1.Introducere. Istoricul protecției civile.

Conceptul de protecţie civilă în accepţiunea actuală se referă la ansamblul sistemelor, structurilor şi resurselor
gestionate de guverne şi care sunt orientate spre protejarea populaţiei non-combatante, în principal în caz de dezastre
naturale şi tehnologice. Această definiţie este valabilă în special în arealul geografic al Uniunii Europene. În alte zone
conceptul acoperă un areal variabil de măsuri aparţinând activităţilor de apărare ale populaţiei (în general
necombatante) împotriva atacurilor militare, acelor necesare în caz de dezastre rezultate din atacuri teroriste sau din
hazarde de altă natură, catastrofe naturale sau din riscuri de vulnerabilitate diverse conectate conceptului de securitate
naţională.
Conceptul poate fi descris de un număr mai larg de termeni, fiecare dintre aceştia având propria semnificaţie cum
ar fi managementul crizelor, managementul situaţiilor de urgenţă, pregătirea situaţiilor de urgenţă, planurile de
contingenţă,serviciile de urgenţă, precum şi apărarea civilă.
Semnul distinctiv international al protecţiei civile este reprezentat de un triunghi echilateral albastru pe fond
portocaliu, conform Convenţiei de la Geneva din 1949.
Protecţia civilă este o componentă a sistemului securităţii naţionale şi reprezintă un ansamblu integrat de activităţi
specifice, măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate,
organizate şi realizate în România potrivit legii nr. 481/2004, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a
dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă,
conflictelor armate şi înlăturarii operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii
persoanelor afectate.
În România, Protecţia Civilă a luat fiinţă în 28 februarie 1933, când Regele Carol al II-lea semna Înaltul Decret
Regal nr. 468, prin care se aproba ;Regulamentul de Funcţionare a Apărării Pasive contra atacurilor aeriene.  copul
acestuia era acela de a „limita efectele bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resursele teritoriului, fie
asigurându-le protecţia directă, fie micşorând eficacitatea atacurilor”.  Acest moment este considerat a fi data de
naştere a Protecţiei Civile în România, Apărarea Pasivă devenind o armă de sine stătătoare. Ca urmare a
evenimentelor care au fost , an de an voluntarii şi pompierii sărbătoresc pe 28 Februarie Ziua Protecţiei
Civile din România.
În anul 2001  ca urmare a reorganizării Comandamentului Protecţiei Civile şi a Inspectoratului General al Corpului
Pompierilor Militari se înfiinţează Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă prin preluarea de la Ministerul de
Interne formând o structură unificată.
2.Obiectivele şi atribuțiile Protecției civile.
Obiectivele urmărite în pregătirea pentru protecţia civilă sînt :
- Completarea cunoştinţelor studenţilor cu noi noţiuni din sfera protecţiei civile, aprofundarea cunoştinţelor din
domeniul legislaţiei ce reglementează activitatea cetăţenilor pe linia protecţiei civile;
- Acumularea cunoştinţelor în domeniul organizării protecţiei populaţiei, valorilor culturale şi proprietăţii în caz de
calamităţi, catastrofe şi avarii;
- Cunoaştereas principiilor organizatorice privind funcţionarea unităţilor economice în condiţii extreme;
- Însuşirea deprinderilor practice de organizare şi efectuare a acţiunilor de salvare – deblocare;
- Însuşirea noţiunilor de prim ajutor medical, exersarea procedeelor de acordare a acestora, cunoaşterea măsurilor ce
se impun pentru pregătirea psihologică a populaţiei.
Atribuţiile protecţiei civile sînt următoarele :
1. Prevenirea populaţiei asupra declanşării dezastrelor sau atacurilor inamicului.
2. protecţia populaţiei împotriva efectelor armelor de nimicire în masă şi convenţionale sau a dezastrelor.
3. Sigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale.
4. Participarea la acţiunile de limitare şi de lichidare a consecinţelor dezastrelor sau atacurilor inamicului.
5. Asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată.
6. participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului în cazul declanşării
dezastrelor sau conflictului armat.
7. pregătirea şi efectuarea lucrărilor de salvare şi a altor lucrări de urgenţă în condiţiile situaţiilor excepţionale pentru
lichidarea efectelor acestora
8. organizarea pregătirii multilaterale a populaţiei, a obiectelor economiei naţionale, a forţelor protecţiei civile pentru
desfăşurarea acţiunilor de prevenire a situaţiilor excepţionale şi în condiţiile declanşării acestora.
3. Legea RM „Cu privire la Protecția civilă".
Proclamarea la 27 august 1991 a independentei Republicit Moldova a constituit un efort reformator a institutiilor
statale. În scopul reglementarii activități structurilor Aрӑrӑrii Civile a Republicii Moldova si in conformitate cu
declarația de independentӑ a Republici Moldova, in anul 1991, Președintele Republici prin Decretul nr.244 din 24
decembrie 1991 Cu privire la Apararea Civila a Republicii Moldova a decretat trecerea sub jurisdictia Republicii
Moldova a Statului Major al Арarӑrii Civile, a institutilor si organelor lui de comandӑ, precum si a unitatilor militare
ale Арӑrӑrii Civile a URSS, dislocate pe teritoriul rеpublici. Prin decretul mentionat s-a stabilit cӑ toate bunurile
Statului Major al Aparӑrii Civile a Republici Moldova si ale institutilor din subordine, armamentul si
baza tehnico-materiala а unitatilor militare ale Apararil Civile a URSS, dislocate pe teritoriul republicii sunt
proprietatea Republicii Moldova. In continuare prin Hotararea Guvernului Republicii Moldova nr.265 din 14 mai
1993 Statul Major al Apariri Civile a fost trecut in subordinеа Ministerului Aрӑrӑri. Аpoi, prin Directiva Marelui Stat
major al Fortelor Armate ale Republici Moldova nr.17/018 din 01 septembrie 1993 Statul Mајor al Apӑrӑrii Civile a
fost reorganizat in Departamentul Protectie Civila si Situatii Exсерtionale.
Tinand cont de faptul cӑ sistemul protectiei civile in majoritateа țărilor dezvoltate este separat de Fortele Armate si
spеcificul administrari protectiei civile in regim cotidian, cit si in situati exceptionale prin intermediul organelor
administrative publice centrale, locale si agentilor economici, Guvernul Republici Moldova prin Hotararea nr.541 din
02 octombrie 1996 а retras Departamentul Protectie Civila si Situatii Exceрtionale din subordinea Ministerului
Apӑrari, precum si Directia Pompieri si Salvatori din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cu toate structurile
lor deрartamentale, tehnica, patrimoniul, fondurile de baza si de alta natura , сare au fost incluse in componenta
Dерartamentuluі. Prin Legea Reриblici Moldova nr.75-XV din 18 аprilie 2001 Рentru modificarea si completarea
Legii nr.64-XM din 31 mai 1990 denumirea deрartamentului a fost schimbatӑ, numindu-se Deрartamentul Situatii
Exceptionale. In legătură cu aрrobarea noii structuri a administratiei publice conform Hotarari Guvernului nr.357 din
23.04.2005 Privind masurile de reorganizare a unor ministere si autoritati administrative centrale ale Republicit
Moldova Departamentul Situatii Exceptionale se reorganizeaza in componenta Ministerului Afacerilor Interne.
Principіile fundamentale de organizare a Protectiei Civile in republica, sarcinile ei, cadrul juridic al activitatii in
acest domeniu, sunt stabilite de Legea Cu privire la protectia civila nr.271-XI din 09 noiembrie 1994. Protectia civila a
Republicii Moldova reprezinta un sistem de masuri si actiuni, intreprinse pe scara intregului stat pe timp de pace si de
război , in vederea asigurarii protectiei рopulatiei, proprietatii in conditille calamitatilor naturale si ecologice,
avarillor, catastrofelor, eрizootillor, incendilor.
4. Conducerea protecției civile din Republica Moldova./schema/ Organele administrative. (Anexă la sfârșit)
5.Forțele protecției civile.
Problematica localizării şi lichidării consecinţelor dezastrelor naturale şicatastrofelor este rezolvată, de regulă, prin
crearea unei structuri organizatoricespeciale.
Aceste forţe sînt amplasate proporţional pe întregul teritoriu alrepublicii, sînt pregătite şi dotate special pentru acţiuni
în situaţii excepţionale.
Forţele protecţiei civile include:
 Subunităţile
 formaţiunile PC,
 direcţia desalvatori şi pompieri,
 formaţiuni specializate,
 instituţii şi organizaţii speciale.
Conducerea nemijlocită a forţelor protecţiei civile, destinate lichidăriiefectelor situaţiilor excepţionale, se exercită prin
intermediul Statului Major alDepartamentului pentru Situaţii Excepţionale.
Formaţiunile specializate ale ministerelor, departamentelor, menite săexercite controlul permanent asupra stării
mediului ambiant, obiectivelorpotenţial periculoase ale economiei naţionale şi să lichideze efectele
situaţiilorexcepţionale acţionează conform dispoziţiilor ministerelor şi departamentelor
respective, responsabile pentru starea de pregătire a formaţiunilor menţionatea îndeplini sarcinile ce le revin.
Formaţiunile PC se completează din rîndul populaţiei apte de muncă.
Ele se crează conform principiului teritorial de producţie şi se organizează la nivel
de republică, oraş, sat (comună), la nivel de unitate economică.
În componenţa formaţiunilor PC sînt incluse în mod obligatoriu cetăţeniiRepublicii Moldova : bărbaţi – de la 18 pînă
la 60 ani ; femei – de la 18 pînă la 55ani.
Numărul formaţiunilor, structura de organizare a lor, asigurareatehnico-materială şi modul de utilizare sînt stabilite în
Regulamentul formaţiunilorPC.
Responsabilitatea pentru pregătirea formaţiunilor PC în scopulîndeplinirii sarcinilor ce le revin, o poartă conducătorii
obiectelor economieinaţionale, în baza cărora sînt create aceste formaţiuni.
Observările asupra poluării mediului ambiant cu substanţe radioactive,toxice şi bacteriologice este efectuată de către
reţeaua naţională de observare şicontrol de laborator (RNOCL) care include: centrele şi instituţiile sanitaro-igieniceşi
antiepidemice ale Ministerului Sănătăţii, reţeaua de staţii ale serviciului
“Hidrometeo” a Ministerului Mediului, laboratoarele veterinare, agrochimice,staţiile de protecţie a plantelor de pe
lîngă Ministerul Agriculturii.
RNOCL include instituţiile principale (municipale, judeţene)laboratoarele centrale specializate şi centrele de cercetare
bacteriologice.
Numărul de instituţii şi laboratoare ale RNOCL este aprobat de Guvern.Observările şi controlul de laborator se
organizează şi se efectuiază înconformitate cu Regulamentul ROCL.
Responsabilitatea pentru activitatea instituţiilor şi laboratoarelor, ceintră în componenţa ROCL, revine conducătorilor
respectivi.
Coordonarea şi controlul asupra activităţii RNOCL se exercită de cătreDepartamentul SituaţiiExcepţionale.
6. Drepturile cetățenilor la protecția civilă. Principiile și măsurile de organizare şi efectuare a protecției civile
în situații exepționale.
Articolul 11.  Drepturile lucrătorilor protecţiei civile
    (1) Lucrătorilor protecţiei civile, în timpul executării lucrărilor de salvare şi a altor lucrări de neamînat, în vederea
îndeplinirii obligaţiilor ce le revin, li se acordă dreptul:
    a) în cazurile de pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor şi mediului înconjurător, în scopul soluţionării
problemelor de protecţie civilă, să intre nestingherit la orice oră de zi sau de noapte în toate încăperile unităţilor
economice, precum şi în locuinţele persoanelor fizice;
    b) să forţeze, în caz de necesitate, uşile şi ferestrele închise, construcţiile de îngrădire, să demonteze şi să demoleze
construcţii, să întreprindă alte acţiuni pentru protecţia civilă;
    c) să limiteze sau să interzică temporar circulaţia mijloacelor de transport, precum şi accesul persoanelor fizice la
unele sectoare de teren sau la obiective, să oblige persoanele fizice să părăsească anumite locuri;
    d) să folosească mijloacele de telecomunicaţii care aparţin unităţilor economice şi persoanelor fizice;
    e) să primească de la persoanele cu funcţie de răspundere de la obiectivul unde a apărut o situaţie excepţională
informaţii necesare pentru executarea eficientă a lucrărilor de salvare şi a altor lucrări de neamînat;
    f) să antreneze forţele şi mijloacele unităţilor economice, precum şi formaţiunile protecţiei civile, în modul stabilit
de lege.
