Capitolul 8-lea

Analiză tehnico-economică

Organizarea locului de muncă la o mașină-unealtă cu comandă numerică

8.1 Descrierea ocupației

Operatorul la maşini unelte cu comandă numerică (operator CNC) foloseşte utilaje

controlate numeric de calculator pentru a crea și modela produse de precizie precum părți de
automobile, părți de diferite alte utilaje și alte obiecte. Maşinile unelte cu comandă numerică
includ utilaje precum strunguri, strunguri cu axe multiple, freze, instalaţii de debitat, mașini
electrice de descărcare etc.

8.1.1 Responsabilitățile operatorului CNC:

 Inspectarea dimensională a produsului după cum i se cere;

 Monitorizarea și tăierea uneltelor de tăiat după cum este nevoie;
 Încarcă și descarcă produse;
 Să fie atent tot timpul ca produsul să fie așezat corect în mașinărie;
 Introduce comenzi în calculator și ține o evidență a fișierelor;
 Să fie capabil să utilizeze cunoștințele de operare a mașinăriei cu control numeric;
 Introduce comenzi în calculator care să îi arate datele stocate pe acesta;
 Revizuiește comenzile din atelier;
 Calculează și utilizează codurile potrivite pentru activitățile controlate de aparatură,
precum mișcarea axului, tipul și mărimea uneltelor de tăiat, etc;

8.1.2 Unităţile de competenţă: 

 Comunicarea interactivă la locul de muncă

 Dezvoltarea profesională
 Efectuarea muncii în echipă
 Întocmirea documentelor de evidenţă şi de raportare a activităţii
 Planificarea activităţii proprii şi organizarea locului de muncă
 Aprovizionarea locului de muncă cu materiale şi semifabricate
 Prelucrarea lotului de piese
 Studierea documentaţiei de execuţie 
 Programarea maşinii unelte cu comandă numerică - stabilirea originii coordonatelor
 Aprovizionarea locului de muncă cu SDV-uri

În imaginile următoare sunt prezentate standardul operațional al unor operatori la mașini-unelte

cu comandă numerică:
8.1.3 Organizarea locului de munca

Descriere: referă la competenţele necesare identificării sarcinilor propriei activităţi şi organizării

locului de muncă.

ELEMENTE DE COMPETENŢĂ CRITERII DE REALIZARE

1.Identifică sarcinile proprii 1.1. Sarcinile proprii de lucru sunt identificate corect,
corespunzător fişei postului de lucru.
1.2. Sarcinile de lucru sunt identificate complet, în raport
cu cerinţele documentaţiei tehnice.
2. Planifică activitatea şi stabileşte 2.1. Etapele / fazele de realizare a sarcinilor de lucru sunt
resursele necesare ordonate cu profesionalism şi responsabilitate, conform
documentaţiei tehnice.

3. Pregăteşte locul de muncă
2.2. Necesarul de resurse materiale, SDV-uri şi programe
este stabilit cu corectitudine corespunzător tipului
lucrării.
2.3. Timpul necesare realizării sarcinilor este estimat
corect, în raport cu normativele în vigoare.
3.1. Condiţiile optime de lucru sunt asigurate cu atenţie,
în conformitate cu specificul activităţilor de executat.
3.2. Dispozitivele de măsurăşi control sunt asigurate
corect şi complet, adecvat preciziei de prelucrare.
3.3. Funcţionalitatea utilajelor de lucru este verificată cu
responsabilitate, conform parametrilor prevăzuţi în
documentaţia tehnică, în condiţii de securitate.

8.2 Capacitatea locului de muncă a operatorului uman

Munca este cea mai importantă formă de activitate umană, de muncă fiind legate
mecanismele care au generat dezvoltarea societăţii omeneşti ducând omul din starea primitivă în
stadiile avansate ale societăţii contemporane.

