Radulescu Lavinia Maria

IA AMG

Notiuni de Leadership si motivatia de a participa activa la cresterea

performantelor echipei medicale.

Cadrul strategic de referință:

- Misiunea
Managementul calității în sănătate determină asigurarea și îmbunătățirea continuă, la nivel
național, a calității serviciilor de sănătate și a siguranței asistenței medicale, având în centrul
preocupării pacientul și, prin standarde adoptate cu consensul părților interesate, implementarea
celor mai bune practici medicale și manageriale. Realizarea acestei misiuni urmărește îmbunătățirea
cadrului organizatoric, modificarea culturii organizațiilor din sănătate, prin acțiuni de promovare a
conceptului de calitate în sănătate, de susținere a sistemului de sănătate prin determinarea aderării
la acest concept a instituțiilor responsabile în domeniul sănătății, a societății civile, a instituțiilor
academice și a societăților științifice medicale și a tuturor unităților sanitare, prin stimularea
unităților sanitare să exceleze în furnizarea asistenței medicale sigure, eficiente și de cea mai înaltă
calitate precum și măsurarea calității în cadrul unui proces organizat de evaluare externă și
acreditarea unităților sanitare.

- Viziunea
Asigurarea accesului universal și echitabil la servicii de sănătate sigure, eficace și eficiente, conforme
cu nivelul progresului înregistrat de tehnica și științele medicale.

- Scopul
Scopul implementării conceptelor de calitate în sănătate este îmbunătățirea cadrului organizatoric și de
reglementare națională pentru asigurarea serviciilor de sănătate conforme cu așteptările și exigențele
populației, ale profesioniștilor din sănătate și ale autorităților.
- Principiile calității
1. Orientarea organizaţiei către pacient („client”). Acest principiu constă în dezvoltarea capacităţilor
organizaţiei de a înţelege şi a satisface cerinţele pacienţilor săi. Identificarea cerinţelor, necesităţilor
şi aşteptărilor pacienţilor permite transpunerea acestora în specificaţii cu privire la anumite
caracteristici de calitate care stau la baza serviciilor de îngrijiri de sănătate furnizate de organizație.

2. Asigurarea „leadership-ului”. Principiul constă în asigurarea angajamentului personal, al

managerului general şi al structurii de conducere, de a se implica în aplicarea abordării integrate a
calităţii. În acest scop, managementul organizaţiei va adopta planuri de dezvoltare, de îmbunătăţire a
calităţii, a sistemul de conducere a organizaţiei în sine, a sistemului de instruire internă etc.

3. Implicarea întregului personal în luarea deciziilor. Principiul constă în dezvoltarea capacităţilor

tuturor şi asigurarea premiselor pentru a fi posibilă decizia individuală în rezolvarea problemelor de zi
cu zi şi de a se implica în proiecte de îmbunătăţire a calităţii.

4. Abordarea bazată pe proces. Toate activităţile din organizaţie trebuie abordate ca procese
documentate şi controlate, pentru a satisface cerinţele pacienţilor şi ale aparţinătorilor/familiei.
Trebuie să fie stabilite responsabilităţi precise pentru conducerea proceselor, iar interfeţele
proceselor cu funcţiile organizaţiei trebuie să fie identificate. Toţi salariaţii trebuie să cunoască
misiunea şi viziunea organizaţiei și trebuie să participe la monitorizarea proceselor.

5. Abordarea managementului ca sistem. Identificarea, înţelegerea şi conducerea sistemului de

management al calităţii, format din procese intercorelate, pentru obiective date, îmbunătăţeşte
eficienţa organizaţiei. Integrarea managementului clinic cu cel financiar crează sistemul de
management ce asigură cele mai bune decizii pentru creșterea calității asistenței medicale.