Articolul 13.  Drepturile şi obligaţiile cetăţenilor
    (1) Cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii, care locuiesc pe teritoriul republicii, în condiţiile
situaţiilor execpţionale, au dreptul la protecţia vieţii şi sănătăţii lor, la ajutor material şi financiar, la folosirea fără
plată a mijloacelor de protecţie individuală şi colectivă.
    (2) Persoanelor care participă nemijlocit la salvarea populaţiei şi lichidarea efectelor situaţiiilor excepţionale li se
acordă drepturi şi înlesniri suplimentare:
    a) asigurare gratuită cu hrană, îmbrăcăminte, mijloace speciale de protecţie, locuinţe şi transport în perioada
executării lucrărilor de salvare şi altor lucrări de neamînat în condiţiile situaţiilor excepţionale;
    b) asistenţa medicală şi tratament fără plată;
    c) compensaţie bănească, în cazul decedării în timpul îndeplinirii sarcinilor protecţiei civile, care este achitată de
stat sau de patron în conformitate cu legislaţia;
    d) asigurare cu pensie, în conformitate cu legislaţia, în cazul încadrării în grad de dizabilitate ca urmare a rănirii,
contuzionării, schilodirii în timpul îndeplinirii sarcinilor protecţiei civile;
e) decorare cu ordine, medalii, diplome, acordare de premii băneşti şi cadouri de preţ pentru bărbăţie şi vitejie
manifestate în condiţiile situaţiilor excepţionale.
    (3) Persoanelor, care participă la lichidarea efectelor situaţiilor excepţionale, pentru perioada de executare a
lucrărilor de salvare şi a altor lucrări de neamînat, li se păstrează salariul mediu lunar, locul de muncă şi vechimea în
muncă, iar în cazul îndeplinirii acestor lucrări peste programul normal de lucru şi în condiţii deosibit de complicate
remunerarea se efectuează în conformitate cu legislaţia.
    (4) Persoanele, care în timpul îndeplinirii sarcinilor protecţiei civile au fost rănite, contuzioanate, schilodite sau au
devenit persoane cu dizabilităţi şi au fost trimise la examen sau tratament medical de dispensar, de ambulatoriu sau
clinic, li se păstrează, pentru timpul aflării în instituţia medicală, locul de muncă, de studii, funcţia scriptică şi salariul.
(5) Cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii care locuiesc pe teritoriul republicii sînt obligaţi:
    a) să respecte cu stricteţe actele legislative şi alte acte normative privind protecţia civilă;
    b) să cunoască semnalele Protecţiei Civile, regulile de comportare şi ordinea acţiunilor în condiţiile situaţiilor
excepţionale;
    c) să îndeplinească cerinţele Protecţiei Civile în viaţa cotidiană, în activitatea de producţie şi socială;
    d) să înştiinţeze conducătorii obiectivelor economiei naţionale şi autorităţile administraţiei publice locale despre
semnele depistate ale pericolului capabil să conducă la apariţia situaţiei excepţionale;
    e) să participe activ la lichidarea efectelor situaţiilor excepţionale, să acorde ajutor multilateral sinistraţilor;
   f) să manifeste atitudine grijulie faţă de obiectivele şi mijloacele Protecţiei Civile.
    Articolul 14.  Asigurarea drepturilor cetăţenilor
    (1) Autorităţile publice de toate nivelurile, organele de conducere ale Protecţiei Civile, unităţile economice asigură
realizarea drepturilor şi înlesnirilor stabilite de legislaţie pentru persoanele antrenate la îndeplinirea sarcinilor PC.
Principiile PC:
1. prevenirea populaţiei asupra declanşării dezastrelor sau atacurilor inamicului
2. protecţia populaţiei împotriva efectelor armelor de nimicire în masă şi convenţionale sau a dezastrelor
3. asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale
4. participarea la acţiunile de limitare şi de lichidare a consecinţelor dezastrelor sau atacurilor inamicului
5. asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată
6. participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului în cazul declanşării
dezastrelor sau conflictului armat
7. pregătirea şi efectuarea lucrărilor de salvare şi a altor lucrări de urgenţă în condiţiile situaţiilor excepţionale pentru
lichidarea efectelor acestora
8. organizarea pregătirii multilaterale a populaţiei, a obiectelor economiei naţionale, a forţelor protecţiei civile pentru
desfăşurarea acţiunilor de prevenire a situaţiilor excepţionale şi în condiţiile declanşării acestora
7.Obligațiile cetățenilor la protecția civilă. Principiile și măsurile de organizare şi efectuare a protecției civile în
situații exepționale.
Cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii care locuiesc pe teritoriul republicii sînt obligaţi:
    a) să respecte cu stricteţe actele legislative şi alte acte normative privind protecţia civilă;
    b) să cunoască semnalele Protecţiei Civile, regulile de comportare şi ordinea acţiunilor în condiţiile sit.excepţ.
    c) să îndeplinească cerinţele Protecţiei Civile în viaţa cotidiană, în activitatea de producţie şi socială;
    d) să înştiinţeze conducătorii obiectivelor economiei naţionale şi autorităţile administraţiei publice locale despre
semnele depistate ale pericolului capabil să conducă la apariţia situaţiei excepţionale;
    e) să participe activ la lichidarea efectelor situaţiilor excepţionale, să acorde ajutor multilateral sinistraţilor;
f) să manifeste atitudine grijulie faţă de obiectivele şi mijloacele Protecţiei Civile.
Principii:
1.Principiul teritorial
2.Principiul de productie (ministere ,agenti,scoli)
3.Principiul legalitatii-masurile protectiei civile se bazeaza pe legile ce stau la baza unui stat democratic.
4.Principiul egalitatii –toti suntem egali in fata legii
5.Principiul responsabilitatii-a ne asuma raspunderea fata de anumite situatii
6.Principiul operativitatii –organele PC trebuie sa actioneze repede,urgent,correct.
7.Principiul planificarii activitatilor PC.
Masurile PC
1.Protectia populatiei si a bunurilor material in conditiile exceptionale
2.Executarea lucrarilor de salvare si lichidare a consecintelor acestora.
3.Pregatirea teoretica a populatiei a obiectivelor economiei,a fortelor PC pentru a actiona in caz de department
situatiei exceptionale.
8.Cutremurile de pămînt.Acțiuni în caz de cutremur, lucrări de salvare.
Cutremur de pamant - trapidații/zguduituri bruste ale scoartei terestre datorita eliminarii enegiei interne a
pamantului.
Actiuni in caz de cutremur:
 păstrați-vă calmul, NU INTRAȚI ÎN PANICĂ, liniștiți-i și pe ceilalți, protejați copiii, bătrânii și femeile. Nu vă
 speriați de zgomotele din jur.
 preveniți tendințele de a părăsi camera sau locuința, deoarece faza seismică inițială are o durată redusă, astfel
încât, tocmai faza puternică a mișcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomerație și
panică, conducând la accidente grave, nedorite.
 Atenție! Scările sunt elemente de construcții foarte sensibile la deplasările diferențiate ale etajelor și, chiar dacă ar
rezista, deplasarea persoanelor pe scări, sub efectul oscilației seismice, este extrem de periculoasă. Chiar dacă
ieșirea de la etajele inferioare sau dintr-o locuință parter ar fi în principiu posibilă și fezabilă în scurt timp, în
special pentru persoane tinere, afară sunt multe alte riscuri: calcane și coșuri de fum, parapete, ornamente, vitraje
etc.
 rămâneți în încăpere sau locuință, departe de ferestre care se pot sparge și vă pot accidenta, protejați-vă sub o
grindă, toc de ușa solid, sub un birou sau masă care sunt suficient de rezistente spre a vă feri de căderea unor
obiecte mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc. În lipsa unor astfel de posibilități vă puteți proteja
stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi și coate, cu fața în jos, iar cu palmele împreunate vă veți proteja
capul, ceafa, iar cu antebrațele pe lateral, capul. Această recomandare implică o cunoaștere prealabilă a acelor
elemente de construcție rezistente, prin consultarea unui specialist atestat.
 dacă este posibil, închideți sursele de foc cât puteți mai repede, iar dacă a luat foc ceva interveniți imediat după ce
a trecut șocul puternic.
 nu fugiși pe ușă, nu săriți pe fereastră, nu alergați pe scări, nu utilizați liftul, evitați aglomerația, îmbulzeala, iar
dacă este posibil deschideți ușa locuinței spre exterior, pentru a preveni blocarea acesteia în vederea evacuării
după terminarea mișcării seismice.
 nu alergați în stradă.
 dacă vă aflați în afara unei clădiri, deplasați-vă cât mai departe de clădire, feriți-vă de tencuieli, căramizi, coșuri,
parapete, cornișe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuși în stradă. Nu fugiți pe stradă, deplasați-vă
calm spre un loc deschis și sigur.
 acordați primul ajutor persoanelor rănite.
 în cazul în care sunteți surprinși de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier răsturnate, cautați să vă protejați
capul și membrele sau să vă asigurați supraviețuirea; ulterior veți caută să alarmați, prin diferitemetode, vecinii cât
 și echipele de salvare-intervenție de prezența dumneavoastră.
9.Alunecări de teren, lucrări de salvare.Măsuri de soluționare.
Alunecările de teren sunt o categorie de fenomene naturale de risc, ce definesc procesul de deplasare naturală a
maselor de roci pe o suprafață înclinată,cu participarea apei, sub acțiunea variaților bruște ale forței de gravitație.
Alunecările de teren se pot forma din cauza:
 defrișării pădurilor(copacii fixează solul și previn apariția unor astfel de incidente)
 cutremurelor
 ploilor abundente dintr-o anumită zonă(pământul se înmoaie și se desprinde de versanți)

Metode de combatere a alunecarilor de teren. Aceste metode sunt diverse si trebuie sa tina seama de particula-
ritatile si cauzele care au condus la situatia intalnita pe teren. Dificultatea stabilizarii alunecarilor de teren este data
de stabilirea exacta a cauzelor si de modul in care pot fi obtinute informatiile necesare lucrarilor ingineresti ce se
preteaza fiecarei situatii.
o Profilarea taluzului – poate fi obtinuta fie prin reducerea incarcarilor ce actioneaza la partea
superioara a versantului, fie prin marirea greutatii la baza alunecarii. Astfel se realizeaza reducerea
pantei taluzului. Avantajul unei asemenea solutii este oferit de simplitatea executiei si de lipsa
lucrarilor foarte complicate, care, in mod normal, folosesc betoane.
o Drenarea apelor de suprafata si a celor subterane – reprezinta o masura foarte eficienta, fiind
necesara in majoritatea cazurilor (cand masa versantul este alcatuita din roci moi), deoarece apa este
principalul factor ce determina producerea fenomenului de alunecare. Astfel, prin aceasta masura se
evita deteriorarea proprietatilor fizico-mecanice ale pamanturilor din care este alcatuit versantul si
scaderea coeziunii.
o Realizarea de filtre inverse pentru reducerea efectului sufoziunii – filtrele inverse, avand o
permeabilitate mai mare decat terenul pe care il protejeaza, joaca rolul de colectoare, drenand apa si
barand totodata suspensiile transportate in curentul de apa.
o Stabilizarea folosind vegetatia – inierbarea, diversele plantatii si impadurirea sunt masuri ajutatoare,
cu efecte satisfacatoare datorita impiedicarii eroziunii, absorbtiei apei din sol si evitarii aparitiei
crapaturilor de contractie, prin uscare la suprafata masivului. Nu trebuie neglijat nici fenomenul de
„armare“, pe care radacinile copacilor il pot avea asupra masivului.
o Lucrarile de rezistenta – sunt realizate cu scopul de a spori stabilitatea versantului sau pentru
consolidarea alunecarilor deja produse. Cele mai frecvent utilizate sunt zidurile de sprijin. Un alt
beneficiu al acestor tipuri de lucrari este ca ofera protectie versantului la eroziunea raurilor si
abraziunea marii (ziduri longitudinale, gabioane, fascine etc.).
o Utilizarea ancorelor si a cablurilor pretensionate – reprezinta o alta solutie de stabilizare, in special
in cazul rocilor stancoase.
o Imbunatatirea proprietatilor fizico-mecanice ale rocilor – are drept scop sporirea rezistentei la
forfecare in masivul alunecator. Imbunatatirea poate fi facuta folosindu-se procedee electrice
(electroosmoza), chimice (injectarea rocilor cu diferite substante chimice) sau termice (arderea sau
inghetarea rocilor).
