L12. Documentele Suport

PROGRAMUL OPERAȚ IONAL CAPITAL UMAN 2014-2020
Proiect finanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin PROGRAMUL OPERAȚ IONAL CAPITAL UMAN
Axa Prioritară 4 „Incluziunea social și combaterea să ră ciei”
Obiectiv Specific 4.16: “Consolidarea capacită ții întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră auto-sustenabilă ”
Schema de ajutor de minimis „Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale”
Titlul proiectului: ACSES: Antreprenoriat în context S.E.S (Social - Eficient - Sustenabil)
Codul proiectului: POCU/449/4/16/128509
DOCUMENTELE SUPORT
CUPRINS
DOCUMENTELE SUPORT...............................................................................................................................1
1.1. Raportul tehnic lunar..........................................................................................................................1
1.2. Balanță de verificare...........................................................................................................................2
1.3. Fișă obiecte de inventar și mijloace fixe..............................................................................................6
1.4. Registru jurnal...................................................................................................................................10
1.5. Registru de casă................................................................................................................................11
1.6. Registru REVISAL...............................................................................................................................13
1.7. Stat de salarii.....................................................................................................................................15
1.8. Extras de cont...................................................................................................................................16
1.9. Fişa de pontaj....................................................................................................................................19
1.1. RAPORTUL TEHNIC LUNAR

▪ informare şi consiliere privind cariera;
▪ consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri.
Se va completa de către furnizor în funcţie de serviciile oferite în cadrul acestui tip de măsură.
Anexele la raportul tehnic pot fi:
- programa şi orarul activităţilor desfăşurate;
- lista cuprinzând persoanele beneficiare ale acestor tipuri de măsuri;
- fişele de pontaj ale personalului implicat;
- orice alte materiale care pot fi relevante şi pot susţine raportul tehnic.
1
Tipuri de rapoarte tehnice
 Rapoarte tehnice periodice/trimestriale sau ori de câte ori solicită AM/OI Responsabil;
 Raport final de implementare.
Cand se trimit rapoartele tehnice?
 Rapoartele Tehnice se transmit cu 10 zile înainte de transmiterea cererilor de rambursare/

cererilor de rambursare aferente cererilor de plată și servesc la verificarea tehnică de către
AM/OI Responsabil a acestor cereri;
 În cazul proiectelor alternative, non-competitive, cu componentă de alternativ, Rapoartele

Tehnice se depun odată cu cererile de rambursare/ cererile de rambursare aferente cererilor de
plată;
 Prin excepție, Rapoartele Tehnice se vor depune inclusiv în situația în care perioada scursă de la
depunerea ultimei cereri de rambursare/ cereri de rambursare aferente cererii de plată este mai
mare de 3 luni. În acest caz, Raportul Tehnic se va depune în 5 zile lucrătoare de la momentul
împlinirii celor 3 luni.
Rapoartele Tehnice conțin informații privind stadiul implementării proiectului, modul de desfășurare a
activităților prevăzute în Cererea de finanțare, rezultatele obținute, indicatorii realizați până în momentul
raportării și probleme întâmpinate pe parcursul derulării, astfel încât, prin analiza acestor informații de
către ofițerii de proiect, să se asigure monitorizarea stadiului implementării.
1.2. BALANȚĂ DE VERIFICARE
Balanța de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactității înregistrărilor

contabile și controlul concordanței dintre contabilitatea sintetică și cea analitică, precum și principalul
instrument pe baza căruia se întocmesc situațiile financiare.
2
Balanța de verificare a conturilor sintetice, precum și balanțele de verificare ale conturilor analitice se
întocmesc cel puțin anual, la încheierea exercițiului financiar sau la termenele de întocmire a situațiilor
financiare periodice, la alte perioade prevăzute de actele normative în vigoare, și ori de câte ori se
consideră necesar.
Balanța de verificare trebuie să cuprindă :
1. Simbolul și denumirea conturilor, în ordine, din planul de conturi în vigoare;
2. Totalul sumelor înregistrate în debitul său;
3. Totalul sumelor înregistrate în creditul său;
4. Soldul contului
Funcțiile balanței de verificare sunt:
1. Funcția de verificare a exactității înregistrărilor efectuate în conturi;
2. Funcția de verificare a concordanței dintre conturile sintetice și conturile analitice;
3. Funcția de instrument de legătură între conturile sintetice și bilanţ;
4. Funcția de grupare și centralizare a datelor înregistrate în conturi;
5. Funcția de instrument de analiză și sinteză a activităților economice.
Erorile descoperite cu ajutorul balanţei de verificare:
1. Erori de întocmire a balanței de verificare

