Universitatea Transilvania din Brașov

Facultatea de Medicină

Servicii administrative in sistemul medical - aspecte

privind asigurarea calitatii

Studenti,
Cioric Carmen
Iarca Mihai-Vasile
Joitescu Madalina

Brașov 2022
 Termenul de asigurare a calitatii se refera la identificarea, evaluarea,
corectarea si monitorizarea aspectelor importante in ingrijirea pacientului, totodata
marind calitatea serviciilor medicale incadrandu-ne in resursele disponibile si
obiectivele realizabile.

Scopul programului de asigurare a calitatii este stabilit in constanta cu

filozofia si obiectivele institutiei medicale. Intentia fiind de a oferi ingrijire
medicala superioara tuturor pacientilor.

Obiectivele ce trebuiesc urmarite pentru a asigura calitatea serviciilor

medicale sunt urmatoarele:

 De a se asigura ca ingrijirea medicala oferita pacientilor este de inalta

calitate si de un nivel adecvat de continuitate.

 Asigurarea ca tratamentul este in concordanta cu impresia clinica sau cu

diagnosticul.

 Asigurarea faptului ca procedurile de diagnostic si consultare sunt obtinute

in raport cu starea pacientului.

 Sa se asigure ca resursele facilitate sunt cele mai bune si folosite in cel mai
eficent mod posibil.

 Asigurarea documentatiei complete si exacta a dosarelor medicale.

 De a se asigura ca performanta profesionistilor din domeniul medical este in

concordanta cu standardele medicale de ingrijire a sanatatii.

 Asigurarea nevoilor generale de sanatate a pacientilor sunt indeplinite,

inclusiv satisfactia acestora.
 Pentru o asigurare a calitatii cat mai eficienta trebuiesc urmarite
urmatoarele aspecte:

A. Identificarea problemelor cunoscute sau suspectate in sistemul de

furnizare a asistentei medicale. Problemele sau subiectele de studiu pot fi
identificate prin oricare dintre urmatoarele mijloace:
1) Respectarea regulilor si reglementarilor care guverneaza institutiile de
intretinere a sanatatii.
2) Respectarea politicilor si procedurilor stabilite de institutie.
3) Zonele cu probleme sau suspectate de acest lucru trebuie determinate
printr-un audit medical sau o evaluare a personalului medical.
4) Sesizarea zonelor cu probleme cunoscute trebuie facuta catre directorul
medical.

B. Evaluarea serviciilor medicale reprezinta cel de-al doilea pas, acesta fiind
foarte important intr-un program de asigurare a calitatii.
1) Audit medical complet cu criterii de stabilire.
2) Evaluarea in scris a personalului medical.
3) Revizuirea datelor provenite din surse externe, cum ar fi rezultatele unor
sondaje privind calitatea ingrijirilor medicale.
4) Revizuirea datelor provenite din surse interne, cum ar fi datele
financiare, demografice, computerizate ale pacientilor sau alte date
similare.
5) Sondaje si chestionare pentru pacienti
6) Revizuirea datelor de evaluare pe durata sederii pacientilor.

C. Corectarea problemelor, odate ce zonele cu probleme au fost identificate si

studiate, trebuie luate masuri adecvate pentru rezolvarea problemelor.
Actiunile de corectare pot include urmatoarele:
1) Revizuirea politici sau procedurii in corcondanta cu rezolvarea
problemei.
2) Formarea medicala ccontinua a personalului medical
3) Educatia personalului din birouri cu privire la politicile sau procedurile
de eficientizare sau imbunatatire a furnizarii serviciilor.
 Continuitatea este una dintre dimensiunile calităţii serviciilor de sănătate,
reprezintă conectivitatea dintre etape de-a lungul evoluţiei pacientului. În literatura
de specialitate sunt evidenţiate trei tipuri de continuitate care se regăsesc în toate
specialităţile medicale. Acestea sunt:
 continuitatea informaţională,
 continuitatea managementului bolii,
 continuitatea relaţională.
Importanţa ei pentru pacient este dată de cele două elemente: îngrijirile în timp şi
focalizarea asupra pacientului.

Deoarece asigurarea calităţii este un proces continuu şi dinamic, iar

îngrijirile de sănătate presupun continuitate, este important ca, după preluarea
managementului unităţilor sanitare de către consiliile locale, acestea să beneficieze
de cadrul legal, astfel încât populaţia să nu aibă de suferit.

