INTERNAL

Problematica protecţiei şi pregătirii pentru situaţii de urgenţă

abordată pornind de la premisa că protecţia, pregătirea şi
asistenţa împotriva pericolelor reprezentate de producerea
dezastrelor naturale sau tehnologice reprezintă un drept
fundamental al fiinţelor umane, la fel ca dreptul la viaţă şi la
sănătate
Problematica protecţiei şi pregătirii pentru situaţii de urgenţă abordată pornind de la premisa că
protecţia, pregătirea şi asistenţa împotriva pericolelor reprezentate de producerea dezastrelor
naturale sau tehnologice reprezintă un drept fundamental al fiinţelor umane, la fel ca dreptul la
viaţă şi la sănătate Managementul serviciilor de intervenţie în situaţii de urgenţă este şi devine
pregnant un instrument umanitar atunci când trebuie să se răspundă unor situaţii de urgenţă,
determinate de cauze naturale, antropice şi/sau conflictuale, prin măsuri şi acţiuni complete,
efective, de salvare şi asistenţă umanitară a victimelor şi a celor aflaţi în situaţii-limită de
protejare a valorilor de patrimoniu şi a proprietăţilor în general şi de refacere a mediului
înconjurător. În acest context, protecţia civilă este o componentă a domeniului umanitar şi
acţiunile specifice vizează preîntâmpinarea şi prevenirea situaţiilor specifice de urgenţă sau criză
provocate de dezastre naturale sau antropice, elaborarea şi asigurarea măsurilor de reducere a
riscurilor, de limitare şi înlăturare a efectelor dezastrelor, participarea la acţiunile de refacere
după perioadele de criză, fiind totodată principalul agent implicat în elaborarea şi realizarea
planurilor naţionale şi locale în domeniu. Protecţia civilă îşi îndeplineşte misiunea umanitară
contribuind în mod specific la dezvoltarea durabilă, conservarea şi afirmarea speciei umane pe
un suport material adecvat. Fazele managementului de urgenţă sunt:

 Prevenirea;
 Prevederea şi pregătirea;
 Detectarea şi alarmarea;
 Intervenţia şi refacerea;
 Estimarea/evaluarea efectelor şi pagubelor.

În cadrul juridic şi organizatoric actual şi pentru perspectiva pe termen mediu şi scurt, în situaţii
de normalitate, conducerea serviciilor de intervenţie în situaţii de urgenţă acţionează prioritar
pentru instituirea, funcţionarea şi perfecţionarea unui sistem viabil şi adecvat de pregătire a
propriilor structuri, a populaţiei, economiei şi teritoriului pentru a face faţă situaţiilor de
urgenţă.

OBIECTIVE
 Asigurarea educării populaţiei pentru cunoaşterea diferitelor tipuri de riscuri, a măsurilor
preventive şi a comportamentului ce trebuie adoptat în cazul producerii dezastrelor;
 Crearea mentalităţii autoprotecţiei în cadrul comunităţilor locale;
 Participarea la completarea şi actualizarea legislaţiei privind protecţia populaţiei prin
adăpostire;
 INTERNAL

 Pregătirea populaţiei în vederea creşterii capacităţii de reacţie la nivel naţional în cazul

producerii unor evenimente CBRN;
 Redefinirea sistemului de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă.

