PROIECT DE ACTIVITATE

DATA: 9.11.2020

GRĂDINIȚA: Grădinita Sfantul Andrei

LOCUL DE DESFĂȘURARE: Sala de grupă

NIVEL:I Grupa Mică B

PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: Linca Nicoleta Loredana

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Când, cum și de ce se întâmplă?

TEMA PROIECTULUI: ,,Toamnă ce ne aduci?”

SUBTEMA PROIECTULUI:,,Culorile toamnei

TEMA ACTIVITĂȚII:,,O poveste din grădina toamnei”

MIJLOCDE REALIZARE:Povestea educatoarei

TIPUL ACTIVITĂȚII:consolidarea și sistematizarea cunoștințelor

DOMENIUL EXPERENȚIAL: Domeniul Limbă și Comunicare-Educarea limbajului;

SCOPUL:Consolidarea deprinderii copiilor de a se exprima corect din punct de vedere gramatical, de a se exprima în propoziții simple prin activizarea
vocabularului;

DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII

B4 - Autocontrol și expresivitate emoțională;

D1 - Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;

COMPETENȚE VIZATE

B4.1. Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare, obiecte de artă, etc;

D1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicare receptivă);

D1.2. Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare expresivă);

OBIECTIVE OPERAȚIONALE

Pe parcursul și la finalul activității, copiii trebuie:

O1- să asculte cu atenție povestea relatată;

O2-să recunoască personajele poveștii;

O3-să își însușească sensul cuvintelor noi, precum tumbe, zglobii și confuz;

O4- să redea, utilizând propoziții simple, în ordine cronologică, conținutul prezentat;

FORMA DE ORGANIZARE:Frontal, individual

STRATEGII DIDACTICE
METODE ȘI PROCEDEE: Explicația, povestirea, conversația, problematizarea, metoda piramidei;

MATERIAL DIDACTIC:planșe pentru a reda conținutul lecturii, tablă flipchart, mascota Frunzărel, scrisoare, fețe zâmbitoare, umbrelă,
şorţuleţul povestitor, siluete din fetru (legume, fructe, frunză, umbrelă, Zâna Toamna), imagini cu secvenţele principale ale poveştii;

DURATA: 15 Minute
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:

 **”Curriculum pentru educație timpurie”, Anexă la OMEN nr. 4.694/02.08.2019;

 Antonovici, Ș.; Ciobotaru, M.; ”Educarea limbajului-extindere. Îndrumător pentru educatoare”, 2006, București: Ed. Aramis;
 Berbeceanu, G.; Cioflică, S., M; Ilie, E; Marta, C.; ”Ziua bună începe la întâlnirea dedimineață”, 2016, Cluj: Editura Tehno-Art;
 Norel, M.; Bota, A., O.; ”Didactica domeniului experiențial limbă și comunicare”, 2012, Cluj-Napoca: Ed. ASCR;
 **”Antologie de texte literare pentru preșcolari”, 2013, București: Ed. Arami
 DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Etapele activității Conținutul activității Strategii didactice Evaluare

1. Momentul Creez condițiile optime pentru desfășurarea activității:
Organizatoric -aerisesc sala de grupă;
-aranjez scăunelele în semicerc respectând limita de distanță;
-aranjez materialul didactic în ordinea folosirii lui;
-organizez colectivul de copiii pentru activitate;
2. Captarea atenției Captez atenția copiilor prin prezentarea lui Frunzărel,un băiețel ce s-a Conversația Observarea interesului
transformat în frunză. copiilor pentru activitate
3. Anunțarea temei Îi înștiințez pe micilor preșcolari că le voi spune ”O poveste din grădina
toamnei”.
4. Dirijarea învățării Copiii vor audia textul poveştii “O poveste din grădina toamnei”,
respectând succesiunea momentelor principale, urmărind în acelaşi timp Conversația Evaluare orală
şi mânuirea personajelor pe şorţuleţ şi întâmplările semnificative ale Explicația
poveştii. Povestirea Observarea
Voi explica cuvintele noi întâlnite în text. comportamentului
După audierea poveştii se va realiza fixarea elementelor de conţinut ale
poveştii. copiilor
5. Obținerea Pe rând, copiii vin la tablă și aranjează câte un jeton, sub formă de Conversația
performanței piramidă, cu momentele principale ale poveștii. Problematizarea Evaluare individuală
Metoda piramidei Evaluare frontală
6. Încheierea activității La sfârșitul activității, voi face aprecieri și recomandări despre modul Aprecieri individuale
în care s-au descurcat și implicat la activitate și îi voi premia pe toți cu Aprecieri colective
aplauze și fețe zâmbitoare.
ANEXA 1

  A fost odată ca niciodată un băiețel care iubea mult natura. În fiecare anotimp, micuțul se bucura să iasă afară, să se plimbe și să se joace în aer liber, chiar dacă uneori
vremea era potrivnică.

