TEMA 2

Prezentați aspectele relevante ce țin de indicatorii managementului instituțional incluziv

Managementul școlii incluzive include în componența sa valorile, practicile, principiile,

sistemul de lucru adoptat într-o școală și prin intermediul căruia resursele de toate tipurile
(cadrele didactice, elevii, personalul administrativ, părinții, comunitatea, curriculum-ul, mijloacele
de învățământ), provocările și reușitele sunt gestionate astfel încât școala, prin tot ceea ce
întreprinde, să vină în întâmpinarea nevoilor tuturor elevilor răspunzând la o mare parte din
așteptările acestora.
Educația incluzivă se referă la ridicarea tuturor barierelor în învățare și la asigurarea
participării tuturor celor vulnerabili la excludere și marginalizare. Din punct de vedere al acțiunii
educaționale procesul de incluziune reprezintă o abordare strategică desemnată să faciliteze
succesul învățării pentru toți copiii. De aici derivă și cerința majoră presupusă de educația
incluzivă, respectiv descreșterea până la eliminare a excluderi în educație. Aceasta presupune
dezvoltarea de strategii acționale menite a asigura accesul, participarea și succesul în
activitățile de învățare pentru toți copiii.
Scopul educației incluzive este acela de a încuraja școlile să-și reconsidere organizarea,
abordările didactice, atitudinea față de elevi și felul în care utilizează resursele, astfel încât să
corespundă nevoilor tuturor elevilor.
Conceptul de incluziune este strâns legat de cel de dezvoltare al școlii, reflectând un
angajament puternic pentru formarea unei culturi incluzive și generarea de practici incluzive
menite a asigura atingerea standardelor educaționale de calitate pentru întreaga comunitate
școlară. Focalizarea comportamentului atitudinal și acțional va viza învățarea experiențială,
parcurgând etape ca : experiența directă, reflecția, generalizarea și punerea în practică.
Realizarea unei schimbări autentice, reale, concordante cu principiile educației incluzive
presupune din partea managerului și a echipei sale manageriale, o conducere dinamică și un
management eficient al schimbării, ceea ce asigură atingerea unui înalt grad de incluziune
socială și educațională. Efortul substanțial pe care-l presupune schimbarea susținută de
managerul instituției școlare este o consecință a concepției clare a acestuia asupra educației
incluzive și pe preocuparea expresă și constantă în a oferi elevilor mai mult sprijin și mai multe
posibilități de realizare.
Masurile de promovare ale schimbărilor la nivelul școlii au evidențiat necesitatea modificării și
revizuirii sistemelor manageriale, astfel încât funcția de conducere să poată fi exercitată pe
scară largă. Schimbarea în școală necesită elaborarea unor strategii care să susțină activitățile
privind funcția de conducere.
Progresul spre politicile educaționale incluzive este determinat de anumite condiții
organizationale care vin în sprijinul creării unui climat favorabil asumării unor riscuri pentru
desfășurarea în condiții optime a activităților planificate.
Conducerea școlii incluzive asumă responsabilități legate de :
*gestionarea transparentă și eficientă a bugetului, a resurselor școlii ;
*promovarea unei politici educaționale democratice și flexibile ;
*prezentarea pachetului de responsabilități și sarcini pentru fiecare categorie de personal din
unitatea școlară, monitorizarea și evaluarea corectă a îndeplinirii obligațiilor acestora.
*clarificarea statutului și a rolurilor pe care părțile implicate în actul educațional din școala
respectivă le au de-a lungul unității de timp fixate, respectând normele legislative în vigoare.
*structurarea și aprobarea unui curriculum diferențiat, accesibil și armonizat nevoilor
educaționale conforme cu particularitățile de vârstă și individuale ale educabililor.
Dezvoltarea școlii incluzive impune un stil de conducere și un management care să ofere o
conducere eficientă, ce încurajează și implică toți factorii în analiza critică privind schimbarea
mentalităților și practicilor curente. Managerul trebuie să manifeste preocupări permanente în
sensul facilitării procesului de elaborare a unor politici, sisteme și structuri constructive, de
valorificare a punctelor tari identificate, de susținere a dezvoltării continue a instituției școlare
prin crearea de sisteme transparente, în cadrul cărora rolurile și responsabilitățile sunt clar
definite, iar alocarea resurselor necesare se face în mod echitabil și corect.
Pentru a susține ideea că dezvoltarea incluzivă este un proces continuu de rezolvare a
problemelor în care sunt implicate toate cadrele didactice, managerul unei școli incluzive
promovează reflecția și dezvoltarea profesională sistematică a cadrelor, încurajează initiativa
personală și promovează un proces echitabil de rezolvare a problemelor cu participarea largă a
factorilor responsabili de actul educațional.
Sistemul de evaluare și autoevaluare, specific acestuia sunt relevate de faptul că procesul
evaluativ se desfășoară într-o cultură în cadrul căreia adulții, elevii și familiile acestora sunt
încurajați și învățați să se exprime onest, liber și deschis atât despre succesele lor cât și despre