Analiza SWOT identifica particularitățile legislative vizând continuitatea

ca dimensiune a calităţii serviciilor de sănătate, în contextul descentralizării.
Analiza SWOT a legislaţiei evidenţiază următoarele:
Puncte tari Actele normative conţin prevederi referitoare la continuitatea
actului medical, după cum urmează:
a. Continuitatea informaţională
• Obligativitatea utilizării scrisorii medicale, care are rolul să informeze
medicul de familie cu privire la diagnosticul stabilit, controalele, investigaţiile,
tratamentele efectuate şi recomandate de către ceilalţi furnizori de servicii
medicale;
• Existenţa înscrisurilor medicale electronice;
• Dotarea medicilor de familie cu un sistem electronic de înregistrare a
datelor;
• Transmiterea electronică a datelor;
• Existenţa unor ghiduri de practică.
b. Managementul bolii
• Dreptul pacientului de a beneficia de îngrijiri medicale continue până la
ameliorarea stării sale de sănătate sau până la vindecare;
• Organizarea Ambulatoriului integrat la nivelul unităţilor sanitare cu paturi;
• Organizarea centrelor de permanenţă în asistenţa medicală primară.
c. Continuitatea relaţională
• Dreptul pacientului de a beneficia de îngrijiri bazate pe colaborarea şi
parteneriatul dintre diferitele unităţi medicale publice şi private;
• Dreptul pacienţilor la servicii comunitare disponibile, după externare;
• Atributul medicului de familie de a stabili o comunicare directă medic-
pacient

Puncte slabe
• Inexistenţa sancţiunilor pentru medici sau pacienţi care nu trimit sau nu
duc scrisoarea medicală medicului de familie;
• Inexistenţa unui sistem informaţional integrat, care să asigure comunicarea
stării de sănătate a pacienţilor la toate nivelele de asistenţă medicală şi de îngrijire;
• Existenţa unui număr redus de ghiduri de practică medicală;
• Nefuncţionarea centrelor de permanenţă permite ca pacientul fără bilet de
trimitere să utilizeze serviciile de urgenţă;
• Inexistenţa unui traseu integrat al pacientului;
• Lipsa criteriilor privind calitatea asistenţei medicale acordate asiguraţilor;
• Lipsa capacităţii de monitorizare a implementării prevederilor legale
privind continuitatea.

Oportunităţi
• Elaborarea de standarde minime de calitate şi de cost pentru serviciile
publice descentralizate;
• Organizarea serviciilor medicale de către consiliile judeţene/locale în
funcţie de nevoile şi preferinţele comunităţilor pe care le deservesc;
• Introducerea cardului de asigurat;
• Introducerea de standarde pentru toate nivelurile sistemului sanitar
românesc şi a unui sistem de asigurare a calităţii serviciilor medicale;
• Integrarea serviciilor sanitare în reţele complexe de asistenţă, de la
medicina primară până la nivel spitalicesc;
• Creşterea nivelului de informare al pacienţilor şi a aşteptărilor acestora în
ceea ce priveşte continuitatea actului medical şi a calităţii acestuia, în general;
• Creşterea interesului pacienţilor pentru menţinerea sau îmbunătăţirea stării
de sănătate, ceea ce induce creşterea solicitărilor acestora către personalul medical.

Ameninţări
• Dezvoltarea sistemelor de asigurări private;
• Accesarea serviciilor medicale din alte state membre ale Comunităţii
Europene;
• Elaborarea Strategiei de descentralizare în sistemul de sănătate;
• Lipsa unei strategii de dezvoltare pe termen lung a serviciilor de sănătate,
care să vizeze şi continuitatea actului medical;
• Libera alegere a furnizorului de servicii medicale la toate nivelurile de
asistenţă medicală.
 Repartizarea sarcinilor pe roluri:

A. Rolul directorului medical. Directorul medical este responsabil cu

dezvoltarea, implementarea, coordonarea si managementul clinic al calitatii.

1. Acestia indruma institutia asupra solutionarii problemelor legate de

furnizare a serviciilor de intretinere a sanatatii.

2. Ofera contributia clinica necesara in procesul de luare a deciziilor al

institutiei.

3. Serveste ca principala legatura profesionala intre birourile principale ale

conducerii institutiei si furnizorii afiliati.

4. Stabileste si mentine relatiile institutiei cu comunitatea medicala , inclusiv

cu societatile medicale, personalul medical al spitalelor.

5. Ofera contributii clinice in stabilirea criteriilor si standardelor utilizate in

efectuarea auditurilor si a evaluarilor medicale.

6. Directorul medical va fi, de asemenea, responsabil pentru raportarea

constatarilor, privind activitatea Programului de Asigurare a Calitatii catre
consiliului de administratie si furnizorii afiliati.
B. Rolul comitetului de asigurare a calitatii. Comitetul de asigurare a calitatii
va fi componenta functionala a programului de asigurare a calitatii si va fi
compus din urmatorii membri:

1. Trei medici primari, dintre care unu este Directorul Medical.

2. Un medic de specialitate care va varia in functie de nevoile comitetului.

3. Consultant pentru asigurarea calitatii, care va servi ca coordonator de

program si co-presedinte cu directorul medical.

4. Director de evaluare a recenziilor spitalizarii.

5. Asistent medical de sanatate publica.

6. Personal suplimentar si/sau medici, dupa cum este necesar.

 1. Trei medici primari+ Director medical

2. Medic de specialitate

3. Consultant pentru asigurarea calitatii

4. Director de evaluare a recenziilor

5. Asistent medical de sanatate publica

6. Personal suplimentar

Integrare si structura. Exista 3 elemente majore in structura

programului de asigurare a calitatii:

(1) Managementul analizei recenziilor spitalizarii, (2) Evaluarea

serviciilor medicale, (3) Remedierea problemelor descoperite.

