Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS
DE
PROF. V. BABEŞ
D,[RECTOHUL INSTITUTULUI
l - .
BUCURESCI
www.dacoromanica.ro
LECTIUNI UNIVERSITARE
TINUTE LA
CURS
DE
PROF. V. BABES
DIRECTOHT_71, INSTITUTULUI
fir_ V- SION"
CAPUL SERVICIULUI ANATOMO-PATOLOCIC
BUCURESCI
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Publicarea acestor extrase din lectiunile mele, earl' vor fi urinate
iu curand de lectiuni asupra partii speciale a anatomieipatologice,
se impunea mai cu semi din causa ca nisi in limba romana nici
in cea franceza nu exista manuale scurte originale asupra anato-
IMO patologiee, mai cu soma (Med priviin acesta sciinta din pullet
de vedere modern, adeca in legatura cu etiologia si geneza le-
siuilor.
Am cautat sal imprim lectiunilor mole si un caracter personal,
evitand eat se pOte a vorbi de ipotese si teorii si limitandu-me mai
mult la expunerea lesiunilor ast-lel cum ele mi -s'aii presintat in
lunga mea experienta si remanOnd in tot-d'auna in domeniul fap-
telor si fenomenelor observate.
Ast-fel aceste lectiuni stint destinate a representa in acelas time
o scurtii descriptiune si dare de si-ma asupra bogatului material
anatomo-patologic de care dispune institutul nostru de patologie si
de bacteriologic.
Admit ca ingrijirea nOstra si anume a d-lui Dr. V. Sion ajutal
fluid si de d-sOra E. Alanicatide de a se reproduce lectiunile melt
in mod exact, nu era in tot-d'auna ineoronatd de succes. Prin
lipsa unor buni stenografi safr strecurat multe insuficiente,
omisiuni si greseli earl' se vor rectifica in parte la sfirsitul lucra-
Fel si mai tarziu Mtn" editiune oue. Daca insa cu tOte acestea
m'am invoit la publicarea acestui curs, causa este ca presinta cu tOte
acestea o mimed insemnata si utila si care va fi de mare folos elevilor
si medicilor tineri.
(;red ca in lipsa demonstratiunilor multiple ce insotesc cursurile
mole, ingrijirea figurelor desenate in mare parte de mine si re-
productiuea fotografica a unui runner insemnat din monstrii co-
lectiunei nOstre vor contribui mult la priceperea expunerei.
P. Babef
www.dacoromanica.ro
CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
I. PARTEA GENERALA.
LECTIUNEA I
www.dacoromanica.ro
2 CURS DE ANATONHE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
CAUSELE BOALFLOR 3
www.dacoromanica.ro
4 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
CAUSELE BOALELOR 5
www.dacoromanica.ro
6 CURS DE ANATOMI1 PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
CA CSELE BOALELOR 7
'
3
7
T CA
I mf
a
-------
r rJ
9
ra'
10
6
www.dacoromanica.ro
8 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
CAUSELE BOALELOR 9
n 53
I
Fig. 3. Dose !Idea unut hemofilic:0 barbati, 0
L.)
tonal, 1.Arbat1 hemorilie!.
um Muni 011,1
ED
www.dacoromanica.ro
10 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
www.dacoromanica.ro
CAUSELE BOALELOR 11
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA Ii
Atrofia
Intelegem prin atrofie o stare patologicg caracterisatg prin aceea ca un
complex de celule, un testa, un organ, un sistem sad chiar corpul intreg
se presintg, cu dimensiuni mai mid. de cat in stare normalii.
Se pate ca acestrt micsorime a luta pgrti a corpului sg fie legatil de
un proves petrecut Inc g in timpul desvoltgril embrionalui, fie ca partea
care era destinatg sg dea nascere organulai still sistemului respectiv nu
s'a format de lac, fie ca s'a format dar a crescut nurnai in mod incom-
plect, fie cii s'a format si s'a desvoitat bine la un timp dar s'a distrus mai
apoi in timpul vietei intrauterine faril ca se se mai regeneiezc in mod
complect. On care ar fi mecanismul, resultatul e cg copilul intrg in viata
extrauterine cu o parte a corp.-dui r'6u, sail de loc,desvoltatg. si acesta stare
se conservrt pentru tag viata. Asa se explicii lipsa complectg sail starea en
total rudimentary congenitalg a unut testicul sail a omit rinichiii, sail lipsa
totals a unei 1/2 do creer, sad a creeralut intreg, on a mgduvei, on a
unei extremitati, desvultarea slabg a intregului sistem osos, etc. Dar act stil
stare de rnicsorime datoritg unei formatiuni incomplecte, numitri hipolasie
precum si aceea datoritg and lipse totale de formatiane, numitg agenesie
nu intro in cadral atrofiei in adeve"ratul inteles al cuvintului. care trebue
se fie aplicatil numai acelor procese in care micsorarea pang la disparitie
atinge tesute si elemente pang atuncI bine si pe deplin desvoltate. Stu-
diulai hipoplasiet si agenesiei '1 vom conslcra o parte mai largi cand
vom stadia monstruositatile, fe.maniind sil no ocupilm in acest capitol de
atrofia purg.
Ca si hipoplasia si agenesia, atrofia pate atingo une-ori un asa grad
in cat se pail fi recunoscutg si apreciatg cu ochiul liber. In multe ca-
sari insii, avem a face cu atrofii cart. nu pot fi descoperite de cat en
ajutorul microscopulul; dar cart pentru acesta nu sunt mai putin impor-
tante din punct de vedere morfologic par cat si a turburgrii de func-
Vane ce trag dup6 ele.
Cause ultimg a ori egret atrofii sty intr'aceea ca celulele nu se mat
nutresc in mod suficient, fie a, acestil lipsg de nutritiune e datoritrt lipsei
de material hrilnitor, fie cii, de si material hrilnitor existg in cantitate in-
www.dacoromanica.ro
ATROFIA 13
www.dacoromanica.ro
14 cURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
gele, oasele. La aceste din urzna atrofia senile se traduce prin ceea ce
se numesce osteoporoza, adica, volumul osului conservendu-se,se resorbe
substanta compactii, marindu-se canalele medulare, far la urma se produce
o micsorare de volum a osului in totalitate. Atrofia analelor seminale,
provocii atrofia testiculelor si supresiunea spermatogenezel. Istovirea foli-
culilor aduce atrofia ovarelor si cuiei metiopanza si sterilitatea. Umbra mai
apoi atrofia generals cu micsorarea tutulor celor l'alte organe si sisteme
si prin urmare a corpului intreg. 0 deosebire esentiala Intro atrofia se-
nile si acea prin lips' de nutritiune sty inteaceea ca cele doua organe,
anume inima si mai cu sema creerul care resists atat de met atrofiei
prin lips' ne nutritiune, se atrofiazii din potriva repede sub influenta seni-
litatii. Mai cu soma substanta cenusie a creerului se atrofiaza din causa
atrofia si disparitiuneI celulelor cari nu sa regenereza. Circumvolutiunile
apar normale ca forma si ca Butner, sunt insa en molt mai subtiri si cu
scOrta cenusie 'nal ingusta. Cordul la betrini este tot-d'auna mic, fibrele
sale musculare, ca si acelea ale muschilor volantari, sunt mai subtiri si
in acelasi timp incarcate cu o cantitate mai mare de pigment ceea ce da
muschilor in totalitate precum si cordulal o coloratie mai inchisa in
care preclornina mai malt nuanta bruna, pentru care s'a si caracterisat
acesta stare subt numele de atrofie bruna.
In fine o forma interesentrt de atrofie e acea de origina. nervosa.
Se 'Ate intelege lesne infiuenta sistetualui nervos in unole atrofif data
ne amintim actiunea lul asupra vaselor cari's destinate a duce tesutelor
lichidul hranitor. Se scie asta-di eh' exists doua serif de nervi continuo in
parte in simpatic, av'end ca functiune, unii de a dilata, altil de a contracta
vasele si call in mod indirect. lucriind asupra vaselor, jtica un rol in-
semnat in nutrititinea tesutelor. Ci in adever, cs cele mai multe atrofif
de origins nervosa depind in ultima analiza de starei in care se an
vasele subt iniluenta lesiunei nervOse.
Dar afar' de acestia mai exists inert alti nervi specialf, cart pe linga
actiunea for asupra vaselor mai intluientOza in mod direct asupra facul-
tatel tesuturilor de a se nutri.
Acesti nerd' numiti trofici nu sunt coprinsi in simpatic ; el si-all mai
multi centri in creer, anume in scarp' cerebral', in lungul acheductului
lui Sylvius, in vecinatatea corpilor quadrigemeni, in maduva prelungitrt
si in lungul milduvei mai cut seamy a segmentului cervical al maduvei
spinarii. Et parasesc acesti centri si so distribuie organelor si tesiztelor,
nrmand mai cu soma traiectul nervilor motor!. Ast fel se pcite explica
atrofiile ce se produc in cursul diferitelor lesiuni ale centrilor motor!,
cum este atrofia limbel in paralisia bulhara, atrofia muschilor extremi-
ttitilor in paralisia muscularii progresiva de origins spinals, atrofia fetei
www.dacoromanica.ro
ATROF1A 15
www.dacoromanica.ro
16 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
DEGENERA1EA GRASA 17
Degenerarea gpasa.
Organismul dispune si in stare normal de o reserve de grrtsime acu-
mulafa in diferite tesute sail organe ea in niste depozite naturale, printre
cart primal rol is joacii tesutul celular subcutanat si ficatul; in acest
din urniA organ 60/a din masa totaill e reprezentatii, chiar in stare
normaill, prin gr'astme. Iea se mai grtsesce intro fibrele muschilor. in cavi-
tAtile partii spongiose a tiselor si in mai mare cantitate in canalul
central al aselor lungi uncle constitue o parte din medava osoasii, in jurul
unor organe, ca rinichiul, si iu mai mare cantitate in jurul bulbului ocu-
lar etc. apoi in stare de emulziune, in mare cantitate iu lapte, si in pro-
portittne mai mica si in stare de emulziune mai fine in toate lichidele si
produsele de secretiune ale organismului : in singe, in limfrt, in sudoare, in
sebum etc. Singurti urina in stare normala nu tontine gritisime. tirasimea
organismului provine in parte din con alimentar6; o parte din acesta
din urmil se arde in contactul oxgigenulai intretinind ast-fel pe de o
parte Caldura corpulai iar pe de alta transformandu-se in fortti dinamicii,
iar alth" parte se depune pontru a indeplini alto roluri, nu mai putin
utile, cum e acela de a umplea golurile 'Late de diferitele organe si
tesute, de a impiedeca pierderea de caldurii prin reaua s t conductibilitate,
de a proteja unele organs contra compresiunilor si insultelor externe etc.
Dana echilibrul intro consumarea grilsimei prin oxigenare ;i intro
introducerea sail f irmarea ei e rapt in defavoarea primului proces, atunci
grilsimea se va depitue intr'o cantitate mai mare si cu deosebire in tole
done reservoril principale : in tesutul celular, atat de sub piele cat si
in acel ce acoperit si separil diferitele organe, si apoi in ficat. Va con-
tribui in aceasta o alimentatiune abundentA pe de o parte iar pe de alta
tote cauzele care impedecii consumarea grasimei precuiu : neactivitatea
muscularii; suprimarea unor functiuni importante, pre3um o cea genital4 ;
ast-fel se explicrt ingrilsarea scapetilor si a femeilor dupe menopaturt ; lipsa
de activitate intelectualli, imputinarea cantitiitei de oxigen adusrt tesute-
lor etc.
Una' indivizi au o predispozitiune iniiscutit pentru depunerea ex.ageratil
a grasimei in tesuturi, :;;a1 vede la acestia o acumulare enormrt de grasime
nemotivatrt prin nici una din cauzele provocatore cunoscute, si care nu
poato fi intluentatii prin mijlOcele dietetics, constituind starea de °hesitate
generailt sari polisarcia, care nu este ftird inthtente asupra indeplinirei
regulate a diferitelor functittni.
Dar grilsimea neintrebuintat4 sub intluenta cauzelor amintite nu se de-
pune numai in tesutul celular si in interstitiile organelor si tesutelor, ci se
":abet -Sion. Curs de anatomic a atologial.
2
www.dacoromanica.ro
18 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
DEGENERAREA GRAS, 19
www.dacoromanica.ro
20 CURS DE ANA.TOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
DEGENERAREA GRASA 21
www.dacoromanica.ro
22 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
Metoda cea mai pretioasil este fixarea in reactivi ce contin acid. osmic.
Unul din .cei mai recomandabill e lichidal triacid al lui Flemming, care-
ne permite sa descoperim in tesute cea mai mica picatura de grasime,
gratie coloratiunei negre caracteristice ce ii da.
Un punct important in studiul acestei degenerari e de a putea recu-
noapte cand avem a face cu o degenerare i and cu o infiltratiune gra-
soasa. In adev6r, am vkut a tole douse' procese se deosibesc intro eler
prin mecanismul dupe. care se produce grasimea pi nu mai putin mai e e
deosebirea ai in ce privepte gravitatea lor, de oare-ca degenerarea presu-
pune pi o alteratiune grave a vitalitatii celulelor pe langa viciul de
oxigenare si ruperea echilibrului nutritiv care prezida la infiltratiunea_
grasoasa,.
Asa s'a zis ca infiltratiunea se deosebepie de degenerare prin aceea ca
in cea dintaiti picaturile de grasime cunt mai marl. pi conflueaza roped°,
apa a de regula celulele infiltrate cu grasime s'ar prezinta ocupate de-
o singura picatura mare de grasime pi la una din margini se mai vede
o zone de protoplazma, in care e ingramadit nucleul comprimat; pe cind
in degenerare picaturile slut multe pi foarte mid dispuse in jurul unei
mici mase de protoplasma, mai mult centrals, in carp e cuprins nucleul.
.2\
rY-5.1vrt
5E
www.dacoromanica.ro
DEGENERAREA GRASA 23
solut, did adesea or si, din nenorocire, poate in tale mg multe cazuri,
nu ne vor servi malt in stabilirea unlit diagnostic diferential.
E adevtirat ca de regula in infiltratiune exists o piaturrt mare si in
degenerare mai multe picitturi mid de griisime in celula, nu vom nega
ca destructiunea nucleului e mg malt legate cu degenerarea de cit cu.
infiltratiunea ; dar se intimplii de multe on si contrariul : si in dege-
nerare *Munk) pot conflua pentru a forma aria mare ; si infiltra-
tiunea, daca duraaz1 mai malt, adace cu sine destructiunea nucleului.
Dar coon ce ne incurcrt si mai molt, 0 ca tale douii procese se petrec cele
mai multe on concomitent : araturea cu on -ce degenerare se produce si
o infiltrare gritsoasii; si de alts parte on -ce infiltratiune griisoasg mai
veche va provoca o stare de sliThiciune, chiar a celulelor inconjuriitoare
neatinse, care duce in degenerare. Insuficienta taturor mijloacelor isto-
logice asupra acestui punct se vede si de acolo ca s'a recurs in an mijloc
hirnic, anume de a se face dozarea substantelor albuminoide continute in
organul respectiv : cind aceasta cantitate e normara, am avea a face cu
o infiltratiune; dacii e subnorniala, ar fi o probg ca o parte din proto-
plazma celulelor a fost prefitcufa, in griisime si am avea prin urrnare
a face cu o degenerare. Dar era chiar mai dinainte de provitzut difi-
cultgtile multiple cari se opun Ia aplicarea acestui procedert, care in
adevi5r nici nu are aplicatiune practice.
De aceea de multe on vom fi siliti s'A renunttim la aceasta diferentiare,
ma'rginindu-ne numai a apretui gradul si gravitatea procesuld. Pentru asta
trebue sa avem in vedere localizarea procesului. Asa de pildii, o infil-
tratiune gritsoash a celulelor ficatului, dad' nu trees peste oare-care limite,
nu are nici o importantii, de oarece si in stare normalii ale contin grit-
sime; acelas lucru vom zice despre degenerescenta grash" a epiteliului
ung mamele in lactatiune, de oare-ce, produsul de secretiune normal al
acestui glande e legat de o degenerare grasii cu destructiune noincetatit
a celulelor glandulare. Dar dacit vom ga'si grasime, chiar in cantitate
mica, in epiteliile tubilor renall, cari in stare normal:a nu contin de ion
grasime, atunci procesul capittri, o gravitate mare. De asemenea daca ala-
turea cu transformarea grasa vedern o tendintit a celulelor, dar mai cu
soma a nucleilor, de a se fragments, a se disolva si a dispare, va fi un
sewn a pricina care intretine degenerarea se adreseazsd direct elementelor
anatomice, comprornitindu-le in mod gray vitalitatea. Ogg on cite grit-
sime ar tontine celula, totusi se poate curAti, restabilindu-se prin aceasta
cind conditinnile defavorabile dispar daca nucleul ei mai exists, dac'ct
mai are inert vitalitate, pe dud nucleul °data distrus, celula e perdutrt
0i, chiar daca pisimea se rezoarbe mai tirziii, rezultatul va fi o
atrofie a organului, cum se intimplii in atrofia galbenit acute a ficatului.
www.dacoromanica.ro
24 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA III.
Degenercirile albuminose.
In celulele organismuluf intra ca parte constitutive substante albumi-
noase, ce 'al ad origina in albuminele alimentatiunei. Acestea, dupe ce
au suferit actiunea sucurilor digestive, ajung irupreuna Cu sangele pi limfa
in profunzimea tesatelor spre a servi la repararea pierderilor ce incerca
elementele anatomise prin faptul functionarii lor. Aid Ins acesta alba-
mina circulanta, de si subt o forma solubila gratie digestiunei gastrice
si intestinale, nu va putea indeplini, in starea in care se aila, rolul pentru
care este destinatil, adeca hranirea organismului elementar, a celulei. Caci
clack' *tile cele mai importante, din punct de vedere vital $i functional,
ale celulei, aunt de nature albuminoasa, aceasta nu insemneaza ca ar fi
formate din albumina asa cum ajunge in tesute. Aceasta nu se asimileaza
de-a-dreptul, ca atare, ci sufera mai inteiu o none elaborare, o nod) tran-
sformare din partea celulei; pi numaT in urma acestef digestiunf intime,
celulare, albumin& va putea fi incorporate, asimilata de dare celule, va
putea cu alte cuvinte sa se preface din albumina nutritive in proto-
plasma. Results dar de la sine ca asimilarea intima a albuminei pre-
supune o functionare regulate a celulei. Orf -ce tarburare in functiunea
celulei va traps dupe sine o elaborare vicioasa, imperfecta a albuminel ;
aceasta se va depune in corpul celulei sub o forma mai putin solubila,
deci mai putin asimilabila, nu va putea fi incorporate ca substanta cola-
hart, ci va remanea ca un adeverat corp strain in sinul protoplasmef,
sail in jarul of.
Se intelege a tot felul de agenti fizicf pi chimici capabilf de a mo-
difica celula in structura orf compositiunea of, pot conduce la un ase-
menea sfersit. Dar, do bunt seams et nu exists cauza mai grail §i mai
frecventa pentru aceasta, de cat infectiunile microbiene. Fie-care microb
patogen intluenteaza celulele intr'un mod deosebit, atat in ce privesce
structura, cat pi compositia lor. La aceasta actiune, de cele mai mete on
vatematoare a microbilor si produselor lor otravitoare, celulele respond
printr'un fel de reactiune, printr'o schimbare de functiune in sensul ca
uzeaza albuminoidele hranitoare, nu numaf pentru propria lor intretinere
ci in parte si pentru a fabrica substante capabile de a indulci intluenta
www.dacoromanica.ro
26 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
nocivg a microbilor si toxinelor lor, cut alto cavinte pentru a apera or-
ganizmul contra infectiuneT, preparand substante microbicide si antitoxic°.
Dar dacg aceastg luptg, care consume colulele ca Si organizmul introg,
dureazg prea malt, materiile albuminoide rest elaborate se vor depune
ca niste precipitate, ca niste produse de secretiune particularg in corpul
si in jurul celulelor, contribuind incg si mai malt ca sh le compromitg
functiunea. Iar acest viciii in functionarea celulelor, impreung cu depu-
nereg precipitatulni albuminos in tesuturt, constitue ceea-ce numim de-
genera'rile albuminoase. Ast-fel explicate, aceste degenerg.ri ne apar ca o
reactiune de intoxicatiune a celulelor invinse in sfortarea for de a apera
organizmul contra agentilor Thlematort si in special contra infectiunilor.
De aceia va trebui si le considergm dintr'un punct de vedere cu mult
mai larg, de cat so face de obicei5 prin arta° didactice de anatomie pa-
tologicri. A.m zis degenergri albuminoase, pentru cg insusirile chimico ale
albuminet ce se depune nu stint tot-d'a-una identice. Nu cunoastem exact
aceastg compozitiune ; putem spune numai cg, prezintg puncte de aseme-
mare intro ele, pgstrand taus): caractere distinctive ; cg, se apropie mat
mult sail mat putin de albumins, normalg, fare a se confunda cu ea; cg re-
presintg in parte niste izomere, rezultate din transpunerca radicalilor
in molecula atat de complicate a allminiuel., on o combinatinne a al-
buminei cu an carbuhidrat; cg altg data se depun sub forma unlit fibrine,
on globuline, ort albumoze, aTend de obiceiti o sulubilitate inferioarg
albuminei fiziologico.
Avond in vedere aceastg compositiune chimicri variabilg, care trage
dupe sine si unele caractere fizice si microscopice distinctive, patologistii
as facut diverse clasificgri ale degenerescentelor albuminoase, admitend
degenerarea mucoasg, coloidg, hialing, granuloasg, edematoasg etc. Dar
toate acestee clasificati Lint nu ail pie]: o bug' rationalrt, pentru ca nu
avem caractere sigure prin cart sa putem distinge in toate cazurile, un
coloid de un hialin de exemplu; pentru ca substanta mucoasg si hialing
nu cunt tot-d'a-una una si aceeasT, de oare-ce stint multe foluri de mucus
precum sant multe feluri de hialin, si pentru ca trecerea de Is unit la
alta dintre aceste varietrttt e foarte gradatil. De aceea credem ca aceastg,
clasificare, facutg numai pe baza until sari and caracter relativ Si in-
constant, n'are o valoare realg, ci numai aceea a unei scheme destiriate
a ajuta momenta ; tar not, dacg Tom vorbi de ea, vom face-o mai mule
pentru a areta cg nu e bung.
Tumefaccia tulbure sag intumescenta tulbure a lui Virchow reprezintg
primal grad de degenerare albuminoase; ea este caracteristizata prin o
stare de tumefactiane a celulelor din cause cg protoplasma celnlarg tontine
o cantitate de grh'unte albuminoase.
www.dacoromanica.ro
DEGrENERARILE ALBIIMINOASE 27
www.dacoromanica.ro
28 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
DEGENERARILE ALBUMINOASE 29
www.dacoromanica.ro
30 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.
4' N V. -,- - :, -
'
'
r6,Selr.
1' kw .
ra. b
/Eti:'.
'.c)!-.S
:
'At.:tfi
I . .s.
1.1 ..,..
4
4k
cle ....J.. ....Is 407,1, e
vAs- 49.tog 0? it -W , '''''''':146..
ir ac;
f,e\s S" -ca'Y
ar;
www.dacoromanica.ro
DEGENERARILE ALBUMINOASE 81
.
. AS.
4
4
e
i F
s a
.v Ss
in a
771' . i 13 A
/pa., avelF
=11110.
WM0
"VP., 4171111%-=
7n"
f
29.
cif "ott
S
.,- y r- .10
:1141 see
..!
..0er
,43
430
P., e al
e 41;
A '00
,
qa* v.. I - 4- Ce
*--Y C4') a, A
VA 0
.7cir Ire
0-A 1'
Ce0
o:
-If"'
e,/
Fig. 8. Product Innen exageratil de mucus (m) din mucoasa uterine, pron-
(WA de bacilli' pastel (b); m' epiteliul nterin; ni" midi =scubas.
www.dacoromanica.ro
32 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
www.dacoromanica.ro
DEGENERARILE ALBUMINOASE 33
- , 4. - ,
.., 4-40 '....0.,' iS -..
\ 4:4
,,, ,..4...N. ,..L.%-,..,:_,_
, ; ,- ,-4, e 4.. 1....ir , , .
-..,..k ,, Nte.!.e..... .-..._, ,ts_:".._, ,s.,---`......,--,.\,
. ;!... :, ,'s- ts ..,)tb' L, -7>
'' X ,.
7..,,i,ItiN.Z1.,.:-,:. ,. ,'''''',.-- , '1;
.1-7. f -' ,4 .,
Ss' ::2R, 2 X 16
www.dacoromanica.ro
34 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
DEGENERARILE ALBUMINOASE 35
www.dacoromanica.ro
36 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA IV
Degenerarile albuminoase
(Urmare)
Degenerarea Constituie o alts grups de degenerilri albumi-
noase, nu prea bine definitil, care a fost stability de Recklinghausen.
Hialinul este o substantg transparentg, sticloas-a, mai consistenta de cat
coloidul, mai friabila, formand ca si acest din urns niste picaluri sail =se
mai intinse, Fara structure, ce se coloreazA mai bine de cat tale-l-alte
tesuturi cu culorile de aniling.
El e foarte diferit ca origins si ca insemiatate si se produce prin di-
ferite cauze.
www.dacoromanica.ro
38 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
. .41k)
.a e ,xte- '-'.
o,
7:6:P4°
' 10 # '-
..z..
,7--."`":..,-%
--x--
%,--
%
S.
.`
) d'e
',.:17 Al "
:11 to.>11 ,. 0 ap
..9 ct
\o, c:.
ee
)h4.
414' A- .1
:e 1 , el 1,...,'7 (1::ei
9- *-'al t 4 6C c,=4-* i ';''t%
) 0 'v ..
1171,,,- ..,; r,L,T, 0 iffp 4 0....'-_..1. e_y, 1 i f?
s "1 t (9 t, Z:1,...0* ,N, e4,,,. 0,.;-,
00, gt;',...., .g)
; Ali frE )\4,A/ , °i".
,p £7,1,
4.31 r
,,,,7,-,
ov 4P w; ,,:w %-: t..,f,t44,: ti., ,s2____,,,%) 1 ...) tr
- i
,,,,,t 0.,,.4,
,,. $41, el 0 -t:
-
a-4,400 "*. NO
21 \,,:-,,,pi c.4-1.k0,4',
iy,
" S:....,z,
.,,°,.7410 p,...
/. \-,.--`--7-
si,----. 'f6
;.oc\ 1 1.\a A ty. f'/;' -44 Nst.,.. ) f....7:5-`7241): %,i7, 7
...pf,.., ,93,10.):\l' 17\1 v. S'4,t-a,,,,,4 \
_-
www.dacoromanica.ro
DEGENERARILE ALBUMINOIDE 39
www.dacoromanica.ro
40 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
____-----------,----t----,---------,-A-t------, ,
:-.--z-,--..:-- :; --.411 .7-- '`.',,.-- ."??W'Pr
. ...: ,,,-4- '----''2,..14-
:. ..'7,..-,. ---
- 1.7,.... - ..,e,
.2, ,,,! ';..Nt0t..,
r-..' "
.. ......
, --..:-/--'"
.. --.,---,,t,-,_ ,t, .....-_,
......
-sf a ,...
.-z_-......_,--,sz..
:-Cr i
---cces61" ...._
. N.t...._ ..1*
' .
atr?:::
''1;*:*`'.,i'
'-' ..."..... -. , . ,...01..
-"..T...,
a
';417i f ,t.!4
-(3
'E.
,1:1,..
;:: ' ""
,. '5, .,. L ,- , ,
...;,,.':- :
' 40''' ''.
0 ,1
` 4,- '....:.? ,e.o., Jcl'"' C.
www.dacoromanica.ro
DEGENERARILE ALUM INOASE 41
;-
"54;:_c4W1-
1, it
e ""
a)
cc
,...
-7- 7 .1. "? .c ''
SCE ,1 t',,
, .....,_----.44-, 1"'":-." .1
-,
''').X!"-- 15 - )/f.
,...;:2,,s_-,
. .....,,....."' ....%.4 ;..Ce......*
..,.4.-_,....____. ._....46
.-2"'.. ,..-s--.11,1?......---,-
-,-4,--2.--, CC-- '-1.- C ,,r.F.,.77-"' ."" s Z.-.-CL's
-
...__;-C----:.?'.." 63 :
fe 1 '',1 Sky."1 .L.71.---_ ---
_.,..,,,,,,:,,,..L:-:--
. ----f'_._
'a-6 :-..e.'.- ),,-------..c,,,,,,J ....;:-.; ,---- -.-----:"------:-'^-,,-
--'
---1--_,,.,_
.."....0:;.--e.::,,.:C"-,,,---:. '''-'ci.2----;:---Yb.&-7--
---.. . za.3.- .. , ;:-..., .....,,..;
--a-z-7"-'-' ,--":".;;:-,-7),
;:z6;2--,---
' 2-21-..._.,:.,,___,..t,z"-,7.4.,:-
4 f.
