Jocuri de cooperare si de comunicare

Neicu Nicoleta Loredana

Anul 3- semestrul 2

Jocul este o activitate umană complexă, greu de surprins într-o definiție unificată
și satisfăcătoare, având în vedere varietatea manifestărilor sale. S-au încercat încercări,
definiții și clasificări din cele mai diverse perspective: ontologică, psihologică, fiziologică.
De la jocurile sacre și seminale ale preistoriei umane până la teoria jocurilor logice și
matematice de astăzi, materialul informațional este atât de vast și divers încât poate
dezarma chiar și cele mai luminate și metodice minți dedicate domeniului.

Jocurile sunt activitățile de bază ale vieții pentru dezvoltarea armonioasă a

ființelor umane. Un joc este de obicei jucat de mai multe persoane, dar poate fi jucat și
de o singură persoană. Fiecare joc are un set de reguli și un obiectiv care trebuie atins
pentru a câștiga sau a încheia jocul. Regulile joacă un rol foarte important și trebuie
respectate de toți jucătorii, așa că trebuie să fie ușor de reținut și de comunicat cu toți
jucătorii. Mai mult, jocul este o activitate atemporală deoarece este o activitate care vă
permite să vă îmbunătățiți cunoștințele într-un mod plăcut, distractiv și stimulant. Jocul
pentru copii nu este doar o distracție distractivă, ci o activitate care le permite să fie
independenți, creativi, experimentali și gânditori. Aceasta este activitatea ideală pentru
a învăța despre lume într-un mod foarte distractiv și captivant.

Jocurile sunt folosite din ce în ce mai mult în procesul de învățare astăzi datorită
naturii lor educaționale de-a lungul timpului. Jocurile educative pot face o mare diferență
pentru copii într-un proces de învățare complex, deoarece prin joc, copiii se pot
familiariza cu diverse subiecte conexe precum numărarea, învățarea operațiilor
matematice și multe alte concepte mai ușor și mai rapid. Pe scurt, cu ajutorul jocurilor,
procesul de învățare poate fi transformat în activități mai interesante, care vor susține
atenția și curiozitatea copiilor mici și dorința acestora de a învăța mai mult. copii?
 Jocul in viata copiilor

Jocul este o parte foarte importantă a vieții unui copil deoarece este o sursă de
bucurie pentru copii, o sursă excelentă de cunoștințe și o sursă bogată de cunoștințe
pentru satisfacerea nevoilor de bază ale copiilor: nevoia de performanță, nevoia de
mișcare. Jocurile joacă un rol important în educația timpurie și niciun alt element nu le
poate înlocui. Caracterul și primele cunoștințe ale preșcolarilor se formează prin joc
deoarece copiii de această vârstă se joacă tot timpul. Jocul are, de asemenea, un
impact pozitiv asupra dezvoltării și dezvoltării abilităților copiilor. Prin joc, copiii învață
despre lume și viață și încep să dobândească capacitatea de a înțelege probleme și
subiecte complexe.

Un alt aspect foarte important al jocului este că este un instrument foarte bun
prin care copiii de toate vârstele își pot dezvolta abilitățile motorii fine. Există multe
jocuri care stimulează și dezvoltă abilitățile motorii fine la copiii mici. De exemplu, jocuri
care includ activități de sortare sau activități care necesită coordonare ochi-mână, cum
ar fi paginile de colorat. De fapt, joaca contribuie la bunastarea copiilor si este o
activitate relaxanta si recreativa. Chiar și copiii mici pot fi stresați, iar jocul este o
activitate excelentă pentru a scăpa de orice emoții negative sau anxietate. Este o
modalitate de a intra într-o lume minunată în care copiii își formează primele vise și
aspirații.

Cooperarea și comunicarea contribuie la crearea unei atmosfere prietenoase, de

ajutor reciproc, încredere, bunăvoință, comunicare deschisă, făcând ca procesul de
învățare, conviețuire în grup să fie mai puțin anevoios.

- Accentul trebuie pus pe ajutorul reciproc în cadrul echipei și nu pe raportul

învingător / învins.
 - Ajută grupul să exploreze alte căi de comunicare decât cele verbale, să
stimuleze comunicarea non-verbală: expresiile, gesturile, contactul fizic, privirea
etc.

Scopul principal al acestor jocuri este consolidarea grupului și promovarea unei

comunicări eficiente între participanți. Organizând aceste jocuri, copiii vor reuși:

- - să se simtă parte a unui grup;

- - să-și dezvolte încrederea în propria persoană și în ceilalți;

- - să demonstreze respectul pentru sine și pentru alții;

- - să deosebească emoțiile de gânduri, realitatea de fantezie;

- - să cerceteze și să analizeze realitatea;

- - să manifeste empatie și ajutor reciproc;

- - să-și exprime liber opiniile;

- - să facă față stresului și fricii;

- - să găsească modalități de lucru și comunicare nonviolente;

- - să asigure echilibrul între dorința de a fi independent și nevoia de a menține

relații cu ceilalți;

- - să-și dezvolte simțul umorului;

- - să-și dezvolte abilitățile de comunicare asertivă.

