din antichitate, fiind identificat elevilor şi experienţele lor de viaţă şi creează
în numeroase opere de arhitectură şi premisele învăţării autonome şi ale reuşitei
sculptură. Mai târziu, numărul de aur a fost şcolare.
corelat cu şirurile lui Fibonacci, stabilindu-se Trebuie să amintim contribuţia
că şirul rapoartelor a doi termeni consecutivi evaluării la proiectarea interdisciplinară a
dintr-un şir al lui Fibonacci converge către învăţării. Sunt necesare modalităţi de
numărul de aur. O mare parte dintre evaluare care să "provoace" analiza,
fenomenele de creştere din lumea organică integrarea şi valorificarea cunoştinţelor,
(botanică, anatomie) se desfășoară după creativitatea. Trebuie să solicităm elevului să
şiruri ale lui Fibonacci. demonstreze ce poate face în situaţii similare
În condiţiile actuale, în care profesori din afara şcolii, rezolvarea de sarcini
au posibilitatea să creeze programe, realizând complexe, căutare de soluţii, elaborarea unor
C.D.S., avantajele interdisciplinarităţii pot fi produse, care le permit să integreze
valorificate. În cadrul ariei curriculare cunoştinţele dobândite şi să genereze
Matematică -Ştiinţe se poate realiza un cunoştinţe noi. În loc să rezolve itemi cu
opţional cu titlul “Matematică în practică” alegere multiplă, elevii sunt angajaţi în
vizând disciplinele Matematică, Fizică, experimente ştiinţifice, conduc cercetări
Chimie, Educaţie tehnologică. O activitate sociale, scriu referate şi eseuri, citesc, rezolvă
care poate fi realizată în cadrul acestui probleme de matematică în contexte reale.
opţional poate fi de exemplu Calendarul cu Profesorul proiectează oportunităţi de
probleme. Acesta este de fapt o coală A3 , în învăţare adecvate pentru elevi, implică
care sunt marcate ca într-un calendar anumite părinţii, elevii, colegii - învăţători şi profesori
zile ale lunii respective, iar pentru fiecare zi - în evaluare. Pentru aceasta, profesorii au
este formulată o problemă. Problemele nevoie de mai multe informaţii despre "cum
propuse ar trebui să fie cât mai mult posibil învaţă elevii". Evaluarea trebuie
probleme care pot apărea în context real şi contextualizată, bazată pe legătura dintre
care vizează utilizarea cunoştinţelor specifice experienţele concrete de viaţă şi ceea ce se
altor discipline. Această activitate are rolul învaţă la şcoală.
de a conferi un plus de atractivitate lecţiilor. Un aspect semnificativ pentru a
Un exemplu de opţional integrat la nivelul analiza contribuţia evaluării autentice la
ariilor curriculare Matematică şi Ştiinţe, proiectarea interdisciplinară a cunoaşterii
Tehnologii, Arte, ar putea fi “Compoziţii de constă în specificul metodelor de evaluare.
elemente grafice”, vizând disciplinele Metodele "alternative", specifice evaluării
Educaţie tehnologică, Educaţie plastică, autentice - proiectul, portofoliul, investigaţia
Matematică. etc. - sunt în acelaşi timp metode de predare-
Strategiile didactice utilizate în învăţare şi metode de evaluare. Ele permit
proiectarea lecţiilor trebuie să includă profesorului să analizeze direct activitatea
învăţarea prin cooperare, învăţarea prin elevului, să evalueze procesul prin care se
Page 55
ajunge la anumite rezultate, şi nu numai Bibliografie

rezultatele/ produsele finale. Cucoş, C-Psihopedagogie, Iaşi, Polirom,1998;
Ionescu,M. -Instrucţie şi educaţie, Cluj Napoca 2003;
În concluzie studiul matematicii prin
Secelean N.-Didactica matematicii, Sibiu 2007;
interdisciplinaritate are ca scop: Stanciu, M. -Reforma conţinuturilor învăţământului.
învăţarea unor concepte şi principii Cadru metodologic, Iaşi, Polirom;
care inter-relaţionează prin rezolvarea de Văcăreţu,A. S -Lecţii de matematică pentru
situaţii problemă; dezvoltarea gândirii critice,Cluj Napoca - 2008
sprijinirea elevilor în a experimenta