Capacitatea de muncă poate fi descrisă drept echilibrul dintre resursele unei persoane şi
factorii legaţi de muncă. Resursele personale constau din sănătate şi capacităţi funcţionale
(primul etaj), competenţă şi aptitudini (al doilea etaj), şi valori, atitudini şi motivaţie (al
treilea etaj). Munca include conţinutul muncii, mediul de lucru, organizarea muncii şi leadership
(al patrulea etaj). Scările dintre etaje evidenţiază faptul că diversele dimensiuni ale capacităţii de
muncă interacţionează unele cu altele.

De exemplu, resursele personale se schimbă odată cu vârsta, în timp ce globalizarea şi noile

tehnologii au un impact asupra solicitărilor exercitate de muncă. Factorii care afectează
capacitatea de muncă se schimbă, prin urmare, în permanentă. Ca activitate umană munca
sintetizează în ea manifestările omului ca structură bio – psiho- socială în care sunt implicate
toate componentele psihismului uman, deci ansamblul fenomenelor, proceselor, mecanismelor,
stărilor şi trăirilor psihice.

Societatea şi mediul operaţional creează infrastructura, serviciile şi regulile care pot

sprijini organizaţiile pentru a menţine şi a promova capacitatea de muncă.

8.3 Tipologia miscarilor in procesul de productie

La locul de muncă, executantul efectuează frecvent mișcări ale membrelor superioare și

inferioare.În marea majoritate a cazurilor, aceste mișcări sunt efectuate incorect, ceea ce duce la
o risipă de energie și apariția prematură a oboselii fizice.

8.4 Cerințe pentru organizarea unui atelier de frezare

 Atelierul de prelucare prin frezare este constituit din spații special amenajate (clădiri, hale)
de dimensiuni corespunzătoare, destinate desfășurării activității de producție, unde se
concentrează scule, instrumente, materie prima, semifrabricate și produse finite.

Această determina, în mod mijlocit, importantă unei bune organizări a locului de muncă care
să aibă că rezultat sporirea randamentului și economicității muncii și micșorarea efortului depus.

Operatorul trebuie să folosească dispozitivele, uneltele acționate electric sau pneumatic și

orice mijloace care îi servesc muncă.

La începutul lucrului, sculele și piesele trebuie să fie pregătite și așezate în așa fel încât cele
folosite mai des se așează mai aproape, iar cele folosite mai rar, se așează mai aproape, iar cele
folosite mai rar, se așează mai departe, În timpul lucrului, se va păstra o deosebită ordine și
curățenie la locul de muncă. Fiecare obiect trebuie să fie reașezat după întrebuințare la locul de
muncă stabilit inițial. Fiecare scula și instrument vor fi folosite numai pentru destinația pentru
care au fost construite.

La sfârșitul lucrului, sculele și instrumentele vor fi curățate și așezate la locul de păstrare.

Piesele prelucrate vor fi predate sau depozitate. Locul de muncă va fi curățat, folosindu-se
materiale corespunzătoare.

8.5 Organizarea unui loc de muncă dotat cu mașină de frezat KaoMing KMC-1500V

Prezentarea masinii de frezat

Fig.5.20 Mașină de frezat Kaoming KMC-1500V

KaoMing a fost înființată în anul 1968 având că principal domeniu de activitate

producerea și comercializarea mașinilor unelte , că : mașini radiale de găurit, centre de prelucrat
CNC cu coloana dublă și centre de prelucrat CNC orizontale. În 1987 este produs primul centru
de prelucrat CNC cu dublă coloana, în 1993 este produ primul centru în 5 axe și central de
prelucrare vertical, iar în 1988 este contruit primul centru de prelucrare cu viteze mari.
Principalele puncte țintă urmărite în dezvoltarea mașinii sunt eficientă și performanța.
Inclinarea capului de prindere al sculei de frezat permite ca aschiile rezultate în urmă procesului
de danturare să cadă pe o bandă magnetică de unde sunt transportate ulterior către un recipient
pentru așchii. Componentele mașinii înglobează tehnologia cea mai avansată din domeniul
ingineriei mecanice.Aceste tehnologii sunt concepute și elaborate de către Kaoming și anume:

 Datorită reazemurilor laterale rigiditatea și acuratețea este maximă.