10. Zonele de pe teritoriul Moldovei,cel mai des afectat de alunecări de teren. Cauze.Măsuri de protecție și
acțiuni de salvare.
Zonele afectate de alunecări de teren din Republica Moldova: Raioanele Hâncești, Călărași, Ialoveni, Soroca,
Bălți, Satul Climăuții de Jos din raionul Șoldănești, Câmpia Prutului de Mijloc, Podișul Nistrian și Tigheci.
Cauzele alunecărilor de teren:
-Acțiunea apelor de suprafață;
-Acțiunea apelor subterane;
- Acțiunea înghețului;
-Efectul alterării rocilor;
-Acțiunea vibrațiilor;
-Efectul săpăturilor pe versanți;
-Efectul mișcărilor seismice.
Măsuri de protecție în cazul alunecărilor de teren:
-Planificarea acțiunilor de căutare-salvare și asistență medicală;
-Asigurarea adăpostirii temporare a sinistraților;
-Dezvoltarea implementarea unui program de protecție a solului împotriva eroziunii și de amenajare teritorială a
lucrărilor de infrastructură.
Pentru provenirea şi combaterea alunecărilor de teren pot fi luate următoarele măsuri: - Organizarea unui
staţionar pentru observaţii în timp, privind evoluţia deformaţiilor versantului, variaţia regimului apelor subterane.
 Măsuri de stabilizare a versanţilor:
- Construirea zidurilor de sprijin şi contraforturilor.
- Drenajul apâelor de suprafaţă şi evacuarea acestora în locuri amenajate.
- Captarea izvoarelor şi drenarea terenurilor cu exces de umiditate.
- Menţinerea sectoarelor împădurite şi împădurirea zonelor de alunecare.
- Evitarea păşunatului excesiv pe versanţi.
- Realizarea aratului în lungul pantei.
11.Catastrofe condiționate de condiții climatice/caracterizare generală.
11a)Catastrofe condiționate de condiții climatice:cicloane, furtună
Furtuni insotite de descarcari electrice pot sa apara atunci cand incalzirea excesiva a uscatului provoaca
curenti de aer umed puternici.
Consecinte:
- inundatiile;
-doboara arbori la pamant;
- intreruperea curentului electric cauzata de fulger sau vanturi; intreruperea pe scara larga a activitatii zilnice a
oamenilor;
- scutura fructe de pe pom;
- distruge acoperisuri.
În meteorologie un ciclon este o furtună în formă de vârtej, care se formează într-o zonă tropicală de la
suprafața oceanelor, cu diametrul uneori până la câteva mii de kilometri. Este formată dintr-o masă mare
de nori și furtună care, datorită unui sistem de vânturi circulare puternice se rotesc tridimensional
în formă de spirală în jurul unui centru, în sens direct (adică invers sensului acelor de ceasornic) în
emisfera nordică și în sens retrograd (adică sensul acelor de ceasornic) în cea sudică. 
Vânturi puternice în cicloni
Ciclonii, în special cei din tropice, sunt cunoscuți pentru vânturile lor puternice. Aceste vânturi sunt de
obicei mai puternice pe partea dreaptă a furtunii în emisfera nordică, dar chiar și vânturile mai slabe din
partea stângă a furtunii pot provoca pagube majore. În plus față de viteza vântului, rafalele și vânturile
puternice susținute afectează cât de mult se produce pagube. Resturile zburătoare contribuie, de asemenea, la
efectul avariei ciclonului asupra zonelor populate.
Un eveniment ploios periculos
Pe măsură ce ciclonii se dezvoltă, ei trag apă caldă din oceane în sistemele lor de nori. Aceasta precipită
ca precipitații abundente. Ploile abundente asociate cu cicloni duc la inundații fulgerătoare, o cauză majoră a
deceselor în timpul unui ciclon. Dacă va avea loc sau nu inundații depinde de câtă ploaie se pune ciclonul, de
viteza sistemului și de caracteristicile geografice ale zonei. Chiar și sistemele care nu produc multe precipitații
pot provoca inundații fulgerătoare dacă stau pe o anumită zonă de pământ pentru perioade lungi de timp. Solul
care nu absoarbe bine apa, precum și munții și dealurile care provoacă scurgerea și plantele care împiedică
scurgerea, sunt toate caracteristicile geografice care contribuie la inundațiile fulgerătoare.
Consecinte:
-cauzeaza prejudicii majore asupra culturilor agricole;
-inundatii;
-distruge cladiri;
-traumatisme si pierderi de vieti omenesti;
-intreruperea curentului electric;
-perturbarea telecomunicatiilor;
- poluarea mediului indeosebi a apelor.
11b)Catastrofe condiționate de condiții climatice: ploi abundente, grindină.
Aspecte generale. Încălzirea inegală a suprafeţei terestre şi dinamica foarte activă a aerului umed tropical
peste teritoriul Moldovei din perioada caldă a anului fac ca în acest timp din an, ploile să capete adesea
caracter torenţial, devenind un risc climatic pentru mediul înconjurător şi pentru economia naţională.
Ploile torenţiale (aversele de ploaie) se caracterizează prin cantitate mare de apă căzută într-un timp foarte
scurt, fapt care implică o intensitate mare şi deci pot avea grave consecinţe asupra eroziunii şi spălării solului
de substanţele nutritive, ca şi asupra modelării versanţilor prin procese accelerate de eroziune, adesea
determinînd o gamă largă de procese de versant, distrugînd păşunile şi culturile agricole.
Aversele de ploaie sînt însoţite aproape întotdeauna de descărcări electrice, iar uneori şi de vijelii şi
căderi de grindină.
Parametrii caracteristici ploilor torenţiale care cad pe teritoriul Moldovei (intensitate, durată,
cantitate) variază teritorial dependent de altitudine, forma de relief, ca şi de alte condiţii locale şi de timp.
Intensitatea ploilor torenţiale reprezintă caracteristica principală a acestora, determinînd volumul scurgerii de
viituri.
 În baza cercetărilor efectuate de specialiştii Serviciului Hidrometeorologic de Stat s-a stabilit  că pe
teritoriul republicii predomină intensitatea maximă a ploilor torenţiale egală cu 0,5-1,9 mm/min şi doar
în cazuri excepţionale mai mult 5 mm/min. Durata medie a ploilor torenţiale în Moldova este de 1,5 ore. În
timpul ploilor torenţiale, cantitatea de apă realizată este direct proporţională cu intensitatea şi durata ploii, şi
dependentă de condiţiile ei genetice. Astfel, cele mai mari cantităţi de apă căzută, peste 50 mm în timpul unor
averse au avut durata pînă la 60 min
Consecinte:
-inundatii,daune considerabile recoltei cerealelor, legumelor, scutura fructele de pe pomi;
-saraceste si ,,spala” solul ceea ce provoaca aparitia eroziunii eoliene, alunecari de teren;
Măsuri de prevenire şi protecţie. Ploile torenţiale puternice şi foarte puternice pe teritoriul Republicii
Moldova pot provoca  inundaţii vaste datorită ridicării nivelului apei în rîurile mici şi cursurile temporare. În
ţara noastră, multe sate sînt situate în luncile rîurilor mici, fiind expuse riscului inundaţiilor. În vederea
reducerii riscului inundaţiilor de la aceste ploi, se efectuează diferite lucrări de amenajare care cuprind:
 lucrări de îndiguire al albiei şi de protejare a localităţilor;
 lucrări de amenajare a albiei prin scurtarea meandrelor, lărgirea şi adîncirea albiei minore,
 curăţirea periodică a albiei de aluviuni, drenarea şi îndiguirea lacurilor din luncă, etc.;
 construirea barajelor pentru lacurile de acumulare;
 amenajarea integrală a bazinelor hidrografice.
Pentru reducerea proceselor de eroziune provocate de ploile torenţiale sînt necesare măsuri speciale, ca de
exemplu:
 executarea arăturilor în lungul curbelor de nivel;
 utilizarea unor culturi agricole care protejează versantul şi alternarea acestora cu benzile înierbate;
 terasarea versantului şi, acolo unde este necesar, reîmpădurirea terenurilor.
Grindina – forma de precipitatii solide alcatuita din granule transparente de gheata , de diferite forme,
marimi si greutate, care cad in timpul averselor de ploaie. Cauzele genetice ale grindinii sunt determinate de
particularitatile circulatiei fronturilor reci foarte active care se deplaseaza peste teritoriile supraincalzite.
Consecinte:
-poate produce in scurt timp calamitati naturale de mari proportii, locale sau regionale, in functie de traectoria
norului Cumulonimbus care a generat-o;
- cauzeaza prejudicii majore asupra culturilor agricole; - poate deteriora acoperisurile imobilelor sau
caroseriilor masinilor,
- traumatisme ale oamenilor.
11c)Catastrofe condiționate de condiții climatice: secetă, viscol.
Seceta.Mai intai pe teritoriul R.Moldova apare aer polar initial rece, cu cantitate de umezeala
redusa.Patrunzand mai departe spre latitudini S acest aer se incalzeste , deficitul de saturatie se majoreaza
transformandu- se intr-o masa de aer uscata.Deficitul aparut incepe sa se completeze din umezeala din sol
satfel se intensifica procesul secetei.
Impactul pentru natura si om:
-saracesc si pulverizeaza solul, ceea ce provoaca eroziunea eoliana si procesul de desertifivare;
- reducerea efectivelor de animale;
- incendii forestiere;
- reducerea debitelor resurselor de apa( de suprafata si subterane);
- scaderea productivitatii recoltelor, distrugerea culturilor agricole pe suprafete mari,
- scaderea productiei de energie electrica in hidrocentrale;
- pericliteaza alimentarea cu apa a localitatilor, industriei si agriculturii.
Viscolul este un fenomen meteorologic deosebit de complex, care se defineşte ca un transport de zăpadă
deasupra suprafeţei terestre provocat de vînt relativ puternic şi turbulent, însoţit sau nu de ninsoare.
În condiţii de viscol, vizibilitatea scade simţitor, zăpada este puternic răscolită şi foarte greu se poate aprecia
dacă este vorba numai de o simplă spulberare a zăpezii deja căzută, sau de spulberarea concomitentă, atît a
zăpezii pe sol, cît şi acelei care cade în timpul viscolului.
Cauzele sinoptice care determină producerea viscolului în Moldova au la bază corelaţia dintre anticiclonii
est-european şi azoric, sau scandinav cu ciclonii mediteraneeni, uneori reactivaţi deasupra Mării Negre,
devenind tot mai violenţi în condiţii de retrogradare.
Cele mai puternice viscole însă, sunt cele care iau naştere în condiţiile în care peste Europa Centrală şi de
Est acţionează un brîu de mare presiune atmosferică concomitent cu o familie de cicloni pe Marea Mediterană.
În Moldova, viscolele sunt fenomene de iarnă cu o frecvenţă nu prea mare şi, ca regulă, ele sunt de scurtă
durată. Numărul zilelor cu viscol pe parcursul iernii oscilează între 3 şi 13. Frecvenţa viscolelor depinde de
condiţiile locale – gradul de apărare a teritoriului faţă de vînt, forma reliefului, expoziţia versantului ş.a.
Aspecte de risc.