 Într-o zi, băiatul se plimba agale prin grădină, admirând priveliștea minunată  a naturii în miez de toamnă.

 Ce pictor talentat este Toamna! spuse acesta fermecat de culorile frunzelor care zburdau pe bolta cerească asemeni unor fluturași zglobii.  Mi-aș dori din toată inima să fiu o
frunză și să plutesc prin aer. Aș vedea totul de sus, m-aș juca și m-aș bucura să zbor ca o pasăre.

Nici nu apucă băiețelul de terminat propoziția, că simți deodată  cum se ridică tot mai sus, în înaltul cerului. El era încantat, dar și foarte confuz , pentru că nu știa ce se i întamplă. În
cele din urmă, acesta a înțeles că devenise o frunză.

 Minunat! Strigă entuziasmat micuțul, făcând tumbe în aer, printre frunzele ruginii care foșneau în adierea plăcută a vântului jucăuș.

Vântul îl purtă într-un loc magic unde erau tot felul de minunății pe care băiețelul nici în cele mai frumoase vise nu și le imaginase vreodată. Micuțul plutea deasupra unei livezi cu
fructe de toamnă. Două prune mai certărețe se contraziceau privind frumusețea lor:

 Sunt grăsuță și coaptă! Toată lumea mă place, fiindcă sunt cea mai mândră dintre toate.
 Ba, pardon, soro! spuse cealaltă de lângă ea. Eu sunt slabă și gustoasă, toți spun că sunt delicioasă.
 Nu vă mai certați! Amândouă sunteți frumoase, spuse băiatul, încercând să le împace.

Văzând că nu e chip să ajungă la o înțelegere, copilul plecă mai departe, continuându-și misterioasa călătorie. El a dat peste o grădină cu legume uriașe care cântau despre
importanța vitaminelor. Băiatul deveni și mai curios. „Oare unde se afla? Ce fel de loc era acela în care  putea fi deslușit glasul fiecărei plante și viețuitoare?”

            Ajunse în fața unui palat de aramă, împodobit cu tot felul de frunze. Acolo îl întâmpină o fată cu părul de culoarea castanelor coapte, cu ochii căprui și zâmbitori. Aceasta îi
spuse băiatului că ea era Zâna Toamnă și că l-a chemat în împărăția sa pentru a-i răsplăti prețuirea pe care el o avea față de natură. Zâna l-a dus pe copil în curtea palatului,
arătându-i grădina ei cu flori și spunându-i că poate să aleagă orice floare dorește.

Băiețelul păși cu timiditate printre straturi. Erau atâtea flori și atâtea culori! Fiecare cu parfumul său. Aromele îmbietoare îl îndemnau pe copil să viseze un loc magic în care
micuțele zâne, elfii și spiridușii năzdrăvani se iveau din petalele deschise ale fiecărei floricele. Băiatul parcă auzea „Ia-mă pe mine!”, „Ba pe mine!”. Totuși, o singură floare îi
captase atentia:  o crizantemă galbenă de culoarea sorelui.

 Aceasta îmi place!spuse copilul. Crizantema este cea mai curajoasă dintre toate florile. Ea înfruntă vremea rece și neprietenoasă a toamnei, așa cum un viteaz înfruntă fără teamă
orice primejdie care se ivește în calea sa.
 Bravo, tinere! Spuse zâna Toamnă. Mă bucur de alegerea pe care ai făcut-o! Atunci crizantema să fie floarea care te va proteja întreaga ta viață! Ea să-ți amintească să fii mereu
curajos atunci când vei avea greutăți.

Cei doi au stat mult de vorbă și ar mai fi stat muuultă vreme, dacă  nu i-ar fi întrerupt o melodie puternică. Era soneria care-l trezea pe băiat în fiecare dimineață pentru a pleca la
școală.

                  Acesta  s-a întristat când și-a dat seama că totul fusese doar un vis, dar când a ieșit afară, dintre toate  florile din grădina sa, o crizantemă galbenă i-a zâmbit și i-a urat
mult succes la școală.  

                   Se pare că nu a fost chiar un simplu vis! spuse micuțul bucuros, sărutând petalele noii sale prietene, scăldate în lumina blândă a soarelui.