2. Erori de închidere a conturilor
3. Erori de înregistrare
4. Erori cu stabilirea sumelor din formulele contabile compuse.
Din punct de vedere legal, balanta de verificare se întocmeşte la sfârşitul fiecărei luni, însa ea poate fi
realizată şi pentru perioade mai scurte de timp.
3
De fapt, pentru managerii care doresc să aibă o imagine actualizată şi clară a ceea ce se petrece în firma
în orice moment, instrumentul poate fi folosit săptămânal sau chiar zilnic pentru firmele cu o activitate
vastă, ce implica operatiuni comerciale complexe.
În ceea ce priveşte modalitatea concretă de ilustrare a balanţei de verificare, în ansamblul

documentarului contabil, aceasta este întocmită sub forma unui tabel în care sunt indicate sumele de
bani corespondente conturilor ce indică tranzacţiile.
în toate cazurile, operaţiunile care stau la baza întocmirii acestui document trebuie să respecte principiile
duale de bază ale activitaţii financiar-contabile: dubla reprezentare, înregistrare şi centralizare.
Documentul tabelar astfel întocmit cuprinde, de fapt, o serie de egalităţi. Acestea au rolul de a reflecta
scriptic un echilibru continuu între sumele înscrise în conturile balanţei.
 Sumele din soldurile iniţiale reprezintă valorile totale ale rulajului existent la începutul perioadei
(adică, începutul lunii).
 Rulajele lunii curente indică mişcările pe fiecare cont în perioada de referinţă (luna în care se
întocmeşte balanţa de verificare)
 Sumele totale indică sumele rezultate din adunarea rulajelor fiecărui cont la finalul lunii,
iar soldurile finale indică rezultatul rămas pentru fiecare dintre conturi.
Pentru contul de grant, la credite vor exista majoritar împrumuturi pe partea acţionarului.
4
Câte tipuri de balanţă de verificare exista?
Când se întocmeşte balanţa de verificare a unei societăţi comerciale, aceasta poate fi realizată în mai
multe moduri, dar cele mai uzuale sunt balanţa sintetică şi balanţa analitică.
Pentru înţelegerea celor doua concepte şi, mai ales, a legăturilor dintre ele, este necesară cunoaşterea
clară a noţiunilor de conturi contabile corespunzătoare fiecărui tip de balanţă.
Balanţa contabilă sintetică – definiţie si clarificări
Astfel, conturile sintetice sunt codificările contabile sub care se înregistrează toate bunurile de natură
economică, operaţiunile comerciale sau cele fără rezultat patrimonial, precum şi ceea ce rezultă în urma
acestora. Exemple de conturi sintetice pot fi: mijloace fixe, bunuri de inventar, materiale etc.
În ceea ce priveşte balanţa sintetică ca mod de verificare a activităţii contabile, aceasta prezintă o
imagine simplă, rezumată, a situaţiei conturilor firmei, iar informaţiile ce pot fi extrase din acest
5
instrument indică starea mijloacelor economice, a finanţărilor, operaţiunilor economice şi a ceea ce

rezultă în urma acestora. Informaţiile sunt prezentate în mod general.
Balanţa contabilă analitică – ce este
Conturile analitice sunt o dezvoltare sau o detaliere a celor sintetice, mai precis a ceea ce reflectă ele.
Astfel, într-un cont sintetic, orice bun economic, proces sau operaţiune, ori rezultat al acestora este
defalcat în parţile lor componente. Pentru o mai buna înţelegere, luând cazul concret al unei firme de
productie de autovehicule, contul sintetic “Materiale” poate fi subimpartit in cate un cont analitic pentru
fiecare componenta care intra in constructia produsului finit: tabla, suruburi, filtre, cabluri, baterii,
geamuri si parbrize etc.
Balanta analitica indica mult mai detaliat conturile de natura analitica ce intra in componenta unui cont
sintetic.
1.3. FIȘĂ OBIECTE DE INVENTAR ȘI MIJLOACE FIXE

