MAXIMĂ A. PODIȘUL -în N.E N--granița cu Ucraina 688m-Dealul -format prin -calcar, -Înălțimi între 300-500m 1.POD.SUCEVEI:în NV MOLDOVEI României E-Republica Moldova Ciungi depunere de roci nisip ,pietriș, argilă -Văi orientate pe direcția NV- -500-600 m; cueste; alunecări de teren (râul Prut) sedimentare în -rocile dispuse într-o SE -Datorită structurii Diviziuni:Pod.Dragomirnei; S-Câmpia Română Marea Sarmatică structură monoclinală monoclinale și a prezenței Pod.Fălticeni; Depresiunea Rădăuți V- Carpații ușor basculată pe orizontului de roci mai dure 2.CÂMPIA MOLDOVEI / JIJIEI : în Maramureșului și ai directia N.V-S.E au apărut văi cu versanți NE Bucovinei și asimetrici= cueste -Formată predominant din argilă Subcarpații Moldovei Tip de relief:-alunecări de -limitele cu Pod.Sucevei și teren, cueste, ravene Pod.Bârladului tranșate(marcate) de abrubturi cu lungimea de 150 m Diviziuni:Câmpia Bașeului;Câmpia Bahluiiului; Dealul Cozancea-265m 3.POD.BÂRLADULUI: în S -ocupă centrul și S. Pod.Moldovei -500-600 m; cueste și ravene Diviziuni:Pod.Central Moldovenesc;Pod.Covurlui; Colinele Tutovei;Dealurile Fălciului B.PODIȘUL -în S.E N- Valea Dunării 467 m-vf.Greci -nordul -în N. Roci Este cea mai tipică unitate de DOBROGEI României N.E- Delta Dunării din M-ții Pod.Dobrogei s-a metamorfice (granit) podiș din țară datorită 1.POD.DOBROGEI DE NORD: E-Marea Neagră Măcinului format în -șisturi verzi- cele mai alcătuirii geologice și datorită M-ții măcinului S- granița cu Bulgaria orogeneza hercinică vechi roci de pe fragmentării Culmea Niculițel, V- Bălțile Dunării -centrul teritoriul țării la zi Tip de relief: Culmea Pricopanului Pod.Dobrogei s-a -în S roci sedimentare -carstic –Peștera Liliecilor, Dealurile Tulcei format în cutate:calcar, loess Peștera la Adam, Pestera Podișul Babadagului orogeneza Limanu Pod.Dobrogei Centrale caledonică și a fost (Pod.Casimcei) erodat până la nivel 2..POD.DOBROGEI DE SUD: de platformă Pod.Oltinei, Pod.Negru Vodă, - sudul Pod.Dorobanțului/ Medgidiei Pod.Dobrogei s-a Zona Litorală format prin depunere de roci sedimentare C. În partea N- Subcarpații Getici Altit.Maximă7 -format prin -sedimentare -rocile au fost dispuse într-o PODIȘULGE central E – Câmpia Română 72 m – depunere de roci cutate:calcar, structură monoclinală, fiind PLATFOEME: TIC sudică a S – Câmpia Română Platforma sedimentare conglomerate, gresii și ușor înclinate pe direcția N-S A.LA VEST DE OLT: țării V-Pod Mehedinți și Argeșuluiîn Roci sedimentare: -diviziunile poartă denumirea 1.Platforma Strehaia Dunărea N.-la contactul nisip ,pietriș, argilă de platforme 2.Platforma/Dealurile Jiului cu Subcarpații -partea superioară sunt 3.Platforma Olteţului Getici- suprafețe plane ușor înclinate B.LA EST DE OLT: Altitudine N-S, mărginiți de versanți 1.Platforma Argeşului medie-450 m abrupți 2.Platforma Cândeşti -Înălțimi Tip de relief:-alunecări de 3. Platforma Cotmeana minimă teren 300m(S) D. PODIȘUL -în S.V NV-C.Occidentali; Altit.max.Dl. Formată în - sedimentare :calcar Relief carstic: -dealuri, cornete,depresiuni, și uluce MEHEDINȚI României NE-Subc.Getici; Izvernei (885 orogeneza alpină - șisturi cristaline -Peștera Topolnița , SE- P.Getic; m în Vf. prin cutarea -cornete; SV - Dunărea Patriarhului) scoarței terestre -chei Altitudine -lacuri carsticeL. Turcului, L. medie-300-500 Zăton m