, ,.-;,--<,:----x--
:.:'c'z.,-'1,..7---,. ..i:"- -',-,.- ,.s'F-,i.-,,,..z,.-
................
www.dacoromanica.ro
42 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
rienii, in urma unei slabiciuni precoce din caned ereditaret sail de alt'l
nature, ori in uxma senilitafet.
In afar de pbxetii vaselor, el poate sa se mai desvolte in sistemul
nervos, in oase, in tesutul conjunctiv.
Mai cu seams fesutul conjunctiv fibros rezultat din organizarea unei
inflamatiuni are tendinta de a deveni hialin. Tesutul acesta scleros dupii
nn timp oare-care isi pierde elasticitatea, duritatea sa, se Limn', devine
uniform, hialin.
Aceastii trecere intre sclerosil qi hialin se vede mai cu seams la brt-
trani, la ear): tesutul e mai putin viabil §i mai re i nutrit. Tesutul con-
junctiv ast-fel densificat, hialinizat, are o tendintli particularil de a se
inflltra cu sh'ruri. calcare, de a se petrifica, formand simple incrustatiuni
sail petriflcatiuni, ori, in unele cazuri, adeverate ease.
Se 9tie ca in transformarea normal a cartilagelor embrionare in os
exists o fazil intermediarii, o stare osteoid a tesutului ; iar acest osteoid
rezultii din unificarea tesutului devenit hialin.
Dar nu numai in procesul de formatiune, ci si in acel de destructiune,
de rezorbtiune osoadi senile sail patologicii, precum in osteomalacie,
partea decalcificatii remane incliirrit sub forma de hialin.
0 alts formil de hialin, e aceea ce se produce in locul tesutarilor moarte.
Totusi. in aceastrt privintri credem insrl ca trebue sa facem ware -cari res-
trictiuni.
Moartea simple a tesaurilor nu 'Ate conduce la formarea hialinului.
Pentru aceasta trebue ca tesutul mort FA se amestece cu parti capabilet
de a suferi acest gen de degenerare, sail poate ca trebue inch' o con-
ditiune, anume presents inc a unui ferment microbien. Ada numai ne
putem explica cum masele difterice formate din elemente necrotice
deVin une-ori hialine.
Printre celulele moarte pkrunde un exadat venit din sfinge, care subt
influenta toxinelor microbiene devine hialin, intocmai ca la cele-l'alte
forme, ingloband in masa degenerath' si elementele moarte.
Cat pentru sistemul nerves, am *tit, ca cilindrul ax este partea care
. degenereazil in sensul hialinului. El se umfirt, devine varicos, uniform,
cu aspect de cearri. AceastI forma de degenerare a sistemului nervo&
se poate produce sub influenta cauzelor celor mai variate : toxice, me-
canice, degenerrtri secundaro, etc. Pentru not insa infectiunile sistemului
nerves sint cauza coa mai frocventa pi cea mai principals pentru aceasta.
Din aceiasi cause si celulele nervoase not incerca o transformare hialind
care insb' pentru aceste celule va avea o importantg mai mare, &Ari ce-
lulele nervoase degenerate in totalitatea lor, nu se vor mai regenera. De
multe ori insti observ5m o degenerare limitatti, segmen.tarA sail putem
www.dacoromanica.ro
DEGENERARILE ALBUMINOASE 43
111
o4
O 4
ro
Fig. 16. Fibre museulare uetede ut3ine in veeinItatea until miom : b. fihrg netedA normal*
a. fiba netedrt ipertrofica, o. bande hialine pa traiectul fibre' museulare.
ca productiunea maselor hialine din partea celulei nervoase s?i fie expre-
siunea unel secretiuni modificate ale celn. ei nervoase.
...,
\. /.
...... _.,_ \ :, '
.' ''''i-.'\I-:-
:6\,,,
r?7,`,
\
'..1, ,,,,,Z.,;.,4:.. isk ti,,,,,)Ar
.1/4$,
(.'7,.e;:f
p,:, (et ''1...\\''N, , \' t 1; (
'",.,.\\..a...-N:Z.,:.
(
s
/...\ \ :? ' A, kit
1' li Ni kk:'41 Z
i .,...,;:\
Ctl...% k
1 iii/ .\
.41:,?fr\ ,,A \
,z....10.:;;'..:.
.re',1:0;4';
Fig. 17. Amiloid al tastieulului intenn caz de miopatie, a. itueputul depunere1 amilo-
idulul lute() acter5,, am. rinse marl de amiloid in jurul unul vas, am. amiloid din
parabola until vas treellnd in snbstante hialine, td. glob' hialinl.
www.dacoromanica.ro
44 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
DEG ENERARILE ALB IMIINOA SE 46
Fig. 18. Celull comisurala a mrtcluvi in tetanos. h. Parton, hialinh, a celuici ; pi pre-
lungire protoplasmatica comisuraTh, hialinii; cp. portiune din celula mai palidl; p. pre_
lungire protoplastnatia, norinalA ; p'. prelungire protoplasmaticl maI pandit.
www.dacoromanica.ro
46 CURS DE AN/0TM PATOLOGICA.
www.dacoromanica.ro
DEGINERARILE ALBUMINOASE 47
,..4.? .7..
1"r
*), IA
or
Fig. 20. Substanta eromatiert grImIdit5, in jurul nucioului. Wattle periferice mai
palide nu mai contin corpuseulil luT Nissl. e. c'. o" celule de diferite naturT ingr6m5,-
dite in jurul ii in interiorul celulei nervose.
www.dacoromanica.ro
48 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
structura celulei nervoase. S'a discutat molt asupra nature pirtii cro-
matofile a acestor celule. No am constatat ca de multe ori d.up5 dispa-
NI
f
s, \ t
?
N),,1
\`'14"
www.dacoromanica.ro
DEGENERARILE ALBIIMINOASE 49
CC
Fig. 23. Celulti din cornul anterior in turbare. Spintecaluri areadiforme Intre cart se
vdd element° fuziforme (ef) saa poligonale (ec), v. vacuole, cc. celule neuroglice proli-
ferate, c. capilar.
www.dacoromanica.ro
50 CUBS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
www.dacoromanica.ro
DEGENERIBILE ALBIIMINOASE 51
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA V
Degenerarea antiloidd
Denumirea de amiloid a riSmas in tiintti, de °i provine o con-
ceptie greOta ce Meuse Virchow asupra naturei himice a substanter
ce caracterizeazh acest fel de degenerare. Nasal credoa ca amiloidul e
o substanth ternary §i, considerind ca in unele cazuri are o structure
concentrica, a Meat o apropiere intro el °i grhuntele de anvil, de undo
numele de amiloid. Astrt-zi e bine stabilit ca amiloidul e o materie cvater-
narrt din grupul albuminoidelor.
Amiloidul se produce in canal boalelor cronice caracterizate printr'o
alteratiune profundh a nutritiunei generale. Se observe cu deosebire in
cursul tuberculozei torpide cu. caverne §i destructiuni marl, foarte des
in cursul tuberculozei osoase ; apoi in perioada tortiall a sifilisului tend
coincide adesea on cu formatiuni gomoase in organele interne, in cursul
supuratiunilor indelungate, mai cu seamy cand acestea intereseazii oaseler
in cursul osteomielitei etc.
La inceput se ghso°te de predilectiune in anume organe, dar in cazu-
rile inaintate §ti grave se poate generaliza. Se grtse§te mai des In splint',
ficat, rinichiu ; dar se poate intinde in ganglionii limfatici, prtretele in-
testinulul °i stomacului, musculatura cordului, pancreas, glandele salivare,.
testicul i chiar in mu§chil voluntari.
Am insistat in alth parte asupra inrudirei ce exists intre amiloid §i
unele forme de degenerare albuminoash. In adeve'r, amiloidul a§a cum se
prezintil in tesaturi are forte multa asemanare cu hialinul; ca §i acela
se vede sub microscop ca o mash omogenti, netedh, lucie, care fixeazrt
galbenul din picrocarminat k;i se coloreaza intens cu colorile bazice de
aniline. Nu incape indoiala ch, amiloidul n'ar fi putut fi izolat dintre
degenerrtrile albuminoase, °i mai cu seamy din grupul hialinului, dach
nu s'ar bucura de proprietatea de a da cu unit reactivi reactiuni isto-
himice caracteristice, singurul mijloc de a ne permite se distingem cu sign-
rantrt amiloidul de hialin. 0 reactiune caracteristich e acea a iodului. Cu
solutiunea lui Lugol tesuturile amiloide se coloreazh in bran ro§cat, pe
tend tale santitoase iail o coloratiune galbenh deschis. Dach duph iod se
trateaza preparatul cu acid sulfuric diluat (1 0/0), *tile amiloide devin.
www.dacoromanica.ro
DEGENERAREA AMILOIDA 53
www.dacoromanica.ro
54 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
DEGENERAREA AMILOIDA. 55
www.dacoromanica.ro
56 ODES DE ANATOMIE PATOLOGICA.
Fig. 25. Analoid in ficat. A, mase amiloide In proetele capilarelor intralobulare, oh,
celule hepatice gitteoase
www.dacoromanica.ro
DEGENERAREA AM1LOIDA 57
Fig. 26. Amiloid al tnsticulnlul intr'un caz de miopatie, a. ineeputul depunerel amilo-
idulul intr'o aetera, am. mase marl de amiloid in jurul mini vas, am. amiloid din
parele]e mull vas trecind in substante hialine, td. glob' hialinl.
www.dacoromanica.ro
58 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
/1)
www.dacoromanica.ro
DEGENERAREA AMILOIDA. 59
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA VI
Pigmentatiunile
Punem pigmy ntatiunile patologice tot intro degenergri pontru cg, precum
vom vedea, iele sint de tale mai multe on espresiunea unel suferinte
a tesutolor si, in on ce caz, an de rezultat final a compromite functiunea
si vitalitatea celulelor in cari se produe.
Pigmentele ce intilnim in tesuturi au origing variabilg. Totusi le-am
putea impgrti in doug grape marl : 1) pigmente formate in interiorul
organizmului qi 2) pulberi pigmentae earl pgtrund de afarg si se depun
in tesute. Cele dinttiiii sint ea malt mai importante -si de aceea is vom
stadia in primal loc.
Pigmentele formate in organism pot proveni : 1) din materia colorantg
a singeliii ; 2) din materia colorantg a bilei si al 3) pigments a caror
materie prima nu To stabilitg in mod indiscutabil, day care se ggsesc si
in stare normalg in anume tesute $i earl* in diferitele stgri patologice
se pot inmulti in mod considerabil sau pot apgrea acolo undo de obiceill
nu exists. Acesta ieste pigmentul numit autocton.
Pigmente provenite din singe. Acestea se formeazg in pgrtile undo
s'au produs emoragii cu infiltratiune de singe in tevite. Ori-ce emoragie
se caracterizeazg prin o coloratiune rosie inchis aproape neagrg a
tesutelor imbibate. In decors de cite-va zile coloratiunea devine brung,
albastrg, verde, galbeng si apol din ce in ce mai palidg pentru a dispare.
Aceste modificgri de coloratiune sint expresiunea diferitelor faze
de transformatiune a singelui revgrsat. Ceea ce doming in descompunerea
aceasta To disolatiunea materiel colorants care ritimine si se depuno in
tesute pigmentindu-le, pe cind protoplasm globulelor e rezorbitg.
Pigmentul provenit astfel din descompunerea singelui in tesute se
poate prezeuta subt doug forme diferitg ca hamatoiding, sau ca hemozidering.
Aceste doug feliuri de pigment se pot intilni excluziv sau impreung
in unul si acelasi focar emoragic. Hematoidina se formeazg de regal
in focarele emoragice marl cu destructiune mai Intinsg a tesutelor sau
in emoragiile din interiorul cavitgtilor naturals. Hematoidina se for-
meazg tocmal in conditiuni contrarii. De aceea in pgrtile centrals
www.dacoromanica.ro
PIGMENTATIIINILE 61
Fig. 28. Lima endetolialii, a paroti- Fig. 29. Adenom al parotide1: h. mash, hia-
del: un vas en eelule endetoliale prolife- alinl In lumennl unn1 tub ; o. cristale aciculare
rate contin6nd un cristal dehematoidinit dispose radiat.
www.dacoromanica.ro
62 CURS DE ANATOMIE PATOLUOICA
www.dacoromanica.ro
PIGMENTATIUNILE 63
www.dacoromanica.ro
64 CURS DE ANATOM]E PATOLOGICA.
www.dacoromanica.ro
P1GMEN TAT TIINILE 65
www.dacoromanica.ro
66 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
www.dacoromanica.ro
PIGMENTATITTNILE 67
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA VII
Petrificarea
Procesul pe care il vom studia sub acest Twine constii intr'aceea ca
an tesat capetil o duritate ca de os din cauza depunerit in interiorul lui,
in interstitii pi in celule, a srtru.rilor minerale. Adesea-orT calciul reprezintg
in mod exclusiv sail in cea mai mare parte baza srourilor depuse. Pro-
ccsul patologic capetit atunci numele special de calcificare
Origina srtrurilor depuse poate fi variabilii; astfel se pot produce petri-
ficrid in urma proceselor de rezorbtiune osoastil cum se intemplii in cursul
senilitritil sail a unor afectiuni osoase de nature infectioasii, cum ar fi
tuberculoza buns -oars. Sirurile calcare liberate Fin faptul uzitriT sari
destructiunii osoase sunt luate de curentul limfatic ¢i sanghin duse qi
depuse aiurea undo grisesc conditiunT favorabile pentru aceasta. Avom a
face in acest caz, cu o transpunere, o strrtm.utare a srtruiilor calcare din-
tr'un punct al organizmulnl In altul, cu ceea-ce se nwnepte o metastazii.
0 cauza din tale mar frecvente a petrificatiunei. stint tu.lburitrile de
nutritiune locale, avond de rezultat de a micpora vitalitatea lesutelor.
In aceste conditiuni schimbul intro elementele anatomice si lichidele pi
gazele circulatiuneT find vicios si incomplect siirarile calcare ne mar
putond fi tinute in solutiune, se precipitg.
Aceleiapi cause e datoritit petrificarea tesutelor ce n'aii de ajuns vase,
sail au o parte din vase astupate, sail sunt supuse timp indelungat pi in
mod repetat la presiuni cad ingreuie circulatiunea pi nutritiunea. Aid
putem cita pliicile calcare ce produceall alts data pustele prea grele in
grosimea mupchilor pe cad apasau, precum §i acelea ce se formeazd in
grosimea aductorilor la cliliiretT. In aceste cazuri procesul petrecendu-se pe
oamenT tined, adesea-orT se fortneazil adeverate oase in grosimea mupchiului.
Poate ea pentru a explica petrificarea in aceste douii casurl ar trebui sa
invocrun pe 1110 conditiunea locale pi o predispozitiune individualii in-
nascuta, poate pi ereditarrt. De asemenea, tot printr'o nutritiune insufi-
cient'a se ex.plicii petrificarea cartilagelor cad n'ail vase la britrini, cal-
cificarea cartilagelor costale chiar la eameni mat tined, precum pi acoea
a capsulelor fibroase putin vascularizate ce se formeazii in ju.rul parazitilor
inch*: in tesute, ea trichina p. a.
www.dacoromanica.ro
PETRIFICARE 69
Fig. 30. Periohitit calcificata: v. vas dilatat si plin cu silage lute° vilozitate
de neoformMiune inflamatoare ; p. pigment de sAnge; n. pled, de calcined.: c. cans -
Heal cu plre01 ingrosaV.
www.dacoromanica.ro
70 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
Tunica interns a aortal este precum se stie sediul unel leziuni frecvente,
a arteriosclerozel, sad endarteritei cronice deformante.
Piaci le de endarterita Bunt reprezintate la inceput prin focare infla-
matoate, earl curand se necrozeaza, iar massele necrotice ce rezulta infil-
trandu-se cu shruri de calce formeaza placile tart cu consistenta carti-
laginoasa saa osoasa ce constituiesc aceasta afectiune.
In toate cazurile pang aci enumerate avem a face cu un proces mai
malt sail mai putin intins care are de rezultat trausformarea calcare a
unul organ ori parti de ordan sail tesut.
Depunerea sarurilor calcare poate afectua si o alts forma, anume poate
sa se face asa in cat intereseaza celulele in mod izolat frail a forma
depozite rnasive ; sarurile precipitate se pot prezinta atunci numai ca
niste grrtunte in interiorul celulelor. Asa se observe o depunere de saruri
calcare sub aceasta forma in epiteliilo si WW1 rinichiului in urma in-
toxicatiilor cu sublimat earl nu se sfersesc rapede prin moarte, in in-
toxicatiile cu bismut, cu acid oxalic, mai rar in cele cu fosfor. Aceste
granulatiuni calcare ocupa mai eu seams tubil drepti al substantei cor-
ticale, une-ori se aduna in cantitate mare chiar in lumenul tubilor
formand cilindre de granulatiuni de calcid lipite intre ale prin exudate
concretate. Aceasta precipitare de granulatiuni calcare in tubil si epi-
teliile rinichiului poate atinge ane-ori proportiuni asa de intinse in cat
poate fi recunoscuta cu ochiul Tiber constituind atunci infarctul de calcia,
care, precum se vede, ocupa mai mult. substanta corticairt, mai rat: pira-
midelu, in opozitiune cu infarctul uric. Partite infarctate se prezinta cu
o coloare albs-cenusie si prin presiunea for se poate scoate din tubl o
materie grunzoasa sail mai concrete formats din granulatiile calcare.
Afars de imprejurarile amintite se poate gasi infarctul de calcia si in
unele afectiuni destructive ale oaselor sail la batrini.
i alte epitelil precum acelea ale glandelor salivare pot prezinta in
protaplazma for graunte de gruff. de calcite. §i celulele creerului atins
de atrofie sunt de multe ori inbacsite in intregime cu granulatiuni
de calce.
Asemenea precipitate calcare sub forma de granulatiuni izolato se pot
produce nu numal in interiorul celulelor der si in interstitii. Une-ori
aceste granulatiuni prin apozitiune de materie se mares; ating dimen-
siuni in cat pot fi vezute cu ochiul Tiber, prezintand forme diferite, ro-
tunde, une-ori cu structure concentrica alte ori lobulele sari ca niste
bucati mai lungT cu forme variabile. Cele mai interesante formatiuni
de aces fel sunt acelea ce so gasese in tumorile meningelor numite
psamome.
www.dacoromanica.ro
PETRIFICARE 71
_. ....
::, r--
v 'V
-f----,-,:.:-.--7-,-.
: 7.: .r;.---f-=z..--n-4--...,
V..-
-_ -,,,,,--r,
"..-::-.7--- -......::::"1:---7...--i - --,..,
:p4. '
:
'..c
e.--
,.., -, s- ..4.
.... ...
',-- ,
....,:
t.-
---'-`7.
..- ; -,.... -
r-
,,, ,,..
-4/'
'' ';' zirf.,-,1-.',:- .r. 41
IF1:
", ...,.....N ..../ 40 Z,., : I ,_: ,,,,:. 4/3 :sr...byi--°!'.
! ...-- .,....I----, ,10-
:--'' . . - -,---- = ..'"!T 4',. 14'-`' - - ""."..-7-
.-77
-.,--ff,t-
u
www.dacoromanica.ro
72 CURS DE ANkTOMIE PATOLOGICA.
www.dacoromanica.ro
PETRIPICARE 73
www.dacoromanica.ro
74 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
Necroza. Gangren
In capitolele precedento am .studiat sub numele de degenerescente fi
infiltratiuni o serie intreaga de process morbide, diferite din punct de ye-
dore morfologic, asenAnindu-se Ins toate prin consecintelelor. In adev4r
on co degenerare, on ce infiltratiune contribue se' micsoreze vitalitatea
celulelor, ssa tulbure intr'un grad mai mare sail mai mic functiunea ce
Tele all de indeplinit, sii, vicioze nutritittnea lor conduceud, printr'o tran-
sformare himicrt a psrtiT for vietuitore, a protoplazmei, la o uzare a for
timpurie, la destructiunea si moartea lor. Acest rezultat, in cursul de-
generrt, ilor nu se produce de cit in mod gradat, fuuctiunea ei viata ce-
lulelor se stinge cu incetul. Toate aceste process, earl contribue a supri-
ma viata tesuturilor in mod lent, pot fi cuprinse sub eticheta generics
de necrobiozA.
Cind din cuntra cauzele viltiimAtoare sent de nature' a suprima repede
on ce activitate intr'un tesut, califictim procesul cu numele de necroza.
Sint variate procesele cari pot produce necroza. Pot fi cauze mecanice :
ast-fel un organ, an membru se pot mortifica in totalitate printr'un trau-
matizm violent. Sail cauze termite : dincolo ei dincoace de autunite li-
mite temperature va exercita o actiune necrozente asupra tesuturilor or-
ganismului. Cauze himice : agentil causticT (aciziT mineralT tari sail
alcalinele) in grad de concentratiune suficienta se bucurii in eel mai mare-
www.dacoromanica.ro
NhCROZA. GANGRENA '76
www.dacoromanica.ro
76 CCRS DE ANATOMIE PATOLOGICA.
un numer mai mult sail mai putin mare, Mil chiar pe toate arterele mai
mid si arteriolele unei regiuni. Rezultatul va fi ca si in cazul de ob-
structiune mecanicA : necroza intregii Orti a carer irigatiune depinde de
vasele bolnave. Asa, se poate observa necroza unei pArti intinse a unei
extremitilti pontru care nu gtisim alts caurti de cit acea cunoscutI subt
numele de endarteritil cronicA obliterantrt. Nocroza ce se observa adesea
on in inflarnatiuni so explicl in parte tot prin lipsa de irigatiune, va-
sole fiind comprimate prin produsele neoplaziei inflamatoare. i staza
complectil datorifa impiedictirif circulatiunei venoase poate produce in
acelasi mod necroza, tesutelo fiind de o parte comprimate prin in4rAmri-
direa singelui, pe de altti parte expuse unei medics desoxigenat.
Ca in toate manifestatiunile vietei normale si patologice, si in necroza
tesutelor plate avea un rol important sistemul nervos. In cursul unor
boale de mrtduv5, ca tabesul, siringomielia etc., se produc acele necroze
limitate, freevente in talpti cunoscute subt nutnele de fail perforant : o
parte a tesutelor pang la os, putend interesa chiar osal, se mortificii si
se °liming dind nastere in ulceratiuni profunde
Sint alto cazuri in cari unul sau mai mule degete on o parte mai
intinsti a dou5, extremittiti omoloage se necrozeazA de o data, hand ea'
racterele speciale ale gangrenei, pe cari le vom studta, si constituind ceea
ce numim gangrena simetricti. In asemenea cazuri influenta sistemulul
nervos pare si mai evidentil.
§i in cursul altor boale nervoase, dacil bolnavul zace malt timp in
pat se produc hi nivelul sacrului, on trocanterelor, sau calcaneelor
plrici necrotic°. Aceasta formil de necroza numita decubit, se explica in
parte si prin compresiunea indelungatil. Numai aceastii catizti insa nu'i
suficientA, de oare-ce nu se formeazti decubit on de cite on un om
zace mult vreme. Mai intervine de bung seams si o alts pricing, anume
influenta leziunel nervoase. Unele boale cutanate herpetice caracteri-
zate prin o eruptiune sistematizatg de vezicule cu alteratiuni ale ner-
vilor, ca in zoster, se asociaz4 de o necroza gangrenoas6 a teritoriului
de piele coresprinzator.
Lepra ne dti un alt exempla de necroza la care alternatiunea nervilor
conlucreazd producondu-se amputatiuni ale falangelor.
Pentru a explica actiu.nea sistemului nervos in mecanizmul necrozelor,
se aclinite o altelatinne It nervilor trifici, sau o paralizie a vasodilatato-
rilor subt influenta unor substante toxice, cum se poate intimpla prin
actiunea ergotinel, sail subt influenta unor leziuni vulvulare.
In on ce caz, mai totdeauna intervin mai multe cauze de o datti, cum
am vazut in decubit unde pe linga leziunea nervoag joaca un rol si
www.dacoromanica.ro
NECROZA. GANGRENA 77
www.dacoromanica.ro
78 CURS DE ANATOMIE PATOLOOICA.
uneori numai la cite-va celule ; sau poate ocapa partY intinse, an organ
sau un membra in intregime. In cazul inttiiu numai prin examenul
microscopic poate fi recunoscuta, in cazul al doilea se vede cu ochiul liber.
Necroza prezinta,' caractere microscopice tipice dupa care poate fi
recunoscuta. Mal inainte insa de a intra in acest studiii ie nevoie sa
insistam asupra unei distinctiuni ce trebuie avuta in vedere. Nu trebuie
sa indentificam in mod absolut notiunile de tesut mort cu acela de
tesut necrozat : tesuturile luate de in cadavru sint moarte si en toate
acestea in majoritatea cazurilor nu le vom putea deosebi subt microscop
de un tesut omolog luat de pe omul viii. De aceea prin necroza trebuie
sit intelegem moartea partials a tesutelor inteun corp Inca in viata, oi
aceasta moarte numai prezinfa caractere istologice distinctive.
Caracterul general al ort care tesut necrozat ie disparitiunea sau
fragmentarea pans la disparitiune a nucleilor, protoplazma celulara in
acelaoi timp devine uniforms, limitele elementelor anatomice oi on ce
-diferentiare a lox se oterg, total se coloreaza foarte slab oi difuz cu
substantele colorante.
Intervin lag diferite pricint cart dau necrozelor aspecte variate, ceea
ce a Mout ca sa so admita si sti se descrie diferite forme de necroza.
Vora distinge in primal loc necrozele 'imitate, celulare ca sit zicem aoa,
de necrozele intinse. Acestea din urmii din cauza marel intinderi pe do
o parte, din cauza altor momente pe cart le vom stadia in alts parte,
capita caractere speciale cart a %cut sa li se dea numele de gangrene.
Un alt semn caracteristic al necrozei ni'l da imprejurimea partil
necrozate. Un tesut necrozat a pierdut on -ce relatiane de nutritiune sau
de functiune cu. *tile vii incunjulatoare, to an corp strain in mijlocul
tesutelor of nu'i grow de prevazut care va fi urmarea. Acest corp strain
va irita tesutele din jar oi vom vedea ca off ce iritatiune de asemenea
natura are de rezultat de a dilata vasele, de a provoca o diapedeza mai
abundenta, o proliferare a tesutului autocton in fine toate semnele unei
inflamatiunI.
La necrozele mai intinse aceasta zona i nflamatoare se vede si cu ochiul
liber sub forma until cerc incujurator de cite-va milimetre largime sari oi
mai larg, mai umflat, iperemic, uneori sf emoragic. AcelaoY proces de in-
flamatiune incunjura partea necotica oi in pantile profunde, accentuind astfel
delimitarea intro tea si tesutul sanatos. Se da numele de inflamatiune
delimitanta acestet reactiuni de vecinatate, Tar partea (tort izolata se
numeote secvestru. Acest secvestru de multe on se elimina si local
famas liber to umplut, dupa imprejuraff, sau cu tesut de nouii formatiune,
rezultat din proliferarea inflamatoare incunjuratoare sau cu lichid dud
acest tesut nu se poate forma, oft se califica, off in fine se rezoarbe.
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA VIII
Necroza. Ganorena
(Urmare)
a) Necrosa de coagulapiune. Intro necrozele celulare forma cea mai
importantA, cea mai frecuentil ie necroza in al carui studiti Weigert are
eel mai mare merit, si care chiar poarta numele dat de acest autor,
adica necroza de coagulare. Tipul acestei necroze ii gilsim in leziunea
produsa de bacilul difteric si, ceea ce se numest falsa membrana difterica
si necroza concomitenta a tesutelor mai prof unde, nu e de cat o ne-
craozit de coagulare.
Leziunea locale caracteristica a acestei boale consta in primul loc in
formarea uuel pseudo-membrane la suprafata mucoasei ce a servit ca
poarta de intrare microbului difteriei. S'a crezut alta-data ca aceasta
falsa membrang e constituitA numai din fibrins provenind din sange.
E drept es difteria determine o inflamatiune cu caracter exudativ, insil
studiul aprofundat al falsei membrane difterice a aratat ea structure
si geneza ei nu este aceea a until simplu exudat vascular. Sub microscop
aceasta falsa' membrana se vede formate dintr'o retea alcatuita ast-fel :
niste bucati, sa le zicem pentru un moment protoplazmatice, ca un fel
de noduri de intersectiune ale retelei; din acestect pleaca ramificatiuni
ca niste trabecule cari se mai ramifica din nori, se iutretaie si se anas-
tomozeaza. Una anatomists au comparat imaginea data de ramificarea
buatilor protoplazmatice amintite cu aceea pe cari ni-o da forma rami-
ficata a coarnelor de cerb.
Nu se poate admits ca falsa membrana astfel constituita ar fi fibring
de origins vasculara. Pentru aceasta n'avem de cat sa comparam aspectul
descris al falsei membrane cu acela cunoscut al fibrinei rezultand din
coagularea sangelui; iar termenul de comparatiune 11 gasim chiar subt
falsa membrana de care ne ocupara, in grosimea mucoasei si in sub-
mucoasii, unde se produce coagularea limfei elite din vasele iritate.