 În cele mai frecvente situaţii viscolele sunt însoţite de ninsori abundente care reduc foarte mult vizibilitatea.
Calitatea de risc climatic este atribuită viscolului , în primul rînd datorită vitezei vîntului; care duce la
perturbarea telecomunicatiilor,intreruperea curentului electric; numeroase pagube materiale şi pierderi de vieţi
omeneşti, perturbă traficul rutier, feroviar şi aerian, adeseori acestea fiind întrerupte pentru diferite perioade.
Vînturile puternice produc dezrădăcinări de arbori şi întreruperi ale livrărilor de curent electric şi ale
aprovizionării populaţiei. Localităţile pot să rămînă blocate pentru mai multe zile, drumurile de acces fiind
închise.
Măsurile cele mai eficiente pentru diminuarea pagubelor provocate de viscole constau în pregătirea şi
dotarea prealabilă a echipelor de intervenţie şi în asigurarea unor stocuri corespunzătoare de rezerve de
combustibil şi hrană.
11d)Catastrofe condiționate de condiții climatice:înghețuri, polei.
Ingheturile. Cand noptile devin reci si temperatura aerului scade sub punctul de imghet al apei apa
cristalizeaza, se produce din ea gheata. Astfel se formeaza inghet. Impactul pentru natura si om:
- franarea dezvoltarii plantelor si incheierea prematura a ciclului de vegetatie, moartea partiala sau
totala a acestora;
- daune considerabile recoltei culturilor pomicole in perioada infloririi;
- formeaza conditii de foamete , cresterea preturilor la alimente.
Poleiul se formeaza prin inghetarea pe suprafata solului sau pe obiecte a picaturilor de ploaie. Depunerile
de polei se mai pot forma in rezultatul caderii lapovitei. Pentru formarea poleiului este necesara temperatura
sub 0C si -1.
Efecte:
- produce inghetarea sucului celular si distrugerea tesuturilor vegetale;
- ruperea conductorilor;
- caderea pilonilor;
- perturbarea televomunicatiilor;
- asfixarea culturilor de toamna ;
-traumatisme la oameni.
12.Catastrofe hidrologice.Inundații.Cauze. Consecințe.Acțiuni de protecție.
Inundaţiilesuntfenomenemeteorologicecatastrofaleproduseprinacumulări de apă care nu pot fi preluate de
cursurilenormale.
Cauze:
Cauzelenaturale care provoacăinundaţiilesunt legate de:
-pătrundereaînalbii a unorcantităţiexcedentare de apăprovenită din ploi,
-topireabruscă a zăpeziişi a gheţarilormontani,
-din alimentareaexcedentară din pînzelesubterane de apăşi din barareavăilor,
-prinalunecărişiprinzăpoare de gheaţă, urmată de rupereabarajului.
-În Moldova factorul principal care cauzeazăinundaţiilesuntploiletorenţialeabundente, care au loc, de obicei,
înperioadamai-august. Precipitaţiiletorenţiale, deosebit de abundenteşiputernice, cad înlunaiulie.
Consecințe:
-pierderi de viețiomenești;
-distrugereaunorclădiri, case;
-distrugereaplantațieiagricole;
-îmbolnăvireaanimalelor de la apeleinfectate cu diferițimicrobi.
-infectareaapelor din fântâni.
Măsuri de prevenire:
-evitareaconstrucţiei de locuinţeşi de obiectivesociale, culturaleşi/saueconomiceînzonelepotenţialinundabile
-realizarea de măsuristructurale de protecţie, inclusivînzonapodurilorşipodeţelor;
-realizareaunorlucrăridestinatesăreţinăşisăîntârziescurgereaapelor de peversanţi, din afluenţiimaimiciaibazinelorsau de
torente care s-ar forma ca urmare a unorploiabundentesauprintopireazăpezilor(împădurireaversanților,
construireaunorbaraje)
-închidețiapa, gazul, electricitatea;
-săavețipregătită din timp o valiză cu toatelucrurilenecesare, nu uitămși de acte.
-nu întrebuințațiapa din fântini inundate, deoarcepoate fi cu microbi.
12a) Tsunami. Cauze. Consecințe. Acțiuni de protecție.
Tsunamiul sau valul seismic reprezintă o undăenergetică de tip mecanic care se propagăprinapaoceanelor, ca urmare a
produceriiunorerupțiisubacvatice, alunecări de teren submarine sau a unorcutremure submarine sau de
coastăfoarteputernice (7-9 grade pe scara Richter).
Cauze:
Prăbușireaunor meteoriți înoceane.
Seismesaualunecări submarine.
Dislocăriabrupte de roci(de exemplualunecareabruscăîntrecutul geologic a uneipărțiainsulei Réunion în ocean).
Dislocăribruște de ghețariînoceane.
Cutremureînmijloculoceanelorsauamărilor.
Consecințe:
-pierderimari de viațiomeneștișianimale;
-daune structural, distrugerea de case, clădiri.
-devastareapădurilorșideplasareamaselor de pământîn volume considerabile;
-depunereadeșeurilorșisedimentelorînalte zone;
-ploaia cu vietăți din mărișioceane.
Măsuri de protecție:
-cândvedemcăapa se retrage, părăsimimediatșirepedelocul, plaja;
-nu rămânețipedrumuripentru a nuîmpiedicacriculațiaserviciilor de evacuare;
-esteinterzisăîntoarcereaînzona de pericolpânănu se facinvestigații;
13.Zonele de inundații posibile pe teritoriul Republicii Moldova.
Inundațiile din Republica Moldova au afectat în special nordul și centrul țării, și mai ales localitățile de-a lungul
principalelor cursuri de apă (Prut și  Nistru ), în perioada lunilor  mai  –  iulie .
Începând cu 24 iunie mărirea debitului de apă deversat a dus la umezirea, surparea și ruperea digurilor, provocând
ieșirea apei în luncă, inundarea terenurilor agricole și a unor sate din raioanele  Nisporeni, Hîncești , Leova , Cantemir
și  Cahul .
14.Mijloace și procedee de prevenire a incendiilor.
Incendiu se referă la un proces de ardere autoîntreținută, care se desfășoară fără control în timp și spațiu, care
produce pierderi de vieți omenești și/sau pagube materiale și care necesită o intervenție organizată în scopul
întreruperii procesului de ardere . Pentru a putea izbucni un incendiu prima condiție este existența unui material
combustibil. Apoi, acest material trebuie încălzit deasupra punctului său de aprindere.
Cauzele incendiului pot fi:
 de natură tehnică, instalații electrice necorespunzătoare, defecte,
 neglijență, frecvent produsă de focuri de tabără, țigări, chibrituri, lumânări nestinse corect,
 naturale (fulger), sau autoaprinderea a unor substanțe care ajung în contact cu oxigenul,
 aparate de încălzit, cazane, cuptoare, aparate de gătit, sobe, uscătoare, dispozitive pentru sudură, tăiere sau lipire
cu gaze ori lichide combustibile,
 foc în aer liber.
Aceste cauze duc la incendii sau explozii urmate de incendii.
Prevenirea incendiilor reprezintă totalitatea acțiunilor de împiedicare a inițierii și propagării incendiilor, de
asigurare a condițiilor pentru salvarea persoanelor și bunurilor și de asigurare a securității echipelor de intervenție.
În RM apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, național, cu caracter permanent, la
care trebuie să participe autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și toate persoanele fizice și
juridice aflate pe teritoriul țării.
Obligații
Persoanele fizice și juridice sunt obligate să respecte reglementările tehnice și dispozițiile de apărare împotriva
incendiilor și să nu primejduiască, prin deciziile și faptele lor, viața, bunurile și mediul. Persoana care observă un
incendiu are obligația să anunțe prin orice mijloc serviciile de urgență, primarul sau poliția si să ia măsuri, după
posibilitățile sale, pentru limitarea și stingerea incendiului.
În caz de incendiu, orice persoană trebuie să acorde ajutor, când și cât este rațional posibil, semenilor aflați în
pericol sau în dificultate, din proprie inițiativă ori la solicitarea victimei, a reprezentanților autorităților administrației
publice, precum și a personalului serviciilor de urgență. În cazul incendiilor produse la păduri, plantații, culturi
agricole, miriști, pășuni și fânețe, persoanele aflate în apropiere au obligația să intervină imediat cu mijloacele de care
dispun, pentru limitarea și stingerea acestora .
Scop asigurarea respectării prevederilor legale si a celorlalte reglementari privind apărarea împotriva incendiilor
si protecție civilă:
 identificarea, evaluarea, pericolelor potențiale si a consecințelor pentru viata oamenilor, mediu si bunuri
materiale;
 conștientizarea riscurilor prin schimbul reciproc de informații între personalul care executa controlul de
prevenire, factorii de decizie, personalul angajat si alte persoane interesate si/sau implicate;
 informarea populației privind pericolele potențiale de risc, inclusiv în locuințe si gospodarii, si modul de
comportare în caz de incendiu si în alte situație de urgență
REGULI DE ACTIUNE IN CAZ DE INCENDIU:
 apelati numarul de urgenta 112, furnizati date despre identitatea dumneavoastra, numar de telefon, adresa,
eventuale puncte de reper si indicii despre natura incendiului;
 asteptati confirmarea apelului si ganditi-va ca glumele va vor afecta considerabil bugetul familiei;
 daca pentru salvarea unor persoane trebuie sa treceti prin incaperi incendiate, puneti pe cap o patura umeda;
 deschideti cu prudenta usile, deoarece afluxul rapid de aer, provoaca cresterea rapida a flacarilor;
 prin incaperile cu fum dens deplasati-va taras sau aplecati;
 strigati victimile (copiii de regula se ascund sub paturi, in dulapuri etc.) gasiti-i si salvati-i;
 daca vi se aprinde imbracamintea nu fugiti, culcati-va pe pamant si rostogoliti-va;
 asupra persoanelor carora li s-a aprins imbracamintea, puneti o patura sau orice altceva care-I pot acoperi etans;
 in cazul stingerii incendiului folositi stingatoare, apa, nisip, pamant etc.;
 daca arde o suprafata verticala, apa se arunca de sus in jos;
 lichidele incendiare se sting prin acoperire cu nisip, pamant, paturi, etc.;
 la incendiile ce afecteaza instalatiile electrice, se intervine numai dupa intreruperea sursei de energie;
 iesiti din zona incendiata in directia dinspre care bate vantul;
 aplicati pe partile afectate pansament uscat si curat si prezentati-va la punctele medicale
VERIFICAREA DE RUTINA INAINTE DE CULCARE
 Opriti si scoateti din priza toate aparatele electrocasnice pe care nu le mai folositi (lasati in priza doar aparatele
care sunt destinate pentru a fi tot timpul in priza, de exemplu: frigidere, radio cu ceas, DVD player, video recorder
si alte aparate care au mentionat acest lucru in cartea tehnica).
 Verificati daca este oprit aragazul si nu-l utilizati pentru a incalzi apartamentul pe timpul noptii. Functionarea
nesupravegheata a acestuia precum si a altor dispozitive de incalzire cu gaze pe intreg parcursul noptii, poate duce
la consumarea oxigenului din apartament, existand riscul decesului prin asfixiere. Totodata lipsa oxigenului duce
la stingerea flacarii, la inundarea apartamentului cu gaz si implicit la explozie daca se aprinde un bec sau o tigara,
daca se produce o scanteie electrica la sonerie, intreruptor, frigider etc.
 Verificati daca lumanarile sunt stinse. Nu le lasati aprinse atunci cand va duceti la culcare.
 Asigurati-va ca ati stins tigarile, trabucurile sau pipele si nu fumati in pat niciodata. Exista riscul sa adormiti si sa
dati foc la asternuturi.
 Opriti-va patura electrica (exceptie facand atunci cand aceasta este prevazuta cu termostat si este destin.
15.Cum să ocrotim căminul,colegiul, instituțiile preșcolare/scemele de evacuare în caz de incendii,
cutremure ori alte calamităi.
Un incendiu poate izbucni foarte uşor şi se poate extinde cu o viteză înspăimântătoare. Doar în câteva minute o
clădire poate fi devastată de flăcări. Astfel, înțelegerea caracteristicilor de bază ale incendiului și învățarea practicilor
adecvate de securitate pot fi cheia supraviețuirii unui incendiu casnic sau într-o clădire.