Cunoașterea caracteristicilor care fac diferența dintre obiectele de inventar și mijloacele fixe ajută la
optimizarea plății impozitelor și a fluxurilor de numerar.
Luăm drept exemplu un antreprenor sau un manager financiar al unei firme mici, care își dorește plăți
mai mici în cazul impozitului pe profit, în cursul anului respectiv. Acesta ar trebui să se orienteze spre
achiziția unor laptopuri sub 2500 de lei pentru angajații săi, ca să le poată încadra laobiecte de inventar.
Dacă firma este plătitoare de TVA, atunci valoarea fără TVA de pe factura primită de la furnizor trebuie să
se situeze sub pragul celor 2500 de lei; în cazul în care firma nu este plătitoare de TVA, atunci valoarea cu
TVA de pe factura primită de la furnizor trebuie să se situeze sub pragul celor 2500 de lei.
Definițiile celor două noțiuni fiscal-contabile vor face lumină în ceea ce privește afirmația de mai sus.
Obiectele de inventar sunt bunuri (active circulante) utilizate pentru o perioadă mai mică de un an și sunt
recunoscute în contabilitate ca o cheltuială totală în momentul achiziției și dării în funcțiune. Valoarea
6
individuală a obiectelor de inventar este mai mică de 2.500 lei. Obiectele de inventar nu se amortizează
tocmai pentru faptul că sunt recunoscute drept cheltuială totală.
Ca exemple de obiecte de inventar pot fi enumerate calculatoarele, imprimantele, echipamentul de

lucru, aparatele de măsură și control, matrițele folosite la executarea anumitor produse și alte obiecte
similare.
Cheltuielile cu obiectele de inventar afectează direct profitul societății din anul respectiv (baza de
impozitare a profitului se micșorează, prin înregistrarea cheltuielii totale cu achiziția respectivelor
bunuri).
Conturile contabile în care se reflectă obiectele de inventar sunt:
 303 Materiale de natura obiectelor de inventar (cont în care este înregistrată achiziția acestora);
 323 Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare;
 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar (cont în care este înregistrată
darea în folosință);
 8035 Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosință(înregistrare extracontabilă, utilă cu

ocazia inventarierii patrimoniului).
7
Spre deosebire de obiectele de inventar, mijloacele fixe sunt utilizate pentru o perioadă mai mare de un
an, au o valoare individuală mai mare de 2.500 lei, sunt (în general) amortizabile, iar cheltuielile cu
mijloacele fixe sunt înregistrate eșalonat în contabilitate, fapt care nu afectează direct și imediat profitul
companiei.
Totuși, deși codul fiscal prevede acest prag de 2500 de lei pentru încadrarea unui bun ca mijloc fix, este
posibil ca, în cazul unei imobilizari corporale care nu atinge această limită, să fie posibilă recuperarea
acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare. Acest plafon este, așadar, o opțiune.
Amortizarea mijloacelor fixe se poate face liniar, degresiv sau accelerat, iar durata amortizării trebuie să
reflecte cât mai fidel durata de funcționare a respectivului bun.
Prima înregistrare în contabilitate a ratei de amortizare se va face în luna următoare celei în care s-a
realizat achiziția. Pentru mijloacele fixe amortizabile, firmele trebuie să țină un registru de amortizare în
care să se menționeze durata de amortizare și valoarea amortizabilă lunară.
8
Sunt considerate mijloace fixe amortizabile:
a) investițiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune,
locație de gestiune, asociere în participațiune și altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse în funcțiune parțial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca
imobilizare corporală; acestea se cuprind în grupele în care urmează a se înregistra, la valoarea rezultată
prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investițiile efectuate pentru descopertări în vederea valorificării de substanțe minerale utile, precum și
pentru lucrările de deschidere și pregătire a extracției în subteran și la suprafață;
d) investițiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul
îmbunătățirii parametrilor tehnici inițiali și care conduc la obținerea de beneficii economice viitoare, prin
majorarea valorii mijlocului fix;
e) investițiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor aparținând
domeniului public, precum și în dezvoltări și modernizări ale bunurilor aflate în proprietate publică;
f) amenajările de terenuri;
9
g) activele biologice, înregistrate de către contribuabili potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
h) mijloacele fixe deținute și utilizate pentru organizarea și desfășurarea învățământului profesional și

