«Snobul»

Îmi pare bine că v-am cunoscut, că sînteţi o intelectuală… Ce poate fi mai plăcut pe
lumea asta decât să ai o conversaţie la un nivel mai relevat!
De altminteri, tot din conversaţii mi-am însumat şi cultura. De la unul un „bonjour”, de
la altul un „o tannenbaum”… uite-aşa ajungând să posed vreo patru-cinci limbi materne!
Pot spune, fără să mă laud, că am devenit un bun poligam! Au vrut să mă angajeze şi la
ONT ca tranzistor, dar n-am vrut… ştii…

Luaţi, vă rog… serviţi…! E o băutură foarte bună, tare reconfortabilă, coniac «Hennessey
Williams», coniac excepţional! Nu beţi alcool? Foarte bine faceţi! După mine băutura e
un viţiu şi ar trebui să fie penibilă de pedeapsă!
Luaţi mai bine un pahar cu apă portabilă, că tot apa portabilă e cea mai bună băutură de
izvor. Eu mă pricep foarte bine, că doar sînt apicultor!

Mă rog… Nişte murături, nu doriţi? Murături sunt la indiscreţie. N-or să vă facă rău, pe
garanţia mea! Mă pricep foarte bine, pentru că am şi vreo doi ani de „medicină pe
înţelesul tuturor”, aşa că sunt oarecum semidoctor! Şi pe băiatul gazdei tot eu l-am
vindecat. Ştiiţi… toţi se speriaseră, credeau că a făcut o concluzie intestinală… Și când
colo băiatul, n-avea nimic. Mâncase ceva gras şi avea arsuri pe sarcofag… Înţelegeţi? A
doua zi însă l-am chemat pe frate-miu, c-am un frate care e soră la un spital, i-a făcut o
intraveninoasă şi a scăpat baiatu`!

Vă rog, luaţi, serviţi! E foarte drăguţă gazda… ospitalieră, primitivă… Ce-mi place mie
foarte mult la dânsa e că nu e posacă, are o fire veselă, vorbăreaţă, solubilă, foarte
solubilă. Şi mobilă aranjată cu gust… Ce lămpi, ce ilustre!… Şi-mi place lumina confuză…
Asta procrează o atmosferă intimistă. Pentru noi, intelectualii, ăsta este un lucru foarte
de preţ.
Ştiţi… Creierul are o mulţime de unde electromagnifice, pe care le omite în toate
direcţiile! De aceea noi, care muncim mai mult cu psihicul, cu subconştientul, avem
nevoie de un relaxativ! Odihnă, sau o carte mai uşoară… poliţistă… Ştiţi… De ce să nu
recunoaştem? Mie-mi plac foarte mult cărţile poliţiste. Chiar aseară am citit una foarte
frumoasă: «Câinele din Bascketball». Este o bună epopee! Acţiunea se întâmplă într-un
mic orăşel de lângă Scotland Yard. Cine vrea s-o citească, i-o dau imediat, pentru că o
am în biblioteca mea pentru toţi. Eu mai am şi alte cărţi…

De pildă: «Mama lui Gorki»! Mama lui Gorki… păcat că nu-mi amintesc numele
autorului… Da` cine-a scris-o frate…? Că am un lipsus acuma, am un lipsus… Măi să fie!…
Tolstoievski, sau aşa ceva. Mai am şi un «Larousse». Nu l-am citit chiar pe tot, că ruseşte
nu ştiu încă aşa de perfect! Şi pe urmă… E şi prea gros, măi frate!
Îmi plac acuma serialele astea de la televiziune, cum a fost ăla… serialu` ăla englezesc…
ăla cu «Offsaid saga»… Bun! Buuun!

Vă rog să luaţi, să serviţi! Nişte icre, foarte delicioase… De peşte! Prin acestea peştii se şi
înmulţesc! Ce, nu ştiaţi ? Cum? asta, la fel ca şi broaştele… prin metempsihoză!

Tadam… tadam… Tudi… tadam… tadam… Vă place muzica? Şi eu. Să ştiţi că sunt un
foarte mare megaloman. La toate concertele am abonament…. Ooooo… ooo… Ăsta este
un vals! Oooooo… E minunat. Un vals al lui Schopenhauer ! Foarte frumos. Mie-mi place
mai ales partea asta de la urmă: Ooooo… „Alegro Ma-no-les-co”!

Ce de mai întâmplări şi-n viaţa compozitorilor ăstora… Aţi auzit de «Fuga lui Bach»? A
fugit, săracu`! De frica inchiziţiei, fiind acuzat de calviţie! Asta s-a întâmplat când cu…
papa de la Roma… I-au mutat scaunul la Avignon şi-a murit de durere că nu mai avea
scaun!… Nu e însă un lucru sigur! Eu cred că s-a omis numai o ipotenuză! În realitate,
cred că avea o infecţie ceva la vezica jubiliară! Sigur!

Dans… dans… Tadam… ta… tadam… Şi dansurile astea… Ah, câtă debandare la tineretu`
ăsta. N-au nici un fel dans chant. Eu am unul, dar nu găsesc baterii.

Şi cucoanele care-şi pierd ore-ntregi la coafor! Cu capul prin diferite vase capilare… Şi-şi
delapidează şi părul de pe picioare, dom-le!? Vorba poetului: Où sont les neiges…
d`anţărţ?