Statisticile demonstrează faptul că cele mai multe incendii sunt cele casnice. Pentru a le evita, trebuie să
respectăm următoarele reguli de bază:
*Nu lăsați aragazul fără supraveghere.
*Nu fumați în pat.
*Verificați în mod regulat cablurile electrice, aparatele și sistemele de încălzire
*Nu lăsați brichetele și chibriturile în locurile unde acestea pot fi găsite de copii.
*Nu utilizați aparate de încălzire cu gaz sau șemineuri în încăperile cu ventilare proastă.
Pe lângă aceste reguli de bază, ar trebui să se țină cont de faptul că o locuință trebuie curățată regulat. Ieșirile de
urgență și scările de incendiu nu ar trebui să fie niciodată blocate. Dacă ați văzut un incendiu sau ați simțit mirosul de
fum acasă sau în clădire, contactați serviciul de salvatori şi pompieri la nr de telefon 112– în nici un caz nu
presupuneți că a făcut acest lucru altcineva. Niciodată să nu aruncați țigara nestinsă peste fereastră sau balcon,
deoarece aceasta poate provoca incendiu. De asemenea, trebuie să fiți pregătiți să vă protejați de fum dens și jar, și,
dacă aveți timp, îmbrăcați un palton și încălțăminte cu talpă groasă, iar nasul și gura astupați-le cu o bucată de material
sau prosop umed.
Niciodată nu utilizați ascensorul, deoarece fumul dens, nimerește în cabina liftului și poate duce la sufocarea celor
care se află înăuntru. Dacă fumul va începe să pătrundă prin ușă, umeziți prosoapele cu apă, puneți-le în jurul tocului
ușii și în fața ușii, acest lucru va preveni pătrunderea fumului în apartament. Dacă aerul de afară este curat, ieșiți la
balcon, închideți ușa după sine și așteptați pompierii. Este o greșală să utilizați apa pentru stingerea cablurilor electrice
și a aparatelor electrice, deoarece acest lucru poate provoca electrocutare, sau pentru stingerea benzinei sau a
petrolului, deoarece acestea plutesc pe suprafața apei, fapt care poate duce la răspândirea focului.
16. Hazarduri tehnogene. Descrierea unui hazard tehnogen.
Cum să acționăm în cazul accidentelor rutiere:
1. În cazul unui accident cu automobilul, cu autobuzul, trenul sau alte mijloace de transport contactați imediat
serviciile competente.
2. Fiți atenți la faptul dacă cineva din cei implicați în accident nu transporta materiale periculoase, inflamabile sau
radioactive, pentru a informa autoritățile competente despre riscul sporit.
3. Îngrădiți locul accidentului pentru a preveni noi accidente, aprindeți becurile și, după necesitate, încercați să stingeți
incendiul cu mijloacele aflate la îndemînă.
4. Așteptați la fața locul sosirea serviciilor de urgență, nu vă îndepărtați și nu vă plecați nicăieri, cu excepția cazului în
care dvs. participați la acordarea primului ajutor sau transportarea victimelor în spital.
5. Arătați serviciilor sosite la fața locului unde se află victimele, îndepliniți instrucțiunile profesioniştilor și nu-i
împiedicați să-și facă datoria.
6. Șoferii și pietonii trebuie să respecte regulile de circulație.
7. Conducătorul auto trebuie să asigure siguranța pasagerilor şi să controleze utilizarea de către aceştia a centurilor de
siguranță, să transporte copiii pină la 12 ani în scaune auto pentru copii.
8. Pietonii trebuie să traverseze strada în locurile autorizate și să fie atenți. Părinții trebuie să-și învețe copiii cum să se
comporte pe stradă. În cazul unui accident rutier prioritatea este salvarea victimelor.
Măsurile de prevenire:
Pentru a minimiza riscul unui posibil accident, este necesar să colectați înainte de călătorie informațiile despre
condițiile meteorologice, starea drumurilor, reparațiile drumurilor pe traseul planificat.
Evaluarea consecințelor accidentului rutier:
• Stabiliți ce sa întîmplat, care sunt consecințele accidentului, care este pericolul existent pentru cei din jur și
victimelor.
• Stabiliți adresa locului accidentului. Stabiliți ce trebuie să faceți în mod urgent. Stabiliți numărul, starea, sexul și
vîrsta victimelor. Victimele, care se regăsesc în afara mijlocului de transport, în caz că se aude ritmul cardiac, trebuie
buse pe o parte și fixate pentru a preveni sufocarea,
• Chemați ambulanța.
• Purcedeți la acordarea ajutorului medical de urgență
17. Hazarduri biologice. Invaziile de lăcuste.Cauze. Consecințe.Epidemiile.
Hazardele bilogice sunt reprezentate de epidemii si invaziile de insecte. Tot din categorie fac parte si incendiile
naturale, provocate de descarcarile electrice din atmosfera sau de autoaprinderea vegetatiei uscate.
         Acestea din urma determina distrugeri ale recoltelor, ale suprafetelor impadurite, constructii etc.
In special lacuste, produc pagube mari agriculturii, indeosebi in Africa, Asia , estul Europei si in America de
Nord. Ele sunt prolifice, prin numarul mare de larve ce-l genereaza. O tona de lacuste consuma zilnic
hrana a 250 de oameni. Combaterea lor se poate face prin distrugerea oualor, utilizarea insecticidelor si a unor capcane
pentru distrugerea nimfelor de lacusta
         Pe langa lacuste mai sunt si alti daunatori biologici a caror actiune capata proportii catastrofale. Periculoasa este
si capusa vitelor frecventa in America de Sud, Australia si Africa de Sud, parazitii orezului (Asia de Sud si Sud-Est),
ai bumbacului (America de Nord, de Sud, Orientul Mijlociu) sau omizile. In iunie 1974 o invazie de omizi, intr-o
regiune a Canadei, a distrus toate ogoarele si culturile de gradina. Convoiul a format un sir lung de 160 km si lat de
100 km. Graurii fac anual pagube in agricultura din sudul S.U.A., de cateva milioane de dolari atacand cerealele,
legumele, livezile. Aceste pasari transmit si o grava boala respiratorie.
Hazarde biologice sunt reprezentate de epidemii si de invazii de insecte.Epidemiile sunt caracterizate prin
imbolnaviri in masa ale populatiei, datorita unoragenti patogeni cum sunt virusii, rickettsiile, bacteriile, fungi si
protozoarele. Celemai grave maladii sunt transmise de agenti purtatori precum tantarii (malaria, febra galbena), musca
tze tze (boala somnului), puricii, paduchii (tifosul exantematic).
Invaziile de insecte, in special de lacuste, produc pagube mari agriculturii, in deosebi in Africa, Asia, estul Europei
si Amerrica de Nord. Combaterea lacustelor se realizeaza prin diferite metode, cum ar fi distrugerea oualelor,
utilizarea insecticidelor si a unor capcane pentru distrugerea nimfelor de lacusta.
Hazarde biologice sunt reprezentate de epidemii si de invazii de insecte.Epidemiile sunt caracterizate prin
imbolnaviri in masa ale populatiei, datorita unoragenti patogeni cum sunt virusii, rickettsiile, bacteriile, fungi si
protozoarele.
Celemai grave maladii sunt transmise de agenti purtatori precum tantarii (malaria, febra galbena), musca tze tze
(boala somnului), puricii, paduchii (tifosul exantematic).Invaziile de insecte, in special de lacuste, produc pagube mari
agriculturii, in deosebi in Africa, Asia, estul Europei si Amerrica de Nord. Combaterea lacustelor se realizeaza prin
diferite metode, cum ar fi distrugerea oualelor, utilizarea insecticidelor si a unor capcane pentru distrugerea nimfelor
de lacusta.Hazarde biologice sunt reprezentate de epidemii si de invazii de insecte.
Epidemiile sunt caracterizate prin imbolnaviri in masa ale populatiei, datorita unoragenti patogeni cum sunt
virusii, rickettsiile, bacteriile, fungi si protozoarele. Cele mai grave maladii sunt transmise de agenti purtatori precum
tantarii (malaria, febra galbena), musca tze tze (boala somnului), puricii, paduchii (tifosul exantematic).Invaziile de
insecte, in special de lacuste, produc pagube mari agriculturii, in deosebi in Africa, Asia, estul Europei si Amerrica de
Nord.
Combaterea lacustelor se realizeaza prin diferite metode, cum ar fi distrugerea oualelor, utilizarea insecticidelor si a
unor capcane pentru distrugerea nimfelor de lacusta.
Reprezentanţii Direcţiei Sanitar-Veterinare pentru Siguranţa Alimentelor au pus fenomenul pe seama temperaturilor
foarte ridicate din această perioadă, care fac ca insectele şi animalele să-şi schimbe comportamentul, devenind
agresive.
Cele mai afectate sunt parcurile Herastrau, Titan, Tei si Plumbuita.
O tona de lacuste consuma zilnic hrana a 250 de oameni. Combaterea lor se poate face prin distrugerea oualor,
utilizarea insecticidelor si a unor capcane pentru distrugerea nimfelor de lacusta.
 Pe langa lacuste mai sunt si alti daunatori biologici a caror actiune capata proportii catastrofale. Periculoasa este si
capusa vitelor frecventa in America de Sud, Australia si Africa de Sud, parazitii orezului (Asia de Sud si Sud-Est), ai
bumbacului (America de Nord, de Sud, Orientul Mijlociu) sau omizile. In iunie 1974 o invazie de omizi, intr-o
Maladia Lyme
Insectele dăunătoare agriculturii, generează probleme majore la nivel economic și de mediu și amenință
biodiversitatea. Totodată, costurile cu combaterea acestora sunt de ordinul miliardelor de dolari, anual. Volumele mari
de schimburi peste graniță au adus cu sine creșterea riscurilor de invazie a insectelor dăunătoare, iar lipsa unui sistem
general de cuantificare a riscurilor face din controlul fitosanitar la frontieră o provocare.
În cadrul noului studiu, autorii combină datele existente la nivel global cu privire la schimburile comerciale de
bunuri agricole cu cele ale biologiei și distribuției speciilor de insecte dăunătoare, astfel încât să se încerce punerea la
punct a unor metode științifice de cuantificare, unele care pot fi utilizate pentru evaluarea și îmunătățirea controalelor
fitosanitare la graniță.

Conform studiului, insectele dăunătoare cunoscute ca fiind cele mai întâlnite la importurile agroalimentare sunt
frecvent nedetectate de către Autoritățile Fitosanitare europene. Autorii sugerează că situația în sine lasă țările
europene vulnerabile la dăunători din SUA, Argentina sau Brazilia, în mod particular la insecte dăunătoare aduse cu
transporturile mari de soia, cafea și fructe, cum sunt bananele, strugurii și ananasul, produse cel mai puțin controlate
fitosanitar.
Potrivit autorilor, dezvoltarea noilor modalități de cuantificare ar putea face legătura între insectele dăunătoare
invadatoare și comerțul internațional.
Folosirea excesiva a fertilizatorilor, pesticidelor si alte practici daunatoare din agricultura au facut ca recoltele din
Thailanda sa fie invadate de insecte. Potrivit estimarilor oficiale, productia agricola in unele regiuni va scadea
cu 30%, transmite. Expertii au declarat ca aceasta este cea mai grava invazie de insecte din 1977, 1 milion de hectare
fiind afectate. Insectele distrug mai ales recoltele de orez.
Solutia pe termen lung propusa de experti este refacerea biodiversitatii si adoptare Somalia se confrunta cu cea mai
mare invazie de lacuste din ultimii 25 de ani. Zeci de mii de hectare de pasuni si terenuri cultivate au fost devorate de
insecte. Iar invazia se extinde si in Etiopia vecina, unde sunt terenuri infestate cu larve si adulti reproducatori.