tehnic, potrivit reglementărilor legale din domeniul educației naționale;
i) investițiile efectuate pentru organizarea și desfășurarea învățământului profesional și tehnic, potrivit

reglementărilor legale din domeniul educației naționale”.
1.4. REGISTRU JURNAL

Ce tipuri de încasări și plăți sunt trecute în registrul-jurnal?
Iată câteva dintre principalele încasări, respectiv plăți care sunt trecute în registrul-jurnal:
- sumele provenite în urma desfășurării activității;
- sumele primite sub formă de credite bancare sau sub formă de alte tipuri de împrumuturi;
- sumele primite ca sponsorizări;
- subvențiile;
- plățile efectuate în cadrul activității;
- plăți de tipul: amenzi, penalități etc.
Care sunt elementele obligatorii ale unei înregistrări în registrul-jurnal?
Orice înregistrare în registrul-jurnal cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele elemente:
- tipul documentului;
- numărul și data documentului justificativ;
- explicații referitoare la operațiunea respectivă, precum și conturile sintetice debitoare și creditoare în

care s-au înregistrat sumele corespunzătoare operațiunii.
10
1.5. REGISTRU DE CASĂ
11
Registrul de casă este un document contabil cu ajutorul căruia se înregistrează zilnic operaţiunile
de casă făcute de casierie.
În lipsa registrului de casă, evaziunea fiscală este foarte uşor de făcut, lucru care nu este de
dorit. Această infracţiune este pedepsită aspru, fapt pentru care trebuie să se urmeze toţi paşii
legali cu privire la registrul de casă, pentru a sta cât mai departe de problemele cu legea.
Registrul de casă nu ajută doar statul să aibă în vedere toate tranzacţiile efectuate de către o
firmă, ci şi administratorii.
În cazul în care registrul de casă este completat şi întocmit corect, administratorul va fi
întotdeauna la curent cu suma exactă existentă în casă la sfârşitul zilelor de muncă.
Pentru completarea registrului pot fi aplicate următoarele metode:
 Scrierea de mână a fişei zilnice
 Folosirea unor tipizate de registre tipărite, pe care se completează manual informaţiile

economice justificative
 Utilizarea unor softuri contabile specializate, astfel încât registrul de casă să fie constituit
într-un timp extrem de mic şi într-un mod foarte uşor, fără pic de lucru manual, robotic.
Un registru de casă trebuie să conţină următoarele:
 Denumirea completă a firmei care face tranzacţiile cu numerar
 Numărul formularului
 Data întocmirii formularului, precizându-se atât ziua, cât şi luna şi anul
 Numărul actului de casa
 Lista completă de încasări, cu explicaţii ataşate
 Lista de plaţi explicate
 Soldul total al zilei precedente
12
 Soldul zilei curente
 Semnăturile persoanelor autorizate (casier şi contabil)
1.6. REGISTRU REVISAL
ReviSal reprezintă denumirea prescurtată a “registrului general de evidenţă a salariaţilor”, care

cuprinde toate contractele individuale de muncă în desfaşurare. În această bază de date sunt
înregistrate încheierea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractelor de muncă.
Sunt obligaţi să înfiinţeze, să completeze şi să transmită Revisal:
– angajatorii, persoane fizice sau juridice
– misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale altor state în Romania, pentru personalul angajat
local, care are cetaţenia română sau reşedinţa permanentă în România.
Registrul este completat şi transmis de către una sau mai multe persoane nominalizate prin
decizie scrisă de către angajator. Registrul se intocmeşte în formă electronică. Acesta se
completează în ordinea angajării şi cuprinde următoarele elemente:
13
a) elementele de identificare a tuturor salariaţilor: numele, prenumele, codul numeric personal

