Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-spațiul imediat înconjurător unde populația își desfășoară activitatea. Pentru sat,
terenurile aferente unde oamenii își desfășoară activitatea=moșie. În cadrul orașului, moșia
este integrată vetrei, se află în oraș
-populația (care are propriile trăsături: structura pe medii de viață, profesii, etc.)
Teritoriul
Populaţia
■ originea, număr
■ densitate, repartiţie
■ structura
Aşezarea umană
■ planul localităţii
■ sistemele de clădiri
■ infrastructura (străzi, dotări)
■ zone funcţionale
Activităţi economice
■ Resurse directe
■ Condiţii şi resurse indirecte
■ Activităţi industriale
■ Tipul de tehnologie
■ Căile de comunicaţie
-calitatea vieții în cele două tiouri (așezări rurale și urbane) este diferită
-Habitatul uman reflectă legătura care există între o comunitate și mediul ei de viață
Aplicaţii:
CUPRINSUL
I. Geografia populaţiei
5. Răspândirea geografică a populaţiei
(continuare).............................................
3
6. Structuri demografice.........................11
7. Populaţia, protecţia mediului înconjurător şi
dezvoltarea durabilă........... 30
Activităţi complementare....................... 39
Utilizarea datelor demografice: calculul densităţii
populaţiei..............................................39
Test secvenţial......................................45
-prin urbanizare are loc o creștere accentuată a numărului populației din orașe, a numărului
orașelor și extinderea acestora în teritoriu , (adică a unei populații concentrate pe un anumit
teritoriu)
A. Ce este un oraş?
Epoca modernă și contemporană caracterizează apariția de noi orașe, a căror dezvoltare a fost
influențată de industrializare (care s-a produs în secolul al 18-lea=XVIII, prin industria
bumbacului, mașina cu aburi)
*Cele 4 metropole mondiale: Londra+Paris+New York+Tokyo
C. Dinamica urbană
Ex, pt Zalău: în Zalău dinamica este pozitivă, pt. că deși a ascăzut populația, toate celelalte aspecte
sunt favorabile
-există și o legătură cu orașe din apropiere(ruta Satu-Mare - Cluj), ceea ce demonstrează extinderea
influenței zonale
-aspectul urban îmbunătațit, prin extinderea prosperității; administrația locală colectează taxe, utilizate
în întreținerea orașului
-accesarea fondurilor europene: care a ajutat la îmbunătățirea aspectului arhitectural al
orașului(izolarea termcă a blocurilor, recondiționarea primăriei); unele zone au crescut ca valoare, ex:
zona Briliant
-înmulțirea funcțiilor orașului, atrăgând forță de muncă din județ
-cea mai veche funcție este aceea de apărare a omului, adică de protecție, dar și cea comercială, prin
schimbul de produse/a surplusului de hrană
-Funcțiile așezărilor reprezintă acele activități care deservesc anumite așteptări ale populației și care
individualizează modul în care fiecare așezare contribuie la desfășurarea activităților economice și sociale.
-cea mai veche funcție este cea de apărare, întâlnită la cetățile vechi
1. Funcția comercială se întâlnește în toate orașele indiferent de mărime – presupune schimbul de produse
sau furnizarea produselor pentru locuitori, în spații comerciale, piețe, în sectorul mall-ului
3. Funcția culturală- se observă în orașele mari, care au un nivel ridicat de civilizație și cultură, ajutând ca
unele instituții culturale să devină celebre
Ex: Viena, Praga, Roma, San-Remo (cunoscut pt. festivalele de muzică); Cerbul de Aur-Brașov
4. Funcția portuară- se regăsește în orașele-porturi la mare sau ocean, sau pe râuri și are legătură cu
funcția comercială, prin transportul mărfurilor
Ex: Istambul, Paris-Sena, Londra-Tamisa, Barcelona, Rotterdam-cel mai mare port al Europei; Bega-
Timișoara-singurul pe care se practică transportul/navigația din România
5. Funcția universitară : Oxford, Cambridge, Harvard, București, Cluj, Timișoara, Oradea, Iași
7. Funcția financiar-bancară –se întâlnește în orașele care prezintă o concentrație mai mare de bănci :
Londra, Paris, Viena, Tokyo, Frankfurt; Zalău: funcție financiară pt. județ
8. Funcția de servicii:
București, Moscova
10. Funcția agroindustrială- orașele din țările mai slab dezvoltate: Africa, America de Sud; ex: Odobești
Gradul de urbanizare este un indicator care arată ponderea populaţiei urbane în totalul populaţiei. În
prezent, acesta este de 56%. Situaţia la nivel mondial este diferită pe ţări. Cel mai înalt grad urbanizare
(peste 70% din totalul populaţiei) caracterizează cea mai mare parte a Europei Occidentale, SUA şi cea mai
mare parte a Americii de Sud (majoritatea ţărilor având această valoare ridicată).
Ţările foarte populate (India, China) şi o parte din ţările africane au valori ale indicelui de urbanizare de sub
30%
Harta de mai sus redă sistemul actual de metropole. Criteriul cel mai simplu de apreciere a dimensiunii
acestora îl reprezintă numărul de locuitori. Acest criteriu nu este suficient, însă, în cazul unor oraşe cu un
număr mai mic de locuitori, dar cu o importanţă mondială deosebită. Repartiţia geografică a principalelor
oraşe cu peste 1 milion de locuitori (valoare considerată minimă pentru o metropolă) evidenţiază o legătură
destul de strânsă cu repartiţia şi densitatea populaţiei.
*Dicţionar :
Dinamică urbană - evoluţia teritorială demografică şi numerică a unui oraş într-un anumit interval de
timp.
Explozie urbană - creşterea numerică a oraşelor şi a dimensiunii lor demografice, într-un ritm accelerat.
Urbanizare - tendinţa sistemelor de aşezări de a avea caracteristici urbane, prin creşterea calităţii
habitatului de locuire, prin transformarea unor aşezări rurale în oraşe şi prin extinderea teritorială a
oraşelor.
Aplicaţii:
150
151
152
153