Potrivit Natiunilor Unite, un roi mediu de lacuste poate distruge culturile care ar putea hrani 2.500 de persoane timp
de un an. Si, din pacate, insectele nu pot fi combatute. Cea mai buna metoda, pulverizarea de insecticid din avion, nu
poate fi folosita, din cauza numeroaselor zone de conflict din regiune.
18.Hemoragii. Tipuri.Acordarea primului ajutor medical în caz de hemorajie.
Hemoragia sau hemoreea este scurgerea abundentă de sânge, internă sau externă, în urma ruperii sau tăierii peretelui
unui vas sangvin. Hemoragia este cauzată de lezarea integrității vasului, provocată de o traumă, liza purulentă a
peretelui vascular, dereglarea chimismului sanguin. Putem deosebi mai multe feluri de hemoragii:
1. Hemoragiile externe — în care sângele se scurge în afara organismului datorită secționării unor vase de
sânge. În funcție de vasele care au fost secționate, putem deosebi:
- hemoragii arteriale, în care sângele, de o culoare roșu-aprins, țâșnește într-un jet sacadat, în același ritm cu
pulsațiile inimii;
- hemoragii venoase, în care sângele, având o culoare roșu închis, curge lin, continuu;
- hemoragii capilare, în care curgerea sângelui se observă pe toată suprafața rănii, având o intensitate redusă.
2. Hemoragiile interne — în care sângele care curge rămâne în interiorul organismului (ex.: în cavitatea
abdominală etc.). O categorie deosebită o pot forma hemoragiile interne exteriorizate, în care sângele ajunge
în afara corpului după ce a trecut printr-o cavitate naturală care face comunicarea organismului cu exteriorul.
În cadrul hemoragiilor exteriorizate putem cuprinde: epistaxisul (curgerea sângelui din nas), otoragia
(curgerea sângelui din urechi), hematemeza (vărsăturile cu sânge), hemoptizia (tusea urmată de eliminări de
sânge din plămâni), hematuria (eliminarea de sânge prin urină), melena (eliminarea de sânge prin scaun,
situație în care fecalele capătă o culoare neagră, lucioase) și enterohemoragia (hemoragia intestinală).
În funcție de cantitatea de sânge pierdută, putem distinge:
• hemoragii mari, mortale, când se pierde mai mult de jumătate din cantitatea totală de sânge;
• hemoragii mijlocii, când se pierde 1/3 din cantitatea totală de sânge;
• hemoragii mici, când se pierde o cantitate de 500-600 ml de sânge.
Hemoragiile externe și cele exteriorizate sunt ușor de recunoscut. Hemoragiile interne sunt însoțite de o serie de
semne prin care se pot bănui și diagnostica. Aceste semne sunt: amețeala, creșterea numărului de bătăi ale inimii pe
minut, creșterea numărului de respirații pe minut. Pulsul bolnavului este slab, iar tensiunea sa arterială scade mult sub
cifra normală. Bolnavul este neliniștit, palid, vorbește repede, are transpirații reci și este chinuit de o sete deosebit de
mare.
Primul ajutor în caz de hemoragii externe:
- Se întinde accidentatul la orizontală, în decubit dorsal, cu capul mai jos decât trunchiul şi extremităţile pentru a
favoriza circulaţia sangvină la nivel cerebral.
-  Se stabilește tipul hemoragiei (venoasă, arterială, capilară).
-  Se efectuează hemostaza provizorie prin pansament compresiv sau compresie la distanţă, în funcţie de mărirea
hemoragiei şi localizarea ei.
-  Dacă hemoragia este foarte puternică sau dacă salvatorul este izolat sau fără materialele necesare şi trebuie să facă
faţă unui număr mare de răniţi, precum şi în faţa unui membru secţionat, se aplică garoul. Garoul poate fi improvizat
dintr-un tub de cauciuc elastic (preferabil) sau orice material flexibil, însă neelastic: cravată, fular, batic rulat pe
diagonală, ciorap etc. Garoul se aplică la rădăcina braţelor (la patru laturi de deget sub axilă), pentru hemoragiile
membrului superior, şi la rădăcina coapselor pentru hemoragiile membrului inferior.
Primul ajutor în caz de hemoragii interne:
      De cele mai multe ori, se instalează starea de şoc. Semnele de recunoaştere a unei hemoragii interne au fost
enunţate anterior. Dacă este conştient, rănitul se aşază în decubit dorsal cu picioarele uşor ridicate dacă nu sunt
fracturate. Dacă este inconştient, se aşază în decubit lateral.Trebuie prevenită instalarea stării de şoc:
- accidentatul este mişcat cât mai puţin posibil;
- se scoate sau se slăbeşte orice parte a vestimentaţiei care apasă gâtul, toracele sau mijlocul (cravată, curea);
- se acoperă accidentatul cu o pătură;
-  nu se administrează nicio băutură pentru că orice creştere a debitului circulator accentuează hemoragia;
-  nu se lasă accidentatul nesupravegheat;
- obligatoriu, se transportă accidentatul la spital.
19. Traume.Tipuri. Specificul traumelor fizice și psihice.
Trauma reprezintă o leziune fizică sau psihică. Inițial termenul a fost utilizat de către medici pentru a se
desemna leziunea fizică provocată asupra unui pacient de către un factor agresiv extern (de exemplu o lovire cu un
obiect contondent, o arsură etc.).
Ulterior termenul s-a extins și în psihologie. Din punct de vedere medical termenul de traumă este echivalent cu cel
de rană. În schimb traumatismul este echivalent cu boală generată, cu efectul acelei răni.
Termenul de traumatologie se referă la studiul traumelor naturale și a celor provocate de oameni, al consecințelor lor
în plan medical sau psihobiologic. Spre deosebire de traumă, stresul este o manifestare cotidiană caracteriastică
fiecărei persoane, un sindromul de adaptare pe care individul îl realizează în urma agresiunilor mediului extern. În
general persoanele fac față stresului acesta neavând conotația de boală pe care o are trauma.
În funcție de factorii ce determină trauma se disting două mari categorii:
• traume fizice – factori naturali, independenți de om (de exemplu un accident de mașină sau prăbușirea unei clădiri
peste persoanele din interior, cu ocazia unui cutremur)
• traume psihice – provocate de factori ce țin de om, dar nu numai trauma psihologică este un tip de deteriorare a
psihicului care se produce ca urmare a producerii unui atac asupra psihicului uman.
Psihologii au definit trauma ca un eveniment de o intensitate foarte mare, eveniment care apare în viața individului
și care depășește posibilitățile sale de adaptare. În general acest eveniment neplăcut generează o sensibilizare excesivă
a individului la emoțiile ulterioare. Atunci când trauma duce la stress post-traumatic, daunele pot implica schimbări
fizice la nivelul creierului uman, schimbări de natură chimică, care afectează capacitatea persoanei de a face față în
mod adecvat stresului și care, pe termen lung, generează efecte patogene durabile
Trauma sau vătămarea fizică referă la o rană produsă de leziuni fizice bruște, ca de pildă o agresiune violentă sau un
accident. Acesta poate fi, de exemplu, o fractură sau o arsură.
Traumatisme majore pot duce la complicatii secundare, cum ar fi șoc circulator, insuficiență
respiratorie și moarte. Resuscitarea unui pacient traumatizat implică adesea multiple proceduri de tratament. Trauma
este a șasea cauză de deces la nivel mondial, reprezentând 10% din mortalitatea de toate tipurile, și este o problemă
gravă de sănătate publică, având importante costuri sociale și economice.
20. Abuzul emoțional la copii. Consecințele.
Abuzul emoţional reprezintă orice formă de comportament abuziv, prin care adolescentul este umilit, batjocorit,
ironizat, perturbând astfel dezvoltarea normală a sferei sale emo ționale. Adolescenții supuşi abuzului emo țional, de
regulă, sunt lipsiți de atitudini pozitive sau afectuoase din partea persoanelor apropiate sau socialmente importante.
Deseori, adul ții ignoră faptele demne de lăudat pe care le săvârşesc copiii, în schimb le observă pe cele negative,
aplicând pedepse aspre şi umilitoare. Acest subiect delicat este deseori ignorat. De cele mai multe ori, nu reflectăm
asupra acestui fapt sau poate nu-i acordăm nicio importan ță, considerând că este ceva destul de firesc. Totuşi, în unele
cazuri, abuzul emoțional poate fi manifestat în forme extrem de brutale.
În primul rând, abuzul emoțional afectează sentimentele, emoţiile şi trăirile adolescentului. Drept consecință vor
apărea:
- Multiple emoții negative (tristețe, furie, răutate, mânie, frică, agitație), care încep să le domine pe cele pozitive
(bucurie, satisfacție), iar cu timpul adolescentul poate să-şi exprimă rar emoțiile pozitive;
- Instabilitate emoțională sau oscilații semnificative între emoțiile negative şi cele pozitive, drept urmare, adolescentul
nu-şi poate gestiona emoțiile;
-Inhibare emoțională sau blocarea sentimentelor copilului care îi permit să atenueze durerea;
- Lipsa necesității de a-şi împărtăşi tristețile, bucuriile, succesele, constatările sau chiar de a simți căldura şi afecțiunea
celor apropiați;
- Indiferența, apatia, sentimentul de singurătate,, deprimare;
- Vulnerabilitate la stres, stare de alarmare şi de agitare;
-Stresul îndelungat, provocat de abuzul emoțional cronic, duce la apariția stării de disperare şi impas, ceea ce creează
condiții propice pentru apariția gândurilor suicidale.
În relaţiile cu persoanele din jur, copiii care au fost supuşi violenței emoționale:
-Se confruntă cu dificultăți de comunicare;
- Sunt răutăcioşi, suspicioşi şi nefericiți;
-Nu sunt capabili să ofere gingăşie şi dragoste, să înțeleagă sentimentele altor persoane, să fie empatici.
În viitor, există riscul ca adolescenții care au trecut prin situații de ruşine şi umilire în sânul familiei sau în mediul
semenilor, de regulă, se vor comporta la fel cu propriii lor copii, cu prietenii, colegii și alte persoane.
21. Fracturile. Tipuri. Acordarea primului ajutor medical în caz de fractură.
Fracturile - sunt o discontinuitate la nivelul osului, produsă în urma unui traumatism, care acționează asupra unui
os fragilizat printr-o suferință anterioară. Un os poate fi complet rupt sau parțial fracturat în mai multe moduri: oblic,
pe lungime, in cruce etc.
TIPURI:
1. Stabilă - capetele rupte ale osului sunt aliniate și nu prezintă risc de deplasare.
2. Deschisă - pielea poate fi strapunsa de os sau se poate rupe la momentul producerii fracturii. Rana poate fi usor
infectata cu praf sua bacterii, iar osul poate sau nu sa fie vizibil. 
3. Inchisa – osul se rupe insa nu strapunge pielea.
4. Cu deplasare – osul se rupe complet, iar capetele celor doua bucati se deplaseaza unul in raport cu celalalt.
5. Fără deplasare – osul se rupe partial sau in doua bucati, insa capetele raman aliniate.
6. Oblica – fractura are un anumit unghi de inclinare.
7. Cominutivă - osul este zdrobit in trei sau mai multe bucati.
8. Articulara - are loc in interiorul unei articulatii si este un semn al instalarii osteoartritei.
9. Patologica – se produce ca urmare a unei infectii, tumori beningne sau a unui neoplasm – afectiuni care reduc
rezistenta osoasa.
PRIMUL AJUTOR:
 Nu muta trupul persoanei daca ai constatat o fractura la nivelul gatului sau al coloanei, deoarece miscarea poate
cauza leziuni ale nervilor;
 În cazul fracturii brațului, antebrațului și mâinii  se aplică o imobilizare a fracturii cu atele improvizate din lemn sau
rulou improvizat După ce membrul a fost imobilizat cu ajutorul atelelor, se fixează segmentul fracturat de torace cu
ajutorul unei eșarfe.
