Subiectul I.

A.
1. imediat, pe loc.
2. Numele celor doi conferențiari care acceptă invitația lui N. Iorga sunt:
Eugeniu Speranția și George Sofronie. 
3. Casa lui N. Iorga din Văleni era o casă inedită, cunoscută de orice trecător,
cu o arhitectură tradițională și un cerdac spațios: „era o clădire comodă, largă,
având la etaj un cerdac tipic românesc”. 
4. N. Iorga a sprijinit funcționarea Facultății de Drept din Oradea, deoarece
înțelegea importanța instituțiilor de învățământ superior. Acesta dorea
educarea românilor, luând în acest sens unele măsuri care favorizau existența
Facultății de Drept.
5. O trăsătură morală a lui N. Iorga care reiese din text este disciplina
manifestată în munca de scriitor. El nu permitea întreruperi atunci când se
apuca se scris, iar tot ceea ce începea trebuia dus la bun sfârșit.
B.
Consider că respectarea unei metode de lucru este importantă pentru
atingerea scopului propus, deoarece orice poate fi realizat prin consecvență. În
fragmentul extras din „N. Iorga” scris de Eugeniu Speranția, autorul descrie
metoda folosită de N. Iorga în procesul artistic. 
În primul rând, chiar și dacă era așteptat sau avea invitați, nimic nu îl putea
face pe N. Iorga să se oprească din a scrie. Pentru ca ideea să rămână pură,
intactă, Iorga dădea frâu liber imaginației și scria fără oprire. Astfel, disciplina
în muncă i-a asigurat lui Iorga succesul ulterior.
În al doilea rând, rutina zilnică este esențială în viața oricărui om. De exemplu,
atunci când avem un program bine întemeiat, totul devine mai ușor. Din
propria experiență am constatat faptul că unul dintre factorii principali în
procesul reținerii de informații este consecvența. Lucrând zi de zi, acest proces
devine o obișnuință, iar în timp, informațiile devin mult mai ușor de reținut.
În concluzie, respectarea unei metode de lucru este un aspect foarte important
pentru cei care își doresc să aibă rezultate satisfăcătoare. Chiar dacă a ne
obișnui să fim disciplinați necesită un efort suplimentar la început, succesul
nostru va fi mai ușor de obținut în acest fel.
Subiectul II
În fragmentul extras din poezia „S-aștept” scrisă de Tudor Arghezi, relația
dintre ideea poetică și mijloacele artistice este una foarte strânsă, căci prin
intermediul figurilor de stil și a procedeelor artistice ideea poetică este
susținută pe deplin. 
Subiectivitatea textului este dată de apariția mărcilor lexico-gramaticale ale
eului liric: „s-aștept”, „să-mi aștearnă”, „s-aud”, alături de repetiția „fără
nume... fără glas”, precum și de metafora „aripi adormite în dimineața lunii”
care conturează universul de idei al textului și susțin ideea poetică.