A. Utilizarea recenziilor pacientilor spitalizati. Obiectivele

managementului recenziilor sunt:

1. Asigurarea eficacitatii serviciilor medicale.

2. Asigurarea continuitatii serviciilor de calitate prin analizarea

review-rilor si evaluarilor profesionale bazate pe standardele
medicale.
3. Asigurarea calitatii serviciilor oferite din punct de vedere medical.
 4. Asigurarea faptului ca serviciile sunt furnizate in cel mai economic
mod, cu conditia de a pastra un nivel ridicat de calitate al serviciilor
medicale oferite.

B. Evaluarea ingrijirilor medicale. Evaluarile ingrijirilor medicale vor

fi efectuate cel putin trimestrial, in conformitate cu standardele de
sanatate impuse. Obiectivele efectuarii evaluarilor sunt:

1. Pentru a asigura o acuratete cat mai mare , completitudinea si

calitatea documentatiei medicale este cruciala.

2. Evaluarea continuitatii si coordonarea ingrijirii pacientilor.

3. Evaluarea obiectiva a calitatii ingrijirilor medicale acordate.

Selectarea subiectelor de studiu. Recuperarea datelor poate fi efectuata prin

utilizarea sistemului de indexare clinica fie pentru categoriile de diagnostic, fie
pentru cele chirurgicale. In plus, subiectele de studiu pot fi, de asemenea,
determinate de frecventa aparitiei zonelor cu probleme identificate anterior sau
celor care abordeaza noi probleme oferind un potential de imbunatatire a calitatii
ingrijirilor medicale. Alte exemple pot include:

A. Consumul de medicamente

B. Adecvarea trimiterilor externe.

C. Intarzieri de depuneri.

D. Timprii de realizare in completarea serviciilor auxiliare, precum si in

completarea formularelor si rapoartelor medicale pertinente de catre
personalul medical.
 E. Urmarirea rapoartelor anormale.

F. Identificarea conditiilor cu ris ridicat.

G. Imunizari.

H. Caliatea continutului dosarelor medicale ale pacientilor.

In plus, trebuie sa existe documentatie scrisa privind colectarea si revizuirea

tuturor serviciilor medicale. Mentinerea unui raport scris al fiecarei vizite.
Rezultatele vor fi transmise managerilor de centre de sanatate si directorilor
medicali respectivi.

Toti profesionistii din domeniul sanatatii afiliati vor fi supusi unui preoces
de recenzare a acreditarilor acestora. Rezultatele tuturor activitatilor de asigurare a
calitatii referitoare la performanta clinica individuala vor fi utilizate in
determinarea continuitatii privilegiilor clinice ale institutiei.

Programul de asigrare a calitatii va fi revizuit si, daca este necesar, revizuit

anual. Trebuie sa existe dovezi ale unui astfel de proces, evidentiate prin datarea si
semnatura directorului medical si consiliului de administatie.

Bibliografie:
 QUALITY ASSURANCE PROGRAM - Articolul IX of the Policies
of Total Health Care , [ONLINE] disponibil la adresa web:
https://thcmi.com/PDF/providers/PDF/QUALITY_ASSURANCE_PR
OGRAM.pdf , accesat la data de 28.05.2022

 Why Quality Assurance Matters to a Health Care Manager - Utica

University, [ONLINE] disponibil la adresa web:
https://programs.online.utica.edu/resources/article/quality-assurance-
healthcare-manager , accesat la data de 28.05.2022

 4 Steps for an Effective Healthcare Quality Assurance Program –

Jennifer Clark ( 8 martie 2017), [ONLINE] disponibil la adresa web:
https://www.gebauer.com/blog/healthcare-quality-assurance-program
, accesat la data de 29.05.2022

 Overview of the quality assurance movement in health care -

Vincentde JongePhD StudentaJerome SintNicolaasPhD
StudentaMonique E.van LeerdamMD, PhDaErnst J.KuipersMD, PhDab
( 19 iulie 2011), [ONLINE] disponibil la adresa web:
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S152169181100053
9 , accesat la data de 29.05.2022

 Haggerty JL, Reid RJ, Freeman GK, Starfield BH, Adair CE,
McKendry R., Continuity of care: a multidisciplinary review, accesat
la data 31.05.2022, disponibil la http://www.bmj.com

 Universitatea Titu, Maiorescu Bucureşti, 2009, vol II, accesat la

31.05.2022, disponibil la
http://amtsibiu.ro/Arhiva/2009/Nr4/SP/Ghinescu-ro.pdf

 Voinea L., Pamfilie R., Considera ii privind îmbunatirea performantei

serviciilor furnizate de spitalele din România prin implementarea unui
sistem de management integrat, accesat la 31.05.2022, disponibil
la https://www.amfiteatrueconomic.ro/temp/Articol_874.pdf