Guvernanța clinică

Guvernanța - ansamblul proceselor şi structurilor implementate de management în scopul

informării, direcţionării, conducerii şi monitorizării activităţilor entităţii publice către atingerea
obiectivelor sale.

Guvernanța clinică - modalitatea practică de implementare a managementului calității. O

abordare sistemică a managementului spitalicesc, în care premisele clinice fundamentează
deciziile manageriale pentru menținerea și îmbunătățirea calității îngrijirii pacienților. (1)

Guvernanța clinică cuprinde 5 componente:

1. Guvernanță, conducere și cultură- sistemele de guvernanță sunt integrate si utilizate pentru a

îmbunătăți siguranța și calitatea asistenței medicale pentru pacienți

2. Sisteme de îmbunătățire a siguranțe pacienților și a calității- sistemele de siguranță și calitate

sunt integrate cu procesele de guvernanță pentru a gestiona în mod activ și îmbunătăți siguranța
și calitatea asistenței medicale pentru pacienților

3. Performanța și eficacitatea clinică- sistemul de forța de muncă are calificările, competențele și

supervizare pentru a oferi servicii de sănătate sigure și de înaltă calitate și de înaltă calitate
pentru pacienți

4. Mediu sigur pentru furnizarea de îngrijiri medicale – promovează un mediu sigur și de înaltă
calitate îngrijiri medicale de calitate și de înaltă calitate pentru pacienți

5. Parteneriat cu consumatorii-sistemele sunt concepute și utilizate pentru a sprijini pacienții,

îngrijitorii, familiile și consumatorii să fie parteneri în planificarea, proiectarea, măsurarea și
evaluare. Elementele acestei componente includ:

a) guvernanța clinică și sisteme de îmbunătățire a calității pentru a sprijini

parteneriatul cu consumatorii
b) parteneriatul cu pacienții în ceea ce privește propria îngrijire
c) alfabetizarea în domeniul sănătății
 d) parteneriatul cu consumatorii în cadrul organizației în conceperea și guvernanța
organizațională.(2)

În cadrul unei bune guvernări în domeniul sănătății, toată lumea, inclusiv cei de primă
linie, managerii și conducerea sunt responsabili pentru contribuția lor la siguranța și caliatea
îngrijirilor acordate pacienților. Rolurile acestora sunt:

Pacienții și consumatorii: participă în calitate de parteneri în măsura în care aleg. Aceste

parteneriate pot fi în ceea ce privește propria lor îngrijire și în design-ul guvernanței
organizaționale.

Medicii: aceștia sunt responsabili de siguranța și calitatea serviciilor propriilor practici

profesionale și de condul de conduită profesională ce includ cerințe ce se aliniază cu cadrul de
guvernanță clinică.

Managerii: oferă consiliere, informează conducerea și aplică politicile strategice aprobate de

conducere. Aceștia se asigură că sistemele care sprijină furnizarea de asistență medicală sunt bine
concepute și că funcționează bine.

Conducerea este responsabilă să se asigure că organizația este bine condusă și că oferă o îngrijire
sigură și de calitate, precum și acordarea permanentă îmbunătățirii calității.(2)

Audit Clinic - procesul de îmbunătățire a calității asistenței medicale prin evaluări sistematice în
raport cu standarde specifice. Acolo unde sunt necesare, se implementează măsuri de
îmbunătățire, monitorizate continuu pentru a confirma îmbunătățirea calității asistenței medicale.

-procesul de creștere a calității care urmărește îmbunătățirea serviciilor medicale

furnizate pacientului și rezultatelor acestora prin revizuirea sistematică a serviciilor pe baza unor
criterii explicite și implementarea schimbării.

Categoriile de auditori clinici sunt:

1. Auditori clinici interni:

a. Auditor clinic debutant

b. Auditor clinic practician

c. Auditor clinic coordonator.

2. Auditori clinici externi.

Auditorul clinic debutant este un profesionist în domeniul medical sau în domenii conexe, care a
absolvit un curs de formare în domeniul auditului clinic recunoscut de către Autoritatea
Națională de Management al Calității în Sănătate.

Auditorul clinic practician este auditorul clinic debutant care a realizat 3(trei) audituri
clinice complete în cadrul organizației și a promovat examenul susținut în acest sens.

Auditorul clinic coordonator este un auditor clinic practician care coordonează/a coordonat un
întreg program de audit clinic în cadrul unei organizații.