Exemple de jocuri

JOCUL 1. JOCUL CONTRARIULUI

Mărimea grupului: 10-15 participanţi

Timp: 15 min
Material: nimic
Obiective: A percepe posibilităţile şi dificultăţile de a comunica ceva prin diferite metode.
A ajunge la comunicarea verbală şi non-verbală la nivel de persoană şi grup.
Procedură: Grupul se divizează, fiecare grup având un număr egal de membrii. Se
aranjează două şiruri astfel încât fiecare să aibă în faţă o persoană din celălalt grup la o
distanţă de 3 metri. Animatorul jocului prezintă succesiv sau alternativ următoarele
condiţii:

-Vorbiţi cu una dintre persoanele din grupul de vis-a-vis

-Comunicaţi cu privirea cu o persoană din celălalt grup

-Intraţi în contact cu cineva din grupul din faţă prin  inetrmediul gesturilor

-Conversaţi între grupuri ca echipe.

Evaluare: mai întâi pe perechi, apoi cu tot grupul. Doritorii să se exprime cu s-au simţit
în interiorul grupului. Cum s-a perceput distanţa ?

JOCUL 2. DICTAREA DESENELOR

Mărimea grupului : 10 -30 participanţi

Timp : 40 min
Materiale: material pentru desen
Obiective : A favoriza comunicarea verbală. A analiza limitele unei comunicări uni-
planice.
Procedură: Trebuie să fie foarte clar, că până la sfârşitul exerciţiului nu se poate privi,
nici desenele perechi, nici ale vecinilor. Pe parcursul evaluării se vor vedea diferenţele
şi asemănările dintre desenele executate în baza diferitelor regului.

Grupul se separă pe perechi, membrii cărora stau cu spatele unul la altul fără a se privi
sau atinge. Animatorul împarte fiecărei perechi câte un desen, din NOTE 1.
Persoana ce va dicata, va încerca să “povestească” desenul, fără ca cealaltă persoană
să poată pune întrebări sau să întoarcă capul.

Când cei ce dictează consideră că exerciţiul e terminat, fiecare, fără a controla, se

schimbă cu rolurile. La o nouă alternare a rolurilor regulile se schimbă. De această dată
cine desenează poate da orice fel de intrebări, însă tot fără a vedea desenul.

Exercitiul poate fi repetat, schimbând rolurile în cadrul perechii, şi cu un nou desen.

 Evaluare: Se compară desenele realizate, vorbind despre emoţiile trăite. Se poate

compara timpul, cât a durat, pentru a-l face cu sau fără întrebări. Cum vă simţeaţi doar
ascultând? Doar dictând? Iar atunci când ambii puteati vorbi? Ce tip de comunicare aţi
folosit şi cum o apreciaţi pentru ambele cazuri?

Cum influenţează alte canale conversaţia: privirea, expresai feţei...etc. Care sunt
problemele comunicării verbale?

JOCUL 3: LUAREA RAPIDĂ A DECIZIILOR

Mărimea grupului: 10-30 partcipanţiTimp: 30 min

Material: nimic
Obiective: A învăţa să se concentreze asupra esenţialului pentru luarea deciziilor. A
dezvolta creativitatea în vederea cautării unor soluţii rapide în situaţii dificile.
Procedură: Se divizează grupul în echipe a câte 3-4 membrii. Timpul de meditaţie va fi
foarte scurt de 30 sec. Animatorul prezintă diferite situaţii, acordând timp pentru ca
grupurile să-şi formuleze soluţiile. Apoi, în acelaşi fel, se procedează şi în celelalte
situaţii (aprox 6). La sfârşitul jocului, se recitesc situaţiile şi se asculltă soluţia ficărui
grup. Inainte de atrece la o nouă situaţie, se face o evaluare a soluţionării celei
precedente.
Note : exemple de situaţii

1.      ieşind de la cinema, observi că cineva înceracă să-ţi deschidă maşina. Ce faci?

2.      eşti moderatorul unei întruniri importante, iar un grup deranjează liniştea. Ce faci?

3.      organizaţi o conferinţă despre pace şi non violenţă. Sala e plină. Deodată poliţia
vă anunţă că a fost o avertizare despre existenţa unei bombe în local.

4.      nişte prieteni au plecat într-o călătorie şi ţi-au lăsat cheia de la

apartament. Noaptea aceasta vei dormi acolo singur. La miezul nopţii auzi că se
deschide uşa. Ce faci?

JOCUL 4. CU MÂINILE ȊN LUT/PLASTELINA

Mărimea grupului: 10-30 partcipanţi

Timp: 30 min

Material: nimic

Obiective: A stimula comunicarfea prin canale alternative. A stimula laurea deciziilor.

Procedură: Se leaga ochii tuturor jucătorilor care nici nu pot vorbi şi nici emite vreun
sunet. Perechile se formează pe nevăzute. Fiecare pereche se situează faţă în faţă.
Ȋntre ei se pune bucata de plastilină, destul de moale şi mare pentru a o putea modela.
Apoi mâinile participanţilor sunt puse pe această bucată şi ei sunt rugaţi să modeleze
ceva împreună.
Evaluare: Cum aţi decis ce să faceţi?  Cine a luat decizia? Cum s-a produs
comunicarea?