Fibrina din prof unzime, din interstitiile mucoasei si submucoasei, for-
meazii, precum deja stim, o retea de fire foarte fine, granuloase, dand
reactiunea colorants a fibrinei (Vezi inflamatiunea fibrinoasa, acest volum)
43u spatii mici ce inchid leucocite, cu puncte nodale foarte mid rezultand
www.dacoromanica.ro
80 CUM DE ANATOMIE PATOLOGICA.
www.dacoromanica.ro
NECROZA GANGREN A 81
www.dacoromanica.ro
82 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
^1
www.dacoromanica.ro
NECROZA GANC-RENA 8:;
www.dacoromanica.ro
St CURS DE ANATOMIE PA.TOLOG1CA
www.dacoromanica.ro
NECROZA GANGRENA 86-
www.dacoromanica.ro
86 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
ilj
,
-t ;'eri : l '
-- 'sty., . )
-1.
s;
t ,( .-
4. I .?...4.7.A;,:. " I .
j :3'; Vi
frZ
ir.b9 .1
AL
/Sr -
Z+,
77!*
4.-.:L .4 tri:',0
Pig. 33. Noma f. limits degeneratit a epiteliulnl si tesutnl neerosat prin invazinnea.
maselor enormo ale baeilulul nom!, e. epitelinl normal.
www.dacoromanica.ro
NEOROZA. GANGRENA 87
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA IX
Begeneratiunea.
Cand se distruge o portiune din organism, acesta reactioneaze mani-
festand o tendinte de a reface ceea ce s'a perdut, de a regenera tesuturile
distruse.
Pentru ca regenerarea se se face tiebueso ore -car! conditiuni. Asa or-
ganismul trebue sa aiba un grad 6re-care de vitalitate, su posede proli-
ferabilitatea, adece acea forte gratie crtreia organismul se desvolte. Acosta
forte existe mai pronuntate la embrion, se perde apoi cu etatea qi scade
ince cu cat considerem tesuturi de organisatiune ma! specialisate. Rege-
nerarea scade de asemenea cu cat no ridicem in seria zoologice.
Putem constata ce ca cat organismul este mai primitiv cu atat este
mai mare facultatea sa de a regenera.
Asa de exemplu : polipil, moluscele, pot fi tiliate in done si din fie-care
jumetate se vor naste indivic)i noui cu organe de o none formatiune. Tot
ast-fel, se regenereaza coada la serpi .i qoparle.
La copil asemenea regenerarea este mai pronuntatrt de cat la oamenii
marl. La betrani va fi Blithe gi vor avea un caracter atrofic, despre care
v'am vorbit, crtei de si se produce celule de node formatiune, aceste
celule vor fi din ce in ce mai mid, atrofice.
Este Mee interesant, din punctul de vedere istologic, se se urmereascrt
_modal, cum se produce regenerarea diferitelor tesuturi.
Aci avem se deosebim tesuturile archiblastice si mesodermice sari pa-
rablastice. Amandoue se regenereazrt, mai mult inse se regenereaze cele
mesodermice. Precum la embrion mesodermul intre prin tote spatiurile si
sperturile arhiblastului, tot asa si la regenerare spintecandu-se epiteliul,
muschii, glandele, aceste spintecaturi vor fi in urme ocupate de forma-
tion! mesoblastice.
In fine trebue se deosebim o umpluture simple cu o substance cu patine
-viate, tesut conjunctiv, constituind cicatrices, care se face pentru a se re-
para o perdere de substantrt, de regenerare care e o none formatiune en
reintegrarea functiune! tesutulu!.
Va se lick aunt regenereri simplumente mecanice $i regenereri func-
tionale.
www.dacoromanica.ro
REGENERATIUNEA 80
Aceastrt regenerare se face In straturile mai prof uncle ale stratului lui
Malpighi.
In celulele cilindrice ale acestei regiuni se gilsesc In mod constant
forme de kariokinezii, indiand o regenerare de sus in jos a epidermu-
lul. Formelo de spirem dens, spirem lax, fuse, butoiase, de diastre, dis-
pirem lax, dispirem dens, sunt dispose perpendicular pe suprafata pielei,
dupii cum am constatat In tesuturile embrionare.
i in rides* numai rip se va produce o ingrosare a pielei, pentru a
putea suplini pierderilor suferite la suprafatEl prin descvarnare.
Din potrivii, Band kariokineza are o directiune pantie% cu suprafata
pielei atunci aceasta va crests si ea in aceeasi directiune, se va produce
o liitire a acestul strat, iar nu o modificare, o ingrosare a stratului lui
alpighi
La regenerare, precum si la formatiimea organelor, trebue dar sa ditm
atentiune si directiunel kariokinezoi, care este cu total stabile si cores -
punde directiunei cresterei organului respectiv.
In fine si glandele se regenereag inteun mod fisiologic, pentru ca o
glands, care functioneaa, se useaza si stint celule glandul are carp se pierd,
se desfac, se descvameazgi din timp in timp. Sunt anume glance cari se
pierd prin functiune, se epuiseazit ; de exempla testiculul, unde sunt pro-
duse de acelea care se modificil formandu-se spormatozoidii. Asa si glan-
dele mamale degenereag cum am cis In mod fisiologic si formeazil laptele.
Toate acestea se regenereaei producendu-se celule de noui5 formatiune.
www.dacoromanica.ro
90 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA.
www.dacoromanica.ro
REGENERAREA SISTEMULUI NERVOS 91
www.dacoromanica.ro
92 OURS DE ANATOMIE PATOLOG-In.
Teaca mielinica insasi are o structure mai complicate, de cat s'ar credo.
In interiorul lei se vede o retea Biagi de o substanta cornosil, in spatiile
careia sant intercalate segmentele midi ale mielinel, Dupa cum am veclut
noi, mai ieste intro nuelina si cilindrul-ax tin strat particular a card'
structure ei nature sunt roil determinate.
Dace se pierde ceva din nervi grin o sectiune de exempin, sail extir-
patiune, on printr'un proces patologic, pu.tem observa forte bine cum se
regenereaza acesto diferite parti. Regenerarea nu tot-d'a-una se face in
acelasi mod.
k,
www.dacoromanica.ro
REGENERAREA SISTEMULUI NERVOS 95
www.dacoromanica.ro
U4 OGRS DE ANATOMIE PATOLOO101
www.dacoromanica.ro
REGENERAREA SISTEMULIII NERVOS 95
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA X
www.dacoromanica.ro
REGENAREA SISTEMULUI MUSCULAR 97
anuatfilitilytalitatANRAmeintrUSTOP
a
51*, 11.1.10"
its
teetr
pin, - 'or....srd*"
1
tug *eds-.1,S---
fa, , .
Os' ms
--e
-d
10244
Fig. 35. Degenerare i regenerare musehinlara, e' fibre fine de none formatiune, d
fibrg, pe eale de divizinne, c fibr6 aegmentatii, en o prelungire de none formatinne.
0 parte dintre aceste celule si mai cu mama acele marl cu multi nu-
clei vor dispare fruit; a lua parte la reformarea propria is a elementelor
musculare pierdute. Totusi si ele par a indeplini un rol util, cacti in-
globeaza sfaramaturile tesutului distrus ajuta,nd ast-fel resorbtiunea acestuia
si fa'cand prin aceasta acid de curatitori ai terenului, in care se vor
dezvolta viitoarele elemente musculare. Dupe ce indeplinit aceasta
functiune ele se incarca cu grasime in mare parte sail sufer alto doge-
nerari pentru a dispare cu totul.
Alto celule perzista, si continua a '0 schimba mereil forma, devenind
din rotunde, cum erati in incept, fuziforme si din ce in ce mai lungi.
In adever, in a treia saptamana apar in protoplazma acestor celule
striatiuni longitudinale foarte fine. Acum celulele seamana en fibrele
musculare embrionare. Striatiunile longitudinale devin din ce in ce mai
Baby-Sion. Ours de anatomic patologiaL 7
www.dacoromanica.ro
98 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
REGENERAREA SISTEMULUI MUSCULAR 99
www.dacoromanica.ro
100 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA.
singe ese, acest material care umple mai Intel de tote pierderea de
substantil dar in curend incepe B.A.' se limpezeascti situatiunea.
Exists o ceartrt veche intro Isto logi si Pato logi a de unde se formeazac
tesutal noil, din elementele acestea can art exit din sftnge, sari din celulele-
ce se &este in testae ?
Mi-se pare a aceasta cestiune asta-c}i este resolvatil.
Din globulele albs polinucleare nu so formeazit tesute de nod forma-
tiune, se p6te urnifiri forte bine, cum celulele fixe din tesut crest, cum
se umfla celulele, cum intra in karioknemi, cum se iumultesc si cum se
naste de acolo tesutul conjunctiv. Pe dud de altil parte vasele din ye-
eintitate dab. muguri, ce formeazii vase noui, earl' intrti in interiorul acestui
tesut de nod formatiune, si impreud cu acest tesut, formeazii tesutul noil.
La inceput am clis, se gasesc celule din Banos), dar deja dupg, putin
timp, data 'dm o plaga, o ulceratiuue, data studiem tesutul, vedem ca
pe Tanga o degenerare a pgrtilor supase aerului, vom grtsi granulatiuni,
fibrinti si resturile nucleului earl' remane din celule distruse. Se fed ele-
mente forte vii de karioknezl, mai cu seams la celulele fixe.
Ce stint aceste celule fixe ?
Celulele conjunctive dupg ce ail format tesutul conjunctiv, rolul for
nu mai este de a se inmulti; dar in urma unui iritament formativ, in
urma unel lipse de substante aceste celule recaptitri viata for si tesutul
conjunctiv prolifereazrt protoplasma si nucleul se umflii Intr'un mod. re-
mareabil.
POW sti fie si un iritament negativ ; adica dach' exists unde-va o lipsa
de contintutate, sari o pierdere de substantti, atunci acolo lipseste pre-
siunea normalal. Este o lipsa de presiune care face ca tesutul ss se pOtii
dezvolta in aceasta directiune.
Iritamentele pentru regenerarea acestui tesut, stint de forte diferite
naturi. Tot folul de influente fisice, chimice, vitale mai cu seams para-
sitare,. pot sti product o regenerare a tesutului conjunctiv, si a diferi-
telor tesute conjunctive sati de origid mesenchimicii, precum este sangele,.
vasele tesutului conjunctiv, areolar, fibros, serosele, tesutele griis6se, te-
sutul adenoid, cartilagele, diferite forme de cartilage si Ose ; tote acestea
se pot regenera mai usor, de cat tesuturile arhiblastice, care reprezintg,
o specialisare, o perfectionare mai mare, did regenerarea cum am spus,
este in raport invers cu perfectionarea sari specificarea unui tesut.
Pentru aceasta va prevala la omul adult mai cu seams, mai in tot-
d'auna formatiunea sail regenerarea din partea tesutului conjunctiv, asupra
tesuturilor epiteliale.
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XI
www.dacoromanica.ro
102 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
REGENERAREA PE LEI 103
www.dacoromanica.ro
104 OURS DE ANA.TOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
BEG ENERAREA PELEI 105
www.dacoromanica.ro
106 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
REGENERAREA PE PLAGI 107
*eta in local acestui tesut ceea-ce numim o cicatrice, care este resultatul
retractiunei celulelor de nod formatiune prin transformarea protoplasmei
si a vaselor. Vase le chiar prin retractiunea acesta se vor oblitera cats o
data cu totul, asa in cat in local for vom avea niste cordons solids,
formate dintr'un tesut tare, fibrele vor deveni mai grOse, mai nniforme
de cat fibrele unlit tesut conjunctiv normal, dispositiunea vaselor va fi
en malt mai neregulata de cat in pielea normalil.
Dna aceste cicatrice sunt forte anemic°, pot sit devid sediul unei de-
generescente secundare, hialine care s'a provOce depunerea de saruri
calcare.
Se pcite intempla atari regenerari si in organele interne coprin4ond
mai cu salmi tesuturile, earl' formeza scheletul acestor organe.
Cornil arsetase cum se face sudura seroser6s6 a intestinelor, gratis
elementelor endoteliale si tesutului conjunctiv si reconstrirea cavitatilor
si conductelor muc6se dupil o deschidero larg6. El arZitil ca se produce o
regenerare a glandelor si a epitelielor, asa in cat mucosa se reformezit
une-ori in intregime, in canalele muc6se, in rater, trompa, vesica, epi-
teliul se aegenerela pornincl ori de la mucosa on de la fundul glan-
delor si distingem o glisare simply a epiteliilor asnpra tesutului de nod
formatiune, on asupra tesutului, ce astuia perderea de substanta (peri-
toneul spre exemplu) on avem aface si cu o imultire simply sail prin
kariokineza ort in fine so produce epiteliu si prin grefare sail decalcarea
epiteliulut pe peretele opus si lipsit de epiteliu.
Cornil si Cannot studiind regenerarea ficatului a ajuns s'a constate
urmittOrele :
Pe plagile midi, simple, celulele endoteliale ale vasolor capilare si ce-
lulole conjunctive del prelungiri, ce se anastomoskrt in mijlocul fibrinet
si glob ulelor de singe extra vasat. In a 7-a 4i se formea fibre conjunc-
tive care asigurft permanenta cicatrices, ca si in reparatiunea tesutului
conjunctiv al pielei. In pragile prin pierdere de substanta clacii portiunea
de ficat taint% n'a fest desprinsa de basa sa, se formeza la nivelul sec-
tiunilor cicatrice ca in casul de mai sus. Thick' insrt s'a pus la be por-
tiunea tiliatit, mai tote celulele acestei portiuni se mortifies. Vasele si
celulele d'imprejur Ins readuc nutritiunea ea in regenerarea infarctelor.
Ablatiu.nea unei portiuni mart de ficat provacti de asemenea formarea
unei cicatrice de obiceiti cu ajutorul epiploonului, tesutul fibros inlo-
cuesce elementele preexistente ca in cirose. Asa dar si la ficat agentit
cicatricelor sunt tot celulele endoteliale si celulele plas-matice. Celulele
epatice nu *A nici un rol.
Tot ast-fel se credca ca nici plesmciazil nu se pot regenera, ca se vor face
numai niste incerari de regenerare a glandelor sail a altor pArti si ceea
www.dacoromanica.ro
108 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
www.dacoromanica.ro
REG-ENERAREA SISTEMULUI MUSCULAR 109
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XI
Organisatiunite patologice.
Intelegem prin organisare patologia, productele de nod formatiune,
-earl Ins nu ail de scop numai o reparare, ci care se depun in locuri
undo nu servesc pentru o functiune fisiologia, oprind f unctionarea chiar a
diferitelor organe sari tesute, sail producend cel putin formatiuni inutile.
Acestea pot fi de nature forte diferifa, incepend de la formatiunea unei
vegetatiuni, de exemplu, care este o proliferatiune a tesutului mai abun-
dentrt de cat ar fi fost necesar pentru ropararea unei pierderi de substantI.
Un exemplu pentru acOsta organisare patologica, ar fi i organisarea
trombelor in interiorul vaselor.
Se nasc cats -o data in anume conditiuni ni0e chiagari, cari astupa va-
sele, impiedicand circulatiunea sangelui, acestea nu dispar cu total, in
cele mai multe casuri cel putin, ci in local for se produce un noil tesut.
Acolo ar fi in fine un proces analog cu procesul regenerarii. Insa dife-
renta este a se produce an tesut acolo, uncle nu ,§1 are local, unde nu
este in stare sgi functioneze, ci din contra acest tesut impedica circula-
tiunea. In alto casuri vom avea o exudatie patologica, de fibring inche-
gata, la suprafata organelor spre exemplu, si at:6sta fibring 'Ate sit' se
organiseze. Dar trebue sa distingem acesta inlocuire a unei exudatiuni
sail a unei parti morte, prin o parte vie, aci nu se produce o no' or-
ganisare de la 1nceput, ci organisarea ac6sta inlocuesce ni0e exudatiuni,
ni0e depuneri fare viata.
Sunt iritamente cari sunt asernenea in stare sa produce o stare forma-
tiune de tesut, care nu corespunde trebuintei organismului. Aceste irita-
mente aunt de multe on secretiuni microbiene. Se nasc tesute peste
tesute, cari se conceutreaza acolo, uncle microbul irita tesutul, so produce
in local piirtilor distruse, in interiorul exudatiunei, tesu.turi de nod
formatiune, earl sunt produse in urma iritamentului unui microb, unui.
produs microbian sail de un parasit de alts valdre.
Cu microscopul, se 'Ate constata ca celulele se umfia, se inmultesc,
se formeazti celule mars, mai marl' de cat in starea normala, cu o divi-
siune celulara directii fard kariokinezii, prin scisiparitate. Prin divisiunea
www.dacoromanica.ro
ORGANISATIUNILE PATOLOGICE 111
www.dacoromanica.ro
112 OURS DE ANATOMIC; PATOLOGIOA.
www.dacoromanica.ro
ORGANISATIUNILE PATOLOGICE 113
www.dacoromanica.ro
114 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XII
Despre inflamatiune
E gre:1 de a da definitiunea intlamatinnei, de si acest proces e destul
de caracteristic, de si presintg, manifestatiunt destul de tipice. Am putea
spune ca inflamatiunea e reactiunea organismuluI fatg de infiuentele va-
tgmgtore venite de obiceiii din afarg. N'avem sl intrgm aid in anignun-
-timi asupra caller prin care intra aceste substante vgtilmgtore in organism.
Ele pot intra prin piele ; fgrg, indoialg prin plggi pgtrund mat usor In
circulatiune si ast-fel se pdte localisa in diferitele pgrti ale organismului-
Pot intra prin chile aeriene, prin tubal digestiv si se pot localisa in
mime pilrtI, care sant de obiceiii mai slabe, mai putin apgrate, sail care
cunt deja behave. Agentii inflamatiunea pot pgtrunde in organism im-
preung en pgrtile absorbite prin stomac, dar mai cu shag prin intestine
In starea normal microbii vor fi opriti de a intra in organism prin
stratul superficial al epiteliului prin curentul cresteriI, care merge din
profunclime in afar si care curgtg suprafetele de microbii, cc ar fi intrat
in stratele superficiale. ApoI diferitele tesuturI, diferitele suprafete epite-
bale Jsecretil ore -cart substante anti-bacteriene.
Shbstanta vgtarngtOre insa nu trebue sg fie tot-deauna un microb. Pdte
fi un produs microbian sail en totul alto substante chimice, iritante. Trau-
matismele pentru ca sg prow-ice inflamatiune trebue sg nu fie nice prea
slabe, cad atunci reparatiunea se face printr'un proces simplu regene-
rativ, Hitt prea violent, cgdf atunci produce necrosa tesutulut.
Causa inflamatiunea este tot-deauna o iritatiune exercitatg asupra ce-
lulelor.
La inceputul si spre sfeirsitul acestut proces nu exists o limitg precisa
_Elsa In cat nu putem spune in tot-donna cand incepe inflamatiunea si cand
-se terming, sail and intervin alto procese, ce inlocuesc procesul inflamator.
De si limitele nu sent precise, am clis cg inflamatiunea e un proces
desttil de caracteristic. Ea represintg o sums de procese, ce pornesc dintr'o
singura cauza si se combing, in diferite modurI.
Caracterele inflamatiunea ail fost exprimate de rnultg vreme in cele
patru cuvinte: (calor, tumor, rubor, dolor*. S'a adilogat in urmg functio-
www.dacoromanica.ro
116 CIIIIS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
www.dacoromanica.ro
DESPBE INFLABLITIIINE 117
,
e *"."?.... ,.._ -v- _
-D, --
FE". .-.. '4,11t,t
-7-,,..,,,,, -i.,..."...,-,
ci / 7... :,
76:1,, :i"`,...4...
et,....
'...,. .......* 4
-
..Y..17.-'.
v ::: .........."4.;..'''.. ......;,'' ......... ,d' r
4,..A.29...'
ir C'''''..C.:st.. cug,,..... -,..,._.....,p. _,,,',-
... t17-1., '-:.4.14:*1.3.'1-',-...-,2-p,;-.---
...r.
.. .4 -,---,c---sr --- vN..E., ....--0 :-,----...,- ......74-7,v`.:. -4,-,. a c,,,,..
r .4;.'r
www.dacoromanica.ro
118 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
morn. Dace celulele inglobOza bacilii morn nu. e nici an profit. Microbit
de obiceiti se gascsc mai roil in celula de cat afara, viata activa din in
teriorul celulei nu le convine, totu§1 sunt microbi resistenti ce traiesc
in celulit. Din tale ce am spas results dod lucruri ; 1) Armelo cele-
mai importante contra infectiunel nu. sunt celulele et nisce liquids din
sange. 2) Nu e probat a microbii stint nimiciti in interiorul celulelor.
Ce elemente tree din vase ? Am is ca tree leucocitele. Inaintea lor-
insa trees i partea liquids a sangelui, la care se adaoga din ce in ce maiJ
multe leucocite.
Acosta parte liquids extravasata confine multrt albumins deosebindu-se
prin acesta de liquidul edemului.
Mai cu soma leucocitele poli-nucleare tree (701a suta). cu acestea insa.
ies .,i unele mononucleare 30 la suta. Leucooitele polinucloare sunt §i fa-
gocite. Aceste leucocite sunt malt mai marl de cat tale mononucleare, (Iry
o forma mai neregulata, nucleii sunt rennin printr'un filament.
Leumitele intra in caile limfatice din jurul vaselor, undo circulatin-
nea limfei devine malt mai activa.
0 alts chestiune, ce OW fi privity ca resolvatL e urmatOrea : Ce fac
celulele din jurul vasului in acest timp ? Virchow credo ca §i aceste
celule jail parte la procesul inflamatoria. Cohuheim, Weigert nega aceste
participare a celulelor fixe. Stricker a ar6tat do malt pe cornea inflamata
ea celulele se umflii enorm impreuna cu. nucleul lor. Celulele periteliale
sari plasmatice devin mobile. Nu tote celulele mobile din focarul intlama-
tiunel vin din vase. Relklingshausen nu marginea origins acestor celule
mobile numai la leucocitele din vase §i avea dreptate. Celulele fixe mi
grOza i ale. In cotro ? Ele Bunt atrase de iritatiune, pe de aith parte mi-
greza cu curentul cal mai apropiat, la inceput in spatiurile limfatice pe
rivasculare apoi in vasele limfatice §i de act in vasele sanguine im
preuna cu serul exudat.
.cum ne explicarn upr de ce avem calor, tumor, dolor, rubor in re-
giunea inflamatii can am Tedut ca avem injectiune vasculara, exudate i
infiltrat uni in tesuturi. Durerea se explica prin comprisitmea produsa
pe nervi de exudat sal prin alteratiunea chiar a nervilor din focarul in
fiamatiunei. Elemental tunctio laesa results de asemenea din acumulatea
exudatelor precum c(i din turburarile de nutritiune, ce se produc in avea
regiune.
Inlamatiunoa de multe on se opresce aici, exudatul se res6rbe, celu
lele fixe revin la stares for latenta. Inflamatiunea pot° merge Pisa mai
departs, in sensuri diferite.
www.dacoromanica.ro
DIFERITELE FORME DE INFAAMATITJNE DIIPA MEDIU 119
www.dacoromanica.ro
120 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
www.dacoromanica.ro
INFLAMATIUNI SPECIFIGE ACUTE 121
Fig. 37. Inflaniafiunea onus ganglion 1:,mfatic in pasta. cg. central germinativ.
v. vase umplute en bacill Ineonjurate en &lute iperplastiee.
www.dacoromanica.ro
122 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA.
9
4.
e. d"' t a
a
tclirie541'N 4, 6 v.-,
V. 4,
ts:41 -07.4Ve s
PgQi:e#
11"4_,;. r
' 424".?:170.,
%; *
EF* S '' )
; 1/ iL014i4,
1104 4`
4' f0`), ." 1791 45'
I
,st
, C'
ti's :FP. -4`01D-
1 ; 4,
-.f.
:
.7 cf . - I; ,
: / - -` . .41;,
.`
if
www.dacoromanica.ro
INFLAMATIIINI SPECIFICE MUTE 123
www.dacoromanica.ro
124 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA.
www.dacoromanica.ro
INFLAMATIIINI CRONICE 125.
.,z
b
. _I:, ) 4r : r ., .r _ 1n
Pig. 39. Pleuresia erouia, ea formatiunea until tem seines m, si anal ecsadat
lachistat b.
www.dacoromanica.ro
126 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XIII
4.1-.' ii y
'6
!:A
VI
45
www.dacoromanica.ro
128 CURS DE A.NATOMIE PANLOGICA
venite din cane limfatice altele chiar din singe. Mal sunt celule, mono-
nucleare, plasmatice, celule en nucleul mic, palid, eccentric, en proto-
plasma colorata.
Afars de acesta insa, in lepra, de malt, am constatat, ca endoteliul,
epiteliul, fibrele musculare gi anume, celulele care ail un raport parti-
cular cu anume formatiuni din piele do exempla, celulele care se gases°
in teaca nervului sunt susceptibile de a deveni sediul principal al baci-
lulul leprei.
IC
V-k7 11
'3 s
Pig.. 0 colonic, mare de baei1 leproel. le, muds gigautl leprdea. Rz, celule
leprose epitelioide z.
www.dacoromanica.ro
IN FLAMATIENI SPECIVICE CRONIOE 129
Neoplazia sijilitici.
Nu can6scem inch microbul sifilisnlui. S'a Orrnat ea este un bacil
care se asemana cu acol al tuberculosei, lush tote corcebirile, ce am Mout
pentru a afla acest bacil al lui Lustgarten, nu ail dat nici un resultat
positiv. Nu cred dar ca microbul sifiilisului este acela al lut Lustgarten.
Am studiat produse sifilitice 0 am v'eclut Iowa]: fins care so coloreza
prin culori particulars si cred ca acesta este bacilul sifilisnlui alp au
is ca niste formatiuni hialine care se giisesc totd'auna in produsele si-
filisalui, ar fl niste forme ale parasitului sifilitic.
Este adevgrat ch si la sifilis dar, si la alte produse infectiose se gasese
mase hialine. Se scie in ce conditiunt chlorite se produce hialinul ; acest
produs nu [Ate se ne fug sit admitem ea acesta mash hialinii sa fie mi-
crobial sifilisului.
Prodactiunea sifilisuluf este o tunnire, o ingrosare a tesutalui a mu-
cOsei in punctele cunoscute, la genitalele exteriore, la barbat 0 lit femee,
aparand dupe un timp Ere -care, duph contaminare.
Virusul transmis prin contact mediat or1 imediat produce o tumor°,
care este formatil din whale mici, 0 care are un caracter asupra caruia
insist tot-d'auna, adicrt vasele, si ammo arterele aunt aide alterate inteun
mod particular As putea sa lac dagnosticul intro o in flamatiune de alta
8
www.dacoromanica.ro
130 CUES DE ANATallE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
NEOPLAZIA SIFILITIOA 131
- 6 i'tr '44-i, 0.
.'.2,Q1 cs ,..:.4.- 47'19 ct::, :-`!.,i, . ; ,:s, - , _
www.dacoromanica.ro
1a2 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
INPLAMATIUNEA TIMERCULOSA kaa,
Inflamahiunea tuberculdsd.
www.dacoromanica.ro
134 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
celulelor, dar si asupra unor Basta* din sange sag din lied, earl* stint
atrase is acesta regiune, asa in cat vom avea acolo, pe langg inmultirea
celulelor, pe langg acumularea Tor, si un lichid din sange, care so va
coagula ca si protoplasma celularg.
Acestea impreung forrnezrt aceea ce numim necrosa de coagulatiune,
adicg un fel de neerosg, care in tuberculosil macroscopicesce se caracteri-
see' prin starea caze6sg.
Trebue Ins srt adgogrim ca in degenerescenta case6sg, mai exists si
produse de descompunero ale celulelor prin degenerescenta grasg, hialina
si in fine chiar produse cristaline resultand din descompunerea albuminet.
Ori undo s'itr nasce tuberculosg, acesta va fi mersul regulat, iusg ca
intindere, ca importantg si ca consecintg vom distinge diferito forme.
Ast-fel distingem tuberculosa locale si tuberculosa generals.
Tuberculosa localg, sag mai bine qis tuberculosa localisatg, este aceea
care se produce inteun lee limitat, Mfg sri gibe o inriurire asupra or_
ganismulni Intreg, frog sg se produce aceste multiciplitilti a nodulilor in
diferite organe, care caracterisezil tuberculosa generalizatg.
Pentru ca tuberculosa sg riimang localisatg, trebue se se grtsescii inteun
lot, care nu convine pentru generalisare, trebue sa fie unde-va, inteun
focar, intr'un organ mai malt sari mai putin inchis sei en patine rapor-
turi cu restul organismului.
Nu. cunosc inc bine pang acum causa pentru ce numai tuberculosa
pielei care se nasce pe fats, de exempla In jamb nasulul, asa numitul
lupus, rgmane atilt de localisati, pentru ce nu face lesiuni generale, cu
tote a tote tuberculosele locale din interiorul organismului, pot la un
moment dat sa facg aparitiune intr'o cale de comunicatiu.ne generalg,
in limfg, in singe, devenind ast-fel o tuberculosg, generalg.
De multe ors chiar iritamentele de diferito naturi, o inflamatiune, o
asociatiune bacteriang ea streptocoel mai ales, p6te sl producg acesta
complicatiune desastrosg la copil, gcneralisarea tuberculosei.