— CNP, cetăţenia şi ţara de provenienţă — Uniunea Europeana — UE, non-UE, Spaţiul Economic
European — SEE;
b) data angajării;
c) perioada detaşării şi denumirea angajatorului la care se face detaşarea;
d) funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării Ocupaţiilor din România (COR) sau altor acte
normative;
e) tipul contractului individual de muncă;
f) durata normală a timpului de muncă şi repartizarea acestuia;
g) salariul de bază lunar brut şi sporurile, astfel cum sunt prevăzute în contractul individual de
muncă;
h) perioada şi cauzele de suspendare a contractului individual de muncă, cu excepţia cazurilor de

suspendare în baza certificatelor medicale;
i) data încetării contractului individual de muncă.
Ce NU cuprinde Revisal?
– atribuţiile postului
– criterile de evaluare
– concediul de odihnă
– concediile medicale pentru incapacitate temporară de muncă
– data la care se plăteşte salariul
– perioada de probă
– perioada de preaviz
14
1.7. STAT DE SALARII

Serveşte ca:
- document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor, precum şi al contribuţiei

privind protecţia socială şi al altor datorii;
- document justificativ de înregistrare în evidenţa contabilă în partidă simplă.
Se întocmeşte în două exemplare, lunar, pe baza documentelor de evidenţă a muncii şi a

timpului lucrat efectiv, a documentelor privind reţinerile legale, a concediilor de odihnă, a
certificatelor medicale, şi se semnează pentru confirmarea exactităţii calculelor de către
persoana care determină salariul cuvenit şi întocmeşte statul de salarii.
Pentru centralizarea salariilor şi a elementelor componente ale acestora, inclusiv a reţinerilor, se

utilizează aceleaşi formulare de state de salarii.
Plăţile făcute în cursul lunii se includ în statele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a
salariilor calculate şi toate reţinerile legale din perioada de decontare respectivă.
15
Contribuabilii pot să-şi stabilească, dacă necesităţile interne o cer, o altă machetă a formularului, dar care
să conţină informaţiile necesare completării Fişei fiscale F1, respectiv:
- venit brut;
- contribuţia individuală pentru asigurări sociale;
- contribuţia individuală pentru protecţia socială a şomerilor;
- contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate;
- cheltuieli profesionale (cota 15%);
- venit net;
1.8. EXTRAS DE CONT

Extrasul de cont este un document care are ca obiectiv principal indexarea totalităţii tranzacţiilor
ce au avut loc într-un cont într-o anumită perioadă. De obicei, este vorba despre lună. Atunci
16
când se solicită un astfel de act, în funcţie de serviciile la care ai acces, se alege intervalul pentru
care se doreşte să fie întocmit acesta.
În conţinutul extrasului de cont se găseşte o serie de date utile cu privire la deţinătorul şi situaţia
contului, instituţia bancară şi tranzacţiile executate. Cu ajutorul informaţiilor de mai jos, se ştie
să se citească un astfel de document şi să se folosească corect.
Extrasul de cont include informaţii de identificare a persoanei juridice sau fizice care deţine
contul.
În cazul persoanelor juridice, acesta conţine numele înscris la Registrul Comerţului, codul de
identificare fiscală şi adresa. De asemenea, este menţionat tipul contului, numărul acestuia,
moneda în care este sunt depozitate finanţele şi codul clientului.
Pentru persoanele fizice, extrasul relevă numele şi genul clientului băncii, codul numeric
personal, tipul de cont, numărul contului, moneda şi codul clientului.
În ceea ce priveşte activitatea financiară desfăşurată în cadrul acelui cont, sunt relevate
următoarele aspecte:
 - totalitatea tranzacţiilor efectuate: tranzacţii de debitare (cumpărături sau transferuri

către alte conturi, indexate în coloana „Debit”), tranzacţii de creditare (sume încasate în
contul respectiv, indexate în coloana „Credit”)
 - sold iniţial - suma disponibilă în cont la ânceputul lunii
 - sold final - suma disponibilă la finalul lunii
În cazul unui cont asociat unui card de credit, vor fi afişate, în plus, suma care trebuie
rambursată până la data scadentă si suma rămasă disponibilă pentru utilizare.
Fiecare tranzacţie înregistrată cuprinde mai multe detalii: data la care a fost realizată, tipul
tranzacţiei, numele persoanei fizice şi juridice către sau din partea căreia a fost efectuată
încasarea sau debitul. Uneori, este menţionat numărul de cont din partea căruia a fost realizat
17
un transfer, observaţii menţionate de către cel ce emite transferul, numărul de referinţă al