DIRECŢII DE ACŢIUNE
 Ridicarea nivelului de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă pentru reprezentanţii
autorităţilor publice locale şi ai operatorilor economici sursă de risc;
 Creşterea exigenţei la evaluarea activităţii de formare profesională pentru ocupaţii din
domeniile de competenţă;
 Creşterea gradului de participare la cursurile organizate de centrele zonale, a personalului
cu responsabilităţi la nivel local;
 Urmărirea creşterii nivelului de pregătire a personalului inspecţiilor de prevenire la nivel
judeţean;
 Coordonarea, la nivel naţional, a activităţii de pregătire a personalului în domeniile:
o înştiinţare, alarmare şi avertizare;
o adăpostire şi evacuare;
o chimic, bacteriologic, radiologic şi nuclear (CBRN).
 Coordonarea pregătirii în vederea realizării măsurilor de protecţie a populaţiei, bunurilor
materiale, valorilor de patrimoniu şi factorilor de mediu în vederea eliminării/limitării
efectelor situaţiilor de urgenţă şi a celor generate în situaţii de conflict armat;
 Participarea la asigurarea cadrului de reglementare privind înştiinţarea, alarmarea,
evacuarea şi protecţia prin adăpostire a populaţiei, bunurilor materiale şi valorilor de
patrimoniu.

PRINCIPALELE ASPECTE LEGATE DE PROTECŢIA

POPULAŢIEI
Înştiinţare, Avertizare şi Alarmare a Populaţiei în situaţii de urgenţă/conflict armat

Potrivit prevederilor Legii nr. 481/2004 *** Republicată privind protecţia civilă, înştiinţarea,
alarmarea şi avertizarea are ca principale scopuri:

 Evitarea surprinderii şi realizarea măsurilor de protecţie a populaţiei şi bunurilor

materiale;
 Limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer şi acţiunilor militare.

În vederea eficientizării activităţii de avertizare şi alarmare a populaţiei precum şi pentru

asigurarea perfecţionării privind fluxurile informaţionale, în conformitate cu cerinţele prevăzute
în OMAI nr. 1259 din 2006 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi asigurarea
activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă,
reprezentanţii administraţiei publice locale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă au
următoarele obligaţii:

 să întocmească Schema de avertizare alarmare a populaţiei astfel încât să fie viabilă;

 INTERNAL

 să asigure permanent legătura de comunicaţii şi să confirme primirea mesajelor de

înştiinţare;
 să realizeze transmiterea oportună a avertizărilor către populaţie, în vederea luării
măsurilor de protecţie înaintea manifestării factorilor de risc;
 să asigure instruirea personalului pentru perfecţionarea deprinderilor în utilizarea
echipamentelor şi să verifice funcţionarea acestora, precum şi să stabilească accesul către
locurile de dispunere a cofretelor şi panourilor de comandă pentru acţionarea manuală a
sirenelor electrice şi electronice, cât şi modul de transmitere a mesajelor vocale;
 să încheie contracte de cooperare cu media pentru difuzarea pe posturile locale de radio şi
televiziune a avertizărilor precum şi a mesajelor cu reguli de comportare în funcţie de
situaţie.

Evacuare şi Adăpostire a Populaţiei

Evacuarea populaţiei

Activitatea de evacuare a populaţiei vizează protejarea vieţii cetăţenilor în cazul producerii

situaţiilor de urgenţã prin evacuarea acestora în spaţii identificate din timp sau în tabere de
sinistraţi, unde le pot fi asigurate condiţiile necesare de subzistenţă. În acest domeniu inspecţiile
de prevenire desfăşoară următoarele activităţi:

 identificarea posibilităţilor de cooperare la nivelul fiecărei localităţi între administraţie,

instituţii publice şi societăţi comerciale pentru asigurarea acţiunilor de evacuare;
 coordonarea autorităţilor administraţiei publice în vederea stabilirii numărului de cetăţeni,
instituţii publice şi operatori economici care se evacuează în raport de amploarea şi
intensitatea situaţiei de urgenţă precum şi pentru identificarea spaţiilor necesare primirii
evacuaţilor;
 sporirea exigenţei în cazul verificării viabilităţii planurilor de evacuare în situaţii de
urgenţă şi în mod deosebit pentru stabilirea măsurilor de actualizare a acestora;
 cooperarea cu specialiştii Ministerului Apărării Naţionale în vederea întocmirii
documentelor în situaţii de urgenţă/conflict armat şi stabilirii direcţiilor de acţiune privind
evacuarea persoanelor şi bunurilor materiale.