problemele generatoare de un eventual insucces înregistrat.
Indicatorii vizibili ai practicilor înregistrate în ceea ce privește managementul școlii incluzive
sunt în măsură să exprime atât nivelul de dezvoltare al acesteia cât și calitatea serviciilor
educaționale prestate.
Indicii valorici :
Management instituțional :
*politici funcționale
*management deschis și accesibil
*priorități clar formulate.
Managementul resurselor umane :
*valorificarea potențialului fiecărui membru
*monitorizarea impactului inovațiilor asupra personalului didactic și al elevilor
*implicarea activă a elevilor, a părinților și a altor membrii ai comunității
Management administrativ :
*gestionarea transparentă și eficientă a resurselor financiare și materiale
*Identificarea a noi surse de finanțare
*distribuirea de sarcini și responsabilități
*cultivarea încrederii în eficiența proiectelor și parteneriatelor cu alte instituții.
Modele de implementare a unui management incluziv
Atunci când se vorbește despre implementarea unei noi abordări, există trei tipuri de strategii :
*strategia de informare
*strategia de colaborare
*strategia de confruntare
Implementarea unui management de tip incluziv presupune următoarele etape :
*Analiza și definirea problemei - crearea viziunii
-dezvoltarea strategiei și planificarea
*Pilotarea - monitorizarea
- implementarea acțiunilor
- evaluarea
Modelul Harvard(Turza 2017) Acest proces de tranziție are la bază trei piloni, fiecare
dintre aceștia având la bază o serie de subetape de implementare a procesului de
tranziție
I. Pregătirea pentru incluziune
*Analiza nevoilor instituționale
*Organizarea echipei
*Crearea viziunii
II. Implementarea schimbării
*Comunicarea viziunii
*Demarare acțiunilor
*Asigurarea rezultatelor pe termen scurt
III. Asigurarea sustenabilitatii
*Îmbunătățire și extindere
*Consolidarea schimbărilor
Beyond Access Model - 2009
A fost elaborat cu scopul de a oferi soluții viabile în acoperirea lacunelor sesizate între teorie și
practică raportate de școlile care intenționau să integreze copii cu dizabilități.
Modelul este bazat pe șase componente cu rol esențial în buna derulare a procesului
respectiv.
Componentele esențiale
*lista celor mai bune practici
*consultantul
*facilitator în derularea procesului
*responsabilul echipei de evaluare
*orientarea inițială a echipei
*workshop de dezvoltare profesională
În conformitate cu principiile abordării, echipa este angajată într-un proces interactiv de :
*evaluare
*explorarea unei palete largi de strategii de instruire, tehnologii asistate și suporturi
*Implementarea celor mai promițătoare practici
*Evaluarea eficienței acestor practici ca suport individual de învățare pentru elevii cu CES.
La nivelul literaturii de specialitate cel mai vehiculat instrument de diagnoză și implicit de
sprijin în realizare tranziției de la școala tradițională la cea incluzivă o reprezintă Indexul de
incluziune.
Indexul este o modalitate interactivă de a răspunde cerințelor școlare actuale în conformitate
cu valorile și principiile incluziunii.
Întreaga comunitate școlară împărtășește principiile și valorile incluziunii.
Școala acceptă și valorifică diversitatea umană
Școala își asumă angajamentul pentru a sprijini toți copiii
Educația incluzivă este încorporată în toate tipurile de planificări realizate la nivelul școlii
 Școala promovează educația incluzivă și beneficiile acesteia.
Indexul de incluziune NU este o alternativă care să vizeze creșterea performanțelor școlare,
ci un ansamblu de propuneri menit să întemeieze educația elevilor pe relații de colaborare și pe
îmbunătățirea mediului de învățare și predare.
Acesta este un document practic, care analizează toate aspectele relevante din școală în
scopul realizării incluziunii :
*pregătirea și atitudinile personalului
*amenajarea clădirii și a claselor școlare, precum și a terenurilor de joacă
*atragerea elevilor la transpunerea în practică a valorilor incluziunii.
Indicatorii definesc o agendă bazată pe rezultatele cercetării care poate fi utilizată pentru a
orienta activitățile de revizuire și dezvoltare.
Indicatorii se concentrează asupra celor trei dimensiuni ale vieții școlare :
Cultura
*măsura în care filosofia educației incluzive este împărtășită de toți membrii comunității școlare
și de toți cei care intră în școală
*Crearea culturii școlii trebuie să devină un proces la fel de important ca acela de predare a
cunoștințelor și dezvoltare a deprinderilor.
Strategia
*plasarea abordării incluzive în centrul dezvoltării școlare
*conceptul de educație incluzivă trebuie să fie prezent în toate aspectele planificării școlare.
Practica
*se reflectă în activitatea la clasă atât a culturii cât și a politicilor incluzive ale școlii
*trebuie să se asigure că planurile de învățământ și modul în care ele se aplică în interiorul și in
afara clasei să încurajeze participarea tuturor elevilor.
Indicatorii și dimensiunile de incluziune
Crearea unei culturi incluzive :
*construcția comunitară
*Stabilirea unor valori incluzive
Producerea unor politici incluzive
*dezvoltarea unor școli a tuturor
*organizarea sprijinului pentru diversitate
Dezvoltarea practicilor incluzive
*orchestrarea învățării
*mobilizarea resurselor.