Probabil ca de malte-ori din amigdale, cum am argtat deja, bacilii ca-
lgtoresc prin chile limfatice, si se opresc In ganglionii limfatici as gatuluI,
as mediastinului.
Bacilis tuberculosei intrg in aparatul digestiv prin spate, prin laptele
infectat de exempla.
Atunci va face invasinne in regiunea intestinalg, care are cele mai
multe parti foliculare, si undo stagnezg materiile fecale, spre exempla in
regiunea Mica inferiorg dand enterite tubercul6se.
be va nasce o tuberculosg a foliculelor, sari bacilli tuberculosi, Tor
merge mai departs Wit a Rim urine, in calea Tor, si se va nasce o
tnbercrilosA a ganglionilor.
www.dacoromanica.ro
INPECTIUNEA TU13ERCULOSA 135
www.dacoromanica.ro
136 CURS DE ANATOMIE PATOLOG1CA
www.dacoromanica.ro
INFECTIVNEA TUBEROULOSk 137
lose pulmonary din camel cu pleuresiilo sunt apte sit' deetepte o tubercu
log latentil.
Se 'Ate ca tots microbit earl au prodns pleuresia sii disparii, ei vom
cripitta o pleuresie tuberculOsit, unde vom grisi forte putint sail nu vom
gitsi de loc buil% tlibereuloet.
Nil vreari sit insist asupra diforitelor forme de tuberculosi a unor or-
gane mat mart, vreail se aminteso alte forme de tuberculosi, cea miliarii,
granulia 0 causa care o produce.
0 tuberculosa localg, gasindu-se intr'un ganglion din apropierea unui
vas cum este citerna limfatia, pote se se deschidit in ac6sta se ajtingN cu
limfa in sistemul circulator 0 ast-fel se pote generalise tuberculosa in
tot organismul. Se pote ca tuberculosa sa nu dea nice o asemenea genera-
lisare, inert si vie. ocasiunea sit se inmulieasci microbii in interiorul gan-
glionului limfatic ajungend pini la suprafati, ei de aci sit se continue
tuberculosa pe peretele until' vas vecin producendu-se pe acesti cale ge-
neralisarea Venele varsa singele in auriculul drept, care trecand prin
pulmoni disemneazi taberculoza in acest organ sail trecand apoi in cordul
sting arterele mart ei mica pots si infecteze 0 circulatiunea mare.
In tuberculosa cu caracterul miliar, se veld puncte abia apreciabile la
inceput cart pot deveni de mitrimea unet gimillii, cite-odati de aci din
pulmont ]41.aterialul tuberculos intrind in vase, va trece prin cord 0 arte-
role mart oprindu-se mat on seama, In basa creerului, apot in splini, etc.
In pulmonul plin en tubercnle mid, se produce o congestittne insemnatrt
din care resulti asfixia morta14.
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XIV.
www.dacoromanica.ro
TUMORILE 139
www.dacoromanica.ro
140 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.
www.dacoromanica.ro
T1.JMORILE 141
www.dacoromanica.ro
142 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA X V.
www.dacoromanica.ro
144 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
www.dacoromanica.ro
TUMORILE 145
www.dacoromanica.ro
146 CURS DE ANATOM1E PATOLOGICA.
www.dacoromanica.ro
T [MOBILE 14T
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XVI
Ati verjut pans acuma cite -va din teoriile ce s'aii emis asupra genezei
tumorilor; att vt4ut asemonea ca teoria lui Cohnheim ca rectificrtrile pe
earn le-am adus imbratiooza acesta chestiune dintr'an punct de vedere
me larg, mai complect $i da o explicare mai satisfae6t6re, mai conforms
cu faptele observate, originei si creoterei nelplaziilor In genere. Vom ca-
uta acum. sa trecem In revisCi, per scurt, diferitele turnoff In parte, oi sa
vedem, intro cat acestrt teorie explica in mod plauzibil geneza fie -care"
fel din tumorile ce cunOtem.
Precum am avut ocasinnea sa amintcse in treat, of in lectiunea tre-
euta, stint tumor' pentra cart origina embriunarg e absolut sigartt. Sa
ne amintim name): tamorile mici chistice, in pilreti citron se grtseoto
cartilagil, captOt en epitelirt ciliat, situate in partile laterale ale gatalui,
prin urmare tocmai in regitmea uncle se face inchiderea branhiilor, cart
of ele prezintrt aceeaoi structure. Nu vom putea explica naoterea acestor
tumor" de cat prin mid fart" din tesutul branhiilor, cartfie ca fusesera-
produse de prisos fie a 'oi pierdasera legltura cu regal tesutulut,
"'au fost utilizate, all r6mas inchise in tesutele inconjuratore $i apot s'aii
desvoltat mai tarp subt influenta und simple iritatiuni. In momentul
ins" in care acest germene ratacit a capatat posibilitatea de a prolifera.
-tesutul sou congener nu. 'mat exists aid ca stare, branhiile se inchrsesera
eleutentele for anatomise se transforrnaserii, se diferentiasera &tit' ; aoa ca
scest germen, ast-fel proliferat, a dovonit ceva strain in mijlocul tesatulut
iaconjurator.
Encondromele ne dart an ban exempla de turnoff a caror origina o
putem lega de un viciti al desvoltarei embrionare. Pe Tanga coruplexitatoa
for de structu.ra inteun encondrom se &este aprope tot-d'a-una na
numal tote felurile de cartilagiii dar of alter tesute cu total diferite per
Tanga complexitatea de structure. zic apot sedial for obicinuit pledezrt
firte inult in favarea genezei for printr'un germene rapt din legrtturile
sale organise normale ca tesutul congener Inca din timpul vietei embrio-
nare. In adefer, putem spune ca apr6pe fara exceptiune encondromele so
www.dacoromanica.ro
TUMOR1LE 149
www.dacoromanica.ro
150 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
Nu putem insg explica t6te taniorile in acest mod. Sant in adevgr tu-
mor' pentru sari nu. putem aamite acostg origing embrionarg. E un fapt
-cunoscut, cg une-ori, o tumors succedo unel simple ulberatiuni. Si ca
-exempla vom aminti carcinomul ce se nasce pe baza and ulcer simply
al stomaculd sag al gambol, sail eel ce is naocere pe arms ulceratiilor
provocate do calcule pe peretiT vesicel biliare. E cam grog de admis cum
germenul deranjat sa fi fost adapbstit tocmai in locul uncle a existat nice-
ratiunele. Totuoi nu vom renunta nief pentru explicarea acestor tumor' la
presupunerea unel dispozitiuni speciale. Pentru a mg explica voT da an
-exempla. Se stie eg la unit indivie i aflame tumor' sant multiple. E posibil
ca sit fi existat la asemenea indivic)1 ata,1 germenT ratriciti cite tumor'
sail produs, dar este mat rational a presupune in atare cas o proliferabi-
litate mai mare a unul anume tesut, cum at fi dermal sag 6sole in genera.
Multe din aceste tumor' multiple sunt ereditare, se observg la serif intregi
de mombriT aT aceleasi familiT, cum sant de pildg fibromele-pendule mul-
tiple, osteomele multiple. Si tocmai faptul acesta cg sunt ereditare precurn
of imprejurarea cg, de multe on suet simetrice cum se intimplg cu osteo-
mele ar pleda, se pare, in favOrea origins' for embrionare. Dar chestiunea
.e de a se oti, dacg se mooteneote tumors insgol sail teclinta predisposi-
-tiunea particularg a organismuld pentru formatiunea unor ast-fel de turnoff.
Suntem dispuoi. a admits predispo4itiunea ingscatg ca un factot de mare
Insemngtate pentru a explica asemenea tumor' oi allele, precum vom
vedea mat in vale. Si fiind-eg a venit vorba de predispsitiune fig pomenim
in treat, ea admitem o predispozitiune care este gre-cum fatalg, care face
parte integrantg din dinamica intimg, a organismului of care ajunge sa.' se
manifesto on sigurantg in off ce conditiunl va fi pus individul. Prin chiar
-creocorea si desvoltarea sa organismul sustine predispositiunea. Aoa sunt
indiviqi ngsciAl din pgrinti cu osteome multiple cart la un moment dat
vor cgpgta si ei osteome nri in ce conditing s'ax afla. Existg insg si G
alts predispositirme, care trebue privitg numal, ca o putintg a an' orga-
nism, organ, sail tesut de a se manifests tntr'un chip patologic; acOstg
-putintg va reraftnea insg Ca atare, ca o simple fortg Iatentg, pots pentru
-tart viata, dacit nu vor fi provocatil plan anumite cause apropiate.
Gracie acestet facultatT a organismuld, adieg predispozitiunei interne
www.dacoromanica.ro
filJMOR1LE 161
www.dacoromanica.ro
152 OURS DR ANATOMIN PATO1OG10i
chise in cele douli feliuri do tesuturi vor ajunge sit se neutralizeze, nu-
mai atuncl TOM avea o piele alcrituitrt dupe planul pe care sintem abi-
cinuiti a'l privi ea normal. Darr' vitalitatea osutului conjunctiv va fi maT
mare ca acea a epiteliului, lea nu va mai fi retinutit prolifereze in
libertate si va produce tumorile fibr6se multiple. Dacii ast-fel interpretam
acesto tumor', vom pricepe lesne in acela9 timp 9i pentru ce iele sint
ereditare. Precum To initscutri 9i se mo9tene9te facultatea tesutelor de a
se contrabalanta in cre9terea lor, tot a9a bine poate fi si deveni ereditail
tendinta until tasut de a se dezvolta in detrimental celul- l'alt, and acest
al duilea n'are destolX putere ca WI reziste.
Acela9I lucre sa petrece, Si in acela91 mod sa explicrt limfomele. Gan-
hod): limfatici, ca toate organelo, atii limita for in crescere, determinate
de trobuintele, organismului ; la copil shit tot-d'auna mai marl pentru
ca serviciul, pe care '1 aduc economies le maT mare. Sunt insa indivizi
la care gratie unnT dispositiuni ratAcite, initscute, aceasta regrosiune nu
rating sa nu so va mai intitnpla, dar in potrivii tesutul limfatic al gan-
glionilor va prolifera, va cresce in mod progresiv, produclind, in loc de
ganglion); tumor' limfatice : limfome, limfadenome, leucocitemie etc.
Pe acesta cale sa explicri i diforite alto tumors ereditare multiple, ca :
neuromele, neurofibromele, lipomele, angiomele, lipomatoza generalisata etc.
Revenind acum is desvoltarea tumorilor pe o bask' ulcerate vom putea
afirma a nu or ce om cu ulcer va eg,ptita acolo o tamorit ci numai is
indivicji Cu o prliferabilitate anurniti a tesrtturilor cuprinse in procesul infla-
mator, 9i carT in urma ulceratiunel Si iritatiunei cronice sunt provocate.
la o proliferare progresivri, se va desvolta acolo o neoplazie.
Se vedem acum cum putem interpreta geneza altor tumor'', precum :
fibromul solitar, adenoma', sarcomul etc.
De multe ors proliferarea conjunctiva, care constitue fibcomul, e da-
toritti presentei 9i excitaliunei exercitate asupra tesutului conjuctiv de
un alt germen de tesut diferit, riltticit in masa tesutului conjunctiv
a9a de pildit, un acin or) tub glandular ralicit intr'un tesut conjunctiv
so p6te pane so prolifereze in un moment pentru a da nascere unel nen.-
plazii epitelialo oare-care. Baca in acelaff timp tesutul conjunctiv in-
conjurritor, printr'o dispozitiune organicA inrtscute qi exaltatii prin irita-
tiunea produsI do proliferarea glandular* incepe 9i el a prolifera vom
observa atuncl o mash de glande imultite, proliferate, dar a caror mem-
branit proprie a devenit excesiv de grOsii, formate din lamele multiple
9i compact° de tesut conjunctiv. Nu vom ayes atuncl o simplriproliferare
anormalit de glande, un adenom, ci o proliferare excesivii glandular% 9i
fibrosa, un adeno-fibrom, Si dacg proliferabilitatea fasutului conjunctiv va
intrece cu mull pe aces a elementulul glandular, atuncl acesta din urniri
www.dacoromanica.ro
TUMOR1LE 153
va fi inhbuOt, une off distrus p6te ca total. Vom gild la examenul mi-
croscopic o mash enorme do tesut conjunctiv, care Inchide abia cite-va
urme de elemente glandulare, sail e posibil ca acesta sh fi disphrut cu
total, si yam avea o simply neoplazie de tesut conjunctiv, un fibrom.
i alto pricini pot astfel destepta activitatea tesutului conjunctiv in
sensul constituird und turnoff. La animals mat cu seams se ghsesc noduli
fibrosT, adeverate turnoff mat marl sari mat mica, formate in jurul ver-
milor parasiti, la om adesea off un vas astupat, aa pachot nervos, sal,
vasculo-nervos servesce ca contra and formatiuni tuna de thsut conjunctiv
care ajung a forma o tumors.
Aceeast originit ca fibromole ati de bank' sulfa leiontiomele, si mio-fibro-
mele. Se scie ca aceste tumori ating cu deosebire uterul : gi tocmai in
uter am observat mid portiuni de taburi chptusite cu epiteliii, orY de
glands cu total asemantitoare cu acelo ale unease): uteiulut, or! chiar bu-
chtt microscopice de macash uterine inchise mat malt ort mat patin adanc
in grosimea priretuld muscular. Cana aceste elemente epiteliale incep,
sa prolifereze imping In proliferare, tocmai ca in fibrom, si elernentele
musculo-conjunctive ale uteruld, is chipul acesta avem acele formatiuni'
une-ori enorme, constituite din strate regulate, concentrice de thsut con-
junctiv si muschi netezi, in interiorul cirora am putut descoperi in mat
multe randuff urme de elemente glandulare ori epteliale si chrora le zicem
mionte ori fibro-miome uterine, daph proportiunea thsatald dominant.
Geneza sarcomelor o mat greti de interpretat. Virchow a fost col d'an-
taiti care a aralat, ca sarcomul e dintre tannrt col mat bogati in vase
Prin acestil constatare sh stabiles in mod exact alcrituire I istologich a
tumoril, frtrit insri a se utilisa predominenta acestor elemonte, a vaselor,
pentru a explica modal originei neoplaziet. El, inch din 1877 si apot in
tratatul lilt Ziemssen in 1884, cDnfirnAnd vascularitatea cea mare a sar-
comului, am artitat de asemenea eh, precum sustineail Cornil si Ranvier,
sarcomul e o neformatiuno de thsut conjunctiv cu caractere embrionare :
am mat adhogat insh, ca intregire ca tesutul conjunctiv din sarcom nu'i
analog cu thsutal conjunctiv al embrionuld, dar ea tesutul conjunctiv
embrionar in care vasele ii formatiunele premergatoare vaselor aunt
intro proliferate excesiva, cum nu exists la embrion,
Am mat dovedit asemenea ca multimea de vase ce se observil in sarcom
sit pole explica in doul moduri 1) se formezti merel vase nd, cart nu
ating insh nict o data calithtile und vas desevirsit, rilman tot moreil vase
nesfirsite, $i se inmultesc indefinit ca atare; 2) Vasele preexistente ale
tesutului intro in proliferare cu t6te elementele constitutive ale peretilor
for (endoteliti, periteliti, elementele parablasticc din intima, adventitia §i
pote chiar gi rroiscld si nervii), sail numat ca unul din aceste element
Curs ds anatomis patologied. 11
www.dacoromanica.ro
154 CURS DE ANATOMIE YATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
DESP RE MIXOM 155
Mixomul
Mixomul este o tumare compusii de testa mucos. Acest fel do tesut
Inlocuesce la foot tesutul grrsos. Structure acestui tesut este aceea a cor-
donului ombilical al foetului la termen.
Trebue sa observiim ca nu consideram tesutul mucos al hi Virchow
ca o simplii edematiare a tesutului conjunctiv on a tosutului adipos,
asa in cat mixomul sl fie numai un edem, o degenerare a fibromului sail
a lipomului ; degenerarea kica aid un rol secundar, caracterul principal
e formatiunea unui tosut nuu, cu tendinta la crescere. Cu tote aceste pre-
supun ca causa mixomului trebue di fie o dispositiune vitiosr a vaselor
din anumite regiuni provocand un fel de stare de edem. Ast-fel edemul
congenital al pelei produce o stare care se pate numi mixom difus sal
pachidermie mixomatosr. Aid apartin pate si mixomele difuse ale ma-
maleloi.
Am observat o stare de pachidermie intr'un cas cu ipertrofia muscula-
turei pelol scrotalui, care impedica resorbtia liquidelor din tesut. In ase-
menea imprejuriiri se produce si in cicatricea ombilicala formatiuni mixo-
niatdse (fungus umbilici). Mixedemul fetei pare sa fie o stare mixoniatasr
produsii prin o functiune abnormr a nervilor trofici din causa line de-
generiiri a corpului tiroid.
La polipil fibroi dispositia viciasr a aparatului vascular in interiorul
polipului formed' causa predisponentr a mixomului.
Mixomele se desvoltil sail in regiunile unde existii tesut mucos in starea
normalI, mixome omologe, san in alt tesut frcend parte din tesutul con-
junctiv, mixome eterologe.
Adev'eratul mixom e de multe on multiple rare -or! solitar. In acest
cas formezr tumori cu total superficiale ; dese-ori aceste tumori aunt
mat!, pediculate cu aspect glandular, gelatindse, pe piept, pe orgauele
genitale extern° si mai ales in locurile unde pelea este neaderentr si
unde aunt multe fibre musculare netede, a error hiper'rofie devine ca in
casul de mai sus causa mixomului. Pe copse, pe abdomen, pe spate, pe
mai* pe obrajl se formezr mixomi intermuscular!, care mai tarziii ies,
in piole. Aker de acestea se mai observr mixomul la unghiul maxila-
rulul, la gat, pito in legrturrt cu fisurile embrionale, apol pe autebrat pe
periner, pe frunte, pe buze.
Mixomul placentel (mola hidatitosa) se grsesce mai des in aborturi.
Acosta se atribue alteratiunel, mucoset uterine, endometritelor, car!
ar face ca desvoltarea vaselor materne sr fie viciasii si prea mare la in-
coput si s1 produce in jurul for o iritatiune mai mare impreuna cu o staza
www.dacoromanica.ro
156 OURS DE ANATOLIE PATOLOGIOA.
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XVII
Lipomul.
Lipomul este o tumors a unei varied-4T de tesut cdnjunctiv anurne ii
lesutului grgsos.
Acest tesut chptusesce, precum se stie, pelea, servind ca protector al
corganismulai prin aceea ca e r6u conducgtor de caldurg si ca atare se
opune la perderilt de cgidurg prin iradiere.
Grgsimea se mai ggsesce printre diferitele organe ca substantrt de um-
-pluturg, forte potrivitg prin mica:sa densitate, neingreuntind masa totalrt
a eorpului si economisand asf-fel forta muscularg, care trebue sg'l misce.
Tnv4:iluind organele, tesatul grasos le aprirg contra loviturilor exteriOre.
Asa grtsim atare tesut in jurul bulbului ocular in jurul rinichiulua, cordu-
Ill intro fasciculii musculari etc.
in tote acege perta, undo grasimea exists, se intamplg ca et sa se
-acumuleze In anurne conditiuni constituind atunci o lipomatosh genera-
lisatrt. A.cestri acumulatiune e datoriti de multe ors unel predispositiuni
-ereditare care anatomicesce e representatg printr'o vascularisare deosebitg,
care face ea resorbtiunea grrisimei sa nu se ptitri face usu. La acOstif 'Ate
mai confribue si faptul ca grgsimea se depune atunci sub o anti formg
care nu se p6te arde, nu se p6te elimina asa usor.
So stie el grgsimea din organism este constituitg de amestecul in pro-
porti tint variabile a urnagtorilor trot eteri neutril as glicerinei palmiting,
stearinrt si ole tla. Proprietiltile acestor elemente stint diferite. Asa oleina,
care se grisesce mai malt in pole si ca deosebire la indivizi mai expusi
frigului face ca gritsitnea de sub tegumente sit fie fusibilg la 20° pe cttnd.
grgsimea de la rinichi cu o alts compositiune e fusibilg numai la 25°
La copii se grtsesce o grasime mai albs, mai tare, cu punct mai Malt
.de fusiune. Grrisimea in organism este liquids si numai dupg morte se
iteire;te sub in fluenta schimbrirei de temperaturrt
La eopil exists cite o data o stare de lipomatosit, care din cause. tgriei
www.dacoromanica.ro
158 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
grrisimel face mai mult ofeotul until tesut dur, scleros, do unde numele-
de sclerom sail liposclerosa, dat acestei stgri.
Prectspositiunea la proliferarea tesutului grtisos pots fi congenitalr. si
creditaril. S'ar putea dice ca obesitatea creditarti a un lipom dif us gene-
ralisat.
La adulti acumularea de grrtsirne se produce de multe on in mod cristi
gat era an tot' omenii grad sent predispusi in Ingrroare, din potrivti
la multi din lipsa de oxidatie suficientil din nemiscare sail sub influenta
alcolulul on a altor conditiuni, dedublarea grrsimel a impedicatti si se-
nasc ast-fel conditiuni pentru producerea unei obesittiti.
Acosta obesitate generalil nil se pate numi n tumors. Sant cazuri ins6,
tend acumularea grrisitnei nu se produce in tate protile corpului intr'un
mod egal.
Asa de exempla, am avut ocasiunea s1 fad la copiii mid la noii nrscuti,
ingrilsarea enormr a unei extremitiiti datoritti unei acumulitri excesive de
grtisime printr'o lipsa de resorbtiune, cu atrofia muschilor $i 6selor; acesta
ar constitui o obesitate limitatil, care progresand a comprimat, a distrus
chiar tesutul muscular.
Considerand diferiti indivi4iobesi vom constata a la unii grlisimea o acu
mulatil mai mult la printece, la altil in spate, on in maini, oil in WA etc, sail
se pate observe contrariul, adieu in 6menii grad cari slabesc in urma unei
cure, sr vedem ca grrsimea din tate parole scade cu exceptiunea unor ptirti
care im'si perde grrsimea ; asa cate-o data', tot corpul define slab de tot,
numai abdomenul saki mamelele sari clite-o datti o al% parte a corpului
iii conserve grrtsimea. Une-ori acestrt grasime riimilne sub forma unel no-
dozittit" a unel parti de grilsime limitats constituind o tumors.
Acesta se datoresce dispositiunei particular° a vaselor in unele reginni,
unde resorbtia este aneveiasti.
S'ati ubservat lipome congenital° la nivelul spintecriturei for embrionale
spre ex. a spinal' bifida.
Dacti grisim mai malt° lipome pe acelag. organism nu le considerrtm
ea metastase ci ca o productiune multiple,
In etiologia lipomelor se mai gilsesC i traumatismele locale ci irita-
tiunile repetate.
Grilmildirea, de grtisime se pate gtisi $i in organele interne. Aici are o im-
portantr mai mare, La cord buniera ea prtrunde prin flbrele musculareei cu
tote ca grtisimea este tin tesut fortemole a prOpe liquid totusi acumularea
necontenitti nu este Mil Ere -care gravitate, cad prin presiunea ce exercitti
va putea atrofia distruge chiar parole vecine. La cord grilsimoa care la
inceput piitrunde intro fasciculele cordului pr3v6ca atrofia fibrelor mus-
culare cardiac° In toeing cum se atrofiazti muschil extremittitilor in pseu-
www.dacoromanica.ro
L1PO3I E 159
www.dacoromanica.ro
160 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
-f7"
9
luera in mod vicios, exagerat, vor secreta mai multi grasim6, care sa va
acumula in interiorul glandel sail celulei de undo rezultil ca celula gra-
s6sa din tum6re este mai mare de cat o celula gras6sa normala, caracter
pretios pentru a distingo un lipom de un tesut griisos normal.
De altminteri caracterolo celulei din lipom sunt identice cu ale celulei
din tesutul gras normal
www.dacoromanica.ro
LIPOME 161
Lipomele pot ajunge la dimensiunl enorme, Cand cunt marl' prin gre-
utatea for cad. 0 trag cu ele pielea formand ca §i in peritonea tumori
atarnande polipose cart pot sii se necroseze. De obiceiii nu au o insem-
natate ap mare de cat numal prin greutatea §i prin diformarea ce
produc.
Made lung a studiat neoformatiunea gatului gros §i a cefel §i a gasit
ca, tesutul adipos se dosvolta sail in tesutul celular subcutanat sail in
grosimea §i dedesuptul aponevrosei sail intro muschi.
0 gravitate mai mare din punctul de vedere functional presinta lipomele
iii
www.dacoromanica.ro
162 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
Une-ori insa, de si malt mai rar, se desvolta tot din tesut conjunctiv
dar in locufi undo nu exists nici o celula grasosa. Asa stint lipomele
din partea corticala a rinichiului, lipo tele arachnoidei. Aceste lipome
se pot numi eteroplastice.
De ore -ce tesutul grasos se gaseste in apropierea tesutului conjunctiv
fibros in apropierea periostului, tumorile grasose vor fi amostecate de-
multe on cu alto tesute. si vom avea tumori combinato fibrolipome con-
drolipome. Une -ori vasele stint forte desvoltate in aceste tumori avem
atunci lipomele teleangetasice. Tesutul conjunctiv une-ori dintre lobuli
se calcifica sail se osifica dand lipomele petrificate sail osificate. Tesutul
conjunctiv se pdte muia producandu-se atunci lipome gelatinose, coloide.
De alt minteri lipomele au forte putina tendinta spontanee in regre-
siune. lndividu.1 purtator de lipom pUte slabi mult Virg ca lipomul sa scads
In casurile acestea tusk' de multe ori capsula se va calcifica formand ast fel
o cdja calcara, ce va inchide in interiorul sari resultatul transformarei
tesutului grilses. Celulele grasose mor, membrana celulara dispare vom
avea atunci o capsula calcarrt, co include an fel de oleo de uncle nu-
mirea de chist de oleil. 0 data lipomul transformat ast-fel iritii organele
cu. care e in atingere, se vor provoca aderente en diferitele organe, in cit
chistele oleiose, ce gasim cats o data pe suprafata ficatului sail a uterului
trebue sa stim ca nu stint alt-ceva de cat nisto lipome degenerate.
www.dacoromanica.ro
LECTILINEA XVIII
Despre Fibrome
Fibromul este o tumora al carat element principal este tesutul con-
junctiv. Notiunea de fibrom este asa dar diferentiatrt de a altor neoforma-
tiuni prin acesta ca e constituit de diferitele forme ale tesutului con-
junctiv.
Acest fel de tumore se desvoltil in tegamente, in periost, pe mucosa
pe soros° pe sinoviale, in uter si in alts diferite organs. Gravitatea
fibromelor depinde in mare parte de sediul lor. Asa pe tend in unele
regiuni nu produc nice o turburare, elo pot pricinui mortea cand se des-
voltil in laringe buniOrli uncle pito impiedica respiratia sail in canali-
culele biliare, undo pot pricinut ictore grave, mortals chiar.
Fibromele din punctul de vedere al aspectulut for macroscopic sa pot
implirti in 1) fibrome 'imitate tuberose tart si mot 2) fibrome difase sail
elefantiasice si 3) fibrome verucOse.
Cornil si Ranvier le imparte din punctal de vedere al structurei for dis-
tingand si fibrome lamelOse numite si corneene din causa asemliniirei for
cu tesutul cornet si in fibrome fasciculato.
MITA cum se gliseste in tesaturile fisiologice diferite forme de tesut
conjunctiv tot ast-fel se vor giisi in fibroma diferite dispositiuni ale ele-
mentelor sale constitutional°. V om avea fibrome dure and tesutul conjunctiv,
ce be formezil va fi dens si fibrome mot and vor fi formate de tesutul
conjunctiv lax.
Exists totust forme intermediare. Une on un fibrom dur devine ode-
matos, elementele se depiirt6zil unele de alte.e, celulole se umfiA, si ast-
fel tumora se moe.
Unele fibrome apar ca ingrosgri uniforms superficial° ale and' regiuni
mat mica sail mat intinsa formand on simple hipertofit ale Wei un
fel de pachidermie si elefantia.sit (fibroma molluscum planum). Ele sant
de obicelli de originK inflamat6re, ineepand cu erisipele repetate care lash
www.dacoromanica.ro
164 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIO.A.
14
. '
www.dacoromanica.ro
DESPRE FIBROME 165
www.dacoromanica.ro
166 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
.1-
Au o consistentil destul de mole did sent compose din fibre mai rare si
-celule. Vasele for limfatice sent in malts cazurT fOrte dilatate si um-
plate cu celule, ce seamang cu tale epiteliale dar aunt mult mai pa-
lide. Se vede bine desvoltarea for din endoteliul vague. Aceste celule
sunt fibroplastine, did din ele se form et fibre.
Fibromele limitate se giisesc de obiceiii Inchise in capsule din carI se
pot scot° forte usor asa in cat s'a file ca par inviiluite intr'o pang! &nosh'.
www.dacoromanica.ro
DESPRE FIBROME 167
sunt mai bogate in celule §i erne mai repedo. Elo sunt cu totul nedu-
rer6se i nu devin inflamatoril de cat prin iritatiuni din afarrt, Tumorile
isolate an une-ori prelungiri nodur6se, Ele stint netede §i alburii la su-
prafata sectiunel undo se vild fibrele ce compun tumorea sail dispuse
concentric formand noduli slii fascicali ondulati sal diem* paralol
www.dacoromanica.ro
168 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA.