6. Îmbunătăţirea continuă a performanţelor și a calității. Acest principiu constă în implicare şi

consecvenţă la toate nivelurile şi în toate sectoarele de activitate, în privinţa creşterii performanţelor
organizaţiei, depunerea unor eforturi ample şi susţinute pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii
serviciilor furnizate, cu accent pe individ şi comunitate, asigurarea îmbunătățirii calității la nivelul
structurilor, proceselor şi al rezultatelor serviciilor de sănătate şi, implicit, al calității managementului și al
calității informaţiei din sănătate, ce asigură decizia oportună, informată şi fundamentată.

7. Siguranța pacienților prioritară. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a cerut statelor membre
să acorde urgent cea mai mare atenție posibilă problemei siguranței pacienților, să stabilească și să
consolideze sistemele fundamentate științific, necesare pentru îmbunătățirea siguranței pacienților și
a calității asistenței medicale. În textul rezoluției WHA55.18/2002 s-a recunoscut necesitatea
promovării siguranței pacienților ca principiu fundamental al tuturor sistemelor de sănătate.

- Valori
Valorile constituie fundaţia pe care se bazează viziunea pentru viitor în privința calității în sănătate,
pentru creșterea continuă a nivelului acesteia, înţelegerea misiunii şi eforturilor planificate pentru
atingerea obiectivelor strategice propuse.

Principalele valori ale calității în sănătate, susținute în strategie, sunt:

Valori Umanitare

Grija și compasiunea, demnitatea și respectul: Strategia „Calitate în Sănătate” așează pacientul în

mijlocul sistemului, acesta are dreptul să fie reprezentat în mecanismele decizionale, să fie tratat cu
respectarea demnităţii şi drepturilor sale, consecința directă fiind satisfacția pacientului; pe de altă
parte, sistemul se va baza pe responsabilizarea populaţiei de a se plia pe cerinţele programelor de
prevenţie şi tratament recomandate.

Disponibilitatea și Echitatea: Creşterea accesului la serviciile de sănătate de bază pentru întreaga

populație, în special pentru persoanele vulnerabile şi dezavantajate.

Solidaritatea: Întărirea măsurilor publice, naționale sau locale, ce au ca beneficiari categoriile de

persoane vulnerabile și defavorizate, pentru reducerea decalajului generat de vulnerabilitate și de
accesul limitat la serviciile de sănătate.

Valori Profesionale
Etica profesională: Etica profesională este ansamblul principiilor morale privind credințele, valorile,
normele și concepțiile însușite de oameni cu privire la dezvoltarea istorică a instituției/firmei în care
lucrează. Personalul din sănătate are atitudine şi comportament profesioniste şi etice în relaţia cu
pacientul şi demonstrează respect pentru viaţa individului şi drepturile omului.
Onestitatea: Personalul din sănătate acționează în spiritul adevărului și corectitudinii față de pacient,
astfel că pacientul trebuie să-și dea consimțământul pentru orice intervenție urmează a se efectua
asupra sa și doar după ce a fost informat, în prealabil, cu privire la scopul, natura intervenției,
consecințele și riscurile.

Responsabilitatea: Personalul din sănătate își asumă răspunderea, în limitele domeniului său de
competență și atribuțiilor specifice, pentru ca pacientul să primească, în funcție de particularitățile
sale medicale, religioase, de vârstă sau de alt tip, cea mai bună asistență medicală.

Împuternicirea personalului din sănătate: Valorizarea, recompensarea şi formarea adecvată a

personalului, precum şi oferirea de oportunităţi pentru ca specialiştii din sănătate să contribuie la
organizarea şi furnizarea serviciilor de sănătate.

Munca în echipă: Rezultatele actului medical sunt consecința implicării specialiștilor din mai multe
domenii medicale, sociale, tehnice sau economice, atât prin echipe multi/pluri-disciplinare, cât și prin
colaborarea între compartimentele unităților sanitare.

Valori de Sistem
Eficiența reală: Asigurarea celui mai bun randament al investiției publice în sănătate, prin raportarea
cheltuielii cu sănătatea la beneficiile obţinute în starea de sănătate a populaţiei.