tranzacţiei sau numărul autorizaţiei.
Printre cele mai des întalnite tipuri de tranzacţii, se numără:
 - tranzacţii prin POS pentru plăţi cu cardul la comercianţi
 - încasare de la alte persoane
 - taxe şi comisioane plătite băncii pentru întreţinerea contului
 - comision pe operaţiune plătit bancii pentru tranzacţii speciale, în funcţie de tarifele

stabilite în contract
 - retragere numerar pentru sumele retrase de la bancomat
 - transfer pentru sumele transferate către alte conturi
 - acoperire sold negativ se refera la acele sume pe care banca le utilizează în scopul
completării soldului dintr-un alt cont pe care îl deţii (cont curent în euro, cont pentru
cardul de credit)
Pentru a face rost de extrasul de cont digital, există mai multe opţiuni. La deschiderea contului
sau ulterior acestei operaţiuni, se poate opta pentru a primi documentul în fiecare lună, la o
dată stabilită împreuna cu reprezentantul băncii. Se mai poate contacta instituţia bancară prin e-
mail sau la telefon pentru a-l solicita.
Din ce în ce mai multe bănci şi-au dezvoltat aplicaţii de mobil de unde se poate controla aproape
orice aspect legat de întreţinerea contului. Astfel, prin câţiva paşi simpli, se poate direcţiona un
exemplar către adresa de e-mail sau descarcă direct pe smartphone. Serviciile de banking online
pot fi folosite şi de pe computer, din browserul de Internet.
Anumite bănci oferă opţiunea de a descμrca o variantă editabilă, ce poate fi deschisă într-un
software, precum XLS, unde se pot adăuga sau şterge date.
18
1.9. FIŞA DE PONTAJ

Întrucât nu există o regulă general valabilă referitoare la modul în care se întocmește condica de
pontaj, angajatorii pot folosi fie condica de prezență, fie un pontaj manual sau automat.
Indiferent de metoda pentru care optează, aceștia au obligația de a ține evidența orelor de
muncă prestate de salariați. În caz contrar, riscă să ia amenzi cuprinse între 1.500 și 3.000 de lei.
Există anumite categorii de angajați al căror program de lucru diferă de cel obișnuit, însă și în cazul
acestora evidența orelor de lucru se ține în mod obligatoriu. Iată câteva exemple:
- angajații care lucrează de acasă - potrivit Codului Muncii, persoanele care lucrează remote își stabilesc
singure programul de lucru, iar angajatorii au dreptul să le verifice activitatea;
- cadrele didactice - conform Legii nr. 1/2011, în cazul profesorilor din învățământul universitar superior
există reglementări speciale, astfel că o oră de predare reprezintă echivalentul a două ore convenționale
- lucrătorii din domeniul transportului rutier - potrivit Hotărârii Guvernului nr. 38/2008, timpul de lucru al
acestei categorii de salariați este definit ca perioada în cursul căreia angajații se află la postul de lucru,
fiind la dispoziția angajatorului și desfășurându-și activitatea prevăzută în fișa postului;
- zilierii - în cazul lor, orele de lucru sunt trecute în registrul special de evidență care trebuie să cuprindă
următoarele informații: data fiecărei zile de lucru a muncitorului și numărul orelor de lucru prestate în
fiecare zi. Opțional, registrul conține și o rubrică în care sunt menționate ora de începere și ora de
încheiere a programului de muncă.
19
Pentru o realizare corectă a pontajului, angajatorii trebuie să țină cont de aspecte precum: concediul de
odihnă; răsplătirea orelor de muncă suplimentare; durata maximă, admisă de lege, a timpului de lucru.
Așadar, concediul de odihnă trebuie să fie de cel puțin 20 de zile. În plus, acesta nu se poate suprapune
cu zilele libere stabilite prin lege, cu zilele libere pentru evenimentele familiale deosebite sau cu zilele
libere speciale pentru salariații de alte religii.
În cazul angajaților care lucrează în condiții periculoase, al nevăzătorilor, al persoanelor cu handicap și al

tinerilor cu vârsta de maximum 18 ani, concediul de odihnă are minimum 23 de zile.
Timpul de lucru săptămânal este de 40 de ore, iar orele suplimentare se răsplătesc fie prin zile libere
plătite, fie prin adăugarea unui spor la salariu, în concordanță cu numărul orelor suplimentare efectuate.
În plus, un alt aspect pe care angajatorii trebuie să-l ia în considerare se referă la orele de muncă prestate
în zilele de sărbătoare legală. Potrivit Articolului 142 din Codul Muncii, salariații care lucrează în astfel de
zile vor beneficia de timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile sau, în anumite cazuri, de un spor
la salariu.
20