Adăpostirea populaţiei

Protecţia prin adăpostire a populaţiei se asigurã în adăposturi construite din timp de pace în
subsolul clădirilor, în galerii edilitare şi de termoficare, în tuneluri tehnologice etc.
La nivelul UE şi NATO nu s-a impus o legislaţie privind protecţia populaţiei prin adăpostire,
aceasta fiind realizată de fiecare ţară în funcţie de condiţiile şi resursele disponibile, în ţara
noastră adăpostirea fiind reglementată prin Legea nr. 481/2004 *** Republicată privind protecţia
civilă.
În acest sens, este necesară intensificarea acţiunilor de coordonare a autorităţilor administraţiei
publice pentru menţinerea capabilităţilor de adăpostire a populaţiei şi în special a instalaţiilor
necesare protecţiei şi asigurării activităţilor specifice din adăposturi şi puncte de comandă.
Personalul cu atribuţii în domeniu din cadrul IGSU organizează convocări de pregătire şi sesiuni
de specialitate şi verifică, prin activităţi specifice nivelul de pregătire al personalului din cadrul
 INTERNAL

inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene şi al municipiului Bucureşti.

Personalul de specialitate participă în grupurile de lucru, alături de specialişti din alte instituţii, la
elaborarea normativelor, normelor şi instrucţiunilor tehnice, în vederea asigurării cadrului unitar
de proiectare şi executare a adăposturilor şi amenajărilor de protecţie civilă. Totodată, personalul
cu atribuţii în domeniul pregătirii populaţiei participă la elaborarea şi actualizarea Concepţiei de
adăpostire.

Chimic, Bacteriologic, Radiologic şi Nuclear

Protecţia chimică, biologică, radiologică şi nucleară

Existenţa la nivel naţional a riscului producerii de accidente la obiective cu risc major în

domeniul CBRN (chimic, biologic, radiologic şi nuclear) poate afecta grav mediul, sănătatea şi
activităţile economice, având totodată un puternic impact psihologic atât asupra populaţiei.
Protecţia C.B.R.N. (chimică, biologică, radiologică şi nucleară) reprezintă acţiunea de ocrotire a
populaţiei (salariaţilor), pe timp de conflict armat împotriva efectelor A.D.M. (armelor de
distrugere în masă), iar pe timp de pace împotriva E.A.D.A. (emisii altele decât atacul cu arma
nucleară, biologică sau chimică).
Cu alte cuvinte, protecţia C.B.R.N. reprezintă acţiunea de ocrotire a populaţiei (salariaţilor)
împotriva contaminării chimice, biologice, radiologice şi nucleare şi se asigură prin mijloace
speciale de protecţie individuală, colectivă şi prin alte măsuri tehnice şi organizatorice care se
realizează din timp de pace, cu prioritate în zonele de risc nuclear, chimic sau biologic.
Operatorii economici cu surse de pericol nuclear, chimic sau biologic au obligaţia de a evalua
periodic zonele de risc, de a stabili măsurile de prevenire şi de protecţie necesare, de a asigura
înştiinţarea autorităţilor publice, de a alarma şi de a asigura protecţia populaţiei afectate.
Posibilitatea contaminării chimice, biologice, radiologice şi nucleare ca urmare a întrebuinţării
A.D.M. este în mod curent condiţionată de existenţa unui conflict armat.
Accidentul nuclear, chimic, urgenţa radiologică şi poluarea accidentală constituie evenimente
imprevizibile cauzate de avarierea sau deteriorarea unor instalaţii, a unui utilaj sau mijloc de
transport sau acţiuni intenţionate ale teroriştilor, conducând la eliberarea în mediul înconjurător a
unor substanţe ce pot avea impact deosebit asupra populaţiei şi a factorilor de mediu.
Pentru diminuarea efectelor produse de evenimente CBRN este necesar a se realiza un ansamblu
de măsuri şi acţiuni de specialitate ce intră în competenţa organismelor militare, de protecţie
civilă şi a unor instituţii civile, ce trebuiesc cunoscute şi respectate şi de către populaţie.
În conformitate cu prevederile art. 51 din Legea nr. 481/2004 *** Republicată privind protecţia
civilă, protecţia chimică, biologică, radiologică şi nucleară a populaţiei (salariaţilor) se realizează
prin mijloace de protecţie individuale, colectivă sau prin alte masuri tehnice şi organizatorice
specifice, cu prioritate în zonele de risc. Instituţiile şi operatorii economici care produc,
transportă, depozitează sau manipulează substanţe periculoase în cantităţi ce pot pune în pericol
viaţa şi sănătatea cetăţenilor, organizează şi execută controlul contaminării chimice, biologice,
radiologice şi nucleare a materiilor prime şi produselor finite şi realizează măsurile de
decontaminare a personalului propriu, terenului, clădirilor şi utilajelor.