Comunicarea şi transparenţa: Decizia privind priorităţile naţionale din sănătate şi dezvoltarea

serviciilor de sănătate se ia în mod deschis, cu implicarea pacienţilor, consultarea principalilor actori
din sănătate, comunicarea motivaţiei şi a deciziei către personalul medical şi comunitate.

Ancorarea în evidenţe, asigurarea valorii adăugate pentru resursele investite: Promovarea

medicinei bazate pe dovezi atât în practica clinică, la nivel individual, cât şi în abordarea
populaţională, de sănătate publică.

Conştientizarea populaţiei şi responsabilizarea individului: O mai bună înţelegere şi conştientizare la

nivel individual a principalilor factori determinanţi ai bolilor, dar şi a rolului şi responsabilităţii fiecărei
persoane în a adopta comportamente sănătoase, a măsurilor cu caracter preventiv, care pot
contribui la menţinerea unei cât mai bune stări de sănătate pe parcursul vieţii şi, implicit, a capacităţii
şi productivităţii membrilor comunităţii, a societăţii în ansamblul ei.

Responsabilizarea şi implicarea comunităţii pentru descentralizarea în sănătate: Descentralizarea în

luarea unor decizii şi a managementului sănătăţii, dar şi creşterea competenţelor comunităţilor locale
şi a responsabilizării acestora pentru utilizarea cât mai eficace a resurselor disponibile serviciilor de
sănătate, pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei.

Promovarea Guvernanței clinice: Promovarea guvernanței clinice valorizează un tip de management

bazat pe fuziunea eficacității serviciilor clinice cu eficiența economică, dar și pe creșterea siguranței
asistenței medicale și implicarea pacientului și familiei în îngrijire, cu impact pozitiv în creșterea
nivelului de satisfacție, conducând astfel la creșterea calității serviciilor medicale. Este conceptul de
integrare holistică a beneficiilor abordării clinice, a perspectivei eficienței economice, împreună cu
nevoile legate de siguranța pacientului și cu avantajele specifice managementului calității în sănătate.
Probleme de motivație a forței de muncă în medicină.
Îmbunătățirea motivației personalului este una dintre sarcinile
de gestionare prioritare în orice domeniu de activitate.
Nursingul este o parte integrantă a sistemului de sănătate,
care vizează rezolvarea problemelor de sănătate individuală și
publică a populației în schimbarea condițiilor de mediu.
Asistența medicală include îngrijirea sănătății, prevenirea
bolilor, furnizarea de îngrijire psihosocială și îngrijire
persoanelor cu boli fizice și (sau) mentale, precum și cu
dizabilități toate grupele de vârstă. Nursing face parte din
sistemul de sănătate care are resurse semnificative de
personal și oportunități potențiale reale de a satisface nevoile
populației în îngrijirea medicală de înaltă calitate și accesibilă.

Unul dintre motivele principale care afectează motivația

muncii personalului este nivelul de remunerare materială
pentru muncă și simțul justiției acestei remunerații. Pentru
angajații cu motivația externă, acest factor poate avea o
valoare determinantă nu numai ca statut motivațional de
susținere și reglementare a unui factor, dar adesea de a juca
un rol decisiv în rezolvarea problemei de a continua să
lucreze într-o anumită organizație .Pentru lucrătorii motivați pe
plan intern, alți factori au o importanță mai mare, dar nivelul
scăzut al salariilor le face să experimenteze nemulțumirea
substanțială.

Mulți medici își exprimă direct sau indirect superioritatea,

permit incorectitudinea despre personalul medical mediu,
toate acestea acționează ca un factor care reduce în mod
semnificativ dorința de a lucra.