 Datorită razei mari de rotație a capului de frezat există posibilitatea de a porni singular
sau multiplu în prelucarea cu o freza disc profilată.
 Construcție rigidă cu patru canale de glisare pe bază, asigură o precizie ridicată de
prelucrare.
 Arborele este susținut de rulment cu bile de contact unghiular, ambalat cu grăsime, pentru
a minimiza producerea de căldură.
 Un cap cu unghi universal (opțional) poate extinde pe larg aplicația de prelucrare.

Kao Ming ia în considerare cerințele clienților și implimenteaza noi soluții în designul

noilor mașini.

Fig. 5.21 Frezare melc modul

 Fig. 5.22 Axele comandate numeric ale masinei de frezat

Tabelul 1

Parametrii tehnici ai masinii

Dimensiunile mașinii

Fig. 5.23 Dimensiunile mașinii de frezat

8.6 .Elementele organizarii locului de munca 

Fiecărui loc de muncă îi sunt specifice patru elemente componente,prezentate in figura 1:

                                             
Fig. 5.24 Elementele locului de muncă
       Mijloacele de muncă sunt compuse din totalitatea instrumentelor care se interpun între om
și obiectul muncii;aceste mijloace pot fi de o complexitate mai mare(masini unelte,instalatii de
ridicat,masini de transport) sau mai redusă (scule universale,scule si dispozitive specifice
tehnologiei,aparate de masurat si control etc.).

      Obiectele muncii,respectiv componenta asupra căreia se acționează pentru ai schimba forma,

performanțele etc.;obiecte ale muncii pot fi:o bucata de material pe care un strungar o transformă
într-o piesă, un reductor căruia un lacatus îi înlocuiește piesele uzate,un complex de materiale-
beton, oțel, confecții metalice-care pot fi transformate într-un baraj etc.

      Forța de muncă,cea care prin intermediul mijloacelor de muncă acționează asupra obiectelor
muncii pentru a se atinge scopul propus într-un anumit loc de muncă, forța de muncă poate fi mai
mult sau mai puțin calificată, compusă din unul sau mai mulți executanți, de aceeași meserie sau
cu meserii diferite.

      Condițiile generale de muncă,definite de acele caracteristici pe care le impune o bună

desfașurare a muncii(iluminat,temperatura,zgomot,prevenirea riscurilor de accidente etc.).

8.7 Mijloace de măsurat si verificat

Calitatea unui produs este determinată de caracteristicile sale, care sunt evaluate prin: măsurare
si control.

Măsurarea unei marimi presupune stabilirea valorii acesteia.Controlul sau verificarea

prevede în plus (față de măsurare) și compararea valorii efective stabilita prin măsurare cu
valoarea prescrisă în documentația tehnică a produsului.

Condiții pe care trebuie să le îndeplinească o măsuratoare:

a) operațiile de măsurare și control să se facă corect;

b) instrumentele și aparatele de masură să fie de bună calitate, pentru a asigura precizia cerută de
tehnologie.

8.7.1 Mijloace de măsurat și verificat lungimi

1. Rigla gradată - se utilizează la măsurarea lungimilor în timpul prelucrării pieselor sau la

verificarea finalăa acestora, precum si la operații de trasare.

Fig.5.25 Riglă metalică

2. Șublerul - este un instrument de măsurare cu scara gradată și cu vernier. Cu ajutorul
vernierului se citesc dimensiunile măsurate cu precizii de 0,1; 0,05; 0,02 mm.

Vernieruleste o scară ajutatoare executată pe cursorul șublerului, acesta putându-se deplasa în

fata riglei gradate. Rigla este gradată în mm, iar vernierul în funcție de precizia de masurare a
șublerului.

