1. Alexandru Ioan Cuza a ajuns pe tronul “Marilor Domni” prin forța personalității sale.

2. Este dorită o nouă formulă de organizare a societății și a statului, o formulă care să

asigure egalitatea tuturor cetățenilor.
3. Conceptul de “Națiune” va ajunge la o exprimare deplină în scrierile și prin acțiunile
generației Pașoptiste.
4. Am avut oameni extraordinari, este vorba de Nicolae Bălcescu și de Mihail
Kogălniceanu, cei care studiind trecutul au reușit să vizualizeze prezentul și chiar să
facă prospecțiuni asupra viitorului spunând că acest neam trebuie sa fie unit într-un
singur stat.
5. Programele politice ale revoluțiilor noastre de la 1848 au fost moderate fiindcă eram
inconjurați de mari imperii în interese anexioniste.
6. Revoluțiile eșuează peste tot în lume, ceea ce ne arată că defapt societatea nu era
pregatită pentru această transformare bruscă, violentă, radicală.
7. Kogălniceanu a afirmat că unirea Moldovei cu Valahia în prima etapa e cheia bolții
fără de care s-ar prăbuși edificiul național.
8. Revoluționarii Pașoptiști au fost exilați după înfrângerea revoluției.
9. Imigranții noștri de la 1484 au susținut ideea aceasta ca un stat național creat aici la
gurile Dunării și la Marea Neagră poate constitui un stat tampon sau o barieră în
calea expansiunii Rusiei Țariste.
10. Unirea celor două Principate în prima instantă, Moldova și Muntenia, va fi susținută
de către Franța în cursul negocierilor de la Viena.
11. Puterile Europene, însă, nu ne-au reconstituit întreaga Basarabie deoarece nu
doreau să umilească Rusia Țaristă.
12. S-a eșuat în repetate rânduri impunerea unui prinț străin ca conducator al
Principatelor Române.
13. La organizațiile Ad-Hoc a fost pentru prima dată când și țăranii își puteau exprima
dorința de unire.
14. Moș Ion Roată a fost unul prin personajele țărănești a cărui nume apare în registrele
adunării ad-hoc și a cărui nume a fost făcut cunoscut de Ion Creangă.
15. Partida unionistă avea în fața ei opoziția unor separatiști ce susțin politica
anti-unionistaă spre satisfacerea dorințelor de a urca pe tronul Moldovei.
16. La 22 noiembrie 1857 s-a adunat divanul Ad-Hoc de la Iași care era favorabil unirii
după ce la 30 septembrie se adunase cel al Valahiei iar prin documentele redactate
au fost puse bazele fuzionării celor două Principate Române.
17. Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca Domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859.
18. După alegerea ca Domn al lui Alexandru Ioan Cuza la Iași, reprezentanții unioniștilor
de la București știau că alesul Moldovei trebuia sa fie și al Țării Românești.
19. La 24 ianuarie 1859, Cuza este ales și Domnitor al Țării Românești.
20. Marile reforme ale lui Alexandru Ioan Cuza realizate împreună cu prim-ministrul
Kogălniceanu au întărit tânărul stat și au creat premisele unor noi vise și desigur
izbânzi, drumul era deschis dar lung.