O poveste din grădina toamnei

”A fostodată ca niciodată un băiețel care iubeamult natura. Înfiecareanotimp, micuțul se bucurasăiasăafară, să se plimbeșisă se joa
ceînaer liber, chiardacăuneorivremea era potrivnic.

 Într-o zi, băiatul se plimbaagalepringrădină, admirândprivelișteaminunată  anaturiiînmiez de toamnă.

-Ce pictortalentatesteToamna! spuseacestafermecat de culorilefrunzelor care zburdau pe boltacereascăasemeniunorfluturașizglobii. Mi-

așdori din toatăinimasăfiu o frunzășisăplutescprinaer. Așvedeatotul de sus, m-așjucași m-așbucurasăzbor ca o pasăre!

Nici nu apucăbăiețelul de terminatpropoziția, căsimțideodată  cum se ridică tot mai sus, înînaltulcerului. El era încantat,
darșifoarteconfuz ,pentrucă nu știace se iîntamplă. Încele din urmă, acesta a înțelescădevenise o frunză.

-Minunat! strigăentuziasmatmicuțul, făcândtumbeînaer, printrefrunzeleruginii care foșneauînadiereaplăcută a vântuluijucăuș.

Vântulîlpurtăîntr-un loc magic undeerau tot felul de minunății pe care băiețelulniciîncelemaifrumoase vise nu și le imaginasevreodată.
Micuțulpluteadeasuprauneilivezi cu fructe de toamnă. Două prune maicertărețe se contraziceauprivindfrumusețea lor:

-Sunt grăsuțășicoaptă! Toatălumeamă place, fiindcă sunt ceamaimândrădintretoate.

-Ba, pardon, soro! spusecealaltă de lângă ea. Eu sunt slabășigustoasă, toți spun că sunt delicioasă.

-Nu vămaicertați! Amândouăsuntețifrumoase, spusebăiatul, încercândsă le împace.

Văzândcă nu e chip săajungă la o înțelegere, copilulplecămaideparte, continuându-șimisterioasacălătorie. El a datpeste o grădină cu
legume uriașe care cântaudespreimportanțavitaminelor. Băiatuldevenișimai curios. „Oareunde se afla? Ce fel de loc era acelaîncare
putea fi deslușitglasulfiecăreiplanteșiviețuitoare?”

            Ajunseînfațaunuipalat de aramă, împodobit cu tot felul de frunze. Acoloîlîntâmpină o fată cu părul de culoareacastanelorcoapte,
cu ochiicăpruișizâmbitori. Aceastaîispusebăiatuluicăea era ZânaToamnășică l-a chematînîmpărățiasapentru a-irăsplătiprețuirea pe care
el o aveafață de natură. Zâna l-a dus pe copilîncurteapalatului, arătându-igrădinaei cu florișispunându-
icăpoatesăaleagăoricefloaredorește.”

(preluatădin ”Antologia de texteliterarepentrupreșcolari”)

Întimpce se plimbaFrunzărel, căciașaîlchema pe băiețel, pringrădinaZânei, o ploaiefoarteputernică a început. Vântulsufla din

ceîncemaiputernic, iarcopilulsimțea cum va fi purtatdeasupranorilor. Îngrijorată, ZânaToamnai-a aruncatumbrelasafermecatăși a
strigatcât a putut de tare:

-Frunzăreeeeeeel!!! Prindeumbrela. Eateva duce într-un loc sigur. Nu iți fie teamă! Tu ești un băiatcurajos. Totalva fi bine.

Frunzărel a zburatdeasupramirificuluipeisaj al toamneizileșinopțipânăaajunsîntr-un final lângă un copac tare batrân. Atunci, pentru
prima data, umbrela a prinsglasșii-a spusbăiatului:
-Frunzărel, mătemcă nu maiștiudrumulînapoisprecastel, iarputerilemele s-au epuizat. Sunt speriatășiflămândă.

-Nu teteme, dragăumbreluță, suntemîmpreună, spuseFrunzărel! Ne vomadăpostiînscorburaacestuicopacbătrăn, iarmâine de

dimineațăvomporniîncăutare de hrană.

S-au imbrățișatșiumbrelaaadormitîntimpcesuspina. Ea era una dintreslujitoareledevotate ale zânei, darsimțeacă a dezamăgit-o.

A douazi de dimineață, Fruzărel s-a trezit. Era un băiețel cu părulbălaișiobrajiirumeni, cestăteachiarînpatulsău.