legături între concepte şi teme studiate în Importanța jocului didactic în
cadrul unor discipline diferite;
predarea matematicii la ciclul
crearea de contexte autentice în care
elevii sunt puşi în situaţia de a aplica cele
primar
învăţate; Prof.înv.primar Lal Emanuela
dobândirea de noi cunoştinţe prin Școala Gimnazială Nr.10 Sibiu
investigarea unor contexte autentică;
producerea învăţării centrate pe elev
într-un cadru colaborativ, experimental,
Psihologia contemporană, spre
activ;
deosebire de cea clasică, acordă o atenţie
utilizarea strategiilor de învăţare
deosebită proceselor cognitive ale
bazate pe investigaţie.
individului, considerând că acestea sunt un
Aceste scopuri sunt atinse pentru că:
factor important al raportării lui la mediu.
elevii îşi construiesc înţelegerea Copilul trebuie ajutat să construiască,
proprie; în ritmul lui propriu, conceptele generale ce
elevii adresează întrebări, colectează/ îi permit să ordoneze lumea care îl
identifică date sau informaţii relevante, înconjoară: spaţiul, timpul, structura
analizează datele sau informaţiile colectate/ fenomenelor, reguli şi legi ale lumii şi
identificate şi dezvoltă explicaţii logice funcţionarea societăţii. Copilul are dificultăţi
pentru obţinerea rezultatelor; în aprofundarea conceptelor ştiinţifice ale
elevii rezolvă probleme în context realităţii.
real utilizând propriile strategii, fiind doar La intrarea în şcoală copilul posedă
ghidaţi de profesor; numeroase reprezentări ale obiectelor, dar
profesorul oferă niveluri diferite de acestea sunt confuze, puţin sistematizate. Sub
sprijin, ghidare şi structurare a problemei sau acţiunea învăţării, reprezentările suportă
întrebării ce este investigată. modificări esenţiale în ceea ce priveşte sfera
Predarea interdisciplinară pune şi conţinuturile, dar şi modul de a se produce
accentul simultan pe aspectele multiple ale şi funcţiona.
dezvoltării elevilor: intelectuală, emoţională, Lecţia, în învăţământul contemporan,
socială, fizică şi estetică. trebuie să aibă un caracter creator, dinamic,
Interdisciplinaritatea asigură formarea simplu, novator, să fie „eliberată“ de
sistematică şi progresivă a unei culturi schematism, rigiditate şi formalism. Aceasta
comunicative necesare elevului în învăţare,
pentru interrelaţionarea cu
Page 56
se asigură prin introducerea jocului didactic numere, consolidarea deprinderilor de calcul,