 Daca ai constat o fractura deschisa (osul trece prin piele), suna de urgenta la 112;
 In cazul unei sangerari puternice, aplica presiune in acea zona cu o compresa sterila sau un material curat. Nu
incerca sa speli rana si nici sa redresezi membrele fracturate;
 In cazul unui membru fracturat, asigura-te ca acesta este imobilizat inainte de mutare. Foloseste atele, aplicate de-o
parte si de alta a membrului, pastrand pozitia;
 Acopera zona afectata cu o perna sau un material textil pentru a evita accidentarile. Asigura-te ca atelele sunt
suficient de lungi pentru a acoperi articulatiile de deasupra si dedesubtul fracturii;
 Aplica comprese reci sau cu gheata invelita intr-un material pe regiunea afectata. In cazul in care crezi ca persoana
isi pierde cunostinta, asaza corpul cu picioarele mai sus decat pieptul si capul.
22.Acordarea primului ajutor medical în caz de arsuri.
Cere ajutor medical imediat in urmatoarele situatii:
Crezi ca arsura copilului este de gradul 2 sau 3 Arsura este mare (are un diametru mai mare de 7 сentimetri), chiar
daca pare a fi o arsura minora. Pentru orice arsura care pare sa depasеasca 10% din suprafata corpului, cere imediat
ajutor medical. Nu aplica gheata sau comprese umede, pentru ca pot duce la scaderea temperaturii coorpului. In
schimb, acopera zona cu o tesatura moale curata (prosop). Arsura este cauzata de foc, fire electrice sau de substante
chimice. Arsura este localizata pe fata, scalp, maini, la nivelul articulatiilor sаu zonei genitala. . Zona cu arsura pare
infectata (cu edem, puroi, roseata аccentuata, dungi rosii la nivelul pielii din jurul arsurii).
Pentru arsurile de gradul 1
Indeparteaza соpilul de sursa de caldura. Indeparteaza rapid imbracamintea din zona cu arsura. Da drumul sa curga
apa nu foarte rece peste zona cu arsura (daca apa nu este disponibila, se poate utiliza orice lichid rece potabil) sau
mentine o compresa curata recе peste arsura aproximativ 3-5 minute (nu se foloseste gheata, deoarece рoate provoca o
distrugere mai mare a pielii afectate). .
Nu se aplica unt, grasime, pudra sau alte astfel de remedi, pentru ca pot agrava arsura sau cresc
riscul de infectie. Aplica gel sau crema cu aloe vera pe zona afectata, de cateva ori pe zi. Pertru durere, poti da
copilului paracetamol sau ibuprofen. Respecta doza de administrare, care sa tine cont de varsta si greutate. Daca zona
afectata este mica (cat o moneda sau mai mica), pastreaz-o curata. O poti proteја cu o compresa sterila pentru
urmatoarele 24 de ore (nu folosi bandaje adezive foarte mici, deoarece exista riscul de sufocare).
In caz de arsuri de gradul 2 si 3
 Cere ajutor medical de urgenta, аpoi urmeaza acesti pasi pana la sosirea echipajului medical:
- Tine copilul asezat, cu partea afectata de arsura mai ridicata Urmeaza pasi de la arsurile de gradul
- Indeparteaza hainele si bijuterile din zona arsurii (in cazul in care exista edem), cu exceptia hainelor prinse de piele.
Daca ai dificultati in сееа се priveste indepartarea hainelor, vei fi nevoit sa le tai sau sa astepti sosirea medicilor. Nu
sparge basicile.
- Aplica apa calaie peste zona cu arsura cel putin 3-5 minute, dupa care o aсорeri cu o tesatura curata uscata, pana la
sosirea personalului medical.
Arsuri produse de flacara .
Stinge flacarа rostogolind copilul pe sol. Асоpera copilul cu o patura sau cu o jacheta . Indeparteaza hainele arse si
bijuterile din jurul zonei afectate. Cere ajutor medical, apoi urmeaza recomandarile pentru arsuri de gradul 2 si 3.
Arsuri electrice si chimice
Сopilul nu trebuie sa fie in contact cu sursele electrice inainte de a fi atins, in caz contrar existand riscul de
electrocutare in cazul tau . In caz de arsuri chimice, tine zona sub jet de apa, 5 minute sau mai mult. Daca zona arsa
este mai mare, se foloseste o cada, dusul, galetile de apa sau furtunul de gradina. Nu indeparta nicio haina inainte de a
incepe splarea cu apa а arsurilor. Pe masura ce continui spalarea arsurilor, puteti indeparta hainele din zona afectata. .

Daca suprafata arsa este mica, spal-o 10-20 de minute, aplica о compresa sterila si ia legatura cu medicul. Arsurile
chimice la nivelul gurii sau ochilor nеcesita o evaluare medicala imediata, dupa spalarea temeinica a zonei cu apa. Cu
toate ca arsurile chimice si electrice nu sunt intotdeauna vizibile, ele pot fi periculoase deoarece pot afecta organele
interne. Simptomele pot varia, in functie de tipul si de severitatea arsurii. Daca suspectezi ca este posibil ca micutul sa
fi ingerat o substanta chimica sau un obiect care poate fi periculos (cum ar fi o baterie de ceas), сere ajutor de
specialitate. Suna intai la Тохареl si apoї la 112.
23. Acordarea primului ajutor medical în caz de traume de fulger.
Primul ajutor pentru fulgere: om inconștient
Victima are nevoie de asistență profesională imediată pentru a-și salva viața! De aceea, în primul rând, apelați o
ambulanță - în acest caz, echipa de resuscitare va sosi.
Dar nu trebuie doar să stați și să așteptați medicii - un laic poate salva victima. Primul ajutor pentru un fulger -
determina dacă persoana este conștientă sau nu. În al doilea caz, faceți acest lucru:
1. Trageti-va impreuna, nu va intindeti in panica - doar daca suntetilinistiti va puteti ajuta cu adevarat.
2. Verificați palpitațiile și respirația. Cea mai ușoară modalitate de a face acest lucru este punerea unui deget pe
artera carotidă în jurul gâtului victimei.
3. Dacă lipsesc respirația și ritmurile cardiace, atunci trebuie imediat să mergeți la un masaj indirect al inimii și
la respirația artificială.
4. Așezați victima înapoi pe o suprafață tare.
5. Dacă acționați singur, atunci o simplă instrucțiune: faceți două lovituri de aer din gură. Apoi, cincisprezece
clicuri s-au încorporat în încuietoarea de pe piept.
6. Dacă vă ajutați cu un prieten, raportul de "masaj al respirației" se face într-un raport de 1: 5. Este mai bine să
acționezi alternativ.
7. Continuați până când soseste ambulanța sau până când sufla respira pe cont propriu, elevii săi nu se strâng,
pielea devine roz.
Asistați dacă persoana este conștientă
Și ce va fi primul ajutor medical într-o lovitură de trăsnet, dacă victima este conștientă? Cazul de mai puțin pericol,
dar necesită asistență:
1. Mai întâi de toate, chemați o ambulanță.
2. Luați victima în adăpost.
3. Schimba hainele, pune-l jos.
4. Acoperiți cu o pătură caldă.
5. Beți victima cu ceai cald dulce. Dacă există o trusă de prim ajutor la îndemână, atunci 30 de picături de
tinctură de valerian sau Corvalol vă vor ajuta.
6. Nu lăsați victima până când nu ajunge ambulanța. În tot acest timp, controlați dacă este conștient, ce respirație
și bătăi de inimă sunt.
24. Acordarea primului ajutor medical în caz de Insolație şi șoc termic.
Insolatia este o afectiune cauzata de supraincalzirea corpului, de obicei ca urmare a expunerii prelungite la soare
sau a efortului fizic la temperaturi ridicate. Insolatia poate aparea daca temperatura corpului creste pana la 40 grade C
sau mai mult, fiind frecventa in lunile de vara. Astfel, cand temperatura interna a corpului depaseste 40 grade C
situatia devine critica pentru sanatate si poate ameninta viata.
Primul ajutor la insolație
1.Persoana trebuie mutata intru-un spatiu racoros, sa nu fie sub actiunea directa a razelor solare. Pacientul trebuie
dezbracat si asezat in asa fel incat sa se expuna cat mai mult din corpul sau la aer (cat mai multa suprafata corporala sa
intre in contact direct cu aerul).
 2.Intregul corp al pacientului trebuie racorit cu apa rece, dar nu foarte rece, care poate fi pulverizata pe corp sau
aplicata cu ajutorul unui burete, reusindu-se astfel scaderea temperaturii corporale. Trebuie urmarite semnele care
prevestesc o evolutie rapida spre insolatie.
3.Se pot aplica pachete de gheata pe abdomen, pe gat si in axile (subsuoara), locuri unde vasele de sange mari se
gasesc la suprafata tegumetului. Se interzice introducerea pacientului intr-o baie de gheata. Afectiunea e cu atat mai
serioasa si e posibil sa apara si complicatii cu cat perioada de timp in care temperatura corporala este ridicata este mai
lunga.
4.Temperatura inregistrata din cavitatea bucala sau de la nivelul urechii nu este cea corecta in aceasta situatie de
urgenta. Daca respitatia se opreste, trebuie incepute manevrele de respiratie artificiala. Se interzice administrarea de
aspirina sau paracetamol (acetaminofen) pentru a reduce temperatura corporala ridicata din timpul insolatiei. Aceste
medicamente pot cauza probleme din cauza raspunsului organismului la insolatie.
5.Daca pacientul este constient si capabil sa inghita, trebuie sa i se dea sa bea fluide (de la 1 litru la 1.9 litri) in
primele 2 ore pentru a-l hidrata. Totusi, majoritatea pacientilor cu insolatie au un status mental alterat si nu li se pot
administra lichide pe cale orala in conditii de siguranta.
Șoc termic-Totalitatea simptomelor provocate de o expunere excesivă la caldură.
Ce să faci cu un șoc termic?
 În primul rând, este necesar să vă apelați la un medic acasă sau o ambulanță;
 Victima trebuie să fie transferată la umbră sau la aer curat, să deschidă ferestrele și ușile din cameră;
 Desfaceți gulerul sau dezbracați-l până la talie. Îmbrăcămintea din țesături sintetice sau dense trebuie îndepărtată;
 Așezați-vă pe spate, ridicați-vă capul. Dacă există vărsături, răsuciți pacientul lateral;
 Pe frunte și din spate a capului, gâtului, sub maxilar, whisky, clavicula, cutelor cot, sub genunchi, pe gamba, în
zona inghinală și sacrum aplică comprese reci (o cârpă înmuiată sau un prosop, un pachet de răcire al unui kituri
de conducător auto). Apa pentru procedura nu poate fi luata gheata, pentru a nu provoca o colaps vascular;
 Înfășurați corpul cu o cârpă umedă sau presărați cu apă rece. Dacă este posibil, faceți o baie rece (18-20 grade);
 Furnizați o băutură bogată. Puteți utiliza tinctura de valerian diluat în apă (20 picături pe 1/3 ceașcă de lichid);
 În cazul în care respirația este tulburată, umeziți vata de bumbac în amoniac și lăsați-o ușor în nas de mai multe
ori;
 Dacă respirația sa oprit - efectuați respirația artificială și masajul inimii închis.
25. Acordarea primului ajutor medical în caz de stop cardiac și respirator.
Diferența dintre stopul cardio respirator și stopul cardiac
Stopul respirator cardiac nu este același lucru cu un stop cardio-respirator.Stopul cardiac înseamnă oprirea inimii,
iar stopul cardio-respirator se produce în momentul în care funcția respiratorie încetează. Prin stopul cardiac se
înțelege încetarea bruscă și neașteptată a circulației la un pacient care nu era previzibil că ar putea să moară în acel
moment.
Oprirea primar cardiacă este urmată abia apoi de oprirea respiratorie. Dacă stopul cardiac și respirator se instalează
simultan, este vorba de stopul cardio-respirator în care primul semn este pierderea stării de conștientă.
Cum recunoști un stop cardiorespirator.
Primele simptome
 Victima este inconștienă (pierderea cunoștinței apare în 10-15 secunde de la stop)
 Lipsa respirației sau respirații agonice
 Pielea este palidă, iar apoi devine cenușie (cianoza)
 Absența pulsului la carotidă (nu are rost să îl căutăm mai mult de 10 secunde)
 Pupilele dilatate (se numește midriază fixă, dar nu este întotdeauna un semn sigur)
În cazul unui stop cardiorespirator, șansele de supraviețuire cresc dacă se începe imediat resuscitarea.