.C
9
r
0PO'
0
6 e fi
-.5 :1 ,
1,r)
0. i'sf: ... -- 7.. .- ', '-'-,1:%'(''
p. k ' .v
,..t, vl 5
'.
; P 1-, 1' ,
4.=- '.,-, .4
i
'Or ,' .....,
.
10
4j.t
k44' ;.
16Y
e, 17
O .,
ro
2 a i,c2i,. .11._411/451
49
aro
www.dacoromanica.ro
DESPRE F1BROME 1t; 9
k'
.-- c...
.-----W
/?,:f::Ii
,s,.., :p__-,.',----,,..-__
------------.____
--.--._.
=,...,----_,...,_->:2- --c.15a,-------
Fig. 52. Nenrofibrom (Botha iritabil) en firbre nervose. fa) eelnlele fibromulul.
10 spat linfatio en eadotelil proliferate. g) eelnla ganglionark
www.dacoromanica.ro
170 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
e.:-121
"7" -- IT.
id* ).
CD
Fig. 53. Nodal fibres proiand dosvoltat In (oral until near. e) opitel subtiat.
b) vas, s) glands sudoripare,f) fibrom.
www.dacoromanica.ro
DESPRE FIBROME 171
www.dacoromanica.ro
172 CURS DE Al ATOM1E PATOLOGIOA.
namer gi, marime. In unele casuri s'ari acusat iritatiunile locale, dupil cum
results din unele observatiuni de casuri in cart lesiunea tesutului a
fost origina acestor neoformatiuni. Asa midi traumatisme ce au produs
ruptuff de fibre musculare si mid emoragil au fost dese-ori causa des-
voltarei fibromolor.
S'a observat ca 6bromele peretilor abdominali se gUesc numal la fe-
meile care au avut multi copii asa ca peretiT for abdominali a:i fost dieting.
S'aq grisit une on cotpt strilinT in interiorul tumorilor asa in cat a-
cestia s'at considerat ca provocatorT at neoformatinne1 prin iritatiunea
for asupra tesuturilor, Asa s'al gisit fibrome formate In jurul unor pa
rasiti ca cisticercul.
0 .14,_
-1.._,_je_.___"""
Fig. 54. Kist fibros hemoragic. ni) membrane kistulal, p) pigment sangnin. vre) vas
dilatat on endoteliile proliferate.h) vas on continut hialin. c 1) tent fibros.
www.dacoromanica.ro
DESPRE FIBROME 173
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XIX
Despre Cheloid
Cheloidul se asemana malt cu cicatricile hipertrolice, dar trebue con
siderat ca o afectiune aparutil spontaneii fail ca sa fie urmarea simply a
until proces infiamatoria fare sii fie an tesut nienit numai sii inlocuiascrr
o perdere de substanta a tesuturilor.
Cheloidul este o neoformatiune a pelei proeminand une-ori la supra-
fata ei, alte on intindendu-se la acelas nivel cu pelea presentandu-se-
une-ori ca o tumors lungiiretil, turtita sail radiate sail ca o masa, cilia-
drica, grcisti difusata In tesuturile d'imprejur.
Colorea cheloidului este mai mult alburie une-ori putin rosieticii, su
prafata e Lucie rare-ori acoperitil ca firistire de par, epidermul este in-
tins si greil de ridicat cu dermal dupe partile dedesubt. Desvoltarea
cheloidului nu se 'Ate urmari ea precisiune, de obiceia consta dintr'unul
sail mai multi noduli earl dupe durata de luni si ani confluezti formand.
o singurii neoformatinne.
&dial cheloidului esta de obiceia regiunea lombara si regiunea ster-
nala, se gasesce si la egg is spate si la extremitati. Neoformatiunea.
acesta este persistenta taus): am viidut ca si Alibert si Hebra o dispa-
ritiune spontanee. Albert a descris douse forme de cheloid pe uno:e-
le numesce cheloid adeviirat sail forma idiopatic in opositiune ea cele
l'alte, anume cu formatianile hiperplastice provenite din cicatrice, pa
care el le numesce cheloide false. Istologi! $i clinicianii not au primit.
in sfirsit divisiunea care pe laugh' sus numitele felurI de cheloidi con-
tine si o a treia anume proliferarea mamelonata a cicatricelor.
Cercetarile istologice an arlitat a la cheloidul idiopatic sail adevorat
corpul papilar, si prelangirile interpapilare ale stratuld lui Malpighi
apar intacte. Pe acesta se baseza consideratia acestei neoformatiuni ca o-
formatiune adaogatii pe cnd is cicatricele proliferante, la earl lipsese-
aceste parti ale tesutuld normal ele s'aa inlocuit prin mese de testa con
www.dacoromanica.ro
DESPRE OHELOID 175
junctiv ale tesutului distrus prin formatiunea ulceratief sail prin supu-
ratiune.
bunt cum se 'Ate diferentia pe tale histologicr tot ast-fel se 'Ate spune
i pe cale clinics ca deck' neoformatinnea s'a desvoltat spontanei avem
aface cu un cheloid adeverat, §i cand se desvolta dint'o cicatrice avem
un cheloid cicatricial.
Pentru diagnosticul clinic just al adeveratului cheloid trebue srt spunem
ca forte des caractere particalare congenitale ale pelei unor regiuni, pre-
dispun la acestii turburare. La sweetie apartin casurile in care cheloi-
dul so desvolte sub forme multiple §i in mod spontanei 9i acelea la
cart prin anume lesiuni ale tesuturile prof undo ale pelel, se produce
u§or formatiuni in forma do cicatrice, care ced6zrt extirpatiunel numai in
mod trecetor, tact se desvoltA, merest din noa. Fara se fie vorba de dia-
tesrt in subiectu] nostru cred, a so pate constata ca anumo forme de
Fig. 55. Cheloid desvoltat din o oioatrioe sifilitic5, e) epitel subtialg, stratul
superficial embrionar.k) Cheloid.
www.dacoromanica.ro
176 OURS DE ANATOMEE PATOLOGNA
www.dacoromanica.ro
DESPRE XANTOM 177
gf.
eWer- -
11
,stt;
,
_GT')
711,
""1:-.
Zr
Cl,
Fig. 56. Xautom at cotuln1. rm) rite luI Malpighi. Vasenle obatal Int Malpighi
a) earioehinesa. v) Vas smgnin ea endoteliI tnmefiatt. el) vase limfatiee dila-
tate.o, eelnle endotoliale nmplute en granulatinnI galbene.n) uerv.
Petele isolate se vo'd une-ori compose din mai multe mid formatiuni
mai ales in formele undo in interitoriul regiunet palate pelea se pre-
sinta putin nodurosii.
Pelea transformata in xantelasma so pete ridica user in cuts, $i
smsatiunea degetalut nu e malt diferite de aceea pe care o dX ridicarea
tine cute de pele normala. Petele isolate stint bine delimitate, nu sunt
nicl odata desquamate $i nu stint de loc durer6se la atingere.
Xantomul tuheros gi tuberculos. Acosta se deosibesce de forma pro-
www.dacoromanica.ro
178 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
cedenta prin formatiunea de noduri $i noduli earl apar sub diferite stars
si marimi, cat un bob de lints sail de fasole, in forma de noduli isolati
sail contluenti care se presinta ca un conglomerat de tumors lobulate.
Xantomul presinta forme rare de bola. Un atare cas am avut si eu oca-
siunea s'a ved, un bolnav de cirosa care suferea de o xantomatosa generals
si avea t' to suprafata corpului acoperita cu noduli xantomatosi. In casurile
de formaiiuni xantomatise generalisate se gasesce pe langil formele no-
durose si formatiuni do pote cad se gasesc mai cu soma la locurile de pre-
dilectiune pe care le-am enuntat mai sus. Forme le nodurase se mai deusi-
besc si prin turburarile subjective, co le insotesc pentru ca formatiunile
isolate de multe on aunt durerOse spontanea si.prin aparitiunea for in arti-
culatiuni, nu numai ca turbura miscarile dar chiar cele mai midi mischri
musculare produc cele mai neplacute sensatiuni durerose. In legatura stransa
en formele nodurose stet tumorile xantomatose care aunt neoformatiunile
isolate de marimea unei nuel pan' la marimea unui 01 de &nil, earl
se gasesc mai ales in jurul articulatiunilor.
Unit observatori, earl Bustin o relatiune intro icter qi xantom, recu-
nose singuri c:1 dese-ors icterul a existat mai multe luni chiar ani ina-
intea xantomelor oi iu alto casuri icterul apare mult timp dupa stabi-
lirea xantomului. Nurnarul casurilor in care a coincidat icterul si xan-
tornele e mai mic decat nunikul casurilor in cars xantomele s'ail gasit
far' nici o relatiune cu icterul.
Cercetarile anatomice ne arata ca petele si formatiunile de noduli a
aceasi structure asa in cat tote felurile de xantome ail aneeasi impor-
tanta istologica.
Cele mai fine modificari arata un incepnt de iritatiuna in tesutul sub-
cutanat Cu neoformatinne de celule care ating de o potriva tote elemen-
tele. Primole constatari dates' de la Pavy, care pe langa neoformatiunile
conjunctive gasise in traectele fibrose nuclei de grasime si-corpuscull grasoll.
In privinta originei coloratiunel galbene a acestor neoformatiuni coin
spume numai ca va derive sigur din grasimea, care este aseciata aid in
masele nucleare galbene dar nu s'a constatat data acesta materie colorants.
vine din bilk' dupa cum as sustinut Hutchinson si Fagge.
Nodulii superficiali de marimea unei linti, pane la aceea e ling fa-
soli, cu aspect mdle glandulos, cubire gall era aunt fibrosi, sectiunea are
o culore albs-galbue, bogata in sucuri, formate dintr'o retea fink' conflu
ents patrumjend Orecum in tesuturile d'imprejar.
Epidermul e subtiat sl dupil cum apare dupa figura este de obiceia
lipsit de papile, lei cold se vild glande sudoripare si glande sebace&
proliferate.
Strata lui Malpighi contir e celule atrofice, multe elemente tinere §i
www.dacoromanica.ro
DESPRE XANTOM I*
ici colo divisiuni celulare directe. Stratal celular cel mai profund ester
pigmentat are colore inchisa. Imediat sub epiderm se gilsesc vase limfa-
tice cu celule endoteliale umflate. Laugh' acestea, stint vase sanguine mici
mai malt sail mai putin obliterate cu endotelii asemiiniltare §i ici cola
cu continut hialin. Prtretii vasculari sent ingropti §i formezrt in totali-
tatea sa o rotea concentria, sinu.6sa a crtror spatiuri comanicilnde sunt
eiiptuOte sail umplute de un strat de celule umflate mici, grilbui con-
tinend piclituri de grrtsime.
In cutelo intermediare se gilsesc mase de pigment rotundo r(*): galbui
fibre hialine §i elemente musculare netede. Sistemul apartinend tuna
vas, e separat de tesuturile d'imprejur prin spatiuri limfatice mai maxi
Prin desvoltarea excesivrt a anal sistem canalicular (1r) vasele (V) Cu.
endoteliile proliferate vor B oomprimate.
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XX
Con drome
www.dacoromanica.ro
CONDROME 181
fost intrebuintate pink' atunci §i care lash mai tardiu gasesce ocasiunea.
de a se desvolta. In arma:unui iritament formand une-ori nisce tumor!, in
substanta compacts a osului. Aceste tumor! sunt latente, osul proliferezii
formezil lamele not, ca sil acopere tamdrea dar crescerea tumorei e malt
mai repede asa in cat invinge osul §i iese la suprafata. Aceste tumor!
all de obicelil o forma lobulata, nodur6s11. Intro lobi se gasesce tesut con-
janctiv, tumorile desvoltate din periost nu au stadiul latent §i se desvolta
de obiceiti la individi cu virsta mai innintata.
Fig. 57. Enchondrom al limber. a, arterti mica. i, fibre musoulare, Z. tesut grit-
sos.p. lobull eartilaginosl desvoltatl pate la spatinui largl preformate. i, parte ver-
tienlata a cartilagiulul. e, vase penetrind In tumors. o, pill! calcare.
www.dacoromanica.ro
182 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
CONDROME 183
Despre Osteome
www.dacoromanica.ro
184 OURS DE ANATOMIE PATOLOOICA
mane Inca indgrat cute o-datg material care se useaza met stop sat
intr'un mod noregulat. §i la uriasi pentru sistemul osos exists material
mai mull chiar de cat trebuia pentru an arias, asa in cat dupg ce s'a
desvoltat osul se vor desvolta mase os6se in jurul articulatiunilor. Atari
mase os6se se nasc une-off sub influent() trofice, iritative sari nervOse,
precum este casul la acromegalie, despre care am is cute -va cuvinte.
Exostosele stint formate de tesut compact. Pe mania ce ele se des-
volta, partea centralli devino spongi6sa, apol se formeza o cavitate me-
dallied care corn unicg cu cavitatea medulara a osului pe care s'a des-
voltat. Exostosele se desvolta la Omenit tineri.
Osteomul pate sa fie tare, scleros, sari eburneu, alto ori e mai spongios
si aceasta depinde si de felul osului care emits tumarea. Spre exemplu,
asupra 6selor capuluT vom avea un osteome eburnee, de obiceig multiple
adica an osteom cu o structure particulars concentricil amintind fildesul,
intro care exists intr'o dipositie dostul de regulate nisco corpusculi sari
celule os6se. Se presinta ca tumori mai raid sail mai mad emisferico.
Alto ori osteomole mai en soma din regiunea 6selor spongiose sou in te-
saturi moi stint formate de tesut spongios.
Osteomul se pdto desvolta si in mijlocul 6selor sail asupra periostului
cats) o-data ca nisce tumori limitate si netede.
Osteomele denture stint formate de imultirea cimentuluT dentar. Cand
umora e formatil de denting* avem odontome.
Osteofitele sunt nisce vegetatiuni aspie, si cute o data formand nisce
prelungiri forte ascatite stalactitiforme desvoltate din periost.
Acestea stint do multe ori de nature intlamatorie, In jurul unei nice -
ratiunT se pot dar produce asemenea yegetatiuni os6se si pentru acesta.
trebue 6re-care predispositiune ca osul sa, tail Ere -care proliferabilitate
ca sa product aceste vegetatiuni os6se.
Acest proces se mai numesce periostosa, termen care trebue bine dife-
reqiat de hiperostosa care insemneaza ingrosarea until os Intreg sail a unel
portiuni mad de os. Leontiasa os6se e o hiperostosti a 6selor fetel aso-
ciata de multe ori ca osteofite si exostose.
Osteomele aunt forte importante cand exists pe anume 6se pe basa
craniulul sail in lighian. Dacg spre exemplu in basin se produc nisce
proeminente ascutite spre interior, acestea pot forma o piedicg gravy
pentru facers. Osteomele basei cranialui vor produce compresiuni cere-
brale grave.
In unele reg:uni se observil osificarea unor tend6ne. Acosta se gasesce
mai ales la muschii adductori ai cdpsei, la calareti, In muschiul del-
toid la purtatorii do puscg. Acosta osificare e datorita iritatiuneT acelei
regiuni.
www.dacoromanica.ro
OSTEOM 185
www.dacoromanica.ro
LE CTIUNEA XXI
Despre miome
Miome se numesc tumorile formate din fibre musculare.
Dupti cum avem tumori compuse din diferite feluri do tesut conjunctiv.
avem $i miome compuse din fibre striate sail din fibre netede. Primelo
se mai numesc §i rabdomiome, secundele ieiomiome. Acestea din urnill sunt
cele mai frequente. Mai in tot-d'a-una Ins ca element tonstitutiv al
acestor tumori intrg pe 11110' fibrele musculare $i multe fibre conjunctive
a$a in cat avem mai de multe ori fibromiome de cat miome pure. Aceste
tumori pot ajunge la dimensiuni forte mart Ele ail o suprafafa, nod6g
de obiceiri.
Cularea acestor tumori e une-ori alba, alto on cenu$ie rosata. Pe su-
prafata unei sectiuni fricute intr' an miom se vede de multe on structura
sa fibrilais, fasciculatg sail concentria. La sectiune tumora scartie sub
cutit. Suprafata sectiunei e conveleg, se pare di partea din spre central
tu.morei e prea string de stratele periferice ei atom tinde g iasrt.
Miomele sunt invnuite de obiceirt in capsule care se desfac u$or. A-
caste tamed sunt elastice. Consistenta for e cu atat mai mole cu cat stint
compuse din mai mite fibre musculare. Consisteuta for mai depinde insa
de abundenta vaselor, ce contin. De obiceiii sunt mai bogate in vene do
cat in artere. Vasele limfatice pot ajunge §i ele la dimensiuni conside-
rabile. In miomele uterine s'ail putut urmriri i nervii.
Fibiele musculare netede ale miomelor se deosibesc mai malt sail mai
putin de cele normale, sunt mai mari sail mai mid, contin une ori mai
multi nuclei, corpul for celular este adese ori mai putiu omogen si
strrtlucitor, nucleul este une ori mai start. Aceste fibre se mai recunosc
printeo formit $i a$ecjare specialq, in straturi concentrice prin compor-
tarea for fatX de acide $i de base $i anume prin coloratiunea for carac-
teristicii galbenit cu picrocarmin ei brunrt cu safranina.
Pelea tontine trot straturi de fibre musculare dintre earl' cele mai a-
bundente stint cele earl formeza um element constituant al peretilor vas-
culari, apoi aunt fibrele notede, numite §i arectores pili, oblice crttre su-
praata find in legatur4 string cu stratul elastic al pelei si servind mai
www.dacoromanica.ro
DESPRE MI03IE 187
Fig. 58. Miom (angiomiom) al [dolor of artera de nude portion fibrele muscu-
rale. qm fibrele mnseulare netode. cg eapsull.
www.dacoromanica.ro
188 CURS DE ANATOM1E PATOLOGICA.
Imediat sub capsulii Fig. 58 (cg) se vede un testa incurcat cu filsii ondnlate
(gm) la care so observe prin tratare cu safraning forme nucleare ale
eilror corpuri ail un contur dintat dand prelungiri. Fibre le musculare
sent grupate in jurul axului unor cuiburi en lumen minimal sail care-
continea fasii de celule globnlose sail turtite cu nuclei marl (zi) can
se recunosc usor ca sunt endotelii. ,
Imediat ling' aceste foil de celule sunt fibrele musculai° paralele-
grapate in sensul axultil longitudinal pe cand fibrele periferice sent mai.
ales transversale, concentrice sail radiate. Printre fi4i1 aceste elements
formezrt adevarate vtrtejurl si se giisesc sari deslipite libere. cato o data
ca rasa desfgcute de peretii vasulul in tesutul interstitial, care consta
afar' de asta din patine celule subtiri, stelate fasii de tesut conjunctiv-
lax $i de o substanta interstitial' aprepe omogentl. In fine observilm si
putinele capilare si spatiuri limfatice, cars se grtscsc in acOsta substantil
intermediarrt. Avert deci o tum6re, care a provenit dintr'o dispositie vas-
cular' abnormg mai cut soma de naturg arterials, la care partea mus-
culosil a peretelui vascular a dat materialul tumbrel.
b) Neoformatiuni ale stratulal muscular cutanat (miomele dartice Bes-
nier) Acest fel de miome se gAsesc mai ales pa organele genitals si
pe piept.
Rindfleisch atrase atentiunea asupra unei forme limfangiectasice is care
printro vasole limfatice dilatate fibrele muscular° netede Bunt malt imul-
rite $i pe bass acestei observatiuni credo CA acbstil formil se p6te raporta
la ipertrofia muschilor.
De 6re-ce Iasi in acest caz fibrele mil risipite nerogulat, easel mi se
pare mai putin important de cat un cas observat de mine de pachidermie
la un copil de trei anT, la care pelea era in mod congenital transpa-
rent', cam brunrt, cu adanclituri si excrescence mai cu soma la organele
genitale si la extremitriti. Epidermal d'asupra santurilor si a proemi-
nentelor era subtiat, papilele mici, rare, pe and in adancimi stratul cornos.
era gros si papilele dese.
Dermal era omogen cu malt's' litufZi si provfilut en capilare sanguine, de
altminteri silrac in celule, cu patine elements stelate. Partea profundil a
dermului Confines patine glando si patine vase inconjurate de celule ro-
tunda. Partea superficial' a acestal strat consta d'intr'un strat paralel cu.
suprafata corpului strat muscular gros do vr-o 0,3 mm., grosimea acestui
strat era in raport direct Cu intensitatea procesului.
Virchow descrie un cas de tumors miomat6se numer6se superficiale si
durer6se, noduli de miirimea unor ciresi, desvoltate in apropiera ma-
melonului.
.1m grupat miomele pielel ast fel :
www.dacoromanica.ro
DESPRE MIME 159
www.dacoromanica.ro
190 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
-1 ---)1A4.5
-- 'C'; 1"
P.; -' ^n-'4.
-'4:
' '
rt
cg
. :g fin
.rm. --
Fig. 60. Rabdomiom al testieulnInT. efl tesnt faicienlat frsieelnlar: ft) fibre mus-
ebinlare taiate transversal. fin) fibre striate. tm) fibre en mugurl.
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXII
Despre Angiong.,L.
Angiom se numesce o tumors compusg din vase. Origina sa este dar
mezenchimica. Angiomele se desvoltg in acele plirri ale organismului
undo din o cause congenitalit sail c4tigatit)6re-cari regiuni vasculare se
ggsesc in conditiuni abnorme de presiune mai mare din partea sitngelul,
din care cauzg se produce o dilatare §i o proliferare a vaselor res-
pective.
Arterele, venele, capilarole, limfaticele, tote aceste vase pot constitui
tumori. Angiomele sunt alcittuite mai malt din vase din nog formate dar
§i din vase preexistent° presentand Ins acum proliforarea elementelor ce
le constituiati poretii.
Angiomele se ggsesc f6rte des la cap °i mai ales in nivelul fisurilor
din viata embrionara, ]a nivelul fisurilor gurei, nasulni ochilor etc. Apoi
la nivelul fistalelor congenitale ale gatului. Se observg dese on angiome
la lunch!, pe frunte cti pe ple6pe Angiomele subcutanate se ggsesc mai
ales pe obraji, in axile, pe ante-brace °i pe main(.
Altit-datg angiomele sunt localisate pe limbg de exemplu, §i pe buze.
Ori de cote -ori vodem buza inferiOrg umflatg, forte ro§ie, erectilg sit ne
gfindim la angiome.
14r
-F.-C-= --V.
f:
ra
Fig. 61. Angiom simpin
de, epiderm subtiat. ly, limfaticele dermuln1.sch, parte selerosath, a epidermulul ou
ingrasirea stratulul corium. c, eapilarele dilatate ei proliferate. tg, tent gram
b, casole dermulul.
www.dacoromanica.ro
192 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
DESPRE AN GIOME 10
compresibile, alto -orl nu, une-ori pulsatile alte on nu. Tumorelo cele
mai mici nu sant capsulate cele mai marl' au o capsulg de tesut con-
junctiv, resultat al inflamatiunei tesuturilord'improjur. Angiomele caver-
nose difuse nu al capsulg. Se ggsesc in piele, .i'n organele interne,
mai cu Aug in ficat, in spling, rinichi, Ose oi in alto organo.
.Despre aceste tumori s'a discutat mult. Trebue sg ne intrebrun dacit
o tumiire cavernosi nu so pate desvolta dintr'un angiom simplu.
Dacil presupunem ca vasole de neoformatiune, sunt forte dilatate, pe-
retii nu sunt bine nutriti ei apoi comprimand un vas pe cel-lalt peretii
dispar pe alocurea prin atrofie si ast-fel sangele cornanich. In acest cas
igrg indoialg vom avea un testa mai mult cavernos de cat vascular.
Cate odatg pOte sg se formeze in modal acesta. Altg-datg se desvoltg
prin aceea ca sangele intrg in vasele limfatice care jail un caracter cavernos
(prin dilatare). Une-ori conlucrozg si o intlamatiune sad o proliferare
particularg a vaselor, sail o cicatrice care face ca anume vase sg fie trase
in tote pgrtile si swot piardg forma for precisg. A_ceste inflamatiuni pot
sg product( of comunicarea intro ele a diferitelor vase. Aoa dar angiomul
cavernos este format dintr'un tesut cavoinos cu cavitgti fOrte neregulate,
plin cu. sange. Mai en sOrrig, la periferia acestor tumori avein de obiceiii
niote tesut inflamator, care de bung dug concureazg in formatiunea acestor
neoformatiuni. Dacg tgiem aceasta tumore, atunci ea scade cud ese sangele
din vasole ce o constituese.
Angiomele cavern6se ale ficatului sant forte frequents. La 5 sail la
100f din tote cadavrele se ggsesc pe ficat nisce pete ridicate la su-
prafatg sail in prof unzimea organului limitate, capsulate do o culore
vingtg, rogit, cite odatg putin boselata, avend aspec;tul smetuel. Thick
teem, curge singe oi se deprimg. Altg datil in he de tumori vedem
nisce cicatrice, dar in spatiurile retelei cicatricelor se mai v'ed vasele
dilatate ; altg datg aceste tumori pot sa dovina difuse, forte mail, pot sg ocupe
-o parte fOrte mare din ficat, aort in cat comprimg pgrtile esentiale ale
ficatului.
Aoa of in spling cite ()data angiomul devine dif us oi multiple si pot°
et producg incenveniente marl, prod ucendu-se o hemoragie mortala din
acesta cause.
Angiomele racem6se stint formate de vase cg.ror pereti prolifereazg
aT
-aoa in cat vasele cu colateralele for se lunges° of se dilatg iu dauna te-
suturilor d'imptejur. Ele se cicsvoltg mai des pe cap undo provOcg atrofia
osului pe care se ggsesce. Limfangioniele se presintg mai des sub forma
.aceasta racem6sg.
Angiomele fac parte din tumorile benigno.
www.dacoromanica.ro
194 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
Despre limfangiom
La inceputul secoluluT acostuia limfangiectasia servoa ca explicatiune
a chistelor &alai; acesta consideratiune insa a fest parasite si in timpurile
din urma s'a explicat prin limfangiectasie multe tumori, obicinuit conge-
nitale, apeman in mod spontanort sail in urma until traumatism, cu canale
limfatice sail cu cavitilti cavernose precum si chistole ce contin limfa.
In aeeste tumori e vorba mai malt de ectasie de cat da neoformatiuni
limfatice s'a descris de mai multe orl limfangiectasia ca o elefantiasil
sail o pachidermie limfangiectatica. In unele regiuni cu tesut conjunctiv
lax se glisesc dese-ori math-dual sacciforme ale vaselor limfatice.
Limfangiectasia simple limfangiomul racemes (Virchow) congenital sub-
forma de macrochilie, macromelie sail macroglosio este dose -ori. asociata cu
microcefalia. Mara de acestes mai ti rziii in viata extrauterine se produc-
dese-ori dilatatiusti ale vaselor limfatice. Ele formeg tumori proeminente
sail fiasco scarjend data le comprimilm, une-cri dif use. Une-ori adera intim
cu epidermal. Dace se erodeza lag sit sass un liquid seros sail Diptos,.
in care s'a visit mate albumins si gelatine. Une-ori reteaua large, lim-
faticii contine tease coloide. In regiunea inguinala formers ate odatil
cavitati marl inu6se, confluente ajungend pang la os. Elefautiasistil scro-
tului, al clitorisului stint produse in parte prin dilatatiuni imense ale-
lfmfaticelor.
Impreuna cu acestea pot fi si varice. La soctiune se obserNI pe langa
varice trombosate, un tesut spongios fibres, acoperit de un epitelii atrofic.
www.dacoromanica.ro
DESPRE LEMFANGIOME 195
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXIII
Deapre Sarcom
E forte grea de dat o definitiune potrivita a sarcomului. Virchow a cis,
ca o o tumors in care predomina celulele conjunctive. Cornil si Ranvier,
'1 definesc ca o naoplaz:e formats din testa conjunctiv embrionar. De&
niti unea lui Virchow nu'l dostul de lamurita, pentru ca o multime de neoplazil
infectiOse, un testa de granulatiune chiar, sunt caracterisate prin o abun-
de* de cattalo conjunctive si totusi acOsta nu ne da dreptul de a le apropia
macar de sarcom. Nict definitiunea lui Cornil ei R Invier nu'i mai nime-
rita, de si '1 adoptata de multi autori.
E drept cii acesto donii forrnatiuni : sarcomul ,Si tesutul conjunctiv em-
brionar ail ore -cart caractere corium, cum ar fi bunlibra abundenta celulelor
nartrimea lor, bogatia nucleilor in cromatina, etc., dar acestea sunt dupe
parerea nostril: de an mina prea secundar pentru a no da dreptul sa
mergem cu schematisarea asa de departe, in cat s2 definim tole doug notiuni
una prin alta cum fac Cornil si Ranvier, cand chic pur si simplu ea sar-
comul e o tumors do tesut conjunctiv embrionar. In realitate ex.ista intre
multe sarcome ,Si tesutul conjunctiv embrionar, deosebini atat de esentiale
in cat confundarea for nu e posibila.