L12. Documentele Suport

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

L12. Documentele Suport

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROGRAMUL OPERAȚ IONAL CAPITAL UMAN 2014-2020

1.1. RAPORTUL TEHNIC LUNAR

Anexele la raportul tehnic pot fi:

- programa şi orarul activităţilor desfăşurate;

- lista cuprinzând persoanele beneficiare ale acestor tipuri de măsuri;

- fişele de pontaj ale personalului implicat;

Tipuri de rapoarte tehnice

 Raport final de implementare.

Cand se trimit rapoartele tehnice?

 Rapoartele Tehnice se transmit cu 10 zile înainte de transmiterea cererilor de rambursare/

 În cazul proiectelor alternative, non-competitive, cu componentă de alternativ, Rapoartele

1.2. BALANȚĂ DE VERIFICARE

Balanța de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactității înregistrărilor

Balanța de verificare trebuie să cuprindă :

1. Simbolul și denumirea conturilor, în ordine, din planul de conturi în vigoare;

2. Totalul sumelor înregistrate în debitul său;

3. Totalul sumelor înregistrate în creditul său;

Funcțiile balanței de verificare sunt:

1. Funcția de verificare a exactității înregistrărilor efectuate în conturi;

2. Funcția de verificare a concordanței dintre conturile sintetice și conturile analitice;

3. Funcția de instrument de legătură între conturile sintetice și bilanţ;

4. Funcția de grupare și centralizare a datelor înregistrate în conturi;

5. Funcția de instrument de analiză și sinteză a activităților economice.

Erorile descoperite cu ajutorul balanţei de verificare:

1. Erori de întocmire a balanței de verificare

În ceea ce priveşte modalitatea concretă de ilustrare a balanţei de verificare, în ansamblul

Câte tipuri de balanţă de verificare exista?

Balanţa contabilă sintetică – definiţie si clarificări

instrument indică starea mijloacelor economice, a finanţărilor, operaţiunilor economice şi a ceea ce

Balanţa contabilă analitică – ce este

1.3. FIȘĂ OBIECTE DE INVENTAR ȘI MIJLOACE FIXE

Ca exemple de obiecte de inventar pot fi enumerate calculatoarele, imprimantele, echipamentul de

Conturile contabile în care se reflectă obiectele de inventar sunt:

 323 Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare;

 8035 Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosință(înregistrare extracontabilă, utilă cu

Sunt considerate mijloace fixe amortizabile:

g) activele biologice, înregistrate de către contribuabili potrivit reglementărilor contabile aplicabile;

h) mijloacele fixe deținute și utilizate pentru organizarea și desfășurarea învățământului profesional și

i) investițiile efectuate pentru organizarea și desfășurarea învățământului profesional și tehnic, potrivit

1.4. REGISTRU JURNAL

- sumele provenite în urma desfășurării activității;

- sumele primite ca sponsorizări;

- plățile efectuate în cadrul activității;

- plăți de tipul: amenzi, penalități etc.

Care sunt elementele obligatorii ale unei înregistrări în registrul-jurnal?

Orice înregistrare în registrul-jurnal cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele elemente:

- numărul și data documentului justificativ;

- explicații referitoare la operațiunea respectivă, precum și conturile sintetice debitoare și creditoare în

1.5. REGISTRU DE CASĂ

Pentru completarea registrului pot fi aplicate următoarele metode:

 Scrierea de mână a fişei zilnice

 Folosirea unor tipizate de registre tipărite, pe care se completează manual informaţiile

Un registru de casă trebuie să conţină următoarele:

 Denumirea completă a firmei care face tranzacţiile cu numerar

 Data întocmirii formularului, precizându-se atât ziua, cât şi luna şi anul

 Numărul actului de casa

 Lista completă de încasări, cu explicaţii ataşate

 Lista de plaţi explicate

 Soldul total al zilei precedente

 Soldul zilei curente

 Semnăturile persoanelor autorizate (casier şi contabil)

1.6. REGISTRU REVISAL

ReviSal reprezintă denumirea prescurtată a “registrului general de evidenţă a salariaţilor”, care