în cadrul orelor de matematică. aprofundarea conceptului de număr,
Pentru ca matematica din clasele parcurgând etapele:
primare să constituie o bază solidă pentru operarea cu numere pornind de la
studiul ulterior al acestei ştiinţe, trebuie să le reprezentări (concrete, grafice);
dezvoltăm copiilor interesul şi pasiunea calcul mintal;
pentru rezolvarea de exerciţii şi probleme. calcul în scris, folosind:
În formarea noţiunilor matematice de - forme echivalente ale numerelor;
număr natural şi operaţii cu numere naturale - descompuneri variate;
se parcurg mai multe etape: - proprietăţile operaţiilor;
a) sesizarea mulţimilor şi a relaţiilor - legăturile dintre operaţii;
între mulţimi; - ordinea operaţiilor;
b) operaţii cu mulţimi concrete de - algoritmi uzuale.
obiecte; tehnici de calcul rapid;
c) operaţii cu simboluri ale estimarea şi aproximarea ordinelor de
mulţimilor de obiecte (reprezentări grafice). mărime sau a rezultatelor unor calcule,
Introducerea simbolului sau a urmate de verificări.
semnului grafic al numărului reprezintă o Folosirea jocului didactic în orele de
etapă superioară a procesului de matematică se corelează/ asociază cu
abstractizare. introducerea unor metode şi procedee de
Dobândirea conştientă a noţiunii de muncă individuală. Pe această cale, elevul îşi
număr se fundamentează pe: însuşeşte deprinderea de a învăţa, de a studia,
- înţelegerea de către copil a este condus pe căile autocunoaşterii şi
numărului ca proprietate a mulţimilor cu autoexigenţei, dezvoltându-şi astfel un ritm
acelaşi număr de elemente (cardinalul de muncă susţinut, continuu şi rapid.
mulţimilor echivalent); Utilizarea jocului didactic antrenează
- înţelegerea locului fiecărui şi stimulează imaginaţia, gândirea creatoare,
număr în şirul numerelor de la 0 la 10 reprezentările, memoria, precum şi unele
(aspectul ordinal al numerelor); trăsături pozitive de voinţă şi caracter.
- înţelegerea semnificaţiei reale Chiar dacă jocul didactic îndeplineşte
a relaţiei de ordine şi denumirile numai o parte din funcţiile instruirii, el
corespunzătoare (mai mare, mai mic); reprezintă o modalitate de lucru eficientă,
- cunoaşterea cifrelor alături de celelalte, la care se apelează în
corespunzătoare numărului; diferite etape ale lecţiei. Orice joc este
- citirea cifrelor de tipar şi folositor, realizează o sarcină, completează o
scrierea cifrelor de mână; lacună. Orice exerciţiu sau problemă de
- copierea, construirea unor matematică poate fi organizat sub formă de
şiruri sau secvenţe de şiruri după model, joc.
după observarea regulii sau după condiţii Folosind jocul didactic ca mijloc de
date. învăţare, se reușește a se omogeniza
În clasele I-IV, pe parcursul acestor colectivul de elevi, înlăturând, în mare parte,
ani, se explorează problematica operaţiilor cu
Page 57
la copiii mai puţin dotaţi, unele obstacole ca: Prin joc, activitatea matematică
teama de greşeală, timiditatea, descurajarea. devine mijloc de formare intelectuală:
În joc elevii îşi valorifica cunoştinţele - jocul face trecerea în etape de
şi deprinderile însuşite, işi manifesta spontan la acţiunea practică spre acţiunea mintală;
calităţile comportamentale, îşi stimulează - favorizează dezvoltarea
atitudinea pozitivă faţă de muncă şi aptitudinilor imaginative (imaginaţia
învăţătură, relaţiile colegiale. reproductivă sau creatoare);
Prin caracterul său explorativ, inedit, - realizează trecerea de la
de angajare, jocul didactic a contribuit la reproducerea imitativă la combinarea
dobândirea unei experienţe pregătitoare a reprezentărilor în imagini.
acţiunilor şi activităţilor de mai târziu. În formarea noţiunilor matematice de
Toate acestea se alătură celorlalte număr natural şi operaţii cu numere naturale
competenţe, capacităţi şi atitudini care să le se parcurg mai multe etape:
permită elevilor construirea şi rezolvarea d) sesizarea mulţimilor şi a
exerciţiilor şi problemelor prin folosirea în relaţiilor între mulţimi;
acest scop a unor metode consacrate, dar şi a e) operaţii cu mulţimi concrete
unor procedee constituite ad-hoc. de obiecte;
Alături de celelalte metode şi f) operaţii cu simboluri ale
procedee didactice folosite în activitatea de mulţimilor de obiecte (reprezentări grafice).
predare – învăţare a matematicii un loc Introducerea simbolului sau a
important îl ocupă jocul didactic. semnului grafic al numărului reprezintă o
Prin folosirea jocurilor didactice în etapă superioară a procesului de
predarea matematicii la clasele mici se abstractizare.
realizează importante sarcini formative ale Dobândirea conştientă a noţiunii de
procesului de învăţământ. număr se fundamentează pe:
Reuşita jocului didactic este - înţelegerea de către copil a
condiţionată de proiectarea, organizarea şi numărului ca proprietate a mulţimilor cu
desfăşurarea lui metodică. acelaşi număr de elemente (cardinalul
Se vor avea în vedere următoarele mulţimilor echivalent);
cerinţe de bază: - înţelegerea locului fiecărui
- pregătirea jocului didactic; număr în şirul numerelor de la 0 la 10
- organizarea judicioasă a acestuia; (aspectul ordinal al numerelor);
- respectarea etapelor jocului - înţelegerea semnificaţiei reale
didactic; a relaţiei de ordine şi denumirile
- ritmul şi strategia conducerii lui; corespunzătoare (mai mare, mai mic);
- stimularea elevilor în vederea - cunoaşterea cifrelor
participării active la joc; corespunzătoare numărului;
- asigurarea unei atmosfere - citirea cifrelor de tipar şi
prielnice de joc; scrierea cifrelor de mână;
- varietatea elementelor de joc - copierea, construirea unor
(complicarea jocului, introducerea altor şiruri sau secvenţe de şiruri după model,
variante, etc.).
Page 58
după observarea regulii sau după condiţii „Când majoritatea oamenilor aud
date. cuvântul poezie, încep să caște. Dar, acest
Necesitatea de a ne distra, dar în
proiect va arăta că poezia poate avea o notă
primul rând jocul, însoţeşte omul încă din
copilărie şi se termină cu perioada vârstnică, de distracție! Nu ne vom angaja în tipuri de
până la final. poezie „tradiționale”. În schimb, vom arăta
elevilor noștri și publicului larg că există
Bibliografie
- Anucuţa, P., (2000), „Educarea tipuri mai puțin cunoscute de poezie prin care
interesului faţă de matematică la elevii din clase I-
IV” în „Învăţământul primar”, nr. 4, ed. Discipol, își pot exprima creativitatea, imaginația și
Bucureşti sentimentele la fel de bine ca și prin cele
- Creţu, E., (1999), „Psihopedagogia
şcolară pentru învăţământul primar”, ed. Aramis, tradiționale. Care sunt acestea? Este vorba de
Bucureşti
BioPoems, Acrostic și Shape Poems,
- Neacşu, I., (1988), „Metodica
predării matematicii la clasele I-IV”, EDP, Bucureşti Cinquain și Sense. Poezii și poezii de
- Răduţ-Taciu, R., (2004), „Pedagogia
întrerupere.”
jocului de la teorie la aplicaţii”, ed. Casa Cărţii de
Ştiinţă, Cluj Napoca
Proiectul CosmoPoets este un proiect
în care școala noastră este membru fondator,
CsmoPoets
Proiect etwinning, cu participare alături de Osnova Scole Brace, din Croația.
europeană Proiectul poate fi accesat la adresa,
https://live.etwinning.net/projects/project/312
Prof. Buța Lorela-Valy
602
Obiectivele proiectului sunt ca elevii