Dar pentru a face mai ovidenta insuficienta acestei definitiuni, sa vedem
pang undo se intinde asemanarea al undo se incepo deosebirea, fundamentals
clop5 parerea nostril, intre tesatul conjunctiv embrionar si sarcom.
Celulele fuziforme ce compun tesutul conjunctiv embrionar inteun anumit
stadia do desvoltare, sant in acelas timp celule fibroplaste, vrem sa cjicem
capabile a se transforma in fibre conjunctive, de a produce un tesot
mai diferentiat. Mai mult de cat atat, elo sunt preccdate de an alt stadia
in care fusesera rotunde sai poligonale, marl, turtite, ca nisce celule
epitelioide, tar inaintea acestuia, de un altul caracterisat prin celule rotande
mid., avond tipul leacocitelor. 'Bite aceste stadii do ovolutiune Si trecere
gragata so pot constata lesne in on -ce tesut conj anctiv embrionar pi, in
casuri favorabile, chiar pe acola preparat microscopic. Celulele sarco-
mului sunt carapterisate din potriva prin lipsa on -caret tendinto la trans-
formare si organisare. ole nu vor da nici ()data nascere unui testa con-
junctiv fibros. Exists dar o deosebire functimala evilenta, intro tale don
www.dacoromanica.ro
DESPRE SARCOM 197
www.dacoromanica.ro
198 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
DESPRE SARCOM 199
ea
\
1-,...
*44 *:
err,: ...
, .. .
- . - '
001:- ..t7r1"..:;
de sting° (v), din earl se uasc muguri vasculari, din earl' se nasc celule
sarcomatose, penetritind aceste (s) in interiorul altor spatiuri vasculare,
observOndu-se pe aceA muguri o cariokinesI abandon% si neregulata.
Reiese dar de aci ca in ssrcom vasole ies din rolul for fisiologic pe
care'l pOstrOzii in mod riguros in tesutul conjunctiv embrionar, adios acela
de a nutri par si simplu tesutul asigurandu'i ast-fel crescerea ; din potriva,
proliferarea for in modal on total particular mentionat are de resultat,
constituirea si crescerea tesutul uT sarcomatos insu§i. uneori vasole din
primal moment manifestO aces% crescere atipicrt, alte-ore evoluezrti cat-va
timp in mod normal, pentru a suferi la an moment dat aces% transfor-
mare atipia. Acelasi lucre se petrece si cu peretil vaselor preexistente.
In acest cas se p6te ca perotele vascular in introgime, cu tesutul con-
junctiv, muschii, nervii ce intril in constitutiunea lei sg prolifereze In
www.dacoromanica.ro
200 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
....
... . d
--' .-
--'1----'0'..--;.4;.,-
www.dacoromanica.ro
DESPEE SARCOM 201
-. .0,,?.... -- e, N.
1/1---,,--=-..'(,..:. -..
z-
__,..---- r t t (..
.,, ,
i , -,..-...2, r., ..,. J.
1. t ; ..7'.1 e rt''. 5 f A It '....)/`\
.:-: 6 ..10ti!1' -...i,,,,,, --,4
C: 05- . ..;':4' *I
k _- 77) `...: :. , -Tc--- c
-kr(---ci,,e,:lj:frp'1!.....'...,,A.-_--
. . , 4. (:-.1.'.....,,," .;', 1-)' it! -i d
1-,
,,;,.. - .,,
.
;,\-!_-)'--V:'
,., ,-;.4k.....
'P' ''''''
,=-. ,- Ai ..01,:!
ik";': -7 : t)
_
v4i r
U144., ....4""; Alia--
. . .
www.dacoromanica.ro
i02 'ChM b klirltdMit PAAIOLdGICA
Nu vom mai reveni de astir data asupra causelor car! provocti sari ajutti
desvoltarea sarcomulu!, de are-ce am insistat pe larg asupra acestui punct
in altii parte (veli cap. Etiologia generalti a tumorilor) ; ci vom intra in
studiul caracterolor anatomic° car! all ne ajute in diagnosticul aceste!
tumor!.
Sarcomul se bucuril de insu5irile propril tumorilor maligns : de a cresce
neincetat si repede, de a se reforma dupe ce a fost extirpat, de a pro-
duce metastaso si de a altera profund nutritiunea organismului, provo-
cand cahexia caracteristia al care): sfer§it, adesea ori grabnic, este milrtea.
Tott4inregula generalri malignitatea sarcomului si tendinta lei la metastaze
aunt mai mici ca la carcinom. Acosta diferentri e legate de o modalitate
de crescere diferita. Sarcomul nu so maresoe prin inmultirea atipica neinee-
tatii a vaselor tumoral ci prin proliferarea excesivii a celulelor rezultate
din transformarea acestor vase ; in cat tin sacrom, or! cat de voluminos
ar fi trebue sii'l considertim ca resultand in mod exclusiv din iperplazia
elementelor until miez sarcomotos, de-ar fi fost acela cat de mic, de-ar
fi fost chiar microscopic, compus numai dintr'un singur capilar si cate-va
celule. Elementele autoctone ale tesutalui inconjurator au fost pur ti
simple disociate, comprimate, indeptirtate pentru a face The tamorii. Cu
alto cuvinte crescerea sarcomului se face mai malt concentric, in into-
riorul sell propriti sail, intr'un limbagiii mai figurat, am putoa spune ca
in procosul do desvoltare si crescerea sarcomului elementele tumorii
duo un menaj independent, pe comptul for propriii, fiira a trage necon-
tenit in sfora for de actiune tesutul inconjurtitor, cum se intfimpla in
carcinom. Iar acest mod de crescere diferit se explica, dacti ne amintim
legritura intima ce exists intre celule. elemental principal $i predominant
al sarcomului si intro vasele sanghine, spre deosebire pe carcinom, ale
dim! elemente se pun mai mult in raport ca vasele limfatice. Carci-
nomul infeetand tot mereti vasele spatiile limfatice, se intelege tendinta
luT de a se intinde morel spre periferie ; in sarcom din potrivii, propa-
garea elementelor neoplastice frtandu-se prin curentul sanghin undo mis-
carea e mai active, nu se vor putea produce de cat infectiuni mai de-
pNrtate, acolo undo acele elemente s'ar opri sub influenta unei cause are -
care; iar zona imediat inconjurtitbre riknane de obiceiti indemna". Ast-fel pe-
tracand-se lacrurile, eel putin in regulit generalti, vom intelege pentru ce
sarcomul se prezintil de regulti ca o tumors rotunjitA sae lobulata, de
tale mai multe off bine delimitatii, do restul tesutului, une -orl chiar !neap-
sulatC Este exceptional ca sarcomul sa afecte forma difuzill infiltrantii
pe care modal de propagare al carcinomului, o explicti in deajuns. Tot
din causa acesta tai diferite de propagare, vom gtisi en malt mai rar
www.dacoromanica.ro
DESPkI41 SARCOM 20g
www.dacoromanica.ro
LEcTiuNtA XXIV
Despre Sarcoma (armaro
www.dacoromanica.ro
DESPRE SARCOM 205
repede ei face metastase ast -fel in cat represinta o forma destul de ma-
lipid a sarcomului.
Figura 67 represinta un sarcom al pieleT in care se vode origina vas-
.
--,- -,--
-,...----_____-- -----.--';'.
.-----:-7----- ---'-----7- --->-
.
:A-...,
41.0--.4,-,,b, .L..T.,
ic.,. _.
., .
to-.------,--:y-,
....!"1_ ep--- ----t.,-.5
_:_-_-::
,
- - - - . . . . . .. --80) ...%-% . -. ;;:go-":a).-
-- -.4---- --- .: "---- .
7 .:--;
. ,...
-.,:-_,/-
."."'"';`,..
=--,-.7,r.--:k.
_ . --,--,------- ..i:,,,,,
_77:-.7,,,, ".,,:?;:,2)4-,1",,: c.,.....471,..nr112,..
, Ct",
,....'4-___-_:;.-5
,
,F' 71 )',.. L
.;/,--'1/4,
------ -;,-,,,
0 .1,
..:
.,a6 ,...,(2
w!).0
. i _._-- ,--%7;---- ---_,_--=-,-___-
----#30- _----7.--7,-;\
__.;-4-ge,,!,,..-___=7,_<-*MAN\
;m'
_7-----"k---,.
r...
,
,
,,,,
-''' /
,....,,,,..'',"--:. ---aff- ; '-:_.......--,,,,."--
--"' .;;,:-, -__-`''":.-_--,7, .--_:3,
,- ,--- ..- '----,, -,,5-...----__-.-_>---_-_
f'
1
---:7-",- _._--------,-----,..---
..::kr--
ii9
,_43:15,.,--z----..:_. 1 47---:__---=--___.,------' )
-;,-...-----..-7-,---------------:--- -_,=:----------
I =-::-.----77,--7'7.--- ,____..
-'-..-- _.--
_.------ 43
/Z----
'.,,,-;----7--- --..1,4;1i . --_-
I
I 3-
37-
#. I
.,..,,--.
-,-..- ,
---------------
.--.7.---
-----.'"-------
_
----,__-----=7:c
-ffl&-",..-,,.,.
- --
--,:s-z. 7.--5---..---- r-:-.;_.----±--.1.-.-=----.::- -:_-.-,----
--.--11111113'7,
.:..;
i/;"*e
fr,7=-1
1
1 .i%;/
- .- -,
hv
--;--
, .: . - -v ..-,
www.dacoromanica.ro
206 CURS DE ANATOMIE YATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
DESPRE SARCOM 207
www.dacoromanica.ro
208 CURS DE ANATOMLE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
DESPRE SARCOXt 209
www.dacoromanica.ro
210 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
sit ref aiim acestei substante calitatea de produs al unei elaboratiuni secre-
torii celulare ei a o considera mai malt ca un simplu edem de degenerare
In cat rigaios vorbind, dupa p5rerea nostril, trebue sti distingem in acesta
varietate, done- sub-varietati : mixo-sarcomul adev5rat ei sarcomul atilt°
www.dacoromanica.ro
DESPRE SARCOM 211
www.dacoromanica.ro
212 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
btSPRE SA.RCOM 218
.,77-..
,..-..:-zoor
?T.- .,atilt---
.
1,..,r,tf-%--leall°:,,,.'--"-e\-z:,,T0'
--;4,-,-,t-
-:..40,,5-a*F9-4,7:,4-,.,
___---.114."-tr-s-
-°41Z-,,..
.....
,,b,., .,,,
4%.:4,,,-,mi-tZ.
,,,_.,1w
- :-
'1"--
-7:4t'a;it'6.-----s-lt
. .::'
°
-%k174ff7.-:tPt,.,_ ''fflP.
e' gor-z1-'
,.4-.;!'---..._
Zr
i41-iZTIW:,--4,- -4
--.X.19- ------c_.,-C4--Z:c.--,. -'
7j_:. :^ cr-
Fig. 70.Mo-sat-coin.
www.dacoromanica.ro
gig CURS DE ANATOMIF PATOLOGiCi
nare sub forme desimple pete negro la inceput pi apd crest pentru a
urma aceiad evolutie. Mase sarcornatose inarcate cu pigment sunt duse
cu sangele in tot organismul, apa ea la un moment dat tot' suprafata
pielei pi organolo interne sunt senignate cu nod uli pigmentati negri. Pig-
mental acestor turnori pot() fi datorit unei activitati particulare a celulelor
cari elaborezA materia albuminOsii in sensul de a izola pi precipita ele-
mentele minerale (fer, sail, etc.) ce intra in constitutia pigmentului. Credem
ins' a de multe on avem aface cu o incercare de a se constitui vase
pi sange, primele dispositiuni pentru acesta lug, nu isbutesc, celulele
vasului, endotelii]e mai cn ging proliferoza forte energic, vasul se desfiin-
testi ca atare,iar substanta colorants a sangelui din vasele de noui5 format i une,
45".
lok-P
,-
..)
7 e'...:.'..,.....":...7-..---
Prs,
...r---
Fig. 71.Medano-sarcom desvoltat dintr'un neg.
www.dacoromanica.ro
bESPIiE slucoi4 fi11
.crsi
4/ 2
r
4"
f"(01.
e
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXV
Angiosarcomul. Endoteliomul. .ferielinul. Cilindromul.
Angiosarcomul Acosta denumire a fost introdusa in nomenclature on-
cologicrt do Waldeyer pentru o varietate de sarcom cu caractere distinctive
intro tole descrise Drina acum. E lesne de inteles din chiar etimologia
cavintului a e vorba de o tumors in care predomina o neoformatiune
abundentrt de vase. Acest termen era forte semnificativ in timpul cand
a fost creat de Waldeyer ; astii-0: Ina, cand conceptiunea nOstra despre
esenta si geneza sarcomului in genera s'a schimbat, el o fate propria de
a produce confuziune in spirite.
In adorer, am aretat na sarcomul a rezultatul unel cresceri atipice e
tesutului vasculo-conjunctiv, ca intinderea si crescerea acestel turnoff se
datoresce unei formatiuni continue si ilimitate de vase earl, in loc de a
se organize ca atarT, imediat se transforms in elementele tumorii. Data e
asa, atunci on -ce sarcom este pana la un punct si tin angiom in ace-
Iasi timp, de Ore-ce la base ori-carei proliferafi sarcOmatose sta o neo-
formatiune vasculara din cele mai active. Totusi vom pastra acest termen
de angiosarcom : 1) pentru ea e consa'rat prin uz, si 2) pentru ca, pentru
moment, n'avem un altul cu care srel patent tnlocui. Vom vedea, din tole
ce unn6zii, ca s'a ingustat In adever malt cadrul angiosarcomului, ca
multe forme cad alts data erall considerate ca angiosarcome, ast;1-4T, in
mod mai corect, le punem in grupul endoteliomuluT sail periteliomului;
totusi vom cadea peste tumori pontru carI termenul de angiosarcom trebue
piistrat de-o cam-data.
Angiosarcomul se deosibes2e de sarcpmul ordinar prin aceea ca nu
tote vasele se transforms imediat in tesut sarcomatos, ci, din potrivit
o parte din elo persists ca atarT. Bine inteles a chiar aceste din urmii
n'ail caracterul unor vase adulte, bine organizate ; nu sent in nuine'r si cu
o dispositiune care ar corespunde trebuintel: fiziologice pentru care sent
destinate de Wadi vasele, adica de a servi in mod strict numal la nu-
tritiunea tesutului in care se gasesc.
Din potrivii, ole suet adesea-ori firte numertise, art peretY subiirY em-
brionarI, de multe orY cu lumonul forte dilatat ca in orY-ce teloangiectazie,
cu dispozitie une-ori cavern6sI, alto ori plexiforma sail forte variabila si,
www.dacoromanica.ro
ANGOISARCOMUL 217
ti
in'sp
rf bt
-------------
Fig. 73.Angiosareom multiple in parte pigmentat al plates, Iysp, spatil yummier°,
v vela milt inconjuratli de spaiiI limfatice eontinend endotelil, globule rosil palide py
§i pigment, a tesatul sarcomatos.
www.dacoromanica.ro
21t1 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.
www.dacoromanica.ro
ENDOTELIOMUL '219
www.dacoromanica.ro
220 CURS IA ANATCMIE l'ATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
ENDOTELIOMUL 221
limitat ca formele benigne din piele, sail pote afecta caracterele malign()
ale sarcomului. In acest caz el p6te atinge dimensiuni enorme qi p6te
cotropi tesutelo forte repede pe o mare Intindere. Pe suprafata de sec-
tiune tumors argil o coloratiune alba math' sail putin brunti, une-ori cu
pete galbene ca sulful aprope, neteda sari grant-116g, adesea delimitatii in
camp): mai marl' sail mai midi, poligonal! on neregulati, prin bande mai
grOse sail mai inguste de un tesut mai grizatru sail alb mai translucid,
mai tare, cu consistence fibrOsii. Itti(jend suprafata se scoto lichid gros,
alb, l'aptos, une-ori in cantitate tot atat de mare ca dintr'un cancer.
Sub microscop se vede compusa din bande de tesut conjunctiv destul
de largi one -oat, alto ori mai inguste, intretiliate si anastomozate, delimi-
tand un sistem de cavitati rotunijite ori poligonale de tole mai multe
off, dar adesea ori forte variabile ca forma": triunghiulare, eliptice, etc.,
pline cu celule marl, ceea-ce a filed sit' so dea acestor tumor! §i numele
do sarcoma alveolare. Alte-ori cavitatile acestea pline Cu celule sent mai
malt canaliculare sal tubulare.
MArimea si forma celulelor, aranjaroa for in interiorul unor alveole
sail canal°, malignitatea acestor tumor!, etc., au Neat se fie multi vreme
confundate cu carc:nomele. Studiul indelungat §i sustinut al istologiei
patologice fine, Inbunatititirea mijlocelor de fixare §i coloratiune, progre-
solo face° in cundscerca istogenezei normale no permit acyf insti a recu-
misce provenienta mezodermicK a acostor tumori si anume natura for en-
www.dacoromanica.ro
222 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
/4-
(0-
1/
www.dacoromanica.ro
ENDOTELIOMUL 223
regula mai malt oval ori eliptic pe cand nucleul celulelor epiteliale pa-
vimentese car! mai cu soma s'ar putea confunda ea cele endotehale in
litigiti e mai malt rotund ; apoi nucleul epiteliilor are de regula un
nucleol mai mare central, pe and acel al endoteliilor e de obiceiii du_
blu : don! nucleoli mai mici aNzati in regula generals aprope in focarele
elipsei nucleate. Substanta cromatica a nuclealui endotelial e mai putin
abundentii §i in on -ce cas dispusa sub forma unei retele de granulatiuni
colorabile cu malt mai fine, mai delicate de cat in epitelii. Pang la un
punct si abundenta cariokinezelor no pate da un ore-care indiciii: 5-6
nuclei in cariokinezil pe un camp microscopic e o constatare banala in-
tro tumora epitoliala si nu e lucru rar a vedea pang la 10-15-20
sail mai molt. Nu viom nega ca §i in endoteliomele Cu proliferate activa
exists multe cariokineze, totu§1 in regula generala in tumorile de natura
parablastica nu sunt a§a numer6se ca in cele epiteliale.
3. In dopurile sail masele epiteliale ce reprezinta metastaze cancerese
in interiorul spatiilor limfatice, celulele cubice sail poligonale afectil dis-
pozitia proprie epiteliilor : so ating prin marginele for §i sant mentinute
ei lipite printr'un chit intercelular necolorabil ; ast-fel in cat in masa ce-
lularri continua se vede ca un mozaic de linii dare corespundetal liniilor
de lipire a celulelor intro ele. Iar data colulele suut disociato in mod me-
canic, limita lot precisa §i cele-l'alto caractere ne vor pane pe calea
unui diagnostic exact. In masa neoplastica endoteliala chitul intercelular
lipsesce, celulele stint mai malt sail mai putin distantiate §i intre ele
exists o masa fiat granul6sa sail fibrilara sail chiar fibre conjunctive fine
pe cale de dizintegrato, resturi ale testitului autocton, sail fibre formate
din celulele endoteliale.
4. La periferia alveolelor gashu un caracter, pate Si eel mai important,
§i care ne permite pe de o parte a deosebi tumora da cancer, iar pe de
alta a'i stabile in mod neindoios origina. In nisce alveole 'imitate de
tesut conjunctiv ca cele pe care le-am descris, nu s'ar putoa explica nisce
mase epiteliale in alt mod de cat ca ate fost aduse aici pe cale do metastaze.
Aceste dopuri epiteliale, adeverati Corp! streini in spatiile limfatice, find
de la incept mai marl' deck spatiile pe car! le ocupa, vor exercita asupra
peretilor acestora o violenta, simtitil mai ca soma asupra endoteliilom came
se fed la periferia dopului epitelial, lungite, turtite, cemprimate aratand
o deosebire din cele mai pregnante fatit de celulele marl opiteliale cu
caracterele bine cunoscute co urnplu alveola. Alte-ori dopul epitelial sufere
o retractiune sub influenta reactivilor, se vede atunci intro periferia lui
si paretele alveolei an spatiu clan; iar compresiunea endoteliilor spa-
tiulai limfatic caruia alveola 11 corespunde, deosebirea §i independenta
intro celulele dopului epitelial §i endotelii devine mai evidenta. Cu total
www.dacoromanica.ro
224 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.
C')
r.
Fig. 75. Neg endotelial in proliferare sarcomat6srt g tesut de grauulatie b vase sn-
perficiale !imitate de leant sarcomatos 8. Formaroa sarcomnlul prin divizinnea indirect!!,
a oelulelor endoteliale kt. Nuclei in eariokinezit we tent endotolial i testa conjnnctiv
intestinal e mnguril vascular! petron4end In masa endotelialii, ab iusnlo vascular° hialine.
www.dacoromanica.ro
ENDOTELIOMUL 225
www.dacoromanica.ro
226 CURS DE ANATOMIE PITOLOGICA
www.dacoromanica.ro
ENDOTELIOMUL 227
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXVI
Periteliomul
Periteliomul. In acestk verietato vasele, cu un piirete endotdlial bine
vizibil, cu lumen mai larg sail mai ingest, gol sail plin cu singe, sunt
imediat inconjurate de celule neoplastice. Acesto celule au une-ori tipul
celulelor rotunde marl sal maT mull on mai putin poligonale ca in en-
doteliom, alteori se apropie mai malt ca formk de celulele fuziforme cu
nuclei mare veziculos eliptic.
Se 'Ate constata pink la evidentk ca acestk mask' celulark rezulik din
proliferarea tunicel adventitiale a vasulul 8i aflame a celulelor pentru
cars unii istologiqti ail consacrat numele do periteliti.
Inainte de a trece maT departe sit lamurim in cite -va cuvinte ce trebue sh
intelegem sub acOstii notiune de curind impkinentenitk in istologie. Se scie
ca ori-ce vas limfatic sail sanghin e diptuOt in interior do o membrank
formatk de celule earl, ca formk 8i ca functiune, reamintesc malt tesutul
epitelial deosebindu-se insk de aceste esentialmente ca origink, pentru
care cuvint, spre deosebire, li s'a dat numele de endotelii. Studial
fiziologiei generale precum i acela al unel serii de procese cu earl am
Meat cunoqtintk in cursul acestuT manual ne-alt arktat rolul col mare
ce jcla aceste celule in tote fenomenele normale ysi patologice ce so petrec
in vase. Mark' do aceste eolith) endoteliale fie -care vas mai e imbracat
qi la exterior de mai multe qiruri pe celule de aceia0. nature §i origink
In adever, fie-care vas are, precum sell; o intimk elastick, o tunicii medie
musculark, mai molt sail mai patin bine desvoltatk 8i o tunick externs
sail adventitialk de natal% conjunctivae.
In grosimea acestuI tesat conjunctiv advential, exists o sums de spatii
microscopice co constitue rathicinile vaselor limfatice aptuOte qi acostea
cu celu.le endoteliale. Acostor endotelii ale tecilor limfatico perivasculare
considerate in raportnl for ca vasele sanguine, li s'a dat numirea de
peritelii. In definitiv dar precum se vede, ale au din punct do vedere
genetic aceia.l insemnatate ca 8i endoteliile vaselor, ca 8i aceste provin
din foie mijlocie a embrionulul qi de altk parte qi rolul for fiziologic e
acela0.
Do aceea, la dreptul vorbind, periteliomul 'Ate fi considerat tot ca un
www.dacoromanica.ro
t EllITELIOMUL t26
_467, as.
-7. I, 171
:
. -
" - K.
e
,-1._9(0-`'
: ,C
1
I
( t- --=
r
,*
t -
Y
C
5-CI',, Vi--'''' '-'''-:.
-22:
I.,
' C.
'-- pr''''. ':-.. '..7-:, i . ., :`, d
"n-- N. ;
e.
A9' 411,1
www.dacoromanica.ro
280 OURS Dt AlstATOMit PATOLOGICA.
nului in care s'a desvoltat tumora. Se pits vedea acesta f6rte bine in
endoteliomelo peri sari para-ostale ce invadezil apoi osul: instil° neoplastice
constituite die vase imbricate ca trite() zale grosti do celule adese on
fuziforme fasciculate insulife find separate printr'o mask' de tesut uniform
ca hialin ce mai inchide celtile os5se tno lificate, an fel de tosut osioid
resultat din distrugerea °sale.
Une-ori aceste condone perivasculare mai last intro el.e numai MA°
pithn din tesutal organalui slit chiar se ating si se confundti prin marginile
lor. In aceste cazuri, daeU actiunea microscopical o Mean' ast-fel -in oat
vasele vi cordOnele celulare stint Mate transversal, se caietti un aspect
deosebit care pits s t ne /Eisele si sit ne conducil la an diagnostic gresit.
Asa tumora p6te aptirea constituitil atunci dintr'o mast de complex°
celulare cu celule marl mai mutt ori mai putin rotundefie pentru cii co-
lulele se apropie in real Rate de acest tip fie numai pentru cu prezintil sectiuni
transversals de celule fuziformecu nuclear mare veziculos, dispuse in
cercuri in jurul until lumen central. (hind acest lemn, care precum am
vgcjut e an vas, e plin cu singe, ne putem mai losno orienta.
Dar dacil lumenele stint vile coca -ce, adeso orf se intimplii, atunci ca
forte mare usurintA se pot Ina masele celulare descrise, drept nisce gland°
proliferatemai cu soma ca colulele Ca tote tale endoteliale art puncte
do asemiinare cu epitelileconsiderendu-se tumora intrega ca tin adonom.
Asemenea interpretare constitue o gresohl si din punct de vedere par sciintific
si din punct de vedere practic, prognoza adenomultil diforind de aceea
a peri teliomul u'i.
Data tinem soma de caracterile descrise ce deosibesc celulele enclote-
Hale de tole epiteliale : data ne ditm serng, ca culburile celulare nu stint de-
limitate la periferie printr'o membrane proprie cam se vede intr'o glandri
proliferate; ci via in atingere direct:a' cu alto complex() celulare sari cu tin
tesut interstitial, variabil dupil fetal organalui ; cii adesea, din potrivri,
in spre lumenul central existii, an fel de membrani delimitantil intro acest
lumen si celule ; in fine ca de multe on acesta membranil proprie mai
e ciiptusitil inch' de un sir de celule lungilrete, turtite, endoteliale, etc., no
vom convinge ca n'avem aface eat nisce glande, ci en nisce vase imbricate
intr'o mantle de celule periteliale proliferate.
Caindromul fn tumorilo sarcornatOse, in tole endoteliale mai cu semi
se produc une-ori cantitrtti marl' de hialin ceea-ce contribue a da tumorii
un aspect microscopic particular.
Une-ori masele hialine rezultrt din transformarea si degenerarea celu-
lelor ce umplu alveolele tumoiii si anume a color mai din central alveolei
pe tend celulele periferice se pristrOg mai multi vreme. Data acestii trasfor-
mare se produce pe o Intindere mai mare, atunci tumora se vetle la mi-
www.dacoromanica.ro
PERITt1.1011n1, 231
';404.0
.;;;;#e"'"- 1.31
y
it
49"Pnr-4,Cp,
6-
Limfome
Este grail do a trasa o limits precisil intro tot felul de prolifartri do
nature limfatic si intro adeveiratele neoplasa ale tesutului reticulat, din
canzg ca aparatul limfatic se resimte sub forme de proliferatiuni celularo
in potriva diferitelor iritamente, proliferaret inflamatorie diferind de multe
www.dacoromanica.ro
tea OtY11,8 bE ANATOMIE PATOLOG1CA
ori forte putin de cea neoplasticrt. Mai cu soma in copii acest tesut proliferezd
repede pe cand aceasi proliferare la adulti ropresintil de multe ori o
adeveratd neoplazie. Asi zico chiar ca cele mai multe neoplazii limfatice
trebue sit aiba ea bazit congenitald conservarea proliferabilitdtel infantile
a acestul tesut.
Distingem ca limfome simple, ipertrofii simple progresive limitate de
obiceid la un singur ganglion sail la un pachet gauglionar limitat, fie
acests do origina inflamatorie sail flied legatura cu o iritatiune evidentd,
criteria]. neoplasiel find cresterea, proliferarea progresivil de si lentil si
fara tendintd la intindere sail la metastaze.
Atari ganglioni nu devin Mete marl, riiman cu caracterul for normal
ca limitate, ca culore si consistentd.
Trebue sa ne intrebilm in cat tamefactiunile leucemice sail pseudo-
leucemice pot fi socotite printre adeveratele neoplazii. Cred ea deocamdatd
vom face bine sa admitem natura neoplasticd a acestor formatiuni. Avem
aface eu o proliferare mai malt sari mai putin repede intinciendu-se de
la un pacbet ganglionar la alte qi goneralisandu-se in fine.
In leucocitemie leziunile tree si la mitduva 6selor care capita ca-
racterul limfatic. Asemenea si aparatele foliculare ale diferitelor organe,
mai cu soma ale intestinelor sari parte la acOstii proliferare care dovenind
repede mart si ptirdsind limitelo organului daii nastere in limfomele leuce-
mice maligne.