Decontaminarea constă în eliminarea surselor poluante, limitarea, îndepărtarea sau neutralizarea

agenţilor poluatori ai apei, aerului şi terenului.
 INTERNAL

Definiţii

Alertă

 stare de pregătire caracteristică, prin măsurile luate, pentru desfăşurarea unei acţiuni
specifice;
 semnal care avertizează asupra existenţei unui pericol real sau a unei ameninţări.

Înştiinţare

 activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau

producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate de către Inspectoratul General pentru
Situaţii de Urgenţă / serviciile de urgenţă profesioniste (ISU-uri) către autorităţile
administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al
realizării măsurilor de protecţie.

Avertizare

 activitatea de informare a populaţiei despre posibilitatea producerii/ manifestării unui

dezastru/eveniment în următoarea perioadă de timp, precum şi zona/zonele de impact şi
modul de acţiune în astfel de situaţii.

Prealarmare

 transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea

producerii unor dezastre sau a unui atac aerian.

Alarmare

 activitatea de transmitere a semnalelor acustice sau optice de avertizare a populaţiei

despre iminenţa manifestării unor tipuri de risc
 activitatea prin care se avertizează populaţia despre pericolul iminent al atacurilor din aer,
contaminării radioactive, chimice, biologice sau al dezastrelor, în scopul trecerii urgente
şi în mod organizat la aplicarea măsurilor de protecţie şi intervenţie.

Adăpostire

 măsură specifică de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi de

patrimoniu, pe timpul ostilităţilor militare, împotriva efectelor atacurilor aeriene ale
adversarului

Evacuare

 măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, stării de alertă ori a producerii
unei situaţii de urgenţă şi care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi
afectate, în mod organizat, a unor instituţii publice, agenţi economici, categorii sau
 INTERNAL

grupuri de populaţie ori bunuri şi dispunerea acestora în zone sau localităţi care asigură
condiţii de protecţie a populaţiei, bunurilor şi valorilor, de funcţionare a instituţiilor
publice şi agenţilor economici;
 ansamblul activităţilor de protecţie civilă prin care, în situaţie de război sau în caz de
dezastre, anumite categorii de populaţie, instituţii publice şi agenţi economici, bunuri
materiale şi valori culturale, sunt scoase din zona de risc, deplasate şi dispuse în alte zone
care le asigură protecţie, condiţii de cazare, hrănire, asistenţă medicală şi continuarea
activităţilor social-economice, de învăţământ, de depozitare şi păstrare a bunurilor.