Gradul ridicat de povară fizică și psihologică asupra surorilor

medicale, subdezvoltarea strategiilor Kopping, precum și o
serie de factori organizaționali contribuie la dezvoltarea
rapidă a sindromului de burnout profesională, Burnout-ul
lucrătorilor din domeniul sănătății deformează semnificativ
sistemul de orientare a valorii individului, subliniind valorile
materiale în detrimentul spiritualului, schimbă motivația
muncii.
Una dintre principalele probleme de sănătate este întârzierea
bazei materiale și tehnice a instituțiilor medicale din cerințele
moderne. În plus față de calitatea îngrijirii medicale la
suprafață, aceasta duce la o scădere a prestigiului profesiei
de soră medicală, la utilizarea insuficientă a potențialului
motivațional al nevoilor de auto-îmbunătățire.

Necesită un sistem de îmbunătățire a gestionării personalului.

În prezent, nu există practic nici o ierarhie în sistemul
organizației de îngrijire medicală. Oportunitățile de creștere a
carierei sunt foarte limitate: asistenta, sora mai mare, sora
acasă. Prestigiul profesiei de soră medicală, după cum sa
menționat mai devreme, joacă unul dintre rolurile esențiale în
structura motivației de muncă a asistenților medicali. Cele
mai multe dintre motivele de mai sus sunt asociate direct sau
indirect cu poziția care ia această profesie în societate.
Prestigiul profesiei nu este atât de simplu, iar aceasta este o
sarcină comună nu numai pentru sistemul de sănătate, ci și
starea culturală a întregii societăți, ierarhia valorilor sociale.
Motivația activității profesionale a personalului de îngrijire
medicală este una dintre cele mai relevante probleme ale
asistenței medicale moderne. Prestigiul profesiei de soră
medicală în societate scade. Personalul medical este în mare
parte nemulțumit de activitatea lor, sistemul de plată, astfel
încât calitatea îngrijirii medicale este redusă. Motivația cu
utilizarea eficientă a acestuia de către Sister-Supervizor
poate fi principalul punct de îmbunătățire a calității îngrijirii
medicale, obținând satisfacție față de munca sa. Pentru
motivația activității profesionale a personalului medical, sunt
necesare diverse abordări:

· Personalul care solicită activități active cu ajutorul factorilor

externi (stimulente materiale și morale), angajamente
salariale, prime, promovare pe scara de serviciu,
recunoașterea și aprobarea rezultatelor administrației,
concediu suplimentar etc.;

· Formarea de la angajați ai motivațiilor interne (psihologice)

la locul de muncă, interesul în muncă, abordarea creativă,
responsabilitatea pentru munca făcută, stima de sine prin
crearea condițiilor de muncă relevante (echipamente ale
locului de muncă - computerizare, îmbrăcăminte special
cusut, făcând cărți de vizită individuale ), selectarea libertății
acțiunilor atunci când rezolvați sarcina și formularea exactă a
acestei sarcini.

Fiecare lucrare efectuată necesită verificarea și compararea

rezultatelor reale cu operațiunea planificată, acest proces se
numește control. Principala sora medicală ar trebui să fie
întotdeauna gata să verifice calitatea activității
subordonatelor.

Astfel, pentru a asigura o activitate clară, eficientă și bine

stabilită a personalului de îngrijire medicală și, prin urmare,
dezvoltarea dinamică a instituției medicale, managerul
trebuie să cunoască cele patru componente ale biroului -
planificarea, organizarea, motivația și controlul.

Motivația internă
Am vorbit despre faptul că, împreună cu motivația externă,
există o motivație internă, care se bazează pe obiective
personale și pe propriul său interes al angajaților de a lucra.

Scopul este definit ca imaginea rezultatului dorit. Formați în

mod corespunzător un scop personal înseamnă corelarea
acesteia cu șase criterii: realitatea, concretența, măsurarea,
echilibrul, independența, independența.

Scopul este real, dacă ia în considerare oportunitățile

personale și profesionale ale angajatului și realităților de
producție.