Verbim do limfosarcome cand tumorile crest repede, depdsesc limitele
ganglioniloi generalisandu-se si in alte tesute de cat in tesutul reticulat
sub forma de noduli sail de infiltratiani clause. Aceste neoplazii diferri
de sarcome de altri natnrA prin strft6tura for particulard en reticulul
intercelular caracteristic; care insd p6te sit atrofieze si neaplazid prin pro-
liferarea sa repede pate fi compusii de celule mai milt si cu multe ca-
riochinezo, semanand ast-fel contrilor germivativI. Cate -odatil precum in
glanda timus aceste neaplazil pot coutine formatinnT semgnand ea perlele
epiteliale ale carcinomelor de origins epiteliala sail proliferatiuni endo-
teliale de diferitd intindere. Aceste tumori pot fi tart sail mot, cele din
urmd vor avea cite -odata un caracter medular, en sectiune mile alba
sail rose, forte suculente infiltrate ea un sac ldptos semenand en su-
cul canceros.
Aceste forme se nasc In diferite regiuni, mai cu soma In mime pa-
chete de ganglioni, mai cu. Bernd la gat in mediastin, glanda timus, foli-
culii intestinului. Ating de multe ore o mdrime enuring comprimend orga-
nele vecine.
illielomele sent tumori de milli() ore limitate is un singur os produ-
www.dacoromanica.ro
PERITELIOMUL 233
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA. XXVII
Despro gliome 0 neurogliome
Am sit' vorbesc astii-oli despre un fel de tumori, In cari elementele
ectodermice jacti rola]. principal. Scim a in prima desvoltare a embrio-
nului se produce in stratul extern al gastrulei o brazda ale dire% mar-
gini reunindu-se formezrt un canal destinat el devie cavitatea centralti
a sistemului nervos central.
Acest canal o inconjurat de un strat embrionar, ce serve la formarea
sistemului nervos central, iar prelungirile canalului vor deveni ganglioni
pi nervy. Sistemul nervos central formazil Ilea dar un tub, cavitatea acestui
tub e diptupitS ca un fel de epitoliti (opendim).
In substanta nervosa formate in Inceput de celule rotundo, embrio-
nare, unele elemente se diferentiazti devenind o substanta tare, scheletul
sistemului nervos pi o altit parte, ce ample cavittitile acestui schelet, care
nu e alt-ceva de cat substanta par nerv6srt. Mai intro pi piirti din me-
zenchim In interiorul acestor mase, adicti vase cu tesut conjunctiv,
servind mai malt pentru a Inv611 ereerul pi trimitend prelungiri in creer
ei miiduvii. Intro vase pi acest tesut de invelip e un spatiii limfatic
perivascular.
'tom distinge scheletul nevroglic, elementele nervose compuse din fibre
pi celu!e pi apoi un tesut conjunctiv din mezenchim, format din vase, un
Inve lip al vaselor pi un spatid limfatic ciiptupit cu endoteliti in jurul va-
selor. Aceste elemente aunt dispuse In mod diferit in diferite regiuni.
Apa in unele ptirti ale sistemului nervos gisim mai multe fibre, in altele
mai multe celule.
La tumorile acestor pUrti vom distinge tumorile de nature mezenchimicil
provenind din vase, pi acele ce provin din periteliul din jurul vaselor. Am
vorbit de fibrome, angiome, mixomei.sarcome, cart de alt-fel aunt mai
rare in sistemul nervos central mat rare de cat tumorele ce provin din
substanta ectodermia. Distingem tumori ce so nest din neuroglie ei altole
ce provin din elementele nervoso. Prime le se numesc gliome, secundole
nevrome. Este Intrebarea dacti mai putem distinge un al treiloa grup,
neurogltomele, descrise de Klebs In care tumori ar lua parte pi neuroglia
Si elementele nervose embrionare.
www.dacoromanica.ro
DESPRE GLIOME 235
/Ai
t -tb.
Gliom &ns al substantel albe m6dulare, n, fibre nerv6s5, norma16, n' n", fibre ner-
Tase ipertrofiee, g' vas sangnin Ineonjurat en o teeli largN, In report en eelnlele nevre-
gliee gi Na, fibre nervose subtirl (de noun fonnatinne).
Alta data avom asa numita gliomatosa sari gliosa. AcOsta cand- o parte
mai mare a centrilor nervosi cu o functiune determinate e coprinsa in tota-
litatea sa de Inmultirea tesutului neuroglic. Alta -data putem vorbi de gliome
avitare, aril putea dice si peri-canaliculare ceea-ce insa nu e tot acelasi
www.dacoromanica.ro
236 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
DESPRE GLIOME 287
(.&
4020-41el.
Fig. 79.
Gliom difus al bulbutui, en, celula nervosk cz, celnlele neuroglice, c, vas sanguin fn
proliferaiinne endo ti p3riteliala, wg' proliferarea celulelor periteliale fibroplastice.
www.dacoromanica.ro
238 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
'
--'V
kb
---
-
Fig. 80.,
Gliosa ma,davel In urma iritatiuuel microbiene, vb, vas on microb1 (coli), cng celultt
nevrogliert proliferath, in jurul acestui vas, n, n'. Desvoltarea nevrogliei fn ten nervilor.
www.dacoromanica.ro
DESPRE GLIOME 239
www.dacoromanica.ro
240 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
www.dacoromanica.ro
DESPRH GLI031E 241
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXVIII
Dettpre .Nevrome
www.dacoromanica.ro
DE 'SPRE NEVROME 243
www.dacoromanica.ro
244 OURS DE ANATOMIE PAi OLOUICA.
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXIX
Despre tumorile epiteliale.
www.dacoromanica.ro
246 CURS DE ANATOMIE PAT01,01+10A.
www.dacoromanica.ro
DESPRE TUMOR' 247
www.dacoromanica.ro
248 CURS DE 20.1ATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
DESPRE TUMOR' 249
4:1
4-1-;
Pig. t...42.
IT
www.dacoromanica.ro
250 CURS DE ANATOMIE PA.TOLOGICA.
www.dacoromanica.ro
DESPLIE TIIMORI 251
www.dacoromanica.ro
252 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
DESPRE TUMOR! 253
in sensul unui adenom; de mai multe ori insrt acestii tumors '$! are ori-
gina intro formatiune care, din pullet de vedere morfologic este in adever
o glands, dar care nu functionezii ca atare. 4a am constatat de multe
on in interiorul unor glande, adese or! in glanda mamar5, sail in ime-
diata for veciniitate cato un nodal mai tare, bind limitat, ca incapsulat.
Dept morfologicesce ace§ti noduli nu se deosibesc intra nimic de glanda
principals, totql din punct de vedere functional pot fi considerati ca
nisce formatiuni streine, ratucite. Cgcl neavend conduct excretor, sunt cu
-total isolati de glanda ca §i clad nici nu fac parte, ca element functional
din economia ei; functional dre-cum pe comptul for propriil, iniiuntrul
lutnenului for inchis i§1 revers! produsele unei secretiuni anormale cars
se acumulezti on so resorb. Aceqti noduli intra la un moment dat in pro-
liferare active, $i formozg basa multor neoplazif adenomatose ale mamelei.
Ace`.ass ()Aging au pots in majoritatea casurilor adenomele glandelor se-
1-,11 ef....
'';')k 1"5,
4 .ty
;..!..s....;:..,Atril` ..*.p.,-...) ,
$2" ........
:ff--; r.k.l,Ifrf
..05, 1.
,..A. it'^. -:;A.iCe
'ft.! '{ '..J. ..1, . 4. p
.
\ *r.
y
4144N"C-V
:41,
01;74,
www.dacoromanica.ro
254 CUES DE PA.7.).1.,GCT*1.6.71
www.dacoromanica.ro
DESP RE TUMOR' ;P5
www.dacoromanica.ro
256 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
Dar chiar in ficatul normal, nelobat sail nelobulat, se pot glisi nisce
phrti mici earl contraste.vh. ea rest organului prin un desemn qi o co-
lore putin schimbath, formate din trabecale de celule hepatice sal din
canale biliare, isolate Ins fisiologicesce de restul organalui, cum am via.idut
a se pot° intempla in alte glande. A,ceste pirti earl nu functionezil sail
functionezh in mod vicios, vor putea intra $i ele in proliferetiune sub in-
flnenta iritatiunilor la earl este a$a des supus ficatul, proincilnd adeno-
mele tubulare ale ficatului. Aceste adenome, lnii adesea-ori unite, sent
rotanjite, capsulate, de multe off moi, chiar pulp5se, in mare parte de-
generate, galbene saa vertu din causa depunerei anei bile anormale pe
care o secrettah.
J.
"1,2
i/..3 4 .1.1 .,6 6,-4,i' 0 .e) ,Ths 1/\ cil:t
"1,. 59-
www.dacoromanica.ro
DESPRE TUMORI 257
www.dacoromanica.ro
258 CURS DE ANATOMIR PATOLOGICA
trb
,k
4
4
Nik
,"..-r"1/4 -
14\4,14s - k% N .,.
1
VNc
-7 44.
.
*.\
.1t
ir
IX CAI
5
www.dacoromanica.ro
LECT1UNEA XXX
Despre Carcinoma
Asti1-41 voi vorbi despre grupul eel mai malign de tumorT, despre car-
cinome, (epitoliorne sad cancere).
In lectiunea in care neam ocupat cu adenoruele ei ea papilomele, am
insistat asupra dcosebirei for de carcinoma. AcOstil deosebire este impor-
www.dacoromanica.ro
260 CURS DE ANAT031111 PATOLOGICA
tantrt de cunoscut mai ales pentru prognostic, caci pe cfoid adenomele stint
turnoff benigne, carcinomele stint neoplasiile cele mai maligne.
Ca si adenomelo careinomele sunt tumori epiteliale, ce se pot desvolta
din stratul epitelial intern sail extern al organismului.
Carcinomele ectodermice sari ale stratalui 'extern se nasc din epitelittl
pavimentos al epidermului, si al muctiselor oxteriore. Avem apoi carci-
nomele derivate din stratul interior SAti cndodermic, care stint formate
din epitelul cilindric al tubului digestiv din epiteliile glandelor, al sis-
temillui urogenital de origina lamelor laterale ale embrionulul si in fine
unil autori admit carcinome desvoltate pe seresele marl din endotelik.
tin caracter principal al carcinomelor este atipia desvoltrtrel lor. Ce-
lnlele epiteliale proliferezii frul sa mai indeplinescrt scopul for obicinuit
do a acoperi suprafete sail a secrea, ele inaintezrt in tesutul conjunctiv
si se desvolti in dauna acestnia, Impiedicondu-I gi functiunea sa.
Pe leingti celulele epiteliale carcinomele contin si tesut conjunctiv, care
formezk pkretii unor fel de alveole mai marl sag mai mici in earl' se grt-
sesc celule epiteliale. Din causa acestor structure asemilnktfre ea a glan-
delor, unil autori clasezil careinomele printre tumorile organoide.
Genezel. De multe on la marginele ulcorelor cronice se fed prolife-
ratiuni sarcomatese ore carcinomattise. In privinta etiologiei acestor tu-
mori scim ca de cele mai multe orl exists o predispositiune a orga-
nismului pentru desvoltarea carcinomelor. Ele ating mai ales indivi4il
inaintati in verstil. Stint regiuni de predilectiune pentru desvoltarea aceste
tumori. De multe on corespund eu. anomalii In desvoltarea embrionara
Locurile de predilectiune stmt acelea uncle se ating diferite tesuturi em-
brionare intro epiteliul epidermului si al nincosei, pe la diferitele orificri
pe la unghiurile acestora in unghiul labial, nasal la unghiul ploopelor,
la organele genitalo extern°, In es 'fag untie acesta se sepal% de trachee in
timpul embrionar, pe rect acolo uncle depresiunea ex.ternil se inthlnesce cu
terminatiunea intestinului cam la 10 cm. de in anus.
Femeile stint mai predispuse la cancer° pent= ca atertil pi mamelele
stint locuri de predilectiuno pentru desvoltarea acestor turnoff.
S'a sustinut ca exists an parasit, ce &terming formatitmea carcinome-
lor. Acestk Orem derive de acolo ca in examenul microscopic al until
carcinom se ved diferite element° carMse cars a11 fost interpretate ca pa-
rasitl; ast-fel kariokineza aide e neregulatk celulele se divid in tree,
patru pi cinci directiuni.
1) In timpul kariokinezel, salmi-ante cromatick apare in carcinome sub
done forme ca o mask Mara ,Si ca graante eromatice libere. Aceste
din urma a i fost considerate ca parasiti.
2) Se ve3 inteadever une-ori priutre celule nisce formatiunl mai mid'
www.dacoromanica.ro
DESPRE CARCINOME 161
www.dacoromanica.ro
262 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.
prim pas spre desvoltarea atipicii. Nu putem spline insa cti, e un car-
einem 'Anti ce mai exists niembrana basala, roenitii sa; separe tale doui5
fellai de tesuturi, conjunctir ei epitelial.
www.dacoromanica.ro
DESPRE CARCINONIE 263
www.dacoromanica.ro
264 CURS DE ANATOMIE PATOLOUICA
--Sit
Fig. 91. lneeputul until eareinom desroltat din rp:teliul until fulicul pilos, e) epitel
g) glob epitolial, p) prelungirl epiteliale, p) prelungirl atipice, g) glands. sebacee.
www.dacoromanica.ro
DE8PRE CARCINOME 265
www.dacoromanica.ro
266 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
Fig. 93. Ineeputul prolifernriI atipiee. Ineeputul de jos papilele sant Lien tipiee, pe
And In partea de sus p' papilele ei epitelinl aratn o proliferare n,tipien v) veni
mien papilarn
www.dacoromanica.ro
DESPRE CARCINOME 267
C
',44i41,4111
i.;.. 11 t ..-,0- . il If ,
7;-14;;;Y 1%-:!'..'P ;V:1 .0, .1' //1,;1,;
it
:i..).74.4,4E
-/ / ' . '( I 4",
61:n1t2'. .131
4^ 41....p,r $1,4'sr
.1;111h
n,,,, ..,7
f
,st
1\-k\ .4.11 v.
;qr. k,
i
IN
\. rf-tW
k
\e
<",
tOVil
';$1* ,4
Of.
;4 r ;
f
\ \:1,41)$5;iN5\
;
'a I .,
k\" %;A
ii
*
.1
k.k.
\\ Fi
4! 1\''i3tt'kt:
'u .0k) 13 .x5
t
3
-
4:74\ .
1I1tth F5,} , %it
-SJit ' t ;
` ,s`, \
Z";i3;,-rkt...ik) \\
Fig. 94. A deno carcinom
www.dacoromanica.ro
268 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
f ":-.
www.dacoromanica.ro
DESPRE CARCINOME 269
Fig. 96. Careinom epitelial la Inoeput. Neoplasia atipic Ineepe in parte mai la sn-
prafatrt sub forma de perle epiteliale, In parte este constituitli. prin vegetatia radiatA
. ode celule cilindrice, provenind de la glandele sebacee, g.s, spatinrI limfatice dilatate.
www.dacoromanica.ro
270 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.
www.dacoromanica.ro
DESP RE CARCINOME 271
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXXI
www.dacoromanica.ro
DESPRE CAROINOME 273
cat carcinomul este mai mole, cu atat mai repede se va desvolta tumora
si cu atat mai repede va ajunge bolnavul la starea de casexie, caracte-
ristica a carcinomatosilor.
Carcinomul creste mai ropede la periferie de cat la centru, care centru
va fi deprimat, va fi de multe on ombilicat. Una din causele de gravitate
a carcinomulul e faptul a in crescerea, for ating vasele, trombosezg
venele si ulcer6za arterele producend desenri ernoragil considerabilo.
Sunt organe, ca ficatul, care fOrte do multe-ori este atacat do carcinom
in mod secundar. De mite on dupe operatiunea aunt carcinom 6re-care
se vor desvolta tumors multiple can vor tuna acelas tip ca si careino-
mele primitive.
In celo mai multe casuri cancerul mamelei este de nature glando-
acin6sg.
AO face o deosebire intre adenocarci nom si carcinomul glandular. Cred ca
carcinomul glandular se pate desvolta dintr'o glands care fanctioneazii sail
*.
'44
'Cg r s " t !
.s_,
I cfr
I
www.dacoromanica.ro
274 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.
Carcinomul propriii 4is diferA mull dupg cum o primitiv sati secundar ;
carcinomul hepatic primitiv se produce printr'o proliferare atipica a ce-
lulelor hepatice asa in cat ficatul pito ajunge la dimensiani enorme.
Suprafata sa Insti este de multe ori netedit si forma organulul se pastrozil.
Spatiile interlobulare sunt inlocuite de un tesut fibros in care nu se
mai distinge nict canalicult biliari, nici vase sanguine. Acest tesut con-
www.dacoromanica.ro
DESPRE CARCINOME 275
www.dacoromanica.ro
276 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
www.dacoromanica.ro
DESPRE CARCICOME 277
de consistent difer:trt avend totusi cate °deg in unelo prirti nisce cor-
done fibrose mai tail.
Tumorile acestea formeazg mase marl in piiretele stomacului spre
oxemplu, dar nu produc cu tote aceetea asa repede o obliteratiune, pentru
di =sole stint 8$11 de moi in cat se detasazA upr se eliminOzrt si nici
nu produc asa repede metastaze, din causg ca celule care ar trebui sit
migreze si sa faei metastaze, sunt degenorate, sate degenereza forte re-
pede. Din aceastii cansit tumbrea aceasta gelatinosA este de o nature mai
benigng, cu tote di este mai mole de cat carcinomul obisnuit.
Indivic ii purttitori. de cancere presintii o culore caracteristica a te-
gumentelor galbenrt ca paiul. Inteo fag mai. inaintatil bolnavul ajunge
la o sllibiciune extremtt casexia cancer6g.
Terminand ve reamintesc caracterul de malignitate ce-1 dii acestor tu-
rnoff, metastasele ce ele formezti, pe calea limfatica si faptul ca ele dupe
extirpatiune recidivezrt mai tot-deauna, pentru ca nici °data nu li se
pots cunosce limitele cu precisiune.
www.dacoromanica.ro
LECT1UNEA XXXII +lb
Despre teratome
Trec la o alth gruph de turnoff, la asa numitele teratome, formand tre-
cerea intro tumori si monstrii.
Teratomul este o tumor congenitala produs printr'o turburare in des-
voltarea embrionuliti. Putem spuno ceva mai mult ca teratomul este
une-ort un embrion reii desvoltat, formand un apendice pe un alt em-
brion, care s'a petit desvolta complect. Se pdte ea inteo epoch forte pri-
mitive sil se fi fAcut o spintecare a embrionului. tim eh la animalele
inferiere o spintecare a embrionulut la orl-ce nivel ar fi acesth separa-
tiune, produce tot-d'auna o duplicitate, o desvoltare a done embritine sail a
done organe. La om ins ditch o atare spintecare, ce este de nature trauma-
ti a, meeanich, separrt embrionul in ph* inegale, din partea mai mare 'Ate sil
se dem olio tin embrion perfect si din partea cea-l'alth sil se desvolte un
fel de apendice un fel de monstru. care se gliseste de asupra sail in pro-
fun4imea organismului bine desvoltat. In adever teratomele se nasc de
obiceiii in partea undo o atare spintecare s'ar putea admite ; la extremi-
tatea superiOrh, la extremitatea inferierh a embrionulut in regiunea co_
lOnel vertebrale, adica a cordei dorsale sail la nivelul uncle se inchid
cavitilfile.
Klebs deosibesce douli forme de teratome. Pe uncle le numesce exogene
si pe altele endogene duph earn s'ah produs in interiorul fetului sail la
exterior. Cele exogene s'ar nasce, o data cu impreunarca spintechturei
alantoidet Formole endogene ar fi prealantoidiene.
Unele se desvolth inteo parte a embrionului, care corespunde zonoi
vasculare, care dil embrionulut vase si tesut conjunctiv ; pentru aceia
aceste forme vor fi mai mult histioide adiert formate din un singur tesut,
si anume de tesuturile derivate din mesenhim. Alto teratome, sunt de na-
ture organoida adich ail o structure mai complicath, presentandu-se ca un
organ, si in fine o a treia forma ar fi cea fetalil adica, care nu tontine
ming un organ, ci tontine mai multe organe nu clic un fet intreg,
dar mat multe organe apartinrind unlit fet.
www.dacoromanica.ro
DESPRE TERATOME 279
4.-
7'
www.dacoromanica.ro
280 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
I,EurtuNEA XXXIII
Despre Monstruositelti
www.dacoromanica.ro
282 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRIJOSITATI 283
Insa si dace' traumatizmul n'a fost prea violent pentru ca sa ucida in ce-
lala sari celulele operate on -ce vitalitate, se va desvolta sub influenta
-acesteia fi jumatatea cea Nita care lipsesce.
Va sa dice se va reforma partea simotrica care lipseste Nu trebue
sit consideram acest proces ca o simple regenerare, cad jumatatea dez-
voltata in arms nu rezulta din diviziunea celulelor primer jumetiiti,
-eum se petrece lucrul lute() regenerare obisnuita. Ea se produce tot pe
socotela celulei sail celulelor er propril, a caror vitalitate devenite la-
-tenth sub influenta trautuatismului, se redestepta cu timpul si sub in-
fluenta unei invaziuni de nuclei din part.,a scinatdati. Acosta e singural
.ameste3 ce are jumatatea netraumatizata asupra dezvoltarei ulteriare a
celei traumatizate. Cad' de aci incolo celulele acesteia se divid si se
inmultesc ele insile ca $i cum nimic nu s'ar fi intamplat cu ele.
-Chiar $i Roux care a facut aceste experiente a recunoscut deosebirea
nytre ce exists intro acest proces si o adeverata regenerare de aceea '1
$i denume$te cu namirea de postgeneratiune.
Dace acest urocos de gpostgeneratiune, intirzie nu'I netuic mar natu-
ral de cit sa se intimple ceea ce a observat Roux, anume : ca intr'o ju-
metate de ore sa avem stadiul blastula sari chiar stadiul de embrion
pe cand in cea -Yalta jumetate dezvoltarea sa fi ajuns abia la stadiul de
morula. Un asemenea oil, ajuns la desavarsitil desvoltare in una din
ju.metiitile sale $i ramas, in cea -Yalta jumetate, intr'o staditi inferior de
dezvoltare va constitui o adeverata monstruozitate. Forte multe din mon-
struozitatile spontanee ce avem de observat consists in adever intr'o dez-
-voltare incomplecta a uneia sail mar multor prirti ale corpului, ceea-ce
de multe on pate fi datorit. imprejurarilor reproduse de Roux in mod
experimental.
CoT mai multi autori merg pane acolo cu teoria zisii cprin spinte-
care, in cat admit cit data spintecatura acesta a embrionuluT nu va fi
complecta, atunci in partea undo nu s'a spintecat embrionul in cloud,
acolo, se va forma un singur embrion, iar uncle exists spintecatura, se
vor forma doT indivizi, asa in cat Tom avea nisce monstruositati care vor
fi dublati intr'o parte a corpului, pe and restul va fi unit.
S'ar da cu alto cuvinte in modal acesta o explicare fOrte comoda
monstruozitatilor duble. AcOsta origins a monstrilor dubli p6te sa fie
adeverata, pot° ca viitorul s'o dovedesca ; panii azi insa ea nu'i dove.
dita prin nimic. 0 explicatiune $tiintifica, dovedita experimontalmente
mon$trilor dubli nu. avem Inca, afara numaT dacil nn se va adeveri de
adeverata ipoteza forte veche a lui Lemery, anu.me ca moustrii dubli sunt
in realitate dot gement contopift in mod mecanic prin o parte a corpului.
www.dacoromanica.ro
284 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRIJOSITATI 285
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXX IV
Vom incepe sit vorbim despre prima class a monstrilor : Ilfonstrit prin.
defect saii prin lips&
Defectul pdte sa fie o hipoplasie generals. De obiceiil in aceste casurt
embrionul nu s'a desvoltat bine din cause mecanice. Asa starea placentei,.
numita mola hidatitosa produsa printr'o stagnatiune a circulatiunel Ern-
latice, in care se observe nisce tumors mot gelatinose ca nisce strugurt
co s'ail considerat de mat multi ca o tumors, cand Invelesc embrionul,
produc o impedicare a desvoltarei hi.
Alta data este prea puling materie. Celulele sunt destole, dar mitt
sal stint patine pentru fie-care organ asa in cat organismul intreg se-
desvolta mic, si avem cea-ce se numesce cnanosomiro Omni)." mid.
Acestia pot fi cate °data proportionali, in tale mat multe cazuri sunt dis-
proportional° si mai cu. soma sistemni osos al extremitatilor pots sit fie
desvoltat intr'un mod cu totul insuficient. Bite fi trunchiul mare, capul
mare si extremitatile midi.
Sunt monstrit mat importantt carora le lipsesce o parto forte insemnata
a organismulift lor, ca inima, capul oil trunchiul intreg. Vom area
atoned' formele acardiacus, acephalus, acormus.
Am observat nisce forme curiOse de monstriT, ce at cap, trunchid si
membre, dar tote r611 desvoltate si acoperite cu. o pele supra-aboudentri.
cutata asa in cat tot organism ii pare cit e invi-iluit intr'un sac. S'ad
numit de unit dermatocell congenitali.
Acardiacus e un monstru aprdpe frog forma, undo nu exists de lac-
cordul si clacit cordul nu exists atunci desvoltarea se opresce intr'un staditi
fOrte primitiv. Este do observat el un acardiac se desvolta adeseori in
cas de gement.
Gemenii se desvolta ort din dodi (ma, ori dintr'un oil care se spin-
tea. Dace se desvolta dintr'un oil atunci avem o singurrt placenta cu
done cordons. Cate °data vasele placentare mint asa situate in cat an.
cordon ombilical da o nutrition° cu totul insuficientit unuia din ge-
ment sail ca un embrion primesce Ramat o ramura mica din cordonul
principal asa In cat curentul mare si abundant merge numai Is until.
Cel-l'alt se va devsolta fed va deveni dese on un monstru acardiac.
www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRUOSITATI 287
INV
www.dacoromanica.ro
288 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
4
I.
L
Fig. 102. Acepbalas.
Considerand anomaliile prin Upset ale =puha, vom deosebi mai multe
TarietAti. :
1) Axefalia e lipsa totalii a capului, restul organismului e desvoltat in
mod f6rte rudimentar
2) Cranioschisis oste una dintre cele mai grave dintre viciile de con-
formatiune; capul semina cu al unel brOsce. Lipsa de gat, dispositiunea
www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRUOSITATI %89
. .4
6i
laS,.
www.dacoromanica.ro
290 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
H e. 105. Aneueephalus
www.dacoromanica.ro
DESPEE MONSTRUOSITATI 291
Acest mugure se divide mai MAIM lute° parte medianii si doue la-
terale care crest mai repede de cat prima parte. Aceste part" laterale
destinate sr formeze narinele, vor preseuta fie-care un mugure intern, numit
si mugurele nasal intern si unul extern numit si mugurele nasal extern_
Partea medians a mugurelut frontal si cu mugurit nasali intern, for-
ming spatele nasului, partea anteridril a septului nasal, partea mijlocie
a buzei superidre si partea mijlocie a boltei palatine.
Primal arc branchial miirginesce in jos cavitatea bucalgi. El emite
prolungiri, una posteriors si dorsals, alta anteriorri care represinta mai
xilarul superior, si a treia ventral numita si cartilagiul lui Meckel
representand maxilarul inferior. Intro muguril maxilarului superior si
acela al maxilarului inferior se formezr gura. Intre mugw:ii nasali ex-
terni si acela al maxilarului superior se formezr canalul nasal. Mugurile
maxilarului superior va forma regiunea maxilarului superior si partea
tea mai externs a busei superidre. Din partea interne a acestor mugurt
as formeza cite o lama orizontalii, numit lama palating care reunindu-se
pe linia medial* formezr bolta palatinii.
Mica amniosul se lipesce in regiunea unde trebue sa se dosvolte fata
vom avea diferitele anomalil ale fetei.
a.,
4) Cand lipsesce o parte mai mult sail mai putin mare a fetei, aveni
forma numita Aprosopus.
www.dacoromanica.ro
292 CURS DE ANATOMIE PATOLOGlati
'
r
Jf
R.
f
V.
www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRUOSITATI 293
og
www.dacoromanica.ro
294 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
AIM
Fig. 110. Buz de epure dublit. Anomalia mainilor $i *Water en aindactilia si lipsa
degetelor.
www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRUOSITATI 295
www.dacoromanica.ro
296 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRUOSITATE 297
www.dacoromanica.ro
29b CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
al-ms
Cis
www.dacoromanica.ro
DESPRE IdONSTRUOSIT ATI 299
giisese prat' din torace. Hernia acesta p6te sit' fie acoperitii de piele
pate sit' fie Mail acoperitil de o membrane care pate sit fie amniosul; alti
data cordul ese afara fare sit fie Inconjurat de piele. Avem atunci ecto-
pie eardiacii. In regiunea epigastruluI asi putea (lice ca spintecitturile
acestea aunt mal frecuente. Acolo ese de multe on printr'o spintecaturri,
stomacul ,Si intestinele.
Ajungem acum la anomaliile fi monvtruoeitii fide extremitatilor.