Auditorul clinic extern este un auditor clinic practician sau auditor clinic coordonator care poate
efectua audituri la alte unități sanitare decât locul de muncă.(1)

Etapele auditului clinic

Se disting 4 etape:

1. Pregătirea și alegerea temei-protocol de evaluat

2. Evaluarea:
 Prospectivă
 Retrospectivă
3. Reevaluarea
 Menținerea acțiunilor
 Acțiuni de îmbunătățire
4. Rezultatele – stau la baza îmbunătățirii practicii medicale

Auditul clinic ajută la:

 Stabilirea nivelului de competență al unui spital dat de:

o Resursa umană
o Experiența echipei
o Existența resurselor necesare
o Existența protocoalelor
  Evaluarea corectă a nevoilor medicale și internarea sumată în funcție de nivelul de
competență
 Autoevaluarea practicii fiecărei secții prin analiza periodică
 Identificarea evenimentelor adverse și analiza lor (5)

Instrumentele managementului clinic sunt:

 Protocoalele diagnostice și terapeutice aplicate individualizat;

 Procedurile care asigură condițiile de respectare a protocoalelor (3)

Sistemul de sănătate din România va trebui să răspundă provocărilor din ce în ce mai

complexe referitoare la îmbătrânirea populației, multi-morbiditate, costurile asociate
tehnologiilor inovative, provocările etice și tehnologice, inclusiv tehnologiile digitale, precum și
cerințelor referitoare la calitate, siguranță și valoarea asociată serviciilor de sănătate. Un sistem
de sănătate responsiv, care are un leadership consistent, care valorizează guvernanța participativă
și transparentă, care promovează sănătatea în toate politicile sectoriale, care documentează și
prioritizează transparent și bazat pe dovezi politicile de sănătate implementate, finanțează
adecvat și sustenabil intervențiile și serviciile de sănătate, care valorizează corespunzător și
răspunde așteptărilor profesioniștilor în sănătate, care se bazează pe un sistem de management
informațional modern complet digitalizat, care investește sustenabil în cercetare și infrastructură
strategică este un sistem de sănătate ce prioritizează sănătatea și calitatea vieții cetățeanului.

În Strategia Națională de Sănătate 2023-2030 sunt expuse rezultatele așteptate precum și țintele
pentrul anul 2030.

Rezultate așteptate:

Guvernanța sistemului de sănătate este solidă și rezilientă și este exercitată atât prin
capacitatea instituțională înaltă a autorităților existente ale sistemului de sănătate, cât și prin
dezvoltarea adecvată a unor instituții noi și a unor instrumente de obiectivare și prioritizare a
politicilor de sănătate care răspund nevoilor actuale și viitoare ale acestuia, precum și așteptărilor
populației referitoare la starea de sănătate.
 Direcțiile de acțiune și măsurile prevăzute la acest obiectiv general urmăresc asigurarea
guvernanței sistemului de sănătate prin capacitate administrativă adecvată, parteneriate cu
principalii actori publici și privați și un cadru coerent și transparent de politici publice bazate pe
dovezi.

Ținte 2023

• Master-planuri și planuri regionale de sănătate funcționale.

• Instituții noi (ANDIS,) și existente (MS, CNAS, INSP, ANMDM, INMSS, DSP, CAS) cu
capacitate instituțională dezvoltată corespunzător.

• Cadru instituțional de elaborare, prioritizare, implementare și evaluare a politicilor de sănătate

bazat pe dovezi, predictibil și transparent.

• Parteneriate funcționale între Ministerul Sănătății și principalii actori guvernamentali locali și

non-guvernamentali cu privire la elaborarea și implementarea măsurilor de reformă în sistemul
de sănătate.

• Programe naționale de sănătate concentrate asupra priorităților de sănătate publică, elaborate,

implementate și evaluate obiectiv și transparent, cu impact evaluat si măsurat în starea de
sănătate (scăderea mortalității evitabile, a dizabilității). • Canale și campanii de comunicare
diversificate și funcționale privind informații relevante pentru partenerii instituționali și pentru
opinia publică.(4)

Obiectivele specifice pentru creșterea capacității de guvernanță a autorităților din sistemul de

sănătate sunt:

 Dezvoltarea și implementarea documentelor strategice și operaționale care decurg din

Strategia Națională de Sănătate 2023-2030.
 Promovarea sănătății în toate politicile publice.
 Creșterea capacității pentru efectuarea evaluării impactului asupra sănătății populației.
 Dezvoltarea guvernanței participative în sistemul de sănătate.
 Comunicarea măsurilor de reformă: obiective, progrese, obstacole, soluții.(4)
Bibliografie:

(1) https://anmcs.gov.ro/web/wp-content/uploads/2020/07/proiect-ORDIN-Metodologie-
AUDIT-CLINIC.pdf
(2) https://www.safetyandquality.gov.au/sites/default/files/migrated/National-Model-Clinical-
Governance-Framework.pdf
(3) https://anmcs.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/08/prezentare-management-clinic-
VCepoi.pdf
(4) https://ms.ro/media/documents/Anexa_1_-_SNS.pdf
(5) https://www.kardinalonemedical.ro/public/data_files/media/smc/202008131456-plan
%20de%20audit%20clinic%20kardinal.pdf