implicați în proiect:
- să întâlnească colegi europeni;
- să descopere și să învețe despre diferite
tipuri de poezie;
- să se exprime prin diverse sarcini;
- să-și îmbunătățească abilitățile TIC;
- să se exprime artistic;
- să învețe cum să lucreze împreună în
echipă;
- să-și îmbunătățească abilitățile lingvistice.
Page 59
Proiectul se va desfășura pe parcursul lingvistice și artistice, precum și și-au lărgit

anului școlar 2021/2022 după următorul conștientizarea culturală.
program: Literatura Lumii Negre „Poezie Blackout”
- septembrie/octombrie: prezentarea
Ce este o poezie blackout? Sunt șanse
grupurilor de elevi care participă la proiect și
să o fi văzut: o pagină întreagă de text care a
proiectarea unui logo al proiectului, postarea
fost „redactat” – sau tăiată – cu un marker
lucrărilor pe TwinSpace/Padlet
permanent gros, negru, lăsând doar câteva
- noiembrie/decembrie: BioPoems și
cuvinte vizibile împrăștiate pe pagină.
AutoPortrete; - introducerea conceptului,
crearea paginilor ilustrate de poezie, postarea
lucrărilor pe TwinSpace/Padlet
- ianuarie/februarie: Acrostic and Shape
Poetry - introducerea conceptului, crearea
paginilor ilustrate de poezie, postarea lucrării
pe TwinSpace/Padlet
- martie/aprilie: Blackout Poetry -
introducerea conceptului, selectarea operelor
literare, crearea paginilor ilustrate de poezie,
postarea lucrărilor pe TwinSpace/Padlet
- Mai: Cinquain and Sense Poetry -
introducerea conceptului, crearea paginilor
ilustrate de poezie, postarea lucrării pe
TwinSpace/ Padlet
- iunie: evaluare și diseminare
REZULTATE PRECONIZATE
Elevii își vor posta în mod continuu
lucrările pe TwinSpace și Padlet. Rezultatul
final va fi în jur de o sută de piese de creații
poezie ilustrate care vor fi accesibile tuturor
celor interesați de o broșură
electronică. Elevii vor fi dobândit noi
cunoștințe, și-au îmbunătățit abilitățile
Page 60
create aceste noi poezii blackout au dus la

Un lucru esențial de reținut despre o câteva piese frumoase.
poezie întreruptă este că și textul redactat Poeziile de formă, shape poems .
formează un fel de poem vizual.
În anumite poezii de formă, este ușor
Cuvintele pentru poeziile blackout
să îți exprimi sentimentele, deoarece poți
sunt deja scrise pe o pagină tipărită și
alege o imagine care are legătură cu textul
preluate dintr-un alt text, dar revine poetului
poemului, adăugând la creativitate și spațiul
blackout, să aducă un nou sens și viață
liber din spatele mișcării, astfel cititorul
acestor cuvinte.
trebuie să privească mai profund simbolul
din text pentru a desluși mesajul criptat atât
în text cât și în imagine.
Prin redactarea și manipularea

textelor, elevii au reușit să defamiliarizeze și
să recontextualizeze limba, producând un
nou sens. Procesul material prin care au fost
Page 61
Coperta I- Foto arhiva personală
Coperta IV-)- Foto arhiva personală
ISSN 2537-5377 ISSN-L 2537-5377

Repere Culturale 7

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Repere Culturale 7

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

”Nu tot ceea ce poate fi numărat contează și nu tot ceea ce contează poate fi numărat”

REVISTĂ SEMESTRIALĂ ANUL IV, NR.7 - 2022

Prof. BUȚA LORELA-VALY

Notă: Autorii răspund pentru autenticitatea articolelor!

răsfaţă cresc un copil cu agresivitate şi învăţământul nu este decât o parte din

- sprijinul informaţional ( a li se da etapa de dezvoltare a încrederii mutuale (

COMUNICAREA Văzută astfel, comunicarea didactică

1.După criteriul parteneri distingem multe funcţii: de comunicare, de apel –

termenii sau factorii ei generali (emiţător,

Profesorul nu trebuie doar să intenţiile emiţătorului se regăseşte în

admite şi adera la scările de valori, la Rezistenţa la schimbare apare

caracteristic un comportament deviat, -sentimentelor şi intenţiilor cu care

Zgomotul (semantic, mecanic şi de mediu) -folosirea unui limbaj adecvat.

posibilităţi noi de rezolvare a unei situaţii.

CREATIVITATEA ȘI „Idealul educaţional al şcolii româneşti

Creativitatea reprezintă pentru lumea Aceste metode trebuie să aibă în

În literatura de specialitate aceste Toate acestea se datorează factorilor

Datorită acestor blocaje au apărut 2 adjective

ceea ce învăţăm cu inteligenţa noastră să caute întotdeauna noi soluţii, să nu lase

CURRICULUM NAŢIONAL: pornind de la obiectivele educaţionale generale

Dinamica societăţii impune cu necesitate Tendinţa actuală de dezvoltare a ştiinţei

coparticipant, un partener al autoinstruirii ghideze către aceleaşi laturi ale personalităţii

pedagog, mediator, facilitator, consilier, Cea mai des întâlnită accepţiune a

• rezultatele pot fi ameliorate ? didactice, să-şi regleze stilul prin adaptare,

practicilor evaluative ; Notele obţinute la tezele cu subiect

sa înainte de a da un verdict final. El trebuie Ipoteza: Am pornit în această investigaţie de

Folosirea cunoştinţelor dobândite din În continuare voi prezenta câteva

Balada ”Monastirea Argeşului” spune de instruire şi autoinstruire, Editura Presa

Mecanismul comunicării În cadrul acestui mecanism două

- comunicare operaţional-metodologică 1. „Randamentul comunicării didactice este

TIPURI DE EDUCAȚIE ȘI ROLUL LOR ÎN - este instituționalizată, realizându-se în

- este proiectată riguros sub aspectul

- este organizată sub forma activităților

Educația formală cuprinde - este prioritară din perspectiva politicilor

complementaritate cu educația formală sub - caracterul dominant al valorilor

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ poezia populară în complexe sincretice, ea

individului. În relaţiile sale cu mama, cu tata În realizarea acestor sarcini, modelul

învăţământ şi familiei în favoarea copilului: flexibilizarea raporturilor în parteneriatul

fiecare familie, fie în adunările organizate cu necesar ca să se informeze părinţii cu ce scop

lectoratelor, de prezenţa şi consilierea unor educaţie: familie – şcoală – comunitate,

pe săptămână. Trebuie să fie un proces ce se fantastic, plin de mistere și cât se poate de

Ascultând poveşti, copiii cunosc şi îşi Există o diferența dintre o poveste și

“PLANTĂM” îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe,

privească NATURA ca pe o prietenă, care

Prof. ing. gr.I. POSTOLACHE DUMITRITA

Liceul Tehnologic ,,Mihai

Motto: „Punând pe copil să lucreze, îl faci

simţirilor plăcute care îi tovărăşesc

Un sistem de învăţământ bazat numai

proprii, independenţa în găsirea variantelor Creativitatea emergentă – este

Activitatea desfăşurată în cadrul Interacţiunea faţă în faţă ce

• Pălăria verde → generează ideile noi,

• Pălăria galbenă → aduce beneficii

• Pălăria neagră → identifică greşelile

• Pălăria roşie → spune ce simte despre

Cum funcţionează această metodă în cazul

Pălăria albastră: defineşte sarcina-

întrebări de genul: “Au soluţiile propuse o

− încurajează şi exersează capacitatea de învăţământ, ea nu epuizează sfera

aptitudini ale copilului, în unele cazuri largă de activităţi, oportunităţi creative şi

raţionamentelor matematice prin stimularea

ajunge la anumite rezultate, şi nu numai Bibliografie

sprijinirea elevilor în a experimenta