CBRN

 accident chimic – accident în urma căruia are loc eliberarea necontrolată în mediul
înconjurător a unuia sau mai multor substanţe toxice (nocive), pe timpul producerii,
stocării sau a transportului acesteia (acestora), care pot genera îmbolnăvirea (intoxicarea)
gravă, sau decesul în masă a populaţiei, animalelor sau mixtă în zona în care se
răspândeşte;
 accident biologic – eveniment în urma căruia are loc eliberarea necontrolată în mediul
înconjurător a unuia sau mai multor microorganisme (enzime, bacterii, agenţi patogeni),
pe timpul producerii, stocării sau a transportului acesteia (acestora), care pot genera
îmbolnăvirea (infestarea) în masă a populaţiei, animalelor sau mixtă în zona în care se
răspândeşte;
 accident nuclear – accident produs la o instalaţie nucleară, cu urmări deosebite asupra
personalului, populaţiei şi mediului, determinând contaminarea radioactivă a acestora
peste limitele admise;
 accident ecologic – eveniment fortuit, imprevizibil care perturbă situaţia de normalitate,
provocând urmări deosebit de grave asupra mediului.
 contaminare nucleară, biologică şi chimică – depunerea de fragmente, particule sau
fascicule de materiale radioactive, de pulberi, pelicule/picături, agenţi patogeni,
microorganisme etc. pe sol, vegetaţie, în apă, în aer, pe diferite materiale sau obiecte,
capabile să producă dereglări grave ale funcţionării organismelor sau, în anumite
concentraţii, chiar decesul acestora;
 decontaminare
o activitate care se desfăşoară în scopul neutralizării ( al înlăturării ) substanţelor
toxice industriale sau de luptă de pe alimente, echipament, materiale, tehnica de
luptă, teren etc., folosind soluţii şi suspensii de decontaminare, sau solvenţi
corespunzători.
o constă în luarea unor măsuri specifice pentru îndepărtarea sau neutralizarea
agenţilor contaminatori ai apei, alimentelor, echipamentului, mijloacelor tehnice,
aerului sau solului;
 depoluare – luarea unor măsuri specifice pentru identificarea şi eliminarea surselor
poluante, limitarea, îndepărtarea sau neutralizarea agenţilor poluatori ai apei, aerului sau
solului;
 epidemie – extinderea într-un timp scurt, a unei boli contagioase prin contaminare, la un
număr mare de persoane dintr-o localitate, comunitate, regiune etc., inclusiv din
comunităţi militare;
 INTERNAL

 epizootie – extinderea, într-un timp scurt, a unei boli contagioase prin contaminare, la un
număr mare de animale dintr-o localitate, regiune etc.;
 protecţie - ansamblul de măsuri şi acţiuni desfăşurate continuu şi într-o concepţie unitară,
de către toate forţele participante şi la toate structurile, destinate creării condiţiilor de
securitate a personalului, tehnicii şi sistemelor în cazul producerii unor dezastre şi a altor
factori perturbatori, desfăşurate în scopul menţinerii capacităţii de intervenţie şi protecţie
la nivel ridicat;
 protecţia individuală N.B.C. – activitatea desfăşurată de fiecare persoană în parte, cu
ajutorul echipamentelor şi al materialelor de protecţie individuală, sau folosind mijloace,
soluţii şi suspensii de decontaminare N.B.C. din dotare;
 urgenţa radiologică - este determinată de deplasarea în spaţiul aerian al ţării noastre, sau
al unei zone din ţara noastră a norului radioactiv rezultat în urma unui accident nuclear pe
teritoriul altui stat sau chiar pe alt continent. Pe tot parcursul deplasării unui asemenea
nor radioactiv rezultă o urmă , o zonă contaminată ca urmare a depunerilor radioactive
din nor pe direcţia de deplasare a vântului, contaminarea fiind mai puternică în zonele
unde cad precipitaţii. Vorbim tot despre urgenţă radiologică şi în situaţia căderilor de
obiecte cosmice radioactive, accidente pe timpul transportului şi depozitării deşeurilor
radioactive, acţiuni teroriste, sau alte evenimente care duc la contaminarea radioactivă şi
iradierea personalului.