Măsurile trebuie aplicate hotărât, altfel șansele bolnavului cu stop cardio-respirator scad.
 În primul rând sunați la 112 și anunțați situația de urgență, este vital să ajungă cât mai repede un echipaj de
medici specialiști.
 Verificați dacă persoana respectivă răspunde când vorbiți cu ea.
 Eliberați căile aeriene prin hiperextensia capului (înclinare pe spate) și ridicarea bărbiei.  Cum verifici
respirația?
În cazul în care persoana nu răspunde, verificați dacă respiră sau nu. Apleacă-te asupra victimei cu fața către torace
și ascultă respirația la nivelul cavității bucale a victimei. Încearcă să simți dacă există schimb de aer apropiind obrazul
de nasul şi gura victimei. Observă mișcările pieptului pentru a decide dacă respiră.
Cum se ia pulsul ?
Pulsul se poate simți cel mai bine pe artera carotidă care este situată în șanțul format de unul din mușchii gâtului şi
mărul lui Adam. Degetele arătător și mijlociu localizează mărul lui Adam şi vor aluneca lateral pe gât până se simte
pulsul în vârful acestora. Această etapa poate fi executată simultan cu verificarea respiraţiei, de asemenea timp de 5-
10 secunde.
Cum se face masajul cardiac
Masajul cardiac extern își propune să înlocuiască funcția de pompă a inimii, care trimite în circulație cantitatea de
sânge oxigenat. Bolnavul trebuie să fie așezat imediat pe o suprafața dură și plată (de exemplu: masă, pat rigid,
scândură). Se realizează apoi compresiuni cu podul palmei pe treimea inferioară a sternului – cealaltă palmă se
suprapune peste prima, pentru a întări forță de presiune.
Compresia asupra toracelui victimei se realizează cu un ritm de 50-60 compresii pe minut. La patru-cinci compresii
ritmice pe stern se realizează o respirație artificială gură la gură.
Stopul cardio-respirator: șanse de supraviețuire și urmări
Șansele de supravițuire în urma unui stop cardio-respirator sunt reduse, în special în cazurile persoanelor cărora li se
face rău pe stradă, acasă sau la birou - și anume - de 4%.
Stopul cardio-respirator scade cu 10% șansele de supraviețuire la fiecare 1 minut de la instalarea acestuia.
Șansele de supraviețuire în stopul cardio- respirator pot crește dacă se intervine rapid, dacă se poate chiar până la
sosirea ambulanței, deoarece, începerea precoce a manevrelor de resuscitare și apelarea serviciului de urgență 112 pot
fi făcute chiar și de către cei prezenți în jurul victimei.
Dacă o persoană a trecut prin astfel de evenimente trebuie făcute investigaţiile recomandate de medic pentru
depistarea cauzelor şi apoi urmate recomandările şi evident tratamentul prescris de medic în funcţie de rezultatul
analizelor şi al diagnosticului pus.
26.Acordarea primului ajutor medical în cazul muşcoăturilor de şarpe :
- nu faceti miscari si nu va agitati! In caz contrar, ritmul batailor inimii creste, circulatia sangelui e accelerata si
veninul patrunde mai repede in torentul circulator; mai bine stati linistit intr-un loc umbrit.
- anuntati evenimentul la Serviciul Unic de Urgenta 112 si asteptati salvatorii
- asezati-va astfel incat sa mentineti muscatura sub nivelul inimii, curatati cu alcool veninul de pe langa muscatura,
folositi, daca aveti, o seringa de aspirat venin, puneti un pansament compresiv (nu garou) deasupra muscaturii catre
inima si luati o aspirina.
- hidratati-va doar cu apa si nu administrati alcool, cafea, energizante.
27.Acordarea primului ajutor medical în caz de înțepăturilor de insecte
Dacă persoana înțepată este  alergică , prima acțiune trebuie să fie cea de a suna la 112 – numărul unic pentru
apeluri de urgență. În timp ce se așteaptă sosirea echipajului de urgență se mai pot efectua următorii pași:
 injectarea de epinefrină sau adrenalină, în cazul în care pacientul le are asupra sa, acestea fiind folosite des pentru
cazurile de șoc anafilactic;
 liniștirea pacientului;
 persoana înțepată trebuie întinsă pe spate cu picioarele ridicate;
 dacă prezintă vărsături trebuie pusă în poziția de decubit lateral pentru a preveni înecul.
În cazul în care pacientul devine inconștient sau nu mai respiră se va începe resuscitarea cardio-pulmonară care va
continua până la sosirea echipajului. Se evită administrarea de lichide persoanei afectate, pentru a nu risca agravarea
situației.
28. Acordarea primului ajutor medical în caz de intoxicații cu ciuperci.
Semnele intoxicaţiei se manifestă prin:  greaţă, vărsături , dureri abdominale , scaune cu sânge şi
mucozităţisete, uscăciunea gurii sau salivaţie abundentă, transpiraţie , slăbiciune generală, ameţeli ,creşterea frecvenţei
respiratiei şi a pulsului , scăderea tensiunii arteriale, creșterea temperaturii corpului , tulburări de vedere , furnicături
ale extremităţilor.
Acordarea primului ajutor în caz de intoxicaţie: 
1. Se apelează numărul de urgenţă 112, deoarece persoana intoxicată necesită internare urgentă la spital, indiferent de
gravitatea intoxicaţiei.
2. Pâna la sosirea cadrelor medicale, persoana intoxicată va bea cât mai multă apă (2-3 litri) şi/sau mult lichid rece –
lapte, ceai, cafea, compot, suc.
3. Persoana trebuie să stea întinsă în pat, se interzice efectuarea activităţii fizice înainte de spălarea stomacului
(spălarea va elimina toxinele, iar mişcarea, alergarea sau mersul pe bicicletă vor intensifica absorbţia toxinelor în
sânge).
29.Acordarea primului ajutor medical în caz de înec.Regulile înfăptuirii respirației artificiale.
Înecul reprezinta asfixia (sufocarea), odată cu umplerea cu apă a căilor respiratorii. Principalele acţiuni ale
salvatorului pentru salvarea victimei sunt următoarele:
- Apropierea în înot pînă în dreptul victimei, prin spate, aceasta fiind luată de braţ sau de păr;
- Aducerea victimei la mal, în înot pe spate sau pe burtă cu o singura mînă, ţinînd cu cealaltă mînă victima; 
- Victima trebuie ţinută cu faţa în sus, la suprafaţa apei;
-Adusă la mal, victima trebuie aşezată cu faţa în sus.
Acordarea primului ajutor în caz de înec constă în efectuarea, cît mai rapidă, a următoarelor operaţiuni:
- Alarmarea echipei medicale de salvare; 
- Eliberarea căilor oro-faringiene; 
- Efectuarea respiraţiei artificiale; 
- Efectuarea masajului cardiac extern; 
- Dacă este conştientă, victima trebuie aşezată în poziţia pe o parte, pentru a fi evitată voma.
Respiratia gura la gura: Cand executati respiratia artificiala gura la gura, asigurati-va ca sunt deschise caile
respiratorii si apoi:
- Strangeti narile intre degetul mare si aratator pentru a preveni pierderile de aer.
- Inspirati adanc, deschideti gura larg, plasati-o deasupra gurii accidentatului, realizand o buna etansare si suflati in
gura acestuia./de dorit de așternut un tifon, băsmălută, nu direct;
- Dupa fiecare insuflare, ridicati gura de pe fata accidentatului, pentru a permite aerului sa iasa.
- Priviti, ascultati si sesizati circulatia aerului din gura si nas si miscarea toracelui.
- Continuati, pastrand un ritm de 12 respiratii pe minut.
- Înainte de a executa respiratia artificiala, desfaceti gulerul, cravata, centura victimei sau orice articol de
imbracaminte care ar putea jena respiratia.
Respiratia gura la nas: Aceasta metoda poate fi folosita in cazurile in care exista vatamari ale gurii sau atunci cand
nu este posibila acoperirea ei completa. Se procedeaza in acelasi fel ca in cazul respiratiei gura la gura, insufland
aerul prin nasul accidentatului:
- Rasturnati capul victimei  spre spate cu o mana, dar nu prindeti narile.
-Ridicati barbia cu cealalta mana, folosind degetul mare pentru a inchide gura victimei. Acoperiti nasul accidentatului
cu gura dvs. si aplicati doua insuflatii, pentru a permite aerului sa iasa prin expiratie.
- Daca aerul intra in plamani si pulsul este prezent, continuati si respirati ritmic, in acelasi mod ca la metoda de
respiratie gura la gura.
Indiferent de metoda de respiratie artificiala folosita, in acordarea primului ajutor trebuie sa respectati
urmatoarele reguli:
1. Curatati si mentineti caile respiratorii deschise prin extensia gatului.
2. Pozitionati accidentatul pe o suprafata plana si rigida, de preferat la nivelul podelei.
3. Controlati pulsul victimei la carotida dupa primele minute sau dupa 12 cicluri complete. Daca exista puls, reluati
respiratia artificiala si verificati pulsul din cand an cand.
30.Rolul protecției civile în educarea populației pentru protejarea sănătății.
Viitorul societății depinde în mare măsură de calitățile și competențele viitorului specialist în domeniul efucatiei
care, prin acțiunile sale, prin personalitatea sa, reprezintă un model pentru comunitate, un sprijin pentru familie, un
factor de cultura în comunitate.
În activitatea socială și pedagogică un cadru didactic trebuie să țină cont de particularitățile psihologice de vârstă,
individuale și de grup ale persoanelor care le solicita ajutorul. Pentru a cunoaște pe altul omul trebuie să se cunoască
pe sine. Disciplina Protecţia civilă este o disciplină de specialitate ce are rolul să formeze la elevi cunoştinţe de bază
din domeniul protecţiei civile, noţiuni şi reprezentări elementare .
Concepţia didactică a cursului de Protecţia Civilă reprezintă un document normativ şi reglator privind organizarea
şi desfăşurarea gradului de pregăture a elevilor pentru societate. Concepţia educaţională cuprinde necesitatea creării la
elevi unor noţiuni generale teoretice şi deprinderi practice necesare pentru a cunoşte cum să se comporte, să acţioneze
şi să acordarea primului ajutor în situaţii excepţionale. Cursul de Protecţia Civilă propune să-i conducă pe elevi: La
preceperea situaţilor în care se pot afla şi cum se vor discurca. Utilizarea adecvată a celor studiate în situaţii
excepţionale . Elevii își vor forma competențe practice :
• să stăpînească un ansamblu de cunoştinţe fundamentale în funcţie de problema care va trebui rezolvată în final;
• să-şi dezvolte deprinderi de a utiliza cunoştinţele în situaţii concrete pentru a le înţelege, realizând astfel
funcţionalitatea lor;
• să rezolve diverse situaţii-problemă, conştientizând, în aşa fel, rolul cunoştinţelor funcţionale în viziunea proprie;
• să rezolve situaţii semnificative în diverse contexte, care prezintă anumite probleme complexe din viaţa cotidiană,
manifestând comportamente/atitudini conform achiziţiilor finale – competenţe.
Studiind disciplina Protecția civilă elevii vor putea:
• Să aplice cunoștințele despre diverse situaţii excepţionale în activitatea profesională;
• Să exprime atitudine pozitivă faţă de membrii societății ;
• Să identifice soluţii pentru ameliorarea aspectelor negative, privind degradările mediului provocate de om, dar şi
datorită unor cauze naturale;
• Să constate problematica complexă a situaţiei create şi să participe activ la lichidarea consecinţelor;
• Să elaboreze cele mai simple metode de protecţie a resurselor naturale/economisirea apei, energiei electrice,
păstrarea sănătăţii;
• Să comunice cu semenii săi privitor la interesele imediate şi de perspectivă a societăţii vis-à-vis de utilizarea
resurselor naturale.
Protecţia Civilă este o disciplină cu caracter interdisciplinar, care contribuie la deschiderea orizontului elevilor prin
înţelegerea şi integrarea cunoştinţelor şi prin stimularea responsabilităţi.