Fig.5.26 Șubler de interior, exterior și adâncime

a) Șublerul de exterior și de interior - este utilizat la masurarea dimensiunilor

exterioare și a celor interioare. Unele tipuri de șublere sunt echipate, în plus, și cu
o tija pentru masurarea adâncimii.
b) Șublerul de adancime - se utilizează la masurarea adancimii canalelor, gaurilor î
nfundate, pragurilor.
c) Șublerul de trasare - este utilizat la lucrarile de trasare si de masurare a
înălțimilor.

3. Micrometrele - sunt aparate de masurat lungimi bazate constructiv pe folosirea unui

mecanism micrometric, format dintr-o asamblare filetata, care transformă mișcarea de rotație a
șurubului micrometric într-o deplasare liniară a tijei micrometrului.

După destinație, micrometrele pot fi: de exterior,

de interior, de adâncime și speciale (pentru table,
țevi, filete, roți dințate, etc).

a) Micrometrele de exterior - se
construiesc pentru urmatoarele
dimensiuni de măsurare: 0-25 mm; 25-50
mm și în continuare din 25 in 25 mm.

Fig.5.27 Micrometru de exterior

b) Micrometrele de interior pot fi: cu fălci și tip - vergea. Pentru micrometrul cu fălci,
domeniul de măsurare este cuprins în intervalul 5-30 mm.
 Fig 5.28 Micrometru de interior

c) Micrometrul de adâncime se deosebește, din punct de vedere constructiv, de celelalte

micrometre prin aceea că este prevăzut cu o talpă, iar scările de pe cilindru si tambur sunt
inverse decât la micrometrul de exterior.

Fig 5.29 Micrometru de adancime

4. Comparatoarele - sunt mijloace de măsurare cu ajutorul cărora se efectueaza măsuri relative,

adică se determină abaterile dimensiunilor efective față de dimensiunile normale ale pieselor.
Are cea mai larga utilizare in industria constructoare de masini.

Domeniul de masurare este de la  0 la 10 mm, acul indicator putand executa zece rotatii la 100 de
diviziuni.
 De asemenea, cu comparatoarele se pot determina abaterile de formă și abaterile de
poziție ale pieselor (abateri de la: circularitate, planitate, rectilinitate, cilindritate, paralelism,
perpendicularitate, etc).

Fig 5.30 Comparator cu cadran circular

8.8 Întretinerea și păstrarea instrumentelor de măsurat și controlat, a sculelor și a

dispozitivelor

Instrumentele de măsurat și controlat, sculele și dispozitivele utilizate în atelierul de

prelucrare se pastreaza în locuri ferite de umezeală, de agenți cenzori și de profesioniști.

În mod deosebit, mijloacele de măsurare se livrează și se păstrează în cutii de lemn,

construite după forma acestora.

Înainte de a fi introduse în cutii, atât instrumentele de măsurat, cât și sculele se șterg cu o

cârpa curată.

În cazul când acestea se pastrează o perioadă mai îndelungată fară utilizare, înainte de depozitare
se spală cu neofalină, se usucă și apoi, suprafețele neprotejate se acopera cu un strat de ulei sau
vaselina. În timpul utilizarii, sculele, dispozitivele și instrumentele de măsurat vor fi ferite de
lovituri.
Concluzii

Pentru ca organizarea unui loc de muncă la prelucrarea prin frezare să fie cât mai ergonomică
trebuie respectate atât principiile:economiei de mișcări ,consumului minim de energie,proiectarii
spațiului de muncă cât și măsurile privind atelierul și măsurile privind muncitorii din atelier.

Organizarea muncii reprezintă un ansamblu de metode si tehnici elaborate în lumina cerințelor

ergonomiei,în scopul creșterii productivității muncii, pe masura posibilităților fizice si
intelectuale ale operatorului uman,in contextul economiei energetice a organismului acestuia.

Evaluarea capacității de muncă se poate face prin teste ale capacității de efort și investigari
subiective, verbale sau comportamentale.