Scopul ar trebui să fie concret. Formularea unei surori

medicale "Vreau să lucrez bine" incorectă despre acest
criteriu. Scopul "Vreau, timp de o lună, nu o singură plângere
a pacientului pe mine" este concretă și poate fi măsurată.
Dacă la sfârșitul lunii nu au existat plângeri despre sora
medicală, înseamnă că a ajuns la obiectivul stabilit în fața lui.
Ținta echilibrată înseamnă că obiectivele ar trebui formulate
nu numai pentru alții, ci și "pentru ei înșiși". Ținta de mai sus
este un exemplu de țintă "pentru alții". "Alții" nu numai că sunt
pacienți, ci și colegi, cap, etc. Un exemplu de scop "pentru
sine" este textul unei surori medicale: "Vreau să mă simt în
mod obișnuit la 3-5 puncte în timpul schimbării de lucru. "
Starea de veselie este indicatorul subiectiv, dar poate fi
controlat periodic în timpul modificării prin măsurători ale
stării sale pe o scară de 0-5, unde "0" înseamnă oboseală
completă și "5" - activitate completă. Obiectivele echilibrate
sunt importante deoarece obiectivele "pentru ele însele"
servesc ca o resursă și potențial al obiectivelor "pentru alții".
În nici un fel viceversa!

Independența țintei înseamnă caracterul său personal pentru o

soră medicală. Adică, obiectivul este "propriu", sau ea este
pusă de cap și adoptată de un angajat ca "a lui". Se știe că
pentru a atinge obiectivele altor persoane, motivația
angajatului este mai mică sau deloc.

Independența obiectivului indică importanța realizării dvs. sau

împreună cu colegii. Semnificația scopului unui angajat este
determinată de contribuția sa la punerea în aplicare a acestui
obiectiv. Contribuția mai mare, cu atât este mai mare
semnificația personală!

Abordare inovatoare a motivației

O abordare inovatoare a motivației este de a crea un nou
sistem de motivație a forței de muncă a personalului medical.

În mod tradițional, creșterea carierei implică o creștere a

statutului unei surori medicale și a formării sale în
conducerea Senior Sora Medical. Sora medicală de succes se
ridică prin scara de carieră la postul de sora medicală
principală. Deoarece vacanțele managerilor de îngrijire
medicală sunt limitate, multe surori medicale pot să nu aibă
astfel de pretenții.

Noua abordare devine în prezent o dezvoltare profesională a

unei soră medicală orizontală, când își extinde competențele,
se deplasează la o altă sucursală. Același lucru se referă la
sora medicală mai în vârstă, care este capabilă să organizeze
o îngrijire medicală într-o separare neprofinală pentru
aceasta. Fundamentarea științifică a unor astfel de deplasări a
personalului este oportunitatea dovedită a schimbării
angajatului sarcinilor profesionale cu o periodicitate de 1
timp în 5 ani. Această abordare permite personalului medical
să fie în dezvoltarea constantă profesională și personală și
conducerea - mobile pentru a rezolva problemele datorită
interschimbabilității asistenților medicali.

Formarea motivației domestice a forței de muncă contribuie la

implicarea personalului medical la cercetare și activități
educaționale și metodice. O astfel de oportunitate se bazează
pe dorința asistenților medicali de a influența activitatea
departamentului și de a dezvolta un caz de îngrijire medicală.
Experiența Centrului de Sănătate Științifică a Copiilor arată că
un interes deosebit în participarea la cercetarea științifică,
înțelegerea și transferul cunoștințelor și abilităților lor
încurajează surorile medicale să publice teze, să vorbească cu
rapoartele posterului, să conducă cursuri de masterat pe
forumurile asistentelor medicale pentru copii , care din 2011
trece în mod regulat sub congresul pediatrilor din Rusia.

Studierea experienței noi convinge că participarea asistenților

la activități atipice pentru aceștia are o influență favorabilă
dezvoltării calităților lor profesionale și personale: formează
stilul științific de gândire, îmbunătățește abilitățile de discurs
public și de reglementare a emoțiilor, reduce anxietatea,
crește activitatea mentală , rezistența la stres și încrederea în
sine. În cele din urmă, toate acestea păstrează motivația de a
lucra la surorile medicale la un nivel ridicat.