1) Se intfimplii de mite orf sg lipsescii cu total extremitiltile, avem
Aceea ce se names. amelie.
.
Fig. 114. Amelia extremitAtilor superiors en mieromelia eelor inferiors.
www.dacoromanica.ro
SOO CURS DE ANATOM1E PATOLO(IICA.
' t'
www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRUOSITATI 301
V- -4
`I 4
www.dacoromanica.ro
302 CUES DE ANATOMIE PATOLOGICA
Une-ori mana sail piciorul are mai putine degete. Une-ori se observii.
o alipire a mai multor degete intro elo, ceea ce se numesce sindactilie-
sr
www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRUOSITATI 303
- .2;1;
Abik'
eta,. ter_ 411P-
Fig. 119. Scheletnl unel m0inl reCt desvoltate. Adactilie pi deviatiunea falangelor.
www.dacoromanica.ro
304 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
..
www.dacoromanica.ro
DESPRE IVIONSTRUOSITATE 305
-.kw...-.
et
' ,
is°
:Yr ,1
if . ,
)
4.
6 fr C, ;o
www.dacoromanica.ro
306 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIC &
www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRIJOSITATI SOT
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXXV
www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRUOSITKTI 309,
www.dacoromanica.ro
310 OURS DE ANATOMIk PATO.LOGIOA
-Witt este iarilg un fel de sant, care se numesce santuI genital. Mai
In afar/ de acesta se &ewe Mins/ o cutil genitalii.
Pang aci nu so sole data se va desvolta gentil masculin sail femenin.
La femOe tuberculul genital rilmane mic si formezg clitorisul. Cute le
-genitale formezg labiile mid; din cuts genitals externs se formeA labiile
marl. Sinusul urogenital femeine larg $i scull formiind vestibulul va-
ginulul. Aid se deschide si extremitatea alantoideT sail uretra si extre-
mitatea Uttering a canalelor reunite ale lui Muller edict vaginal. Mai
avem un canal care apartine canalalui lul Wolff dar care dispare
ca vremea, rgmanend o formatiune ca un ovar numit paraovar care se
grisesce intro ovar si tromps iar in mijlocul ligamentelor largT sunt
nisce canale fine care au un epiteliil particular, de undo se desvolta
chistele. Aceste chiste se desvolt4 dar din resturile corpului lui Wolff.
Va A Ilia la femel ceea-ce rgmane, tees -ce formezg conductul inte-
rior e canalul lui Muller, la bilrbatT canalul lui Wolff.
Se intlimplA acum pate din cauza structure): destul de complicate a
tuturor acestor forme, A se desvolte pe acelasi individ si organs genitale
femenine si masculine. AcestA stare se numesce hermafroditism.
www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTIMOSITATI 311
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXXVI
www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTREOSITATI 313
IT'
www.dacoromanica.ro
314 CURS D1 ANATOMIE PATOLOGICA
Al'
.YA
44:4U. 4;4t.
ram vorbit deja de gluten!" si v'am spas cii daca este o singura pla-
centa se intampla cats °data. ca circulatitinea until embrion sa fie inbufi-
cienta, atunci embrionul renizine inapoi, nu se desvolta si se formoz,i un
acardiac un amorf. Alta data se intimpla ca embrionul se desvolta cat-va
timp destul de bine. dar de odata, incepo o slabire, o anomie, o atrofie
a einbrionului intreg, embrionul capita un aspect ca 0 cum ar fi de
hartie se §i ()ice papiraceti
www.dacoromanica.ro
DESPRR MONSTRUOSITATI 315
- /1
w.
4
ci
www.dacoromanica.ro
316 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
to
www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRL1OSITATI 317
Ace#1 monOrii au une-ori numaT dui ochI, dioplitalmus alte-ori trel tri-
oplitalmus. Vedeti aid o frunte comunii trei oda, §i ochiul din mijloc cu
done pupae.
www.dacoromanica.ro
318 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
Alte-ori cand spinteditura a fost mai profunda gasim patru octet di-
prosopus tetraophtalmus. Mai tot-d'auna insA art dotal' nasuri, douil gurl.
Cand spintecitura merge si mai departe avem forma urmatbre :
L,
www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRUOSITATI 319
ti
www.dacoromanica.ro
320 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
te"
Fig. 132. Dicephalus tetrabrachiu,
www.dacoromanica.ro
DESPRE 3IONSTRCOSITATI 321
www.dacoromanica.ro
::;22 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
r3.4"' 17../t?'
d
Fig. 13i. laniceps en epignatia (?)
www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRUOSITATI 323
a,'"
Co
6.
www.dacoromanica.ro
324 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.
I.
I-
10-
www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRCOSITATI 325
""%; ;
tir Zli;
:-" V
r.
www.dacoromanica.ro
326 CURS DE ANAIWITE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRUOSITATI 37
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXXVII
www.dacoromanica.ro
DESPRE PA RASITI 329
www.dacoromanica.ro
330 CURS DE ANATOMIE PA.TOLOGICA
)0
divide in 8 segmeute iu febra terfa in 16-20.
4) C. 410 (;W3
100
lb" , sZli
110,
Fig. 139. Parasitul malariei dup5 Laveran forme rotund° en pigment, in interiorul
globulelor rosii, somilunareyi rosete en sport.
Etta
Fig. 140. Parasitul malariel din oasurile din tail. 1 form& amoboid6., 2 form& rotun-
d& Tiber., 3 si 5 roseta forme] quarte, In interiorul anal global rose, 4, roseta liberi
terta, 6 form& flagelatl, 7, 8 si 9 semi-lune cu earioebineza (?).
3. Corpurile tlagelate stint numite ast-fel pentru -cii presintg 2-4 tla-
gele. Acestea presintg pe traectul sail la extremitatea for nisce meg-
turi piriforme. Pe preparatele prOspete aceste forme se red in campul
microscopic miscondu-se printre ematii se gasesc mai rar,
4. Formele in semi-lung transparente incolor stint pigmentate mai ales
in central lor. Ele all o lungime de 8-9 p. si o lit irate de 2 p.. Extre-
www.dacoromanica.ro
DESPRE PARASITI 331
www.dacoromanica.ro
332 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
Vermil
La vermi apartin parasitii eel mai multi si eel mai periculosi ce traesc
ca 6speti in interiorul corpulul omului si al altar animalo. El all fost cu-
noscuti din timpurt indepartate de Indieni si Egiptieni.
Legea lui Moise, prin care se opresce mancarea camel de port este
p6te basatll si pe cunOscerea acestor parasiti, ce se pot lua de la acele
animale. In evul media toti vermii intestinali rail denumiti cu numele
de lumbria Teniile se numea lumbricus latus.
Saint mai multi vermi, earl all un ciclu de desvoltare caracteristic.
In diferitele for stadii el traesc in diferite medil. Cu cat un verme e
mai malt parasit cu atilt organisatia sa e mai simpla.
Vermil parasiti eel mai importanti se impart in 1) platelmintl silo
vermi turtiti si 2) nematelminti sail vermi rotundi.
Platelmintii cuprind : A) Cestodele pi B) Trematodele. Cestodele apoi se
subdivid in a) teniade si b) botriocefali.
A) Cestodele. Acestia sunt vermi lati ce nu all gore nisi intestine.
www.dacoromanica.ro
DESPRE PARASITE 333
So compun din un cap, scolex, ceva mai gros do cat inceputul cor-
pullet sari gatul, urmat de o serie de segment° numite proglotide, legate
intre ele printr'un sistem aquifer in care se gilsesc maze corpusculi
calcari. Probabil c i aceste canalicule ati tin rol excretor.
7.7:tn 1 TI..7:,,,;
.t
... ia.0-4,7. . -.14*,..
. :glib = r-i E2 AM," -71-.LIptn,rritti1,t17.
101 .
at I.I.' 7
411
to, 1
's
ito -,.---- .'---.--M-..._.....-...t.--.,,Is. .
v
4E.6 Wi2
-----,- '-'"'_=----e.a.,-----, 7 .
. it
..... ' ' ogigo
,..........uutimuusen,.....,.:
:-.
"'"' .
Proglotidele put trai cat -ca timp si isolate. Stint hermafrodite, copula-
liunea for se face inainte de a deveni libere. Cand se descompun pro-
glotidele, ouele devin libere si pot fi ingerate de animal° intrand ast-fel
in tubul for digestiv.
In stomac se mile capsula maul i iese embrionul, care cu ajutorul unor
bastonase intro in peretii intestinelor de unde e luat de obiceiu de cu-
rentul sangelui si this in diferite regiuni ale organismului, in scat, in
nmEchi sail in creer, unde se face transformarea embrionului in cisticerc.
In acesta se gLesce capul viitorei tenii cu v 3ntuzele si carligele sale.
Aflame cestode se pot desvolta numai in intestinal ouuilui, asa tenia
solium si mediocanalata se grisese numai la mu.
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XX VIII
Ili
www.dacoromanica.ro
DESPRE PARASITE 835
Dupe gilt urniezi sirul proglotidelor. Acestea sunt forte inguste langti
gat, ele crest insa treptat pe masura ce se depArteza de acesta ; primele
sunt mai late de cat lung'', la un metru departe de cap devin phtrate Si
dupe acestea ale sunt mai lung'' de cat late, asa in cat proglotidele ma-
ture s'aii comparat ea forma cu semintele de pepene. Pe margiuea pro-
glotidelor putin mai indtIrat de linia for medians se observti o proemi-
nenta micapapila marginala, in care se deschide aparatul genital. Aceste
papile sunt ase4ate une-or'' la dropta alto-off in stanga filed nici o regula.
www.dacoromanica.ro
336 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
DESPRE PARASITI 337
www.dacoromanica.ro
338 CURS DE ANATOMIE PATOLOG1CA
www.dacoromanica.ro
DESPRE PARASITI 339
www.dacoromanica.ro
340 CURS DE ANA.TOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXXIX
,e.:IPIIIMPI:P.114
V4V
1191
01111,,t7
.111,111,1a. x.0
144 J1111
'14 4,11
4.4
fig UM
efileAP:ArremmirrA,
."611.11!111101111110
www.dacoromanica.ro
342 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
Botriocefalt. Ace Oi vermi sant de mai multe feluri, cel mai insemnat
pentru om e botriocefalus latus. Larvele acestuia sunt mice 1-2 cm.
subtiri, transparente. Existil in musculatura sail in peritoneal unor pesci
rapitori stifles (esox lucius), perca flux, Iota vulgaris trutta etc. Aici am
gasit din mil de pesci numai la unul atari larva de botriocefal. Bo-
triocefalul e vermele cel mai mare al omului, 6-9 m. Numeral pro-
glotidelor ajunge la 3000-4200. De obiceiii unul, am gitsit insa si
cite doui, une-ore impreunA cu tenia solium. Trausportarea pescelui in
diferite localitilti face ca acest parasit sa apara cite odatri ice, colo, uncle
nu mai fusese alto casurl.
Sant Ins localitati unde se gasesce forte des acest parasit. Botricefalul
-exista, mult in Finlanda pe litoralul marii Baltice $i in Elvetia pe ma-
lurile lacului Geneva. Explicatiunea ar fi a in apele acestor localitilti se
zasesc pescil ce contin larvele botriocefalilor.
Se mai gasesce in Rusin, in Germania de Nord dar mai putin. In
Finlanda si Elvetia e mult mai frequent. Sca constatat ,Si in Belgia.
Olanda si Italia.
Am gasit ca si in Romania exists un atare focar eaci am gasit la Bu-
-curesci 12 cazarT de botriocefal. P6te ca exists si in alto puncte ale
litoralului mare): negro.
In unele ptirti botriocefalul nu provOca nice o bola, in altole din con-
tra are uu rol patogen. Inainte de a ye vorbi de bola tin sa v6 mai vor-
besc asupra acestul animal.
Capul a turtit in sans opus turtireT corpului. Ventusele sant aseclate pe
*tile comprimate. Aceste ventuse sunt lungi, ole au forma unor santuri
nu prea adanci cu tote aceste animalul a forte bine fixat.
Proglotidele as porul genital median ; ale sant mai late de cat lungi,
-caractere opuse acelora ale proglotidelor teniilor. Se observe organe geni-
tale mascule apoi uterul $i ovarele. Uterul e caracterisat prin acea ca
nu foimezii un canal central cu remificatiuni ci are forma unei rosete.
Proglotidele se separ ei ies din corpul °main! Ovulele puss in
libertate sant inveluite Intr'o capsulil tare cu ciipkel. De multe on
proglotele ies din organism MI ea mai contie oue, awl acestea au
esit din literal parasitului in intestine de unde s'ail expulsat cu mate-
riile fatale.
Cercetilrile mai not ail aratat a desvoltarea ouelor botriocefalului se
face in apii, unde dupil ce au stat mai multe lunT se desvoltil embri6-
nele hexacante earl se acoperI cu till vibratile. Cu ajutorul acestora eT
Inota mend inset prin apg, de unde sant inghitite do diferiti pesci. Ada
eT s'ail glisit in musculaturg §i in organele stiucei (esox lucius) si in.
www.dacoromanica.ro
DESPRE PARASITI 343
iota vulgaris si in perca fluviatilis sub forma de larve. S'au mai gtisit
atari forme tinere nesexuate de botriocefal uman la trutta vulgaris si
trutta lacustris.
\
rr' - ®
49.
4,10r
I hOWe}C)
in-33:5-
10,0eip rs%
sc>
I: , 4.1. '4,0,5 AN., ..,
1 (--!7,4 -:. ° 41 .... -1" I wi". it. 2 0 I. 4 , :" T
"Iel,'.,ft;141
i,.
i.r.=. *40'3 Lei . ,.0 ,
1 ::-'40-6:, 6'
'Iv& 02e.t._;:i7 -
i
www.dacoromanica.ro
544 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
IP 0
Fig. 150
Trem atode.
www.dacoromanica.ro
DESPRE PARASITI 345
www.dacoromanica.ro
346 OURS DE ANATOMIE PATOLOG1CA
acest parasit. Cercariile devonite libere ail coda ; dupe ce intra in ani-
male, ele perd coda si atunci se des-Tolta ca animale adulte.
Distoma lanceolatum e mica apr6pe 1 c. m; se gasesce de obiceiti im-
preuna cu eel hepatic. E mai simplu organisat de cat acesta. 0 mai
mare importanta are :
Distomum hematobium. Pe cand primelo erati hermafrodite, acesta are
via genitals separate. Masculul are forma unei frunde indoite, in in-
doitura se gasesce femea, care e rotunda. Acest animal exists in venele
porte hipogastrice. 41 depune oule in partile superficiale ale mac6sei
for basinetelor §i ureterelor. Vasele se sparg mai ales cele limfatice
provocand chiluxii, hematurii. La not nu se game sent mai malt in
Africa de nord si Italia.
Ordinal Nematelmintilor sail al vermilor rotuncji se imparte ast-fel :
f Oxyurus vermicularia
I 1 Ascaridi X Ascaris lumbricoidea
CI
I 2 Trichotrachelide { Trichina spiralis
aa) A Nemato4T X Tricocephalue diaper
oS
3 Strongilidi { Anchilostomum duodenale
a 4 Filariade Filaria medinenata
B Acantocefali 1 f eanguinis.
1
5 Anguilulide { Anguillula inteatinalie
of
www.dacoromanica.ro
DESPRE PARASITI 347
Fig. 153. Ascaris lumbrieoides Femela sus, maseultu jos, copal eu trei papile la
drepta gi onl bosslat la stilnga
www.dacoromanica.ro
348 OURS DE ANATOMIE PATOLOG 10A
Oul are o parte plata alta convexa o extremitate mai ascutita alta mai
rotunda. Animalul p6te esi din oil direct in intestin Oxiurul exists la copii
dar Si la adult! in regiunea caecului in intestinal gros pans in rect.
La fetele mid pot esi din rect pot intra in vagin provocand mancarime.
si de aci masturbatiune cu anomie consecutive.
Acest verme trebue dar combatut, cu vermifuge. Cu microscopul gasim
in mucositati oule si parasitii caracteristici prin forma lor.
La no! nu e prea frequent aprOpe la 30/0 din autopsi!.
www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XL
Fig. 155. Partea posteriorti a dol tricooephalal dispari ; masculia sus si femenin jos, Ia
earl se ved tubul digestiv si organele genitale
Esofagul acestui verme este inconjurat de nisce celule forte marl per-
forate. Ia sfarsitul corpului se gilsesce o clock', in care se terminal intes-
tinal. Parasitul are an aparat muscular, ce compune un fel de vagin
pe de alts parte in animalul masculin se gasesce un spicul pi an testicul
en multi sabstantii seminala.
Partea anteriora e fink' ca un bicin. Partea posteriors e in spirals la
www.dacoromanica.ro
350 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
ammini01011.11111..
Fig. 156. Trichina mature
sus femela ett embrionl, jos maseulul
www.dacoromanica.ro
DESPRE PARASITI 361
Ijoipl11111106,01,904174;.14,,! Qin I;
Ir
-31'9
H
1111,111
of ruugl
61i,i0!!
sminimmi
1:00 II
I
ge. 1111111110
I
i1111111111Ilir "" l.11il
111
11: 11111
11-11
I I(
I1
I II
ill 1110,
II
AO'ffin-11,11111111.1r1r1:'1!1!..rittl":1160..ilialala1111,(11111(1:ii.1;;1i\EI!Avi2ilii,11'tlyuiji'lthit1,11;LI'll
I
111
www.dacoromanica.ro
352 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
www.dacoromanica.ro
DESPRE PARASITI 353
www.dacoromanica.ro
354 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.
Acantocefali
Dintre acantocefaiY fac parte Echinorrhyncus hominis fi Echinorrhyncut
gigas. Stint vermi mai desvoltatI, ce traesc in numrir mare in intestinal
subtire al porcilor, s'a gasit qi la pescl. Salt constatat Si la om la care se cu-
nose vre-o trot casurI publicate. Acest paiasit nu. are pia nici intestin.
Artropode
Parasitii studiati panii acum eraii entozoare, traiau in interiorul cor-
pulul uman. Arotropodele aunt epizoare. Ele traesc la suprafata corpului
Aceste animale au corpul compus din cap, torace fii abdomen articu-
late intro ele.
De acestea se articuleza membrele compuse din mai multe segmente
Artropodele parasite se impart in arahnide Si insecte.
Arachnidele ail 6-8 piciore, dont; perechi de mandibule, diferite
aparate de intepat, de muscat. MaT importante stint acarinele.
Acarus scabiei a fost cunoscut de la araiii. Marimea sa e a 5-a parte
dintr'un m. m. Masculul a mai mic. Femeile au done ventuse la extre-
mitatile for antericire.
Masculul are ventuse qi la a 4 pereche do piciOre, nu face tunelurt.
Acarusul acesta produce riia. Acesta toirt de pele se is mai ales de la
o mans la alta. Femela face pe partea lateiala a degetelor un canal de
un cm. sari ceva mat lung in strata' cornos Apot inaintend animalul de-
pune ono sf materiile fecale in aceste canale. La sfirOtul acestui tunel
e o mica proeminenta, do undo putem scOte acarul. Cand 1361a e inain-
tatit §i insotita de exema, de produse infiarnatoril va fi mai greti, de a
grisi parasitul. E o afectiune ce atinge mai ales 6menii murdari sea bolnavl.
In terile reef uncle indivizit nu se prea spala, aceasta bola a luat o In-
tindere mare. Mass enorme, squamOse, cruste grose acopera corpul acestor
indivh t. Luand din aeeste cruste vom vedea o cantitate mare de acarl.
Acaril se gasesc mai molt in regiunile corpului mai comprimate pe,
maint pe cote, pe talia femeilor care se string in corset.
www.dacoromanica.ro
DESPRE PARASITI 355
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
PARTEA GENERALA
Paging
Lectiunea I. Definitiunea si divisiunea patologiet
B61a.Causele bdlelor.Cause interne
si cause externe. Cariokinesa. Fe-
condatiunea.Descendenta. Predisposi-
tiunea. Causele determinate, simple
pi complexe 1-11
Lectiunea II Atrofia. Agenesa. Atrofia fisiolo-
gicil.Atrofia patologicit Atrofia se-
nile. Atrofia nervdsrt. Atrofia to-
Pseudoipertrofia. Degenerarea
grasit Obesitate.Infiltratiunea si de-
generarea grasosti 12-24
Lectiunea . III. Degenerarile albuminose. Tumefac-
tiunea tulbure.Degenerarea sticl6A
Degenerarea mucosa'. Degenerarea
coloidg 25-36
Lectiunea .... IV. Degenerarile albuminose (urmare). --
Degenerarea hialina. DegenerIrile ce-
lulelor nervose 37-51
Lectiunea V Degenerarea amiloida, locale si gene-
rals. Glicogenul 52-55
Lectiunea VI. Pigmentatiunile. Pigmentul cris-
talin. Pigmentul amorf. Pigmen-
tatianea autochtong, si cea venitil din
afara 60-67
Lectiunea . . . VII. Petrificarea.Deposite uratice. Con-
cretiuni vesicale si biliare.Necrosii.
GangrenA 68-78.
www.dacoromanica.ro
358 CURS DE ANATONIE POOLOGICA.
Pagina
Lectiunea ... VIII. Necrosa, causele si formele (urmare).
Necrosa de coagulatiune. Necrosa do
coliquatiune.Gangren4 umedti si gan-
greng uscatit Alumificare.Gangrene
.decubitaleNoma.Emfisem gangrenos 79-87
Lectiunea . . . IX. Regeneratiune.RegenerkI mecanice 5i
regenerarl functionale. Regenerarea
sistemuluI nervos 88-95
Lectiunea X Regenerarea sistemulta muscular.De-
generare 5i regenerare muscularil.
Regenerarea nevroglicit Regenerarea
sfingelui.Tesuturi nouI.Celule fixe 96-100
Lectiunea . . . . XI. Regenerarea tesutuluI conjunctiv.Re-
generarea vaselor. Granulatiunile.
Regenerarea pe pliigI.Regenercrea te-
sutuluI adenoid, a cartilagelor si ale
Oselor 101-109
Lectiunea . . . XI b. Organisatiunile patologice. Ipertrofie-
- Acromegalie. Peudo-ipertrofiI.
IchtiosA.Elefantiasil 110-114
Lectiunea . . . . XII Despre in tlamatiune.Ipotesa fagoci-
toseI lui Metschnike:Diferitele forme
de inflamatinne dup'a sediii. Inflama-
tiunI specifice acute. Inflamatiunea
parenchimatog.Infiamatiuni cronice.
Consecintele inflamatiunel 115-126
Lectiunea. . . . XIII. Inflamatiuni specifice cronice. Pro-
ductiunl leprose. Neoplasia sifili-
ticri. - Infiamatiunea tuberculosa.
Pleuresiile tubercub5se. Tuberculosa
tuberculosa miliara . . . 127-137
local5 5i
Lectiunea . . . XIV. Introducerea la studiul tumorilor.Tu-
morile do granulatinne sail infectiose.
Formele tumorilor si localisarea lor.
Tumori polipOse sail pedonculate.
Tumorl papilomatOse, dendritice, vilosi-
tilti.TumorI con opi diforme. Tumori
mesenchimale si de alto originI.Tu-
morI organoide, dermoide si teratoide. 138-142
www.dacoromanica.ro
TABLA. DE MATERII 359
Pagina
Lectiunea . . . . XV. Etiologia si genesa tumorilor.Teoria
lui Cohnheim, Zenker qi cei-l-altI.Ger-
menal rg.tAcit in desvoltarea tumorilor 143-147
Lectiunea . . . XVI. Tumorile (urmare). Tumori embrio-
nare. Ulceratiunea in genesa tumo-
rilor. Limfomele.Mixomul . . . 148-156
Lectiunea . . . XVII. Liponial.Lipome congenitale.Spina
bifida.Lipomele pielel. Consisten0
lipomelor 157-162
Lectiunea . XVILI. Despre fibrome. Fibromul dur. A-
.
denofibrom.Neurofibrom. Fibromele
capsulare. Transformarea fibromelor
in sarcome 163-173
Lectiunea . . . XIX. Despre cheloid. Cheloid desvoltat
dintr'o cicatrice sifilitica. Despre
xantom. Xantomul plan. Xanto-
mul tuberos 174-169
Lectiunea . . . XX. Chondrome Chondrom si trauma-
tism. En3hondrome. Despre oste-
ome. Osteofite. Calus luxuriant . 180-185
Lectiunea . . . XXI. Despre miome. Miomele uterului.
Miomele subperitoneale. Rabdomio-
mole. Fibromiomele 186-190
Lectiunea . . XXII. Despre angiome. Angiome congeni-
tale.Angiom simplu, cavernos i ra-
cemos Despre limfangiom.Limfan-
giectasie i microcefalie 191-195
Lectiunea . . XXIII. Despre sarcom.Sarcom mixomatos.
Angiomil:osarcom. Sarcom melanic
mtile.Malignitatea sarcomului . . . 196 203
Lectiunea . . XXIV. Sarcomul fusi-celular. Sarcomul cu
celule rotunde marl, mici si gigante.
Limfosarcom. Mixosarcom.Chondro-
sarcom.Osteosarcorn. Sarcom osteo-
id. Osteochondrosarcom. Condro-
mixosarcom. Miosarcom. Melanosar-
com.Chlorom.Psamom. 204-215
Lectiunea . . XXV. Angiosarcomul. Endoteliomul. En-
doteliomele organelor genitale. En-
doteliomele seroselor 517 227
www.dacoromanica.ro
360 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
Pigina
Lectiunea . . XXVI. Periteliomul. Cilindromul. Limfo-
ma. -- TumefactiI leucemice sau pseu-
doleucemice. Limfosarcome. Mie-
lome 228-232
Lectiunea . . XXVII. Despre gliome si neurogliome. Glio-
mul dif us sail elefantiasa nervosri.Gli-
omatosa cavitarI.Nevrogliomul Si gli-
omul mole. Hidromielie. Sclerosa
In plAci 234-241
Lectiunea . XXVIII. Despre nevrome. Nevrom plexiform
si nevrom cirsoid. Nevrome ganglio-
nare 342-244
Lectiunea . . XXIX. Despre tumorile epiteliale. Epitelie-
oma moluscum. Papilomul. Ade-
nomul. Adenomul ficatulul. . . . 245-258
Lectiunea . XXX. Despre carcinom, epiteliom sail cancer.
Genesa earcinornalui. Desvoltarea tu-
moral. Carcinom papilomatos. Car-
ci nom epitelial. Adeno-carcinom. . . 259.271
Lectiunea . . XXXI. Carcinom cilindric ei adenom earcino-
matos. Carcinomele lameI laterale.
Carcinome calcificate. Metastasele. . 272-276
Lectiunea . . XXXII. Despre teratome. Teratome exogene
si teratome indogeno. Epignatus.
Polipi nasali. Chiste dermoide . . 278-280
Lectiunea . XXXIII ,Despre monstruositiitt Causele.
Producerea artificialI a monstrilor.
Teoria iJisa cprin spintecare). Mon-
striI dubli. Monstruositiiti. prin de-
feute. Monstruositati prin exces.
Monstrii hermafroditI 281-285
Lectiunea . XXXIV. (Monstri prin defect (urmare). Acar-
diaeus.Acornus.A cefalia.Cranios-
chisis.Anencefal si age nesie. Emi-
crania. Aprosopus. Agnatus.
Ciclop.Budi de epure. Cheiloschi-
sis. Cheilo-gnato-palato-sehisis.Me-
ningocele.Microcefalie. Cretinism.
Hidrocefalie congenitara. Cranio-ra-
chio-schisis. - Spina bifida. Hidro-
www.dacoromanica.ro
LOLA DE MATERII 361
Pagina
meningocel. Toraco-schisis.Toraco-
ventroschisis. Amel ie. Peromel.
Micromel. Abrachius. Adactilie ei
sindactilie.Sirena. 286-307
Lectiunea XXXV, i Monstruositilti per fabricam alienam.
.
Hermafroditism.-Pseudohermafroditism. 308--311
Lectiunea . XXXVI, Monstruositititt pain exces. Po limas-
tia. Diprosopie. Diophthalmus.
Dicephalus tetrabrachi us et dibrachius.
Piogagus. Ictiopagi. Ianiceps.
Thoraconagns 312-327
Lectiunea XXXVII. Despre parasiti animalt Amoebele.
Sporozoare. Parasitul malarial.
Infusorit VermiT 338-333
Lectiunea XXXVIII. Tenia. Cisticercus cellulosae.Echi-
nococus.Tenia nana 334-340
Lectiunea . XXXIX. Botriocefal lat. Trematodele. Disto-
mum hepaticum. Distomum lanceo-
latum. Distomum haematobium.
Nematoclii. Ascaris lumbricoides.
Oxyuris vermicularis 341-348
Lectiunea . . . XL. Nematoli (urmare). Tricocefal dis-
par.Trichina spirala.Strongilide.
Anchylostomum duodenale. Filaria
sanguinis hominis. Filaria medinen-
sis. Acantocefali.Artropode. A ca-
rus scabiei. Demodex folliculorum.
Ixodele. Pentastomum denticulatum
§i taenoides. PediculT. Diptere.
Tintarii in malaria 349-355
Tabla de materil. 357-361
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro