Legea 107 25 septembrie 1996 actualizata

Legea Apelor
1.1.DEFINIŢIILE termenilor tehnici utilizaţi

1. Acumulare nepermanentă: amenajare hidrotehnică constând din construcțiile de retenție, instalațiile, echipamentele și sistemele
funcționale adiacente și din lacul de acumulare format numai în perioade de viituri având rol doar de atenuare a acestora;
2. Abordare combinată: controlul evacuărilor şi emisiilor în apele de suprafaţă conform modului de abordare stabilit în art. 2^8;
3. Acvifer: strat sau strate subterane de roci geologice sau alte strate geologice cu o porozitate şi o permeabilitate suficientă astfel încât
să permită fie o curgere semnificativă a apelor subterane, fie prelevarea unor cantităţi importante de ape subterane;
4. Agregate minerale: material inert granular (nisip, pietriş, bolovăniş etc.) de natură minerală, utilizat ca material de construcţie,
existent în albiile şi malurile cursurilor de apă, ale lacurilor, precum şi pe ţărmul mării;
5. Albia minoră: fâșie continuă ce urmărește și include în ea partea inferioară a văii, asigurând prin secțiunile ei succesive continuitatea
curgerii la ape mari frecvente, de la izvoare până la vărsarea în cursul de apă de ordin superior, incluzând insulele create prin curgerea
naturală a apelor și desprinderea de brațe. Albia minoră cuprinde terenurile acoperite permanent sau temporar cu apă, prundișurile,
stufărișurile, păpurișurile, răchitișurile, zonele umede sau terenuri care după retragerea apelor nu pot avea altă folosință. Albia minoră
poate fi naturală sau amenajată prin lucrări hidrotehnice;
6. Albie majoră: porţiunea de teren din valea naturală a unui curs de apă, peste care se revarsă apele mari, la ieşirea lor din albia minoră;
7. Ape de suprafaţă: apele interioare, cu excepţia apelor subterane; ape tranzitorii şi ape costiere, exceptând cazul stării chimice pentru
care trebuie incluse apele teritoriale;
8. Ape subterane: apele aflate sub suprafaţa solului în zona saturată şi în contact direct cu solul sau cu subsolul;
9. Ape tranzitorii: corpuri de apă de suprafaţă aflate în vecinătatea gurilor râurilor, care sunt parţial saline ca rezultat al apropierii de
apele de coastă, dar care sunt influenţate puternic de cursurile de apă dulce;

1
10. Ape costiere: apele de suprafaţă situate în interiorul unei linii ale cărei puncte sunt situate în totalitate la o distanţă de l milă marină
pe partea dinspre mare, faţă de cel mai apropiat punct al liniei de bază, de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale, cu extinderea
limitei, unde este cazul, până la limita exterioară a apelor tranzitorii;
11. Ape interioare: toate apele de suprafaţă stătătoare şi curgătoare şi subterane aflate în interiorul liniei de bază, de la care se măsoară
întinderea apelor teritoriale;
12. Ape naţionale navigabile:
a) apele maritime considerate, potrivit legii, ape maritime interioare;
b) fluviile, râurile, canalele şi lacurile din interiorul ţării, pe sectoarele lor navigabile;
c) apele navigabile de frontieră, de la malul român până la linia de frontieră;
13. Ape uzate: ape provenind din activități casnice, sociale sau economice, conținând substanțe poluante sau reziduuri care îi alterează
caracteristicile fizice, chimice și bacteriologice inițiale, precum și ape de ploaie ce curg pe terenuri poluate, care nu sunt supuse
proceselor de epurare, potrivit legii;
13^1. Ape uzate epurate: apele uzate supuse epurării prin orice procedeu și/sau sistem prin care, la evacuare, caracteristicile apelor
uzate respectă condițiile de calitate prevăzute în normele tehnice și în avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor în vigoare;
14. Apa destinată consumului uman:
a) orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice,
indiferent de originea ei şi indiferent dacă este furnizată prin reţea de distribuţie, din rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte
recipiente;
b) toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea
produselor ori substanţelor destinate consumului uman;
15. Zone protejate: zonele menţionate în anexa l^2 şi art. 5^1;
Anexa l^2 ZONE PROTEJATE
1. Registrul Zonelor Protejate necesar trebuie să includă următoarele tipuri de zone protejate:
2
 (i) zonele desemnate pentru captarea apelor pentru utilizarea în scop potabil;
(ii) zonele desemnate pentru protecţia speciilor importante din punct de vedere economic;
(iii) corpurile de apă desemnate ca ape cu scop recreaţional, inclusiv arii destinate ca ape de îmbăiere;
(iv) zonele sensibile la nutrienţi, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile;
(v) zonele destinate protecţiei habitatelor sau speciilor unde întreţinerea sau îmbunătăţirea stării apelor este un factor important
pentru protecţia acestora, inclusiv zonele importante pentru Natura 2000.
2. Rezumatul registrului necesar care constituie parte a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic va include hărţile care
indică amplasamentul fiecărei zone protejate şi o descriere a legislaţiei naţionale sau locale conform căreia acestea au fost stabilite.
Articolul 5^1
(1) În jurul surselor și instalațiilor de alimentare cu apă potabilă, al surselor de ape minerale și al lacurilor și nămolurilor
terapeutice se instituie zone de protecție sanitară cu regim sever sau cu regim de restricții, precum și perimetre de protecție
hidrogeologică. Dreptul de proprietate asupra surselor și instalațiilor de alimentare cu apă potabilă, surselor de ape minerale și lacurilor
și nămolurilor terapeutice se extinde și asupra zonelor de protecție sanitară cu regim sever.

16. Autoritate competentă: autoritatea (autorităţile) responsabilă de implementarea prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu
modificările şi completările ulterioare;
17. avizul și autorizația de gospodărire a apelor: acte ce condiționează din punct de vedere tehnic și juridic execuția lucrărilor construite
pe ape sau în legătură cu apele și funcționarea sau exploatarea acestor lucrări, precum și funcționarea și exploatarea celor existente și
reprezintă principalele instrumente folosite în administrarea domeniului apelor; acestea se emit în baza reglementărilor elaborate și
aprobate de autoritatea administrației publice centrale cu atribuții în domeniul apelor;
17^1. aviz de amplasament: act administrativ ce reglementează amplasarea unor obiective socioeconomice și realizarea anticipată a
lucrărilor și/sau măsurilor de reducere a riscului la inundații, cu respectarea prevederilor art. 37.

3
18. Bazin hidrografic: înseamnă o suprafaţă de teren de pe care toate scurgerile de suprafaţă curg printr-o succesiune de curenţi, râuri
şi posibil lacuri, spre mare într-un râu cu o singură gură de vărsare, estuar sau deltă;
19. Sistem informațional geografic specific domeniului gospodăririi apelor: baza de date rezultată în urma activităților privind
inventarierea, clasificarea, evidența și sinteza datelor referitoare la rețeaua hidrografică, resursele de apă, lucrările de gospodărire a
apelor, lucrările terților care au legătură cu apa, precum și la prelevările și restituțiile de apă;
19^1. Concentrația medie letală - CL(50) - este concentrația substanței din apă, care omoară 50% din organismele test într-o perioadă
scurtă de expunere continuă;
20. Corp de apă de suprafaţă: un element discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă, de exemplu: lac, lac de acumulare, curs de apă-
râu sau canal, sector de curs de apă-râu sau canal, ape tranzitorii sau un sector/secţiune din apele costiere;
21. Corp de apă subterană: volum distinct de apă subterană dintr-un acvifer sau mai multe acvifere;
22. Corp de apă artificial: corp de apă de suprafaţă creat prin activitate umană;
23. Corp de apă puternic modificat: corp de apă de suprafaţă care, datorită unei modificări fizice cauzată de o activitate umană, şi-a
schimbat substanţial caracterul lui natural, desemnat astfel în conformitate cu prevederile anexei nr. l^1;
24. Controlul emisiilor: acțiunea de reglementare a unor limite specifice ale emisiilor, cum ar fi: valori limită de emisie, valori limită
sau condiții referitoare la efectele generate, natura sau alte caracteristici ale emisiilor, condiții de operare cu efect asupra emisiilor;
24^1. Creasta falezei: linia situată în partea superioară a falezei, care unește punctele de cea mai înaltă cotă;
25. Debit ecologic: debitul necesar protecției ecosistemelor acvatice atât din punct de vedere cantitativ, cât și al dinamicii acestuia
pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață prevăzute la art. 2^1;
26. Debit de servitute: debitul minim necesar a fi lăsat permanent pe un curs de apă în aval de o lucrare de barare sau de captare a apei,
format din debitul ecologic și debitul minim necesar utilizatorilor din aval;
26^1. Derivație hidrotehnică: lucrare hidrotehnică realizată pentru transferul unor volume de apă cu scopul reglementării debitelor,
pentru asigurarea cerințelor de apă ale folosințelor, apărarea împotriva inundațiilor, cu scop navigabil sau pentru protecția unor lucrări
hidrotehnice etc.;

4
26^2. Decolmatare: lucrări de întreținere a cursurilor de apă care să asigure scurgerea apelor la debite medii;
27. Deşeu: orice substanţă sau orice obiect care aparţine unor categorii stabilite conform legii, pe care deţinătorul le aruncă, are intenţia
sau obligaţia de a le arunca;
28. Dezvoltare durabilă: dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de
a-şi satisface propriile necesităţi;
29. District al bazinului hidrografic: suprafaţă de teren sau de mare, constituită dintr-unul sau mai multe bazine hidrografice vecine
împreună cu apele subterane şi costiere asociate, care este identificată ca unitate principală de administrare a bazinului hidrografic;
30. Drept de folosinţă a apelor: dreptul recunoscut de lege oricărei persoane de a folosi resursele de apă;
31. Evacuarea directă în apă subterană: evacuarea poluanților în apele subterane fără percolare prin sol sau subsol;
31^1. Evaluarea de impact asupra corpurilor de apă este un proces care constă în:– elaborarea studiului de evaluare a impactului
proiectului asupra corpurilor de apă;– desfășurarea consultărilor cu publicul, conform prevederilor legale privind evaluarea impactului
anumitor proiecte publice și private asupra mediului;– examinarea de către Administrația Națională „Apele Române“ și/sau unitățile
aflate în subordine a informațiilor prezentate în studiu, a oricăror informații suplimentare furnizate, după caz, de către titularul proiectului
și a oricăror informații relevante obținute în urma consultărilor cu publicul;– decizia privind emiterea/respingerea motivată a avizului
de gospodărire a apelor, ținând seama de rezultatele examinării sus-menționate și, după caz, de propria examinare suplimentară.
32. Faleza mării: mal abrupt rezultat ca urmare a acțiunii erozive a mării;
33. Fondul naţional de date de gospodărire a apelor: totalitatea bazelor de date meteorologice, hidrologice, hidrogeologice, de
gospodărire cantitativă şi calitativă a apelor;
34. Folosinţe de apă: serviciile de apă împreună cu orice activitate identificată în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1^4) și (1^5)
și ale anexei nr. 1^3 ca având un impact semnificativ asupra stării apelor;
35. Gospodărirea apelor: ansamblul activităților care prin mijloace tehnice și măsuri legislative, economice și administrative, conduc
la cunoașterea, utilizarea, valorificarea rațională, menținerea sau îmbunătățirea resurselor de apă pentru satisfacerea nevoilor sociale și
economice, la protecția împotriva epuizării și poluării acestor resurse, precum și la prevenirea și combaterea acțiunilor distructive ale
apelor;

5
35^1. Impactul asupra corpului de apă: efectul produs ca urmare a desfășurării unei activități asupra stării ecologice/potențialului
ecologic și stării chimice a corpului de apă de suprafață, precum și asupra stării cantitative și stării chimice a corpului de apă
subterană.Acesta poate fi:– impact semnificativ: deteriorează/compromite atingerea stării ecologice bune/potențialului ecologic bun și
stării chimice bune a corpului de apă de suprafață, stării cantitative bune și stării chimice bune a corpului de apă subterană;– impact
nesemnificativ: nu modifică starea ecologică/ potențialul ecologic și starea chimică a corpului de apă de suprafață, respectiv starea
cantitativă și starea chimică a corpului de apă subterană și nici nu compromite atingerea obiectivelor de mediu;– impact permanent:
produce efecte negative pe termen lung asupra stării ecologice/potențialului ecologic și stării chimice a corpului de apă de suprafață,
respectiv asupra stării cantitative și stării chimice a corpului de apă subterană;– impact temporar: produce efecte negative pentru o
perioadă scurtă de timp asupra stării ecologice/potențialului ecologic și stării chimice a corpului de apă de suprafață, respectiv asupra
stării cantitative și stării chimice a corpului de apă subterană, fiind de așteptat o redresare/refacere într-un interval de timp scurt, fie în
mod natural, fie ca rezultat al măsurilor de reducere a impactului.
36. Informații de gospodărire a apelor: informații privind caracteristicile cantitative și calitative ale resurselor de apă, zonele
inundabile, degradările albiilor și malurilor, lucrările de amenajare a bazinelor hidrografice și alte lucrări care au legătură cu apele,
inclusiv sursele de poluare și lucrările pentru protecția calității apelor și alte elemente caracteristice naturale sau antropice, precum și
drepturile de utilizare a apelor;
36^1. Inundații: acoperirea temporară cu apă a terenului care în mod natural nu este acoperit cu apă. Acestea includ inundații provocate
de râuri, torenți, ape marine în zonele de coastă sau cursuri de apă nepermanente;
37. Lac: corp de apă interioară, stătătoare, de suprafață;
37^1. Lac natural: apă stătătoare apărută în decursul timpului în condiții naturale, prin cantonarea acesteia într-o formă de relief
depresionară (cuvetă, depresiune etc.), indiferent de intervențiile antropice ulterioare formării;
38.Mal: porţiune îngustă de teren, de regulă în pantă, de-a lungul unei ape;
39. Monitorizare integrată a apelor: reprezintă activitatea de observaţii şi măsurători standardizate şi continue pe termen lung, asupra
apelor, pentru cunoaşterea şi caracterizarea stării şi tendinţei de evoluţie a mediului hidric. Această activitate presupune tripla integrare
a: a) ariilor de investigare la nivel de bazin hidrografic: râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape subterane, zone protejate şi
folosinţe de apă;
b) mediilor de investigare: apa, sedimente/materii în suspensie, biota;
6
 c) elementelor investigate: biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice;
40. Nivel mediu al apei: poziţia curbei suprafeţei libere a apei, raportată la un plan de referinţă corespunzătoare tranzitării prin albie a
debitului mediu pe o perioadă îndelungată (debit-modul);
41. Abrogat.
42. Obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane sunt obiectivele stabilite în art. 2^1;
Obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane sunt:
a) prevenirea deteriorării tuturor corpurilor de apă de suprafață;
b) protecția și îmbunătățirea calității corpurilor de apă de suprafață în scopul atingerii stării bune a acestora, în conformitate cu
prevederile anexei nr. 1^1, până la data de 22 decembrie 2015;
c) protecția și îmbunătățirea tuturor corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate în scopul realizării unui potențial
ecologic bun sau a unei stări chimice bune a acestora, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1, până la data de 22 decembrie 2015;
d) reducerea progresivă a poluării datorate substanțelor prioritare și încetarea sau eliminarea treptată a evacuărilor și a pierderilor
de substanțe prioritar periculoase, în conformitate cu Lista substanțelor prioritare în domeniul apei, prevăzută în anexa nr. 5;
e) prevenirea sau limitarea aportului de poluanți în apele subterane și prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă
subterane;
f) protecția și îmbunătățirea calității corpurilor de apă subterane și asigurarea unui echilibru între debitul prelevat și reîncărcarea
apelor subterane, cu scopul realizării unei stări bune a apelor subterane, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1, până la data de
22 decembrie 2015;
g) inversarea oricărei tendințe semnificative și durabile de creștere a concentrației oricărui poluant rezultate din impactul
activității umane, pentru a reduce în mod progresiv poluarea apei subterane.
(2) Condițiile și obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, specifice zonelor protejate cuprinse
în anexa nr. 1^2, trebuie să fie îndeplinite până la data de 22 decembrie 2015, cu excepția cazului când este altfel prevăzut în legislația
pe baza căreia au fost stabilite în mod individual aceste zone protejate.

7
 (3) În cazul în care unui corp de apă dat îi sunt aplicabile mai mult decât un obiectiv dintre cele prevăzute la alin. (1) și (2),
corpul de apă trebuie să îndeplinească cel mai sever dintre aceste obiective.
43. Participarea publicului: informarea, consultarea şi implicarea activă a acestuia în activităţile de gospodărire a apelor;
44. Plaja mării: întindere plată la țărmul mării, acoperită cu nisip sau cu pietriș. În zona de țărm a mării reprezintă o prelungire a
platformei continentale;
45. Poluare: înseamnă introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, a unor substanţe, sau a căldurii în aer, apă sau
pe sol, care poate dăuna sănătăţii umane sau calităţii ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, care poate
conduce la pagube materiale ale proprietăţii, sau care pot dăuna sau obstrucţiona serviciile sau alte folosinţe legale ale mediului;
46. Poluant: înseamnă orice substanţă care poate să determine poluare, în special substanţele prevăzute în anexa nr. 6;
LISTA PRINCIPALILOR POLUANŢI
1. Compuşi organohalogenaţi şi substanţe care pot forma astfel de compuşi în mediu acvatic
2. Compuşi organofosforici
3. Compuşi organostanici
4. Substanţe şi preparate, sau produşi de degradare ai acestora, care s-a dovedit că au proprietăţi cancerigene sau mutagene sau
proprietăţi care pot afecta steroidogenic tiroida, reproducţia sau alte funcţii endocrine în sau prin mediu acvatic
5. Hidrocarburi persistente şi substanţe toxice organice persistente sau care se pot bioacumula
6. Cianuri
7. Metale şi compuşii lor
8. Arsenic şi compuşii lor
9. Biocide şi produse de protecţia plantelor
10. Materii în suspensie

8
 11. Substanţe care contribuie la eutroficare (în particular nitraţi şi fosfaţi)
12. Substanţe care au o influenţă nefavorabilă asupra bilanţului de oxigen (şi care poate fi măsurat folosind parametri ca CBO(5),
CCO, etc.)
47. Potenţial ecologic bun: starea unui corp de apă puternic modificat sau a unui corp de apă artificial, clasificată în concordanţă cu
prevederile relevante din anexa nr. l^1;
48. Prevenirea şi înlăturarea efectelor poluărilor accidentale a resurselor de apă: totalitatea măsurilor şi acţiunilor care implică:
măsuri de prevenire, mijloace şi construcţii cu rol de apărare şi pregătire pentru intervenţii; acţiuni operative de urmărire a undei de
poluare, limitarea răspândirii, colectarea, neutralizarea şi distrugerea poluanţilor; măsuri pentru restabilirea situaţiei normale şi refacerea
echilibrului ecologic;
49. Program etapizat: act cu putere juridică elaborat pentru conformarea cu prevederile legale, prin efectuarea eşalonată a remedierilor
sau a completărilor ce se impun la folosinţele de apă;
50. Râu: corp de apă interioară care curge în cea mai mare parte la suprafaţa terenului, dar care poate curge şi subteran într-o anumită
parte a cursului său;
51. Recirculare: refolosirea apei în cadrul unei folosinţe, în scopul reducerii volumului de apă proaspătă prelevată din sursă;
52. Resurse de apă: apele de suprafaţă alcătuite din cursurile de apă cu deltele lor, lacuri, bălţi, apele maritime interioare şi marea
teritorială, precum şi apele subterane de pe teritoriul ţării, în totalitatea lor;
53. Resurse disponibile de apă subterană: rata medie anuală, pe termen lung, a reîncărcării totale a unui corp de apă subterană, mai
puțin rata anuală pe termen lung a debitului necesar pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și
subterane pentru apele de suprafață asociate, specificate în art. 2^1 alin. (1), pentru evitarea oricărei diminuări importante a stării
ecologice a unor astfel de ape, precum și pentru evitarea oricăror daune importante ale ecosistemelor terestre asociate;
53^1. Risc la inundații: combinația între probabilitatea apariției unor inundații și efectele potențial adverse pentru sănătatea umană,
mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, asociate apariției unei inundații;

9
54. Schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic (SDABH) instrumentul de planificare în domeniul
apelor pe bazin hidrografic, alcătuită din două părţi: Planul de amenajare al bazinului hidrografic (PABH) şi Planul de management al
bazinului hidrografic (PMABH);
55. Servicii de apă: toate serviciile efectuate pentru populaţie, instituţii publice sau altă activitate economică, referitoare la:
a) asigurarea necesarului de apă brută în sursă în secţiunea de captare a folosinţelor;
b) captarea, acumularea, stocarea, transportul, tratarea şi distribuţia apelor de suprafaţă sau subteran;
c) colectarea şi epurarea apelor uzate care sunt evacuate în apele de suprafaţă;
56. Staţii şi instalaţii de prelucrare a calităţii apelor: staţii de tratare pentru obţinerea de apă potabilă sau industrială; staţii/instalaţii
de preepurare/epurare a apelor uzate;
57. Starea ecologică: este o expresie a calităţii structurii şi funcţionării ecosistemelor acvatice asociate apelor de suprafaţă, clasificate
în concordanţă cu prevederile anexei nr. l^1;
58. Starea ecologică bună: este starea unui corp de ape de suprafaţă, astfel clasificată în concordanţă cu prevederile anexei nr. l^1;
59. Starea apelor de suprafaţă: este expresia generală a stării unui corp de apă de suprafaţă, determinată de indicatorii minimi ce
caracterizează starea sa ecologică şi starea sa chimică;
60. Starea ecologică a apelor de suprafaţă: starea de calitate exprimată prin structura şi funcţionarea ecosistemelor acvatice din apele
de suprafaţă, clasificată în funcţie de elementele biologice, chimice şi hidromorfologice caracteristice;
61. Starea ecologică bună a apelor de suprafaţă: starea unui corp de apă de suprafaţă, definită pe baza "stării bune" a elementelor
biologice;
62. Starea chimică bună a apelor de suprafață: starea chimică necesară pentru atingerea obiectivelor de mediu specifice pentru
corpurile de apă de suprafață, stabilite la art. 2^1 alin. (1) lit. a)-d), respectiv starea chimică bună atinsă de un corp de apă de suprafață
pentru care concentrațiile poluanților nu depășesc valorile standard privind calitatea mediului prevăzute la art. 17, precum și în Hotărârea
Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar
periculoase, cu modificările și completările ulterioare, și în Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 161/2006 pentru
aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafață în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă;
10
63. Starea bună a apelor de suprafaţă: starea atinsă de un corp de apă de suprafaţă atunci când, atât starea sa ecologică cât şi starea
chimică sunt "bune";
64. Starea apelor subterane: este expresia generală a stării unui corp de apă subterană, determinată de indicatorii minimi care
caracterizează starea sa cantitativă şi starea sa chimică;
65. Starea bună a apelor subterane: este starea atinsă de un corp de apă subterană atunci când, atât starea sa cantitativă cât şi starea
sa chimică sunt cel puţin "bune";
66. Starea chimică bună a apelor subterane: starea chimică a unui corp de apă subterană, care îndeplineşte toate condiţiile prevăzute
în tabelul 2.3.2 din anexa nr. l^1;
2.3.2. Definiţia stării chimice bune a apelor subterane
Elemente Stare bună
Generale Compoziţia chimică a corpului de ape subterane este în aşa fel
încât concentraţiile poluanţilor:
- după cum s-a menţionat mai jos, nu arată efecte ale
pătrunderilor saline sau ale altor pătrunderi;
- nu se depăşesc valorile standard de calitate aplicabile, ca
urmare a legislaţiei în vigoare;
- nu au ca rezultat neîndeplinirea obiectivelor de protecţie a
apelor şi mediului acvatic, prevăzute la art. 2^1, pentru apele
de suprafaţă asociate, nici o altă diminuare semnificativă a
calităţii ecologice sau chimice a acestor corpuri de apă şi
nici o deteriorare/perturbare semnificativă a ecosistemelor
terestre care depind direct de corpurile de apă subterană.
Conductivitate Modificările conductivităţii nu sunt caracteristice
intruziunilor saline sau altor intruziuni în corpul de apă
subterană.

67. Starea cantitativă: expresie a gradului în care un corp de apă subterană este afectat de prelevări de apă directe şi indirecte;
68. Starea cantitativă bună: este starea definită conform tabelului 2.1.2 din anexa nr. l^1;

11
 2.1.2. Definiţia stării cantitative
Elemente Stare bună
Nivelul apelor Nivelul apelor subterane în corpul de apă subterană este în aşa fel încât
subterane resursa disponibilă de apă subterană nu este depăşită de un debit mediu anual
captat pe lungă durată.
În consecinţă, nivelul apelor subterane nu este supus modificărilor
antropogene care ar putea conduce la:
- nerealizarea obiectivelor de protecţie a apelor şi mediului acvatic
prevăzute în art. 2^1 alin. (1) pentru apele de suprafaţă asociate;
- orice diminuare semnificativă a stării unor astfel de ape;
- orice deteriorare semnificativă a ecosistemelor terestre care depind
direct de corpurile de apă subterană;
- modificări ale direcţiei de curgere, care rezultă din schimbările de nivel
ce se pot produce temporar, sau continuu, într-o zonă limitată spaţial, dar
care nu determină pătrunderea apei sărate sau alte pătrunderi, şi care nu
indică o tendinţă de modificare susţinută şi identificată clar, influenţată de
activităţile antropogene, a direcţiei de curgere care ar conduce la aceste
pătrunderi.

69. Valori standard privind calitatea mediului: concentraţia unui anumit poluant sau a unui grup de poluanţi în apă, sediment sau
biota care nu trebuie să fie depăşită pentru protecţia sănătăţii umane şi a mediului;
70. Substanţe prioritare: substanţe care reprezintă un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic şi prin intermediul acestuia
asupra omului şi folosinţelor de apă; conform listei substanţelor prioritare/prioritar periculoase din anexa 5;

12
 LISTA SUBSTANŢELOR PRIORITARE/PRIORITARE PERICULOASE
Nr. Substanţa prioritară/prioritară Număr
crt. periculoasă
CAS* UE**
1. Alaclor 15972-60-8 240-110-8
2. Antracen 120-12-7 204-371-1
3. Atrazin 1912-24-9 217-617-8
4. Benzen 71-43-2 200-753-7
5. Difenileteri bromuraţi n.d. n.d.
6. Cadmiu şi compuşi 7440-43-9 231-152-8
7. Cloralcani C10-C13 85535-84-8 287-476-5
8. Clorfenvinfos 470-90-6 207-432-0
9. Clorpirifos 2921-88-2 220-864-4
10. 1,2-dicloretan 107-06-2 203-458-1
11. Diclormetan 75-09-2 200-838-9
12. 2-etilhexil-diftalat 117-81-7 204-211-0
13. Diuron 330-54-1 206-354-4
14. Endosulfan (alfa) 959-98-8 n.d.
15. Fluorantren 206-44-0 205-912-4
16. Hexaclorbenzen 118-74-1 204-273-9
17. Hexaclorbutadienă 87-68-3 201-765-5
18. Hexaclorciclohexan (gama) 58-89-9 200-401-2
19. Isoproturon 34123-59-6 251-835-4
20. Plumb şi compuşi 7439-92-1 231-100-4
21. Mercur şi compuşi 7439-97-6 231-106-7
22. Naftalină 91-20-3 202-049-5
23. Nichel şi compuşi 7440-02-0 231-111-4
24. Nonil-fenoli 25154-52-3 246-672-0
(4-para-nonil-fenol) 104-40-5 203-199-4
25. Octil-fenoli 1806-26-4 217-302-5
(para-tert-octilfenol) 140-66-9 n.d.
26. Pentaclorbenzen 608-93-5 210-172-5
27. Pentaclorfenol 87-86-5 201-778-6
28. Hidrocarburi poliaromatice n.d. n.d.
benz-a-piren 50-32-8 200-028-5
benz-b-fluorantren 205-99-2 205-911-9
benz-g,h,i-perilen 191-24-2 205-883-8
benz-k-fluorantren 207-08-9 205-916-6
indeno-1,2,3-cd-piren 193-39-5 205-893-2
29. Simazin 122-34-9 204-535-2
30. Compuşi tributilstanici 688-73-3 211-704-4
cation tributilstaniu 36643-28-4 n.d.
31. Triclorbenzeni 12002-48-1 234-413-4
1,2,4-triclorbenzen 120-82-1 204-428-0
32. Triclormetan (cloroform) 67-66-3 200-663-8
13
 33. Trifluralin 1582-09-8 216-428-8
Notă **) UE - Inventarul European al substanţelor chimice comerciale existente (EINECS) sau
Lista Europeană de substanţe chimice notificate (ELINCS) n.d. - nedisponibil
71. Substanţe periculoase: substanţe sau grupuri de substanţe care sunt toxice, persistente şi care
tind să bio-acumuleze şi alte substanţe sau grupuri de substanţe care conduc la un nivel echivalent
ridicat de preocupare;
72. Substanţe prioritar periculoase: substanţele sau grupurile de substanţe care sunt toxice,
persistente şi care tind să bioacumuleze şi alte substanţe sau grupe de substanţe care creează un
nivel similar de risc;
73. Sub-bazin hidrografic: suprafaţă de teren de pe care se colectează toate apele de la izvoare
până la un anumit punct al cursului de apă, care este în mod normal un lac sau o confluenţă a
cursului de apă;
74. Sub-unitate hidrografică: suprafaţă de teren situată pe teritoriul naţional formată dintr-un
sub-bazin, o parte a unui sub-bazin, un grup de sub-bazine sau un grup de părţi de sub-bazine;
75. Utilizator de apă: orice persoană fizică sau persoană juridică care, în activităţile sale, foloseşte
apa, luciul de apă sau valorifică fructul acesteia;
76. Valori limită ale emisiilor: înseamnă masa, exprimată în funcţie de anumiţi parametri
specifici, concentraţia şi/sau nivelul unei emisii, care nu poate fi depăşită în nici o perioadă sau în
mai multe perioade de timp. Valorile limită ale emisiilor pot fi stabilite pentru anumite grupuri,
familii sau categorii de substanţe, în particular pentru mercur, cadmiu, HCH.Valorile limită ale
emisiilor pentru substanţe trebuie, în mod normal, să se aplice la punctul unde emisiile părăsesc
instalaţia, diluţia nefiind luată în seamă la determinarea acestora. Cu privire la evacuarea indirectă
în cursurile de apă, efectul staţiei de epurare a apelor uzate poate fi luat în considerare la
determinarea valorilor limită a emisiilor instalaţiilor implicate, cu condiţia să fie garantat/să se
asigure un nivel echivalent pentru protecţia mediului ca întreg şi că acest fapt nu conduce la
niveluri mai ridicate de poluare a mediului;
77. Zona de protecţie: zona adiacentă cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărire a apelor,
construcţiilor şi instalaţiilor aferente, în care se introduc, după caz, interdicţii sau restricţii privind
regimul construcţiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau
a construcţiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă;
78. Zona umedă: întinderi de bălţi, mlaştini, turbării de ape naturale sau artificiale cu adâncime
mai mică de 2 m, permanente sau temporare, unde apa este stagnantă sau curgătoare, dulce,
salmastră sau sărată, inclusiv ape costiere cu adâncime mai mică de 6 m;
79. Zona inundabilă: suprafaţă de teren din albia majoră a unui curs de apă, delimitată de un nivel
al oglinzii apei, corespunzător anumitor debite în situaţii de ape mari.

14
80. Acumulare permanentă: amenajare hidrotehnică alcătuită din construcții de retenție, instalații, echipamente și sisteme funcționale
adiacente și din lacul de acumulare format în amonte destinat asigurării cerințelor de apă ale folosințelor;
81. Baraj: construcție antropică dispusă transversal pe firul unui curs de apă, în scopul acumulării unui volum de apă necesară asigurării
diferitelor folosințe;
82. Baraj natural: obstacol creat în mod natural dispus transversal pe firul de vale al unui curs de apă, în spatele căruia se formează un
lac, la origine aflându-se fenomene de alunecare/prăbușire a versanților, activități vulcanice, morenaice sau glaciare;
83. Coronament: partea superioară a unui dig, baraj, zid de sprijin, cheu, dig lateral la canalele în rambleu;
84. Cuvetă: formă negativă de relief (depresiune, cută, vale etc.) în care se acumulează apă și material sedimentar în mod obișnuit,
rezultată ca urmare a barării cursului unui râu sau ca urmare a unor fenomene naturale;
85. Dig: lucrare hidrotehnică de pământ, de piatră sau beton, executată pe malul sau în albia majoră a unui râu, pe țărmul sau în lungul
mării, poziționat longitudinal, transversal sau inelar față de acestea, imers sau emers, total sau parțial, realizat în scopul: corectării albiei
unui curs de apă, apărării contra inundațiilor a zonelor limitrofe, creării de incinte uscate, reducerii energiei valurilor, adăpostirii navelor
etc.;
86. Iaz: lac creat prin abaterea unui curs de apă într-o zonă de relief negativ sau prin bararea unui curs de apă într-o zonă colinară sau
de câmpie, cu ajutorul unui baraj de dimensiuni reduse, prevăzut cu instalații hidrotehnice pentru reținerea și deversarea/evacuarea apei,
utilizat pentru creșterea peștilor, morărit, gatere, activități de recreere și pescuit sportiv sau activități industriale specifice domeniului de
activitate;
87. Lac de acumulare: apă interioară, de suprafață, amplasată într-o formă de relief depresionară (cuvetă, cotă, depresiune etc.) rezultat
din acțiunea factorilor antropici, printro lucrare hidrotehnică, mărginit de maluri naturale sau artificiale, cu rol de formare a unei rezerve
de apă necesare producerii de energie electrică și pentru alimentarea cu apă a unor localități și facilități din industrie și agricultură,
atenuarea de viituri, precum și pentru regularizarea debitului apei în aval și diferite folosințe turistice;
88. Perioadele cu ape mari: perioadele de timp în care pe râu se tranzitează debite cu valori care depășesc valoarea debitului mediu
multianual;
89. Talveg: linia care unește între ele punctele de cotă minimă a unui curs permanent sau nepermanent de apă;

15
90. Taluz: suprafață înclinată caracteristică lucrărilor hidrotehnice de tip dig sau baraj, care se limitează în partea superioară de
coronament, iar în partea inferioară de fundație sau terenul natural;
91. Viitură: creștere în timp relativ scurt sau brusc a nivelului sau debitului unui curs de apă, datorită unei ploi torențiale sau topirii
bruște a zăpezilor și a ghețurilor;
92. Sector de râu (din punct de vedere administrativ): sector de albie minoră care reprezintă o porțiune din albia cursului de apă
naturală amenajată sau de albie părăsită, identificată și delimitată prin limitele lucrărilor de corectare, rectificare, stabilizare,
sistematizare sau îndiguire, care poate fi identificată prin limite administrativ-teritoriale sau prin elemente construite transversal pe
aceasta și stabile în timp: rețele edilitare, poduri, podețe, rețele de transport apă, rețele de transport produse petroliere sau derivate, rețele
de transport energie, rețele de telecomunicații sau alte lucrări hidrotehnice sau de artă;
93. Sector de râu (din punct de vedere hidrologic): sector de albie minoră pe care caracteristicile hidrologice se mențin constante în
spațiu;
94. Măsurarea lungimii unui curs de apă, exprimată în kilometri, se realizează de la confluența acestuia cu cursul de apă în care se
varsă sau de la gura de vărsare a cursului de apă (pornind de la km zero) spre izvor, conform practicilor hidrologice, precum și aspectelor
relevante la nivel internațional;

16
1.2. Definitia apei dpdv a gospodaririi apelor (L107, A1.1, A1^1)
A1.1. Apele reprezintă o sursă naturala regenerabilă, vulnerabilă și limitată, element indispensabil pentru viață și pentru
societate, materie primă pentru activități productive, sursă de energie și cale de transport, factor determinant în menținerea echilibrului
ecologic.
A1^1. Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat și apărat ca atare, fiind
o resursă strategică de siguranță și securitate națională.

Dreptul de proprietate asupra apelor (L107, A1.2, A3)

A1 (2) Apele fac parte din domeniul public al statului. Cunoașterea, protecția, punerea în valoare și utilizarea durabilă a resurselor
de apă sunt acțiuni de interes general.
A3 (1) Aparțin domeniului public al statului apele de suprafață cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km și cu bazine
hidrografice ce depășesc suprafața de 10 kmp, malurile și cuvetele lacurilor, precum și apele subterane, apele maritime interioare, faleza
și plaja mării, cu bogățiile lor naturale și potențialul valorificabil, marea teritorială și fundul apelor maritime.
(1^1) Aparțin domeniului public al statului albiile sectoarelor cursurilor de apă cu lungimi mai mici de 5 km și cu bazine hidrografice
care nu depășesc suprafața de 10 km^2, sectoare amenajate cu lucrări de gospodărire a apelor, aflate în domeniul public de interes
național și amplasate în zona de confluență a cursului de apă principal.
(2) Albiile minore ale cursurilor de apă cu lungimi mai mici de 5 km și cu bazine hidrografice ce nu depășesc suprafața de 10
km², pe care apele nu curg permanent, aparțin deținătorilor, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se formează sau curg. Proprietarii acestor
albii trebuie să folosească aceste ape în concordanță cu condițiile generale de folosire a apei în bazinul respectiv.
(3) Insulele, care nu sunt în legătura cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei, aparțin proprietarului albiei apei.
(3^1) Lacurile de acumulare permanente a căror execuție a fost finanțată din fonduri alocate de la bugetul de stat, lucrările hidrotehnice
aferente și suprafețele din lac aflate sub cota coronamentului barajului fac parte din domeniul public al statului și se includ în categoria
terenurilor acoperite de apă, asimilându-se cu noțiunea de albie minoră. Administrația Națională «Apele Române» este singura autoritate
de administrare a acestora, cu excepția bunurilor deținute, prin efectul actelor normative, de către terțe persoane.

17
 (4) Apa subterană poate fi folosită de proprietarul terenului, numai în măsura în care este utilizata conform art. 9 alin. (2).
A9(2) Apele de suprafață sau subterane pot fi folosite liber, cu respectarea normelor sanitare și de protecție a calității
apelor, pentru băut, adăpat, udat, spălat, îmbăiat și alte trebuințe gospodărești, dacă pentru aceasta nu se folosesc instalații sau
se folosesc instalații de capacitate mica de până la 0,2 litri/secunda, destinate exclusiv satisfacerii necesităților gospodăriilor
proprii.
(5) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) pepinierele și crescătoriile piscicole.

Monopolul asupra apelor (L107, A4)

(1) Resursele de apă, de suprafață și subterane sunt monopol natural de interes strategic. Stabilirea regimului de folosire a resurselor
de apă, indiferent de forma de proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin autoritatea publică centrală din
domeniul apelor.
(2) Apele din domeniul public se dau în administrarea Administrației Naționale "Apele Române de către autoritatea publică
centrală din domeniul apelor, în condițiile legii.
(3) Reglementarea navigației și a activităților conexe acesteia pe căile navigabile se face de către autoritatea publică centrală din
domeniul transporturilor, prin unități de profil.
(4) Faza atmosferică a circuitului apei în natura poate fi modificat artificial numai de autoritatea publică centrală din domeniul
apelor și de cei autorizați de acesta, în condițiile legii.

18
1.3. Principii pt conservarea, protectia si imbunatatirea mediului acvatic in conditiile utilizarii durabile a resurselor de apa
(L107:A1.6)

(6) Conservarea, protecția și îmbunătățirea mediului acvatic, în condițiile utilizării durabile a resurselor de apă, au la bază principiile
precauției, prevenirii, evitării daunelor la sursă și poluatorul plătește și trebuie să țină seama de vulnerabilitatea ecosistemelor
acvatice situate în Delta Dunării și în Marea Neagră, deoarece echilibrul acestora este strâns influențat de calitatea apelor interioare
care se varsă în acestea.
1.4. Obiective de mediu pt corpurile de apa de suprafata si subterana si pt corpurile de apa artificiale sau puternic modificate
(L107: A2^1, A2^2, A2^4, A2^5). Exceptii (L107:A2^7).
A2^1 (1) Obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane sunt:
a) prevenirea deteriorării tuturor corpurilor de apă de suprafață;
b) protecția și îmbunătățirea calității corpurilor de apă de suprafață în scopul atingerii stării bune a acestora, în conformitate cu
prevederile anexei nr. 1^1, până la data de 22 decembrie 2015;
c) protecția și îmbunătățirea tuturor corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate în scopul realizării unui potențial
ecologic bun sau a unei stări chimice bune a acestora, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1, până la data de 22 decembrie 2015;
d) reducerea progresivă a poluării datorate substanțelor prioritare și încetarea sau eliminarea treptată a evacuărilor și a pierderilor
de substanțe prioritar periculoase, în conformitate cu Lista substanțelor prioritare în domeniul apei, prevăzută în anexa nr. 5;
e) prevenirea sau limitarea aportului de poluanți în apele subterane și prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă
subterane;
f) protecția și îmbunătățirea calității corpurilor de apă subterane și asigurarea unui echilibru între debitul prelevat și reîncărcarea
apelor subterane, cu scopul realizării unei stări bune a apelor subterane, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1, până la data de
22 decembrie 2015;
g) inversarea oricărei tendințe semnificative și durabile de creștere a concentrației oricărui poluant rezultate din impactul
activității umane, pentru a reduce în mod progresiv poluarea apei subterane.

19
(2) Condițiile și obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, specifice zonelor protejate cuprinse în anexa nr.
1^2, trebuie să fie îndeplinite până la data de 22 decembrie 2015, cu excepția cazului când este altfel prevăzut în legislația pe baza căreia
au fost stabilite în mod individual aceste zone protejate.
(3) În cazul în care unui corp de apă dat îi sunt aplicabile mai mult decât un obiectiv dintre cele prevăzute la alin. (1) și (2), corpul de
apă trebuie să îndeplinească cel mai sever dintre aceste obiective.

A2^2 (1) În scopul realizării unei protecții eficiente și integrate a tuturor apelor și a mediului acvatic și al realizării obiectivelor de
mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane ale prezentei legi, se vor realiza delimitarea corpurilor de apă și desemnarea
corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate, în conformitate cu procedurile prevăzute în anexa nr. 1^3.
(2) Un corp de apă de suprafață este desemnat ca fiind artificial sau puternic modificat, atunci când:
a) schimbările caracteristicilor hidromorfologice ale acestui corp de apă, necesare pentru atingerea stării ecologice bune, ar putea
avea efecte negative importante asupra mediului în general, navigației, inclusiv amenajarea facilităților portuare sau de agrement,
activităților pentru scopul cărora este stocată apă, cum sunt alimentarea cu apă, producerea de energie sau irigațiile, regularizarea curgerii
apei, apărarea împotriva inundațiilor, drenajul terenurilor și a altor activități egale ca importanță cu cele prevăzute pentru dezvoltarea
durabilă;
b) caracteristicile artificiale sau modificate ale corpului de apă, impuse de folosințele beneficiare, nu pot să fie realizate în mod
rezonabil, din motive de fezabilitate tehnică sau costuri disproporționate, prin alte mijloace care sunt în mod semnificativ opțiuni mai
bune din punct de vedere al protecției mediului
(3) Desemnarea corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate, inclusiv motivele desemnării vor fi prezentate în planurile
de management ce se constituie ca parte componentă de gospodărire calitativă a schemelor directoare de amenajare și management ale
bazinelor hidrografice, denumite în continuare scheme directoare, și ulterior revizuite la fiecare 6 ani, în conformitate cu prevederile art.
43.
A2^4 În situația în care se constată că anumite corpuri de apă sunt foarte afectate de activitatea umană sau condițiile naturale identificate
în conformitate cu art. 43 alin. (1^4) sunt de asemenea natură încât obiectivele prevăzute la art. 2^1 alin. (1) și (2) sunt nerealizabile din

20
punct de vedere tehnic ori implică costuri disproporționate, pot fi adoptate obiective mai puțin severe numai dacă sunt îndeplinite
cumulativ condițiile următoare:
a) necesitățile socioeconomice și de protecție a mediului determinate de astfel de activități umane nu pot fi realizate prin alte
mijloace care constituie o opțiune semnificativ mai bună din punctul de vedere al protecției mediului și care nu implică cheltuieli
disproporționate;
b) se asigură atingerea celei mai bune stări posibile din punct de vedere ecologic și chimic pentru corpurile de apă de suprafață
luând în considerare impactul ce nu poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii, activității umane sau poluării;
c) se asigură cele mai mici modificări posibile ale stării bune pentru corpurile de apă subterane, având în vedere impactul ce nu
poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii activității umane sau poluării;
d) nu se produce deteriorarea ulterioară a stării corpurilor de apă;
e) obiectivele mai puțin severe stabilite, precum și motivele deciziei de stabilire a acestora sunt menționate în mod specific în
planurile de management prevăzute la art. 43 alin. (1), iar aceste obiective sunt revizuite la fiecare 6 ani.

A2^5 Deteriorarea temporară a stării corpurilor de apă nu se consideră încălcare a prevederilor prezentei legi, dacă aceasta este rezultatul
unor circumstanțe cu cauze naturale sau de forță majoră, care apar în mod excepțional ori care nu pot fi anticipate în mod rezonabil, cum
ar fi inundațiile excepționale și seceta prelungită, sau dacă este rezultatul circumstanțelor datorate accidentelor care nu pot fi anticipate
în mod rezonabil și numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) sunt luate toate măsurile pentru prevenirea deteriorării suplimentare a stării corpurilor de apă și pentru a nu se compromite
atingerea obiectivelor de mediu pentru alte corpuri de apă de suprafață și subterane care nu au fost afectate de aceste circumstanțe;
b) sunt stabilite în planurile de management al bazinului hidrografic condițiile în care pot fi declarate circumstanțele excepționale
sau care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil, inclusiv adoptarea indicatorilor adecvați;
c) sunt incluse în programul de măsuri din schema directoare măsurile ce trebuie luate în astfel de circumstanțe excepționale,
care nu trebuie să compromită refacerea calității corpului de apă odată ce circumstanțele încetează;

21
 d) sunt reanalizate anual efectele circumstanțelor care sunt excepționale sau care nu pot fi în mod rezonabil prevăzute anual în
conformitate cu prevederile art. 2^3 lit. a) și sunt luate toate măsurile fezabile în scopul aducerii corpului de apă la starea sa anterioară
efectelor acelor circumstanțe, de îndată ce este posibil ca acestea să fie implementate;e) este cuprins un rezumat al efectelor
circumstanțelor și al măsurilor luate sau ce urmează a fi luate în conformitate cu prevederile lit. a) și d) în schema directoare la
următoarea reactualizare a acesteia.

A2^7 (1) Obiectivele prevăzute la art. 2^1 alin. (1) și (2) nu se consideră neîndeplinite atunci când:
a) nerealizarea unei stări bune a apelor subterane, a unei stări ecologice bune sau, acolo unde este cazul, a unui potențial ecologic
bun ori nerealizarea prevenirii deteriorării stării corpului de apă de suprafață sau subterană este rezultatul unor noi modificări ale
caracteristicilor fizice ale unui corp de apă de suprafață sau al modificării nivelului corpurilor de apă subterane;
b) nerealizarea prevenirii deteriorării de la starea foarte bună la starea bună a corpurilor de apă este rezultatul unor noi activități
umane, în scopul dezvoltării durabile.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică numai atunci când sunt întrunite cumulativ următoarele condiții:
a) sunt luate toate măsurile pentru reducerea impactului negativ asupra stării corpurilor de apă;
b) motivele acestor modificări sau alterări sunt stabilite și explicate în mod specific în planul de management, iar obiectivele
sunt revizuite la fiecare 6 ani;
c) motivele acestor modificări sau alterări sunt de interes public deosebit și/sau beneficiile aduse mediului ori societății de
realizarea obiectivelor prevăzute la art. 2^1 alin. (1) și (2) sunt depășite de beneficiile noilor modificări sau alterări aduse sănătății
umane, menținerii siguranței populației ori dezvoltării durabile;
d) deservirea folosințelor beneficiare, care a condus la acele modificări sau alterări ale corpurilor de apă, nu poate fi realizată,
din motive de fezabilitate tehnică sau din cauza costurilor disproporționate, prin alte mijloace care sunt o opțiune semnificativ mai bună
din punctul de vedere al protecției mediului.

22
 1.5. Caracterul natural al unui corp de apa. Starea apelor de suprafata si subterana. Starea ecologica, starea chimica si
potentialul ecologic. Monitorizarea starii apelor de suprafata si subterana. (L107: Anexa 1^1)
1. STAREA APELOR DE SUPRAFAȚĂ
1.2. Definiții normative ale clasificărilor stării ecologice
Tabelul 1.2. Definiții generale pentru râuri, lacuri, ape tranzitorii și ape costiere
Textul următor include o definiție generală a calității ecologice. În scopul clasificării, valorile pentru elementele de calitate a
stării ecologice aferente fiecărei categorii de apă de suprafață sunt cele prevăzute în tabelele din secțiunile 1.2.1 - 1.2.4.

Stare foarte bună Stare bună Stare moderată

Nu există sau sunt foarte mici alterări

antropogene ale valorilor elementelor
fizico-chimice și hidromorfologice de
calitate, pentru tipul de corp de apă de
suprafață, față de acelea asociate în mod Valorile elementelor biologice de Valorile elementelor biologice de calitate
normal cu acel tip în condiții nemodificate calitate pentru tipul de corp de apă pentru tipul de corp de apă de suprafață
Valorile elementelor biologice de calitate de suprafață prezintă nivele deviază moderat față de acelea asociate, în
pentrutipul de corp de apă de suprafață scăzute schimbare datorită mod normal,cu tipul de corp de apă de
sunt acelea asociate în mod normal cu acel activităților umane, dar deviază suprafață, în condiții nemodificate. Valorile
tip, în condiții ne- modificate și nu arată, ușor față de acele valori asociate, prezintă semne moderate de perturbare ca
sau există doar foarte mici dovezi de în mod normal, cu tipul de corp de urmare a activităților umane și sunt esențial
perturbare. Condițiile sunt specifice apă de suprafață în condiții perturbate față de valorile din condițiile de
General tipului și comunităților. nemodificate stare bună.

Apele care realizează o stare sub cea moderată trebuie clasificate ca fiind de o calitate slabă sau proastă.Apele care prezintă
dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață și în care comunitățile

23
biologice importante deviază semnificativ de la valorile asociate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții
nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate slabă.
Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de
suprafață și în care sunt absente părți mari din comunitățile biologice importante, care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp de
apă de suprafață în condiții nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate proastă.

1.2.1. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă – rauri
Elemente biologice de calitate

Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată

Compoziția taxonomicăa
Compoziția taxonomicăa fitoplanctonului Sunt schimbări ușoare ale compoziției planctonului diferămoderat față de
corespunde în totali-tate sau aproape în taxo- nomice și abundenței planctonului comu-nitățile specifice tipului.
totalitate condiții- lor nemodificate. compara- tiv cu comunitățile specifice Abundența este mode- rat deranjată
Abundența medie a fi-toplanctonului este tipului. Astfel de schimbări nuindică nici și poa-te fi astfel încât săproducă o
în deplină conformi- tate cu condițiile o creștereaccelerantă a algelor,care să perturbare importantă nedorită
fizico-chimice spe- cifice tipului de corp conducă la perturbări nedorite, în ceea ce avalorilor altor ele- mente
de apă și nu sunt atât de mult al-terate privește echilibrul organisme- lor biologice sau fizico-chimice de
condițiile de transparență speci- fice prezente în corpulde apă sau calitatea calitate. Se poate produce o ușoară
tipului. Înflorirea plancto- nului se fizico-chimică a apei sau a creștere a frecvenței și inten- sității
produce cu o frecvență și o in- tensitate în sendimentului. Se poate produce o ușoară înfloririi planctonice. Înflo- riri
confor- mitate cu condițiile fizico- creștere a frecvenței și inten- sității persistente se pot produce în
Fito- plancton chimice speci-fice tipului. înfloririi planctonice specifice tipului. lunilede vară.

Compoziția taxonomicăcorespunde în Sunt schimbări ușoare ale compoziției Compoziția taxonomicăa

Macrofi-te și
totali-tate sau aproape în totalitate taxo- nomice și a abundențeimacrofitelor macrofitelor și fitobentosului
fito- bentos
condiții- lor nemodificate. Nu sunt și fito- bentosului comparativ cu diferămoderat față de co- munitatea

24
 schimbări de-tectabile în abun- dența comunitățile spe- cifice tipului. Astfelde specifică tipului și este sem-
medie a macro- fitelor și fitoben- tosului. schimbări nu indicănici o creștere acce- nificativ mai rea decât în cazul
lerată a fitobentosu- lui sau a unor forme stăriibune. Sunt evidente schim-
evoluate de viață a plantei care să con- bările moderate în abundența medie
ducă la dereglări ne- dorite în echilibrul a macrofitelor și fito-bentosului.
organismelor prezente în corpurile de apă Comunitatea fitoben- tonică poate
sau a calității fizi- co-chimice a apei sau a să in- terfereze și în anu- mite zone
sendimentului. Comunitatea fitoben- să fie în- locuită de învelișu- ri de
tonică nu este afec- tată negativ de gru- bacterii pre- zente ca rezultat al
purile sau învelișuri-le de bacterii din activității antropo- gene.
cauza activității an- tropogene.

Compoziția și abun- dența

Compoziția taxonomicăși abundența
cores- pund în totalitate sau aproape în
tota- litate condițiilor nemodificate.
Raportul dintre ta- xonii sensibili la
perturbări și cei in-sensibili, nu arată
semne de alterare față de nivelele co-
Fauna respunzătoare condi- țiilor nemodificate.
deneverte- Nivelul diversității taxonilor de never-
brate bento- tebrate nu arată niciun semn de alterare
nice față de nivelul ne- modificat.
Există schimbări u- șoare ale compoziției
și abundenței taxoni- lor de nevertebrate
față de comunitățile specifice tipului.
Raportul dintre taxo- nii sensibili la per-
turbări și cei insen- sibili, arată o
ușoarăalterare față de nive-lele specifice
tipuluiNivelul diversității taxonilor de
neverte- brate arată ușoare semne de
alterare fațăde nivelurile specifi-ce
tipului.
taxonilor de nevertebrate diferă
moderat față de comu-nitățile
specifice tipului. Grupurile
taxonomice majore ale comunită-
ții specifice tip sunt absente.
Raportul dintre ta- xonii sensibili la
perturbări și cei in-sensibili, este
sub- stanțial mai mic de- cât nivelul
specific tipului și semnifi- cativ
mai mic față denivelul specific stă-
rii bune.

Compoziția speciilor și abundența cores-
pund în totalitate sau aproape în tota-
litate condițiilor nemodificate. Sunt
Fauna piscico-
prezente toate speciile specifice tipului,
lă
sensibile laperturbări. Structura pe vârste
Sunt ușoare schimbări ale compoziției și
abundenței speciilor față de comunitățile
specifice tipului carepot fi atribuite im-
pactului antropogenic asupra elementelor
fizico-chimice și hi- dromorfologice de
Compoziția și abun- dența speciilor
de pești diferă moderat față de
comunitățile specifice tipului ca-re
pot fi atribuite impactului antropo-
genic asupra elemen- telor fizico-

25
 acomunităților de pești arată un mic semn ca- litate. Structura pe vârste a
de perturbare antropogenică, dar nuindică comunităților de peștiarată semne de
o deficiență în reproducerea sau pertur-bare, care pot fi a- tribuite
dezvoltarea vreunei specii particulare. impactului antropogenic asupra
elementelor de calita-te fizico-chimică și
hidromorfologică, și în anumite
circumstan-țe sunt indicatorul unei
deficiențe în re-producerea sau dezvol-
tarea unor specii anu-me, în măsura în
care unele clase de vârstă pot lipsi.
chimice sau hidromorfologice de
calitate. Structura pe vârste
acomunităților de pești arată semne
im-portante de perturba-re
antropogenică, în măsura în care o
pro-porție moderată a speciilor
specifice tipului să fie absen-tă sau
să aibă o a- bundență foarte scă-
zută.

Elemente hidromorfologice de calitate

Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată

Cantitatea și dina- mica curgerii și

le- gătura rezultantă cu apele Condițiile sunt în conformitate cu
subterane, re- flectă în totalitate,sau Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate
Regimul hidro- aproape în tota- litate, condiții ne- atingereavalorilor specificate mai sus mai sus pen-tru elementele de ca-
logic modificate. pentru elemen-tele de calitate bio- logică. litate biologică.

Continuitatea râului nu este

perturbată deactivitățile antro- Condițiile sunt în conformitate cu
pogenice și permite migrarea Condițiile sunt în conformitate cu atin- atin-gerea valorilor spe- cificate
neperturbatăa organismelor acva- gerea valorilor speci-ficate mai sus pentru mai sus pen-tru elementele de ca-
Continu-itatea râului tice și transportul de sendimente. elementele de calitatebiologică. litate biologică.

26
 Profilurile canaluluivariațiile de
lățime și de adâncime, vite-zele de
curgere, con-dițiile de substrat și
atât structura câtși condițiile Condițiile sunt în conformitate cu
zonelorriverane corespund Condițiile sunt în conformitate cu atin- atin-gerea valorilor spe- cificate
Condițiimorfolo- întotalitate sau aproa-pe în totalitate gerea valorilor speci-ficate mai sus pentru mai sus pen-tru elementele de ca-
gice con-dițiilor nemodificate elementele de calitatebiologică. litate biologică.

Elemente fizico-chimice de calitate

Element Starea foarte bună Starea bună Starea moderată

Valorile elementelor fizico- chimice

corespund în totalitate sau aproape Temperatura, bilanțul de oxigen, pH-ul,
în totalitate condițiilor capacitatea de neutralizare a acidului și
nemodificate. Concentrațiile salinitatea nu ating niveluri peste limita
nutrienților rămân în intervalul stabilită pentru asigurarea funcționării
normal pentru condiții ecosistemului specific tipului și realizarea
nemodificate. Nivelele de salinitate, valorilor specificate mai sus pentru
pH-ul, bilanțul de oxigen, elementele biologice de calitate.
capacitatea de neutralizare a Concentrațiile nutrienților nu depășesc
acidului și temperatura nu arată nivelurile stabilite astfel încât să se Condițiile sunt în conformitate cu
semne de modificări antropogene și asigure funcționarea ecosistemelor și atingerea valorilor specificate mai
rămân în intervalul normal pentru realizarea valorilor specificate mai sus sus pentru elementele biologice de
Condiții generale condițiile nemodificate. pentru elementele biologice de calitate. calitate.

27
 Concentrațiile nu depășesc valorile
standard stabilite în conformitate cu
procedura detaliată în secțiunea 1.2.6 fără
a aduce prejudicii prevederilor legale
privind plasarea pe piață a produselor de
protecție a plantelor în conformitate cu
Hotărârea Guvernului nr.
1559/2004privind procedura de
omologare a produselor de protecție a
plantelor în vederea plasării pe piață și a
utilizării lor pe teritoriul României, cu
modificările și completările ulterioare,
respectiv prevederilor privind plasarea pe
piață a produselor biocide, în
Concentrațiile sunt aproape de zero conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. Condițiile sunt în conformitate cu
sau cel puțin sub limita de detecție 956/2005 privind plasarea pe piață a atingerea valorilor specificate mai
Poluanți specifici pentru cele mai avansatetehnici produselor biocide, cu modificările și sus pentru elementele biologice de
sintetici analitice de uz general. completările ulterioare. calitate.

Concentrațiile nu depășesc valorile

standard stabilite în concordanță cu
procedura detaliată în secțiunea 1.2.6,
fără a aduce prejudicii prevederilor legale
privind plasarea pe piață a produselor de
protecție a plantelor în conformitate cu
Concentrațiile rămân în intervalul Condițiile sunt în conformitate cu
Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 cu
normal al condițiilor nemodificate atingerea valorilor specificate mai
modificările și completările ulterioare,
Poluanți specifici (corespunzătoare nivelelor istorice sus pentru elementele biologice de
respectiv prevede- rilor privind plasarea
nesintetici anterioare). calitate.
pe piață a produselor biocide, în

28
 conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.
956/2005 cu modificările și completările
ulterioare.

1.2.2. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă - lacuri
Elemente biologice de calitate

Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată

Compoziția taxonomicăși Compoziția și abun- dența

abundența fito- planctonului cores-
pund în totalitate sau aproape în
tota- litate condițiilor nemodificate.
Biomasa medie a fito-planctonului
este în conformitate cu con- dițiile
fizico-chimi-ce specifice tipului și
nu duce la o alte-rare semnificativă
a condițiilor de trans-parență
specifice tipului. Înflorirea
fitoplanc-tonului se produce cu o
frecvență și o intensitate în con-
formitate cu condi- țiile fizico-
Fito- plancton chimice specifice tipului.
taxonilor planctonici diferă
Sunt ușoare schimbări ale compoziției și moderat de comunită- țile specifice
a- bundenței taxonilor planctonici tipu- lui. Biomasa este moderat
comparativcu comunitățile speci-fice deranjată și poate săproducă o
tipului. Aceste schimbări nu arată creșteri perturbare semnificativă nedori-tă
accelerate ale algelor care să ducă la a condițiilor altor elemente biolo-
perturbări ne-dorite în ceea ce pri-vește gice și fizico-chimi-ce de calitate a
echilibrul orga-nismelor prezente în apeisau sedimentelor. Se poate
corpurile de apă sau calitatea fizico-chi- produce a creștere moderată a
mică a apelor sau se- dimentului. Se frecvenței și inten- sității înfloririi
poate produce o ușoară creștere a planctonice. Se poateproduce o
frecvenței și intensi-tății înfloririi înflorire persistentă în lunilede
planctonului specific tipului. vară.

Sunt schimbări ușoare ale compoziției și Compoziția taxonilor de macrofite

Compoziția taxonomicăcorespunde abundenței taxonilor macrofitici și fito- și fito-bentos diferă moderatfață de
în totali-tate sau aproape în bentonici comparativ cu comunitățile comunitățile specifice tipului și
Macro- fite și fito-
totalitate condiții- lor nemodificate. speci-fice tipului. Asemeneaschimbări nu sunt semnificativ perturbate față de
bentos
Nu sunt schimbări de-tectabile în indică o creștere accelerată a acelea observate la starea bună.

29
 abunden-ța medie a macrofi- telor și fitobentosului sau a formelor mai
fitobento- sului. evoluate de plante, ducând la perturbări
nedorite asupra bilanțului or- ganismelor
prezente încorpurile de apă sau asupra
calității din punct de vedere fizi- co-
chimic a apelor. Comunitatea fitoben-
tonică nu este afec- tată negativ de înve-
lișurile de bacterii prezente datorită ac-
tivității antropogene.
Schimbările moderate în
abundența medie a macrofitelor și
fito-bentosului sunt evi- dente.
Comunitatea fitoben- tonică poate
să in- terfereze, iar în anumite zone
poate fiînlocuită de grupu- rile și
învelișurile de bacterii ca rezul-tat
al activităților antropogene.

Compoziția și abun- dența

taxonilor de nevertebrate diferă
Compoziția taxonomicăși moderat față de con- dițiile
abundența cores- pund în totalitate Sunt schimbări ușoare ale compoziției și specifice ti-pului. Grupurile
sau aproape în tota- litate condițiilor abundenței taxonilor de nevertebrate taxonomice majore ale comuni-
nemodificate. Raportul dintre taxo- compa-rativ cu comunitățile specifice tății specifice tipu-lui sunt absente.
nii sensibili la per-turbări și cei tipului. Raportul între taxoniisensibili la Raportul între taxo- nii sensibili și
insen-sibili nu arată nici un semn de pertur- bații și cei insensi- bili arată in- sensibili la modifi- care și
alterare față de nivelurile ușoare sem-ne de alterare față denivelele nivelul de diversitate, este
nemodificate. Nivelul diversității specifice ti-pului. Nivelul de diversitatea substanțial mai scă- zut față de
taxonilor de never- tebrate nu arată taxonilor de never- tebrate arată semne nivelul specific tipului și
Fauna denever- niciun semn de alterare față de ușoare de alterare fa-ță de nivelurile spe- semnificativ mai scă-zut decât
tebrate bento- nice nivelurile nemodificate. cifice tipului. pentru sta-rea bună.

Compoziția speciilor și abundența Sunt schimbări ușoare ale compoziției Compoziția și abun- dența
cores- pund în totalitate sau aproape spe- ciilor și abundenței comunităților speciilor de pești diferă moderat
în tota- litate condițiilor speci- fice tipului, care se pot atribui față de comunitățile specifice
nemodificate. Sunt prezente toate impactuluiasupra elementelor de calitate tipului datorită impactului
speciile sensibile specifice tipului. fizico-chimi-că sau hidromorfologi-că. antropogen asupra elementelor de
Fauna pisci- colă
Structura pe vârste acomunităților Structura pe vârste a comunităților de cali- tate fizico-chimice sau

30
 de pești arată mici sem-ne de
perturbare an- tropogenă și nu indi-
că o dereglare în re-producerea sau
dez- voltarea unor specii
particulare.
Elemente hidromorfologice de calitate
Element Stare foarte bună
Cantitatea și dina- mica curgerii,
nive- lului, timpului de retenție și
legătura rezultantă cu apele
subterane reflectă întotalitate sau
aproa-pe în totalitate con-dițiile
Regimul hidrolo-gic nemodificate.
Variația adâncimii lacului,
cantitatea și structura substra-tului
precum și structura sau condi- țiile
zonelor de țărmcorespund în totali- Condițiile sunt în conformitate cu atin-
Condi- țiile morfo- tate sau aproape în totalitate cu
logice condi- țiile nemodificate.
peștiarată semne de pertur-bare atribuite hidromorfologice.Structura pe
impac- tului antropogen asu- pra vârste acomunităților de pești arată
elementelor de ca-litate fizico-chimică semne ma-jore de perturbare, care
sau hidromorfologică și, în câteva cazuri, sunt atribuite impactului
este un indicator pen-tru dereglări în re- antropogenasupra elementelor
producerea sau dezvol-tarea unor anumite decalitate fizico-chi- mică sau
specii în măsura în care unele clase de hidromorfo- logică în așa fel încât
vârstă pot lipsi. o proporție mo-derată de specii
spe-cifice tipului sunt absente sau
sunt foarte puțin abun- dente.
Stare bună Stare moderată
Condițiile sunt în conformitate cu
Condițiile sunt în conformitate cu atin- atin-gerea valorilor spe- cificate
gerea valorilor speci-ficate mai sus pentru mai sus pen-tru elementele biolo-
elementele biologice de calitate. gice de calitate.
Condițiile sunt în conformitate cu
atin-gerea valorilor spe- cificate
gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- mai sus pen-tru elementele biolo-
tru elementele biolo- gice de calitate. gice de calitate.
31
Elemente fizico-chimice de calitate

Element Starea foarte bună Starea bună Starea moderată

Valorile elementelor de calitate

fizico-chimicăcorespund în
totalitate sau aproape în totalitate Temperatura, bilanțul de oxigen,pH,
cu condițiile nemodificate. capacitatea de neutralizare a acizilor,
Concentrațiile de nutrienți rămân transparența și salinitateanu ating
în intervalul asociat în mod niveluri peste intervalul stabilit astfe
normal condițiilor nemodificate. încât să se asigure
Nivelurile desalinitate, pH-ul, funcționareaecosistemului și atingerea
bilanțul de oxigen, capacitatea valorilor menționate mai sus pentru
deneutralizare a acizilor, elementele biologice de calitate.
transparența și temperaturenu Concentrația nutrienților nu depășește
arată semne de perturbări nivelurile stabilite astfel încât să se Condițiile sunt în conformitate
antropogene și rămân în intervalul asigure funcționareaecosistemului și cu atingerea valorilor
asociat în mod normal condițiilor atingerea valorilor specificate pentru specificate mai sus pentru
Condiții generale nemodificate. elementele biologice de calitate. elemente biologice de calitate.

Concentrațiile nu depășesc valorile

standard stabiliteîn conformitate cu
procedura detaliată în secțiunea 1.2.6,
fără a aduce prejudicii prevede-rilor
legale privind plasarea pe piață a
produselor de protecție a plantelor în
Concentrațiile sunt apropiate de Condițiile sunt în conformitate
conformitate cu Hotărârea Guvernului
zero sau cel puțin sub limitele de cu atingerea valorilor
nr. 1.559/2004 cu modificările și
detecție pentrumajoritatea specificate mai sus pentru
completările ulterioare,respectiv
PoluanțiSpecificisintetici tehnicilor analiticede uz general. elemente biologice de calitate.
prevede- rilor privind plasarea pe

32
 piațăa produselor biocide, în
conformitate cu Hotărârea Guvernului
nr. 956/2005, cu modificările și
completările ulterioare.

Concentrațiile nu depășesc valorile

standard stabiliteîn conformitate cu
procedura detaliată în secțiunea1.2.6,
fără a aduce prejudicii prevederilor
legale privindplasarea pe piață a
produselor de protecție a plantelor în
conformitate cu Hotărârea Guvernului
nr. 1.559/2004,cu modificările și
completările ulterioare,
respectiveprevede- rilor privind
Concentrațiile rămân în intervalul plasarea pe piață a produselor biocide, Condițiile sunt în conformitate
normal al condițiilor nemodificate în conformitate cu Hotărârea cu atingerea valorilor
(corespunzătoare nivelelor Guvernului nr. 956/2005, cu specificate mai sus pentru
PoluanțiSpecificinesintetici istorice anterioare). modificările și completările ulterioare. elemente biologice de calitate.

1.2.3. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă tranzitorii
Elemente biologice de calitate

Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată

Compoziția taxonomicăși Sunt ușoare schimbări ale compoziției Compoziția și abun- dența
abundența fito- planctonului sunt și a- bundenței taxonilor planctonici. taxonilor fito-planctonici diferă
în concordanță cu condi-țiile Sunt ușoare schimbări ale biomasei în moderat față de con- țile
Fito- plancton
nemodificate. Biomasa medie a compa-rație cu condițiile specifice specifice tipu- lui. Biomasa este

33
 fito-planctonului este în tipului. Aceste schimbări nu indică nici moderat deranjată și poate
conformitate cu con- dițiile o creștereaccelerată a algelor care să săproducă o perturbare
fizico-chimi-ce specifice tipului aibă ca rezul-tat perturbări nedori-te a semnificativă nedori-tă a
și nu duce la o alte-rare echilibrului or- ganismelor prezente condițiilor altor elemente biolo-
semnificativă a condițiilor de încorpul de apă sau a calității fizico- gice de calitate. Se poate produce
trans-parență specifice tipului. chi- mice a apei. Se poate produce o o ușoară creștere a frecvenței și
Înflorirea planc- tonului se ușoară creștere a frecvenței și intensi- inten- sității înfloririi
produce cu o frecvență și o tății înfloririi planctonului specific fitoplanctonului. Înflorirea
intensitate care esteîn tipului. persis- tentă se poate pro- duce
conformitate cu condițiile fizico- în lunile de vară.
chimice specifice tipului.

Sunt ușoare schimbări ale compoziției Compoziția taxonomicăa

Compoziția taxonomicăa
macroalgelor este în
conformitate cu condițiile
nemodifi- cate. Nu sunt
schimbări de-tectabile în înveli- turbări nedorite ale echilibrului organis- rezultat o perturbare nedorită
șul macroalgal din cauza
Macro- alge activităților antropogene.
taxo- nomice și abundenței macroalgelor diferămoderat față
macroalgelor în compa-rație cu de con- dițiile specifice ti-pului
comunitățile specifice tipului. și este semni- ficativ modificată
Asemenea schimbări nu indică nici o față de starea de ca-litate bună.
creș- tere accelerată a fi- tobentosului Sunt evidente schim- bări
sau a al-tor forme mai evoluatede moderate în abundența medie a
plante, urmând să aibă ca rezultat per- ma-croalgelor și pot să aibă ca
melor prezente în cor-pul de apă sau ale abilanțului organis- melor
ca-lității fizico-chimicea apei. prezente în corpurile de apă.

Compoziția Compoziția taxonomicăa

taxonomicăcorespunde în totali-
tate sau aproape în totalitate
condi- țiilor nemodificate. Nu
sunt schimbări de-tectabile în
Angio- sperme
abunden-ța angiospermelor
Sunt schimbări ușoare ale compoziției
angiospermelor di- feră moderat
taxo- nomice a angiosperme- lor
față de comunitățile specifi-ce
comparativ cu co- munitățile specifice
tipului și este semnificativ mult
tipului. Abundența angiosper- melor
maimodificată decât cea
arată ușoare semne de perturbare.
corespunzătoare stă- rii de

34
 dincauza activităților
antropogene.
Nivelul diversității și abundența
taxoni- lor de nevertebrate se
încadrează în in- tervalul
caracteris- tic pentru
condițiilenemodificate. Sunt
prezenți toți taxonii sensibili la specifice ti- pului. Sunt prezenți majori- poluareSunt absenți mulți dintre
Fauna de ne- verte- brate perturbări asociate condițiilor
bento- nice nemodifi-cate.
Compoziția speciilor și
abundența sunt în conformitate
Fauna pisci- colă cu con- dițiile nemodificate.
Elemente hidromorfologice de calitate
Element Stare foarte bună
Regimul de curgere a apelor
dulci cores- punde în totalitate
sau aproape în tota- litate
Regimul mareelor condițiilor nemodificate.
calitate bună.Sunt dereglări
mode- rate în abundența ta-
xonilor de angiosper-me.
Nivelul diversității și abundența
taxoni- lor de nevertebrate este
moderat în afaraintervalului
Nivelul diversității și abundența asociat în mod normal cu con-
taxonilorde nevertebrate este ușor în dițiile specifice ti-pului. Sunt
afara interva-lului asociat cu con- dițiile prezenți taxoniiindicatori de
tatea taxonilor sen- sibili din comunită- taxonii sen- sibili din comunită-
țile specifice tipului țile specifice tipu- lui.
Abundența speciilor sensibile la pertur- O proporție moderată a speciilor
bare arată ușoare sem-ne de degradare sensibilela perturbare este
față de condițiile specifi-ce tipului, care absentă ca rezultat al impactului
pot if atribuite impac- tului antropogen antro- pogen asupra elemen-
asu- pra elementelor fizi- co-chimice telor fizico-chimice sau
sau hidro- morfologice de cali- tate. hidromorfologice de calitate.
Stare bună Stare moderată
Condițiile sunt în conformitate cu atin- Condițiile sunt în conformitate
gerea valorilor speci-fice menționate cu atin-gerea valorilor spe- cifice
mai sus pentru elementele biologice de menționate maisus pentru
calitate. elementelebiologice de calitate
35
 Variația adâncimilor,condițiile
de sub- strat, precum și structura
și condi- țiile zonelor influ-
ențate de maree co- respund în
totalitatesau aproape în tota-
Condi- ții morfo- logice litate condițiilor nemodificate.
Elemente fizico-chimice de calitate
Element Starea foarte bună
Elementele fizico-chimice
corespund în totalitate sau
aproape în totalitate
condițiilornemodificate.
Concentrațiile nutrienților
rămânîn intervalul asociat în
mod normal cu condițiile
nemodificateTemperatura,
bilanțul oxigenului și
transparența nu arată semne de
perturbare antropogenă și rămân
în intervalul asociat în mod
Condiții generale normal condițiilor nemodificate.
Concentrațiile sunt apropiate de standard stabilite în conformitate cu
zero sau cel puțin sub limita de procedura detaliată în secțiunea 1.2.6
Poluanți specifici sintetici
detecție pentru majoritatea
Condițiile sunt în conformitate cu atin- Condițiile sunt în conformitate
gerea valorilor spe- cifice menționate cu atin-gerea valorilor spe- cifice
mai sus pentru elementele biologice de menționate maisus pentru
calitate. elementelebiologice de calitate
Starea bună Starea moderată
Temperatura, condițiile de oxigenare și
transparența nu ating niveluri în afara
intervalelor stabilite astfel încât să se
asigurefuncționareaecosistemelor și
atingerea valorilor specificate mai sus
pentru elementele biologice de calitate.
Concentrațiile nutrienților nu depășesc
nivelurile stabilite astfel încât să se Condițiile sunt în conformitate
asigure funcționarea ecosistemului și cu atingerea valorilor menționate
atingerea valorilor specificate mai sus mai sus pentru elementele
pentru elementele biologice de calitate. biologice de calitate.
Condițiile sunt în conformitate
Concentrațiile nu depășesc valorile
cu atingerea valorilor menționate
mai sus pentru elementele
biologice de calitate.
fără a aduce prejudicii prevederilor
36
 tehnicilor analitice avansate de
uz general.
Concentrațiile rămân în
intervalul asociat, în mod
normalcondițiilor nemodificate
Poluanți specifici (corespunzătoarenivelelor
nesintetici istorice anterioare).
1.2.4. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă costiere
Elemente biologice de calitate
legale privind plasarea pe piață a
produselor de protecție a plantelor în
conformitate cu Hotărârea Guvernului
nr. 1.559/2004 cu modificările și
completările ulterioare, respectiv
prevederilor privind plasarea pe piață a
produselor biocide, în conformitate cu
Hotărârea Guvernului nr. 956/2005
privind plasarea pe piață a produselor
biocide,cu modificările și completările
ulterioare.
Concentrațiile nu depășesc valorile
standard stabilite în conformitate cu
procedura detaliată în secțiunea 1.2.6
fără a aduce prejudicii prevederilor
legale privind plasarea pe piață a
produselor de protecție a plantelor în
conformitate cu Hotărârea Guvernului
nr. 1.559/2004, cu modificările și
completările ulterioare, respectiv
prevederilor privind plasarea pe piață a Condițiile sunt în conformitate
produselor biocide, în conformitate cu cu atingerea valorilor menționate
Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu mai sus pentru elementele
modificările și completările ulterioare. biologice de calitate.
37
Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată

Compoziția și abun- dența

taxonilor planctonici sunt în
conformitate cu con- dițiile
nemodificate.Biomasa medie a
fito-planctonului este în
conformitate cu con- dițiile
fizico-chimi-ce specifice tipului
și nu duce la altera-rea
semnificativă a condițiilor
specificede transparență.
Înflorirea planc- tonului se
produce cuo frecvență și inten-
sitate care este con-formă cu
condițiile fizico-chimice speci-
Fito- plancton fice tipului.
Compoziția și abun- dența
Compoziția și abunden-ța taxonilor taxonilor planctonici arată semne
fito- planctonici arată ușoare semne de moderate de perturbare. Biomasa
per- turbare. Sunt ușoare schimbări ale algelor este mult în afara inter-
biomasei față de condițiile specifice valului asociat cu condițiile
tipului. Aceste schimbări nu indică o specifice tipului și are
creștere accelerată a algelor care să aibă impactasupra altor
ca rezul-tat perturbări nedori-te a elementebiologice de calitateSe
echilibrului or- ganismelor prezente poate produce o creștere moderată
încorpurile de apă sau acalității apei. Se a frecvenței și inten- sității
poate produce o ușoară creștere a înfloririi planctonului. Înflo- rirea
frecvenței și intensi-tății înfloririi persistentă se poate produce în lu-
planctonului specific tipului. nile de vară.

Sunt absenți un numărmoderat de

Sunt prezenți toți taxonii de
macroalge sau angiosperme sen-
sibili la perturbări asociate
condițiilor nemodificate.
Nivelurile de acope- rire cu
macroalge și ale abundenței
angio-spermelor sunt în
Macro- alge și angio- conformitate cu con- dițiile
sperme nemodificate.
Sunt prezenți majori- tatea taxonilor de
macroalge și angio- sperme asociate cu
condițiile nemodifi- cate. Nivelul
acoperirii cu macroalge și abunden- ța
angiospermelor ara-tă ușoare semne de
perturbare.
taxoni de macroalge și angio-
sperme sensibili la perturbații
asociate cu condițiile nemodi-
ficate. Acoperirea cu macro- alge
și abundența angiospermelor este
moderat perturbată șipoate să aibă
ca re- zultat perturbarea nedorită a
echilibru-lui organismelor pre-
zente în corpurile deapă.

38

Nivelul diversității și abundenței
taxo- nilor de nevertebrateeste în
intervalul asociat în mod
normalcu condițiile nemodi-
ficate. Sunt prezenți toți taxonii
Fauna denever- tebrate sensibili la perturbări asociate cu
bento- nice condițiile nemodi-ficate.
Elemente hidromorfologice de calitate
Element Stare foarte bună
Regimul de curgere a apelor
dulci precum și direcția și
vitezacurenților dominanți
corespunde în totali-tate sau
aproape în totalitate condiții- lor
Regimul mareelor nemodificate.
Variația adâncimilor,structura și
sub- stratul patului cos- tier și
atât struc- tura cât și condi- țiile
zonelor de in- respund în
totalitatesau aproape în tota-
Condi- ții morfo- logice litate condițiilor nemodificate.
Nivelul diversității și abundenței taxo-
nilor de nevertebrate este ușor în afara
in-tervalului asociat condițiilor
specifice tipului. Sunt prezenți majori-
tatea taxonilor sen- sibili din comunită-
țile specifice tipului
Stare bună
Condițiile sunt în conformitate cu atin-
gerea valorilor speci-fice menționate
mai sus pentru elementele biologice de
calitate.
Condițiile sunt în conformitate cu atin-
gerea valorilor spe- cifice menționate
mai sus pentru elementele biologice de
calitate.
39
Nivelul diversității și abundența
taxoni- lor de nevertebrate este
moderat în afaraintervalului
asociat cu condițiile speci- fice
tipului. Sunt prezenți
taxoniiindicatori ai polu- ării.
Mulți taxoni sensi- bili ale
comunități- lor specifice
tipuluisunt absenți.
Stare moderată
Condițiile sunt în conformitate cu
atin-gerea valorilor spe- cifice
menționate maisus pentru
elementelebiologice de calitate
Condițiile sunt în conformitate cu
atin-gerea valorilor spe- cifice
menționate maisus pentru
elementelebiologice de calitate
Elemente fizico-chimice de calitate

Element Starea foarte bună Starea bună Starea moderată

Elementele fizico-chimice
corespund în totalitate sau
aproape în totalitate Temperatura, condițiile de oxigenare și
condițiilornemodificate. transparență nu ating niveluri în afara
Concentrațiile nutrienților intervalului stabilit astfel încât să se
rămânîn intervalul asociat în asigure funcționareaecosistemului și să
mod normal cu se asigure atingerea valorilor
condițiilenemodificate. specificate mai sus pentru elementele
Temperatura,bilanțul de oxigen biologice de calitate. Concentrațiile
și transparența nu arată semne de nutrienților nu depășesc nivelurile
perturbare antropogenă și rămân stabilite pentru funcționarea Condițiile sunt în conformitate cu
în intervalul asociat în mod ecosistemului și atingerea valorilor atingerea valorilor specifice
normal cu condițiile specificate mai sus pentru elementele menționate mai sus pentru
Condiții generale nemodificate. biologice de calitate. elementele biologice de calitate.

Concentrațiile nu depășesc valorile

standard stabilite în conformitate cu
procedura detaliată în secțiunea 1.2.6,
fără a aduce prejudicii prevede-rilor
legale privind plasarea pe piață a
produselor de protecție a plantelor în
confor-mitate cu Hotărârea
Concentrațiile sunt apropiate de Condițiile sunt în conformitate cu
Guvernuluinr. 1.559/2004, cu
zero sau cel puțin sub limitele de atingerea valorilor specifice
modificările și completările ulterioare,
detecție a celor mai avansate menționate mai sus pentru
respectiv prevederilorprivind plasarea
Poluanți specifici sintetici tehnici analitice de uz general. elementele biologice de calitate.
pe piață a produselor biocide,în

40

Concentrațiile rămân în
intervalul normal al condițiilor
Poluanți specifici nemodificate (corespunzătoare
nesintetici nivelelor istorice anterioare).
1.2.5. Definiții pentru potențialul ecologic foarte bun, bun sau moderat pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale
Element Potențial ecologic maxim
Valorile elementelor biologice de
calitaterelevante reflectă, pe cât
posibil, pe acelea asociate cu cel
mai apropiat tip de corp de apă
de su-prafață comparabil, având
Elementebiolo- gice de
condițiile fi- zice date, care re-
calitate
zultă din caracteris-ticile
conformitate cu Hotărârea Guvernului
nr. 956/2005, cu modificările și
completările ulterioare.
Concentrațiile nu depășesc valorile
standard stabilite în concordanță cu
procedura detaliată în secțiunea 1.2.6,
fără a aduce prejudicii prevederilor
legale privind plasarea pe piață a
produselor de protecție a plantelor în
conformitate cu Hotărârea Guvernului
nr. 1.559/2004, cu modificările și
completările ulterioare, respectiv
prevederilor privind plasarea pe piață a Condițiile sunt în conformitate cu
produselor biocide, în conformitate cu atingerea valorilor specifice
Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu menționate mai sus pentru
modificările și completările ulterioare. elementele biologice de calitate.
Potențial ecologic bun Potențial ecologic moderat
Sunt schimbări mode- rate ale
valorilor elementelor biologicede
Sunt ușoare schimbări ale valorilor
calitate relevanteîn comparație cu
elemen- telor biologice rele- vante
va- lorile găsite la po- tențialul
comparativ cu valorile găsite la po-
ecologic foarte bun. Aceste valori
tențialul ecologic foarte bun.
sunt semnificativ modifi- cate față
41
 corpului de apă puternic modifi-
cat sau artificial.
Condițiile hidromor- fologice
sunt în con-formitate numai cu
acele impacturi asu- pra
corpurilor de apăde suprafață,
care arrezulta din caracte-
risticile de corpuri de apă
puternic modi-ficate sau artifici-
ale, după ce s-au luat toate
măsurile de reducere pentru a
asigura cea mai bună aproximare
a conti- nuității ecologice, în
particular cu re- ferire la
migrarea faunei și la terenu- rile Condițiile sunt în conformitate cu atin-
Elementehidro- morfo- adecvate pentru cultivare și
logice produ- cere de sămânță.
Elemente fizico-chimice de calitate
Element Starea foarte bună
Elementele fizico-chimice
corespund în totalitate sau aproape
în totalitate cu condițiile
nemodificate asociate tipului de
corp de apă de suprafață cel mai
Condiții generale
apropiat comparabil cu corpurile
gerea valorilor speci-ficate mai sus
pentru elementele biologice de calitate.
Starea bună
Valorile elementelor fizico- chimice
sunt în intervalul stabilit astfel încât să
se asigure funcționarea ecosistemelor
și să se atingă valorile specificate
anterior pentru elementele biologice de
calitateTemperatura și pH nu depășesc
42
de cele caracteristice stăriide
calitate bună.
Condițiile sunt în conformitate cu
atin-gerea valorilor spe- cificate
mai sus pen-tru elementele bio-
logice de calitate.
Starea moderată
Condițiile sunt în conformitate cu
atingerea valorilor specificate mai
sus pentru elementele biologice de
calitate.
 de apă puternic modificate sau
artificiale în cauză. Concentrațiile
nutrienților rămân în intervalul
asociat în mod normal cu astfel de
condiții nemodificate. Nivelurile
temperaturii, bilanțului de oxigen
și al pH-ului sunt în conformitate
cu acelea găsite în cele mai
apropiate tipuri de corp de apă
comparabile, aflate în condiții
nemodificate.
nivelurile din intervalul stabilit pentru
a asigura funcționarea ecosistemului și
atingerea valorilor menționate mai sus
pentru elementele biologice de calitate.
Concentrațiile nutrienților nu depășesc
nivelurile stabilite astfel încât să se
asigure funcționarea ecosistemelor și
atingerea valorilor menționate mai sus
pentru elementele biologice de calitate.

Concentrațiile nu depășesc valorile

standard stabilite în conformitate cu
procedura detaliată în secțiunea 1.2.6,
fără a aduce prejudicii prevederilor
legale privind plasarea pe piață a
produselor de protecție a plantelor în
conformitate cu Hotărârea Guvernului
nr. 1.559/2004, cu modificările și
Concentrațiile apropiate de zero completările ulterioare, respectiv
sau cel puțin sub limitele de prevederilor privind plasarea pe piață a Condițiile sunt în conformitate cu
detecție pentru cele mai produselorbiocide, în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai
avansatetehnologii analitice de uz Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu sus pentru elementele biologice de
Poluanți specifici sintetici general. modificările și completările ulterioare. calitate.

Concentrațiile rămân în intervalul Concentrațiile nu depășesc valorile

asociat în mod normal condițiilor standard stabilite în concordanță cu
Poluanți specifici
nemodificate găsite în tipul de corp procedura detaliată în secțiunea 1.2.6, Condițiile sunt în conformitate cu
nesintetici
de apă de suprafață aflat cel mai fără a aduce prejudicii prevederilor atingerea valorilor specificate mai

43
 aproape comparabil cu corpul de
apă artificial sau cu modificări
importante, aflat în cauză.
legale privind plasarea pe piață a sus pentru elementele biologice de
produselor de protecție a plantelor în calitate.
conformitate cu Hotărârea Guvernului
nr. 1.559/2004, cu modificările și
completările ulterioare, respectiv
preve- derilor privind plasarea pe piață
a produselor biocide, în conformitate
cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005,
cu modificările și completările
ulterioare.

1 .3. Monitoringul stării ecologice și chimice a corpurilor de apă de suprafață

Rețeaua de monitoring al corpurilor de apă de suprafață trebuie să fie stabilită în conformitate cu prevederile art. 35. Rețeaua de
monitoring trebuie să fie proiectată astfel încât să asigure o vedere generală, coerentă și cuprinzătoare a stării ecologice și chimice în
cadrul fiecărui bazin hidrografic și să permită clasificarea corpurilor de apă în 5 clase, în conformitate cu definițiile normative prevăzute
la secțiunea 1.2. Trebuie elaborată o hartă sau hărți care să arate rețeaua de monitoring al corpurilor de apă de suprafață din schema
directoare de amenajare și management al bazinului hidrografic. Pe baza caracterizării și evaluării impactului, efectuate în conformitate
cu art. 43 alin. (1^4) și (1^5) și anexa nr. 1^3, pentru fiecare perioadă la care se aplică o schemă directoare la nivel de bazin hidrografic,
trebuie să se stabilească un program de monitoring de supraveghere și un program de monitoring operațional. În anumite cazuri se pot
stabili programe de monitoring de investigare.
În cadrul sistemului stabilit trebuie monitorizați parametrii care sunt indicatori ai stării fiecărui element de calitate important.
Pentru selectarea parametrilor pentru elementele biologice de calitate, trebuie identificat nivelul taxonilor corespunzător cerut pentru
atingerea nivelului de certitudine și precizie adecvat în clasificarea elementelor de calitate. Estimările nivelului de certitudine și precizie
a rezultatelor furnizate prin programele de monitoring trebuie prezentate în schema directoare.
1.3.1. Proiectarea programului de monitoring de supraveghere
1.3.1.1. Obiectiv:

44
 Programele de monitoring de supraveghere trebuie să furnizeze informații pentru:
a) suplimentarea și validarea procedurii de evaluare a impactului, prevăzută în anexa nr. 1^3; b) proiectarea eficienta și efectivă
a programelor viitoare de monitoring;c) evaluarea schimbărilor pe termen lung a condițiilor naturale;
d) evaluarea schimbărilor pe termen lung care rezultă din activitatea antropogenică generală.
Rezultatele unui astfel de program de monitoring trebuie revizuite și folosite, în combinație cu procedura de evaluare a impactului
prevăzută în anexa nr. 1^3, pentru determinarea cerințelor pentru programele de monitoring din schemele directoare la nivel de bazin
hidrografic actuale și viitoare.
1.3.1.2. Selectarea punctelor de monitoring
Programul de monitoring de supraveghere trebuie efectuat pentru un număr suficient de corpuri de apă, astfel încât să se asigure
o evaluare a stării globale a apelor de suprafață din fiecare bazin hidrografic sau sub-bazin hidrografic din cadrul districtului bazinului
hidrografic.
Pentru selectarea acestor corpuri de apă, monitoringul se va realiza în punctele în care:
a) debitul cursului de apă este important în cadrul districtul bazinului hidrografic ca întreg, inclusiv punctele de pe râuri mari,
unde bazinul hidrografic este mai mare de 2.500 kmp;
b) volumul de apă prezent este semnificativ în cadrul districtului bazinului hidrografic, incluzând lacuri naturale și lacuri
artificiale mari;
c) corpurile de apă importante traversează frontiera unui stat;
d) exista locuri identificate în conformitate cu legislația privind schimbul de informații;
e) în alte asemenea puncte unde este necesara estimarea încărcării poluanților care sunt transferați peste granițe și care sunt
transferați în mediul acvatic marin.
1.3.1.3. Selectarea elementelor de calitate
Monitoringul de supraveghere trebuie efectuat pentru fiecare punct de monitoring timp de 1 an în cursul perioadei acoperite de
schema directoare la nivel de bazin hidrografic pentru:
45
 a) parametrii care indica toate elementele biologice de calitate;
b) parametrii care indica toate elementele hidromorfologice de calitate;
c) parametrii care indica toate elementele fizico-chimice de calitate;
d) lista poluanților prioritari care sunt evacuați într-un bazin hidrografic sau sub-bazin;
e) alți poluanți evacuați în cantități importante în bazinul sau subbazinul hidrografic, în afară de cazul în care exercițiul anterior
de monitoring de supraveghere a demonstrat că respectivul corp de apă a atins starea bună și nu există nicio dovadă, în urma revizuirii
impactului activității umane în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^3, din care să rezulte că s-a schimbat impactul asupra corpului
de apă. În acest caz monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat o dată pe perioada de valabilitate a 3 scheme directoare
succesive, elaborate la nivel de bazin hidrografic.
1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operational
Monitoringul operațional trebuie să fie făcut pentru:

a) stabilirea stării acelor corpuri de apă identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de mediu pentru corpurile
de apă de suprafață și subterane stabilite;
b) evaluarea oricăror schimbări ale stării unor astfel de corpuri de apă, care rezultă din programele de măsuri.Programul poate
fi amendat în perioada de valabilitate a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, în funcție de informațiile obținute ca
parte a cerințelor prevăzute în anexa nr. 1^3 sau ca parte a prezentei anexe, în particular pentru a permite o reducere a frecvenței
cu care un impact este depistat a fi nesemnificativ sau pentru ca presiunea semnificativă generată de impact să fie eliminată.
1.3.2.1. Selectarea secțiunilor de monitoring
Monitoringul operațional trebuie să fie realizat pentru toate acele corpuri de apă care, pe baza evaluării impactului realizat
conform prevederilor anexei nr. 1^3 sau a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele
sale de mediu pentru corpurile de apă de suprafață sau subterane, prevăzute conform art. 2^1, și pentru acele corpuri de apă în care sunt
evacuate substanțele incluse în lista substanțelor prioritare.
Punctele de monitoring trebuie selectate pentru substanțele din lista prioritară după cum s-a specificat în legislația care stabilește
valorile standard relevante privind calitatea apelor și a mediului acvatic. În toate celelalte cazuri, inclusiv pentru substanțele din lista
46
prioritară, acolo unde nu există instrucțiuni specifice în legislația specifică, punctele de monitoring trebuie să fie stabilite după cum
urmează:
a) pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor punctuale se vor stabili
suficiente puncte de monitoring în cadrul fiecărui corp de apă, în scopul evaluării impactului surselor punctuale. În cazul în care un corp
de apă este supus unor presiuni multiple din partea surselor punctuale, punctele de monitoring pot fi selectate pentru evaluarea mărimii
și impactului acestor presiuni ca un întreg;
b) pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor difuze se vor stabili suficiente
puncte de monitoring în cadrul unor corpuri de apă selectate, în scopul evaluării impactului surselor difuze. Selectarea corpurilor de apă
trebuie făcută astfel încât acestea să fie reprezentative pentru riscul relativ al apariției presiunilor din cauza surselor difuze și pentru
riscul relativ al neîndeplinirii stării bune a apelor de suprafață;
c) pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor hidromorfologice se vor stabili suficiente puncte de monitoring
în cadrul unei selecții a corpurilor de apă, în scopul evaluării mărimii și impactului presiunilor hidromorfologice. Selectarea corpurilor
de apă trebuie să fie caracteristică pentru impactul global al presiunii hidromorfologice la care sunt supuse toate corpurile de apă.
1.3.2.2. Selectarea elementelor de calitate
Pentru evaluarea presiunii de impact la care sunt supuse toate corpurile de apă de suprafață, trebuie monitorizate acele elemente
de calitate care sunt caracteristice presiunilor de impact la care corpul sau corpurile de apă sunt supuse. În acest scop, trebuie să se
monitorizeze:
a) parametrii caracteristici ai elementului sau elementelor biologice de calitate cele mai sensibile la presiunile la care sunt supuse
corpurile de apă respective;
b) toate substanțele prioritare evacuate, precum și alți poluanți evacuați în cantități importante;
c) parametrii caracteristici ai elementului hidromorfologic de calitate cel mai sensibil la presiunea identificată.
1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare
Obiectiv: Monitoringul de investigare trebuie efectuat:
a) acolo unde nu se cunosc motivele oricărei depășiri;
47
 b) acolo unde monitoringul de supraveghere arată că obiectivele stabilite conform art. 2^1 pentru un corp de apă nu se pot
realiza, iar monitoringul operațional nu a fost încă stabilit, pentru a stabili cauzele pentru care un corp de apă sau corpurile de apă nu
îndeplinesc obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite;
c) pentru stabilirea impactului poluărilor accidentale.
Programul de monitoring de investigare trebuie să furnizeze informații necesare stabilirii unui program de măsuri pentru
realizarea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite și a măsurilor specifice necesare pentru
remedierea efectelor poluărilor accidentale.
1.3.4. Frecvența monitoringulu
iPentru perioada programului de monitoring de supraveghere, frecventele pentru parametrii de monitoring caracteristici elementelor
fizico-chimice de calitate prevăzute în tabelul nr. 1.3.4. trebuie să fie aplicate, în afara de cazul în care, pe baza cunoștințelor tehnice și
a deciziei experților, sunt justificate intervale mai mari. Pentru elementele biologice sau hidromorfologice de calitate, monitoringul
trebuie efectuat cel puțin o data în perioada de monitoring de supraveghere.Pentru programul de monitoring operațional, frecvența
monitoringului necesara pentru fiecare parametru trebuie să fie determinată astfel încât să se asigure furnizarea unor date suficiente
pentru o evaluare credibilă a stării elementelor importante de calitate. Ca regula, monitoringul trebuie să aibă loc la intervale care nu
depășesc pe cele prevăzute în tabelul nr. 1.3.4., cu excepția cazurilor când, pe baza cunoștințelor tehnice și a deciziei experților, sunt
justificate intervale mai mari de timp.Frecventele trebuie să fie alese astfel încât să se realizeze un nivel acceptabil de certitudine și
precizie. Estimările certitudinii și preciziei realizate de sistemul de monitoring utilizat trebuie să fie stabilite în Schema directoare de
amenajare și management a bazinului hidrografic.
Frecventele de monitoring trebuie să fie alese ținând seama de variabilitatea parametrilor care rezultă atât din condițiile naturale,
cât și cele antropogene. Intervalele de timp la care este întreprins monitoringul trebuie să fie alese astfel încât să minimizeze impactul
variației sezoniere asupra rezultatelor și deci, să asigure ca rezultatele reflecta schimbările în corpurile de apă ca urmare a schimbărilor
cauzate de presiuni antropogene. Dacă este necesar, trebuie efectuat un monitoring suplimentar în timpul diferitelor anotimpuri în același
an, pentru a realiza acest obiectiv.Tabel nr. 1.3.4.

Ape
Element de calitate Râuri Lacuri tranziționale Ape costiere

48
Biologice

Fitoplancton 6 luni 6 luni 6 luni 6 luni

Alta flora acvatica 3 ani 3 ani 3 ani 3 ani

Macro-nevertebrate 3 ani 3 ani 3 ani 3 ani

Pesti 3 ani 3 ani 3 ani

Hidromorfologice

Continuitate 6 ani

Hidrologie continuu 1 luna

Morfologie 6 ani 6 ani 6 ani 6 ani

Fizico-chimice

Condiții termice 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni

Oxigenare 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni

Salinitate 3 luni 3 luni 3 luni

Starea nutrienților 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni

Starea acidifierii 3 luni 3 luni

Alți poluanți 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni

Substanțe prioritare 1 luna 1 luna 1 luna 1 luna

49
1.3.5. Cerințe de monitoring suplimentar pentru zonele protejateÎn scopul îndeplinirii cerințelor următoare, programele de monitoring
necesare trebuie să fie suplimentate:
1.3.5.1. Puncte de captare a apei potabile
Corpurile de apă de suprafață desemnate conform art. 2^6 care asigură în medie mai mult de 100 mc/zi trebuie să fie stabilite ca
fiind puncte de monitoring și trebuie supuse unui astfel de monitoring suplimentar. Aceste corpuri trebuie monitorizate pentru toate
substanțele prioritare evacuate și pentru toate celelalte substanțe evacuate în cantități importante care ar putea afecta starea corpurilor
de apă și care sunt controlate conform prevederilor legale privind apa potabila. Monitoringul trebuie să fie efectuat în conformitate cu
frecventele stabilite în tabelul nr. 1.3.5.1.Tabelul nr. 1.3.5.1.

Comunitatea deservită (locuitori

echivalenți) Frecvența

< 10.000 4 ori pe an

10.000 - 30.000 8 ori pe an

> 30.000 12 ori pe an

1.3.5.2. Habitate și specii în zone protejate

Corpurile de apă care formează aceste zone trebuie să fie incluse în programele de monitoring operațional, acolo unde, pe baza
evaluării impactului și a monitoringului de supraveghere, acestea sunt identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de
mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite conform art. 2^1. Monitoringul trebuie să fie efectuat pentru evaluarea
impactului tuturor presiunilor importante asupra acestor corpuri și, acolo unde este necesar, pentru evaluarea schimbărilor stării acestor
corpuri care rezultă în urma realizării programelor de măsuri. Monitoringul trebuie să continue până când zonele protejate satisfac
cerințele referitoare la apă ale legislației pe baza căreia au fost stabilite zonele protejate respective și până când sunt îndeplinite
obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1.
1.3.6. Standarde pentru monitorizarea elementelor calitative în conformitate cu Directiva 2014/101/UE a Comisiei din 30
octombrie 2014 de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru de politică
comunitară în domeniul apei

50
 Metodele utilizate pentru monitorizarea parametrilor-tip se vor conforma cu standardele internaționale enumerate mai jos în ceea
ce privește monitorizarea sau cu alte standarde naționale sau internaționale care asigură furnizarea de date de calitate științifică și
comparabilitate echivalente.
Standarde pentru prelevarea elementelor calitative biologice
Metode generice de utilizat în coroborare cu metodele specifice prevăzute în standardele referitoare la următoarele elemente
calitative biologice:

EN ISO 5667- Calitatea apei - Prelevare - Partea a 3-a: Conservarea și manipularea

3:2012 probelor

Standarde pentru fitoplancton

EN Calitatea apei - Ghid pentru analiza de rutină a abundenței și compoziției

15204:2006 fitoplanctonului prin utilizarea microscopiei inverse (metoda Utermohl)

EN
15972:2011 Calitatea apei - Ghid pentru studiul cantitativ și calitativ al fitoplanctonului marin

ISO Calitatea apei - Măsurarea parametrilor biochimici - Determinarea

10260:1992 spectrometrică a conținutului de clorofilă «a»

Standarde pentru macrofite și fitobentos

EN
15460:2007 Calitatea apei - Ghid pentru studiul macrofitelor din lacuri

EN
14184:2014 Calitatea apei - Ghid pentru studiul macrofitelor acvatice din ape curgătoare

51
EN Calitatea apei - Ghid pentru studiul, prelevarea și analiza în laborator a
15708:2009 fitobentosului din apele curgătoare de mică adâncime

EN Calitatea apei - Ghid pentru prelevarea uzuală și pregătirea diatomeelor

13946:2014 bentonice din râuri și lacuri

EN Calitatea apei - Ghid pentru identificarea și numărarea probelor de diatomee

14407:2014 bentonice din râuri și lacuri

Standarde pentru nevertebrate bentonice

EN ISO Calitatea apei - Linii directoare pentru selecția metodelor și dispozitivelor de

10870:2012 eșantionare pentru macronevertebratele bentonice din apele dulci

EN Calitatea apei - Ghid de prelevare și prelucrare a exuviilor pupelor de

15196:2006 Chironomidae (ordin Diptera) pentruevaluarea ecologică

Calitatea apei - Ghid pentru prelevarea macroneverte- bratelor bentonice din

EN apele curgătoare de mică adâncimeproporțional cu suprafețele de acoperire ale
16150:2012 habitatelor

EN ISO Calitatea apei - Ghid pentru studii biologice marine referitoare la populațiile din
19493:2007 substratul dur

EN ISO Calitatea apei - Linii directoare pentru prelevare cantitativă și tratare a probelor
16665:2013 de macrofaună marină de substrat moale

Standarde pentru pești

52
EN
14962:2006 Calitatea apei - Ghid pentru domeniul de aplicare și metodele de prelevare pești

EN
14011:2003 Calitatea apei - Prelevarea peștilor cu ajutorul electricității

EN Calitatea apei - Ghid pentru estimarea abundenței peștilor prin utilizarea

15910:2014 metodelor hidroacustice mobile

EN Calitatea apei - Prelevarea peștilor utilizând plase cu mărimi diferite ale

14757:2005 ochiurilor

Standarde pentru parametrii hidromorfologici

EN Calitatea apei - Ghid pentru evaluarea caracteristicilorhidromorfologice ale

14614:2004 râurilor

EN Calitatea apei - Ghid pentru evaluarea caracteristicilorhidromorfologice ale

16039:2011 lacurilor

Standarde pentru parametrii fizico-chimici

Oricare standarde CEN/ISO relevante.
1.4. Clasificarea și prezentarea stării ecologice
1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic
a) în scopul estimării valorilor elementelor biologice de calitate specificate pentru fiecare categorie de apă de suprafață sau
pentru corpurile de apă de suprafață puternic modificate sau artificiale se stabilesc sisteme de monitoring. Pentru aplicarea procedurii
stabilite mai jos la corpurile de apă puternic modificate sau artificiale, referirile la starea ecologică trebuie să fie percepute ca fiind

53
referitoare la potențialul ecologic. Astfel de sisteme pot utiliza anumite specii sau grupe de specii care sunt reprezentative pentru
elementele de calitate ca un întreg;
b) pentru asigurarea comparabilității unor astfel de sisteme de monitoring, rezultatele obținute prin aplicarea sistemelor de
monitoring utilizate trebuie să fie exprimate ca rapoarte de calitate ecologică, în scopul clasificării stării ecologice. Aceste rapoarte
trebuie să reprezinte relația dintre valorile parametrilor biologici observați pentru un corp de apă de suprafață dar și valorile pentru acești
parametri în condițiile de referință aplicabile acestui corp de apă. Raportul trebuie să fie exprimat ca o valoare numerică intre 0 și 1, cu
starea ecologică foarte bună reprezentată de valori apropiate de 1 iar starea ecologică proasta prin valori apropiate de 0;
c) scara rapoartelor de calitate ecologică pentru sistemul de monitoring corespunzător fiecărei categorii de apă de suprafață
trebuie împărțită în cinci clase, în intervalul de la starea ecologică foarte bună la starea ecologică proasta, așa cum au fost definite la pct.
1.2., prin asocierea unei valori numerice fiecărei limite intre clase. Valoarea limitei dintre clasele de stare foarte bună și bună, precum
și valoarea limitei intre starea bună și moderată trebuie să fie stabilite prin exercițiu de intercalibrare.
1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării ecologice și a potențialului ecologic
a) pentru categoriile de ape de suprafață, clasificarea stării ecologice pentru corpurile de apă trebuie să fie reprezentată de valori
scăzute ale parametrilor, obținute ca rezultat al monitoringului biologic și fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante,
clasificate în concordanță cu prima coloană a tabelului nr. 1.4.2.a). Rezultatele vor fi prezentate pe o hartă, pentru fiecare district al
bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea stării ecologice pentru fiecare corp de apă, prin coduri de culori în concordanță cu a
doua coloană a tabelului stabilit mai jos, reprezentând clasificarea stării ecologice a corpului de apă:Tabel nr. 1.4.2.a)

Clasificarea stării ecologice Cod culoare

Foarte bună Albastru

bună Verde

Moderată Galben

Slabă Orange

Proasta roșu

54
 b) pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale, clasificarea stării ecologice pentru corpul de apă trebuie să fie
reprezentată de valori scăzute ale parametrilor, obținute ca rezultat al monitoringului biologic și fizico-chimic pentru elementele de
calitate relevante, clasificate în concordanță cu prima coloană a tabelului nr. 1.4.2.b). Rezultatele trebuie prezentate pe o hartă, pentru
fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea potențialului ecologic pentru fiecare corp de apă, prin coduri de
culori, în concordanță cu a doua coloană a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apă artificiale și în concordanță cu a treia coloană
a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apă puternic modificate:Tabel nr. 1.4.2.b)

Cod de culoare
Clasificarea
potențialului ecologic Corpuri de apă artificiale Corpuri puternic modificate

Benzi de dimensiuni egale cu verde și Benzi de dimensiuni egale

Bun și Foarte bun gri deschis cuverde și gri închis

Benzi de dimensiuni egale cu galben Benzi de dimensiuni egale

Moderat și gri deschis cugalben și gri închis

Benzi de dimensiuni egale cu orange Benzi de dimensiuni egale

Slab și gri deschis cuorange și gri închis

Benzi de dimensiuni egale cu roșuși Benzi de dimensiuni egale

Prost gri deschis în mod egal curosu și gri închis

c) printr-un punct negru pe hartă, trebuie, de asemenea, să se indice acele corpuri de apă unde nerealizarea stării bune sau a potențialului
ecologic bun este determinată de nerespectarea uneia sau mai multor valori standard de calitate a apei și mediului acvatic, care au fost
stabilite pentru acel corp de apă, în ceea ce privește poluanții specifici sintetici și nesintetici.
1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării chimiceAcolo unde, un corp de apă se conformează cu toate valorile
standard de calitate a apei și mediului acvatic, stabilite prin reglementările specifice, acesta trebuie să fie înregistrat ca atingând starea
chimică bună. În caz contrar, corpul de apă trebuie să fie înregistrat ca neîndeplinind starea chimică bună.Pentru ilustrarea stării chimice
a fiecărui corp de apă trebuie realizata o hartă pentru fiecare district al bazinului hidrografic, utilizându-se coduri de culori în
conformitate cu coloana a doua a tabelului nr. 1.4.3., stabilite pentru reflectarea clasificării stării chimice a corpului de apă.Tabel nr.
1.4.3

55
Clasificarea stării chimice Cod de culori

Bună Albastru

Altă stare inferioară stării bune Roșu

2. APE SUBTERANE
2.1. Starea cantitativă a apelor subterane
2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative
Regimul nivelului apelor subterane
2.1.2. Definiția stării cantitative

Elemente Stare bună

Nivelul apelor subterane în corpul de apă subterană este în așa fel încât
resursa disponibilă de apă subterană nu este depășită de un debit mediu
anual captat pe lungă durata. În consecință, nivelul apelor subterane nu este
supus modificărilor antropogene care ar putea conduce la: - nerealizarea
obiectivelor de de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane
prevăzute în art. 2^1 alin. (1) pentru apele de suprafață asociate; - orice
diminuare semnificativa a stării unor astfel de ape; - orice deteriorare
semnificativa a ecosistemelor terestre care depind direct de corpurile de apă
subterană; - modificări ale direcției de curgere, care rezultă din schimbările
de nivelce se pot produce temporar, sau continuu, într-o zona limitată
Nivelul
spațial, dar care nu determină pătrunderea apei sărate sau alte pătrunderi, și
apelorsubterane
care nu indica o tendință de modificare susținută și identificată clar,

56
 influențată deactivitățile antropogene, a direcției de curgere care ar conduce
la aceste pătrunderi.

2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane

2.2.1. Rețeaua de monitoring a nivelului apelor subterane
Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane trebuie să fie stabilită în concordanță cu prevederile art. 2^6 alin.
(1) și (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a^2) și art. 35 alin. (1^3). Rețeaua de monitoring trebuie să fie proiectată astfel încât să asigure o
evaluare credibilă a stării cantitative a tuturor corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apă subterană, inclusiv evaluarea resurselor de
ape subterane disponibile. Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane va fi prezentată în schema directoare la nivel de bazin
hidrografic, pe o hartă sau pe hărți.
2.2.2. Densitatea secțiunilor de monitoring
Rețeaua trebuie să includă suficiente puncte de monitoring reprezentative pentru estimarea nivelului apelor subterane în
fiecare corp sau grup de corpuri de apă subterană, ținând seama de variațiile pe termen scurt și lung în realimentarea lor și în
particular:
a) pentru corpurile de apă subterană identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de mediu pentru corpurile de
apă de suprafață și subterane, prevăzute la art. 2^1, trebuie să asigure o densitate suficientă a punctelor de monitoring pentru evaluarea
impactului captărilor și evacuărilor asupra nivelului apelor subterane;
b) pentru corpurile de ape subterane interioare ale căror ape subterane curg peste frontiera de stat, trebuie să asigure suficiente
puncte de monitoring pentru estimarea direcției și debitului de apă subterană care curge peste frontiera.
2.2.3. Frecvența monitoringului
Frecvența observațiilor trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea stării cantitative a fiecărui corp sau grup de corpuri
de apă subterană, ținând seama de variațiile pe termen scurt și lung a realimentării. În particular:

57
 a) pentru corpurile de apă subterană identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu pentru corpurile de apă
de suprafață și subterane, prevăzute la art. 2^1, trebuie să asigure o frecvență suficientă de măsurare pentru evaluarea impactului
captărilor și evacuărilor asupra nivelului apei subterane;
b) pentru corpurile de ape subterane interioare ale căror ape subterane curg peste frontiera de stat trebuie să asigure o frecvență
suficientă de măsurare pentru estimarea direcției și debitului de curgere al apei subterane peste frontiera.
2.2.4. Interpretarea și prezentarea stării cantitative a corpurilor de apă subterane
Rezultatele obținute din rețeaua de monitoring pentru un corp sau grup de corpuri de apă subterană trebuie să fie folosite
pentru evaluarea stării cantitative a acestui corp sau acelor corpuri de apă subterană. Conform prevederilor secțiunii 2.5, trebuie să se
realizeze o hartă a evaluării stării cantitative care rezultă, utilizând următoarele coduri de culori:Starea cantitativă bună - verdeStarea
cantitativă slabă - roșu.
2.3. Starea chimică a apelor subterane
2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane
Conductivitate
Concentrațiile poluanților

2.3.2. Definiția stării chimice bune a apelor subterane

Elemente Stare bună

Compoziția chimică a corpului de apă subterană este în așa fel încât

concentrațiile poluanților:- după cum s-a menționat mai jos, nu arată efecte ale
intruziunilor saline sau ale altor intruziuni;- nu depășesc valorile standard de
calitate aplicabile sau valorile de prag, ca urmare a legislației în vigoare;- nu au
ca rezultat neîndeplinirea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de
Generale
suprafață și subterane, prevăzute la art. 2^1 din lege, pentru apele de suprafață

58
 asociate, nicio altă diminuare semnificativă a calității ecologice sau chimice a
corpurilor de apă de suprafață și nicio deteriorare/perturbare semnificativă a
ecosistemelor terestre care depind direct de corpurile de apă subterană.

Modificările conductivității nu sunt caracteristice intruziunilor saline sau altor

Conductivitate intruziuni în corpul de apă subterană.

2.4. Monitoringul stării chimice a corpurilor de apă subterane

2.4.1. Rețeaua de monitoring a apelor subterane
Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane trebuie să fie stabilită în concordanță cu prevederile art. 2^6 alin.
(1) și (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a^2) și art. 35 alin. (1^3). Rețeaua de monitoring trebuie să fie astfel proiectată încât să ofere o
imagine generală coerentă și cuprinzătoare a stării chimice a corpurilor de apă subterane în cadrul fiecărui bazin hidrografic și să
detecteze prezența tendințelor de creștere, pe termen lung, a concentrațiilor poluanților din cauza activităților antropogene.
Pe baza caracterizării și evaluării impactului efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (1^4) și (1^5) și cu anexa nr. 1^3, pentru
fiecare perioadă de aplicare a unei scheme directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să se stabilească un program de monitorizare
de supraveghere. Rezultatele acestui program trebuie să fie utilizate pentru stabilirea unui program de monitoring operațional care să fie
aplicat pentru perioada de timp rămasă de aplicare a schemei-cadru.
Estimarea nivelului de certitudine și precizie a rezultatelor furnizate de programele de monitoring trebuie să fie inclusă în schema
directoare.
2.4.2. Monitoringul de supraveghere
2.4.2.1. Obiectiv- Monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat pentru:
a) suplimentarea și validarea procedurii de evaluare a impactului;
b) furnizarea informațiilor necesare la evaluarea tendințelor pe termen lung, atât ca rezultat al schimbărilor condițiilor naturale,
cât și al activității antropogene.

59
 2.4.2.2. Selectarea secțiunilor de monitoring
Trebuie alese suficiente puncte de monitoring pentru fiecare din următoarele:
a) corpurile de apă identificate ca fiind la risc semnificativ, ca urmare a exercițiului de caracterizare efectuat în conformitate cu
prevederile anexei nr. 1^3
b) corpurile care traversează frontiera de stat.
2.4.2.3. Selectarea parametrilor
Setul următor de parametric-cheie trebuie să fie urmăriți în toate corpurile de apă subterană selectate:
a) conținut de oxigen;
b) valoare pH;
c) conductivitate;
d) nitrați;
e) amoniu.Corpurile de apă subterane, care sunt identificate în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^3 ca fiind la risc de a nu
atinge starea bună, trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt caracteristici impactului determinat de
activitățile antropogene.
Corpurile de apă transfrontieră trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt importanți pentru protecția
tuturor folosințelor asigurate din debitul de apă subterană.
2.4.3. Monitoringul operational
2.4.3.1. Obiectiv- Monitoringul operațional trebuie să fie efectuat în perioadele dintre programele de monitoring de
supraveghere, pentru:
a) stabilirea stării chimice a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apă subterană determinate a avea risc;
b) stabilirea prezentei oricărei tendințe crescătoare a concentrației oricărui poluant, determinată de activitatea antropogenă pe
termen lung.
60
 2.4.3.2. Selectarea punctelor de monitoring
Monitoringul operațional trebuie să fie efectuat pentru toate acele corpuri sau grupuri de corpuri de apă care, pe baza atât a
evaluării impactului, efectuată în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^3, cât și a monitoringului de supraveghere, sunt identificate
ca având un risc de neîndeplinire a obiectivelor de mediu. Alegerea punctelor de monitoring trebuie, de asemenea, să reflecte o evaluare
a felului cum datele de monitoring din amplasamentele respective furnizează informații referitoare la starea de calitate a corpului sau
corpurilor de apă subterană.
2.4.3.3. Frecvența monitoringului
Monitoringul operațional trebuie efectuat în perioada dintre programele de monitoring de supraveghere cu o frecvență suficientă
pentru detectarea impactului presiunilor antropogene importante/relevante, dar cel puțin o data pe an.
2.4.4. Identificarea tendințelor poluanților
Pentru identificarea tendințelor crescătoare ale concentrațiilor poluanților din cauza activităților antropogene pe termen lung și
schimbările acestor tendințe trebuie să se folosească datele atât din monitoringul de supraveghere, cât și din cel operațional. Trebuie
identificat anul de bază sau perioada de bază de la care se calculează tendință de identificare. Calcularea tendinței trebuie să fie efectuată
pentru un corp de apă subterană, sau, dacă este necesar, pentru un grup de corpuri de apă subterană. Modificarea tendinței trebuie să fie
demonstrată statistic și trebuie stabilit nivelul de certitudine asociat cu identificarea.
2.4.5. Prezentarea și interpretarea stării chimice a apelor subterane
Pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane, rezultatele obținute din punctele individuale de monitoring trebuie să fie
agregate pentru corpul de apă considerat ca un întreg. Pentru ca starea chimică bună să fie atinsă pentru un corp de apă subterană, pentru
acei parametri chimici pentru care s-au stabilit valori standard de calitate privind protecția mediului:
a) trebuie să se calculeze valoarea medie a rezultatelor monitoringului la fiecare punct din corpul sau grupul de corpuri de apă
subterană;
b) aceste valori medii trebuie să fie utilizate pentru a demonstra conformarea cu starea chimică bună a apelor
subterane.Conform pct. 2.5, trebuie să se realizeze o hartă a stării chimice a apelor subterane, utilizând următoarele coduri de culori:Stare
chimică bună - verde,Stare chimică slabă - roșu.Se vor marca, printr-un punct negru pe hartă, acele corpuri de apă subterană care sunt
supuse unei tendințe semnificative și susținute de creștere a concentrației oricărui poluant care rezultă din impactul activității umane.
61
Modificarea tendinței trebuie să fie marcată printr-un punct albastru pe hartă.Aceste hărți trebuie incluse în schemele directoare la nivel
de bazin hidrografic.
2.5. Prezentarea stării apelor subterane
În schemele directoare la nivel de bazin hidrografic trebuie inclusă o hartă care să arate, pentru fiecare corp de apă sau grupuri
de corpuri de apă subterană, atât starea cantitativă cât și starea chimică a acelui corp sau grup de corpuri de apă, utilizând coduri de
culori în conformitate cu prevederile pct. 2.2.4 și 2.4.5. În cazul în care nu se realizează hărți separate pentru cerințele de la pct. 2.2.4.
și 2.4.5., se va furniza obligatoriu o indicație, în conformitate cu prevederile de la pct. 2.4.5., referitoare la harta stării chimice a corpului
de apă subterană, a acelor corpuri de apă care sunt supuse unei tendințe semnificative și susținute de creștere a concentrației oricărui
poluant sau orice altă schimbare a acestei tendințe.

62
 1.6. Caracterul artificial sau puternic modificat al unui corp de apa de suprafata. Ecoregiuni. Conditii de referinta
specifice. Presiuni antropice, impact antropic, eva;uarea impactului. (L107: A1^3)

DELIMITAREA ȘI CARACTERIZAREA CORPURILOR DE APĂ. EVALUAREA IMPACTULUI ȘI PRESIUNILOR

GENERATE DE ACTIVITĂȚILE ANTROPICE
1. APE DE SUPRAFAȚĂ
1.1. Caracterizarea tipurilor de corpuri de ape de suprafață
În vederea stabilirii măsurilor pentru atingerea stării bune a apelor se vor identifica amplasamentul și limitele corpurilor de apă
de suprafață și se va realiza o caracterizare inițială a tuturor acestor corpuri, în concordanță cu următoarea metodologie.
În scopul caracterizării inițiale a acestora, corpurile de apă de suprafață pot fi grupate astfel:
a) corpurile de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie identificate ca făcând parte fie din una
din următoarele categorii - râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere - sau ca fiind corpuri de apă de suprafață artificiale sau corpuri de
apă puternic modificate;
b) pentru fiecare categorie de apă de suprafață, corpurile de apă de suprafață relevante din cadrul districtului bazinului
hidrografic trebuie să fie diferențiate corespunzător tipului. Aceste tipuri sunt acelea definite utilizând fie "sistemul A", fie "sistemul B"
prevăzut la pct. 1.2;
c) dacă este folosit "sistemul A", tipurile de corpuri de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie mai
întâi diferențiate în funcție de ecoregiunile relevante, în conformitate cu zonele geografice identificate la pct. 1.2. Corpurile de apă de
suprafață din cadrul fiecărei ecoregiuni trebuie să fie diferențiate prin tipurile de corpuri de apă de suprafață, conform elementelor de
descriere stabilite în tabelele pentru "sistemul A";
d) Dacă este folosit «sistemul B», trebuie să se realizeze cel puțin același grad de diferențiere pe care l-ar obține prin folosirea
«sistemului A». Conform acestui sistem, corpurile de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie
diferențiate în tipuri, folosind valorile pentru elementele de descriere obligatorii și elementele de descriere opționale, asemănătoare, sau

63
combinații de elemente de descriere, care sunt necesare pentru a se asigura că pot fi derivate într-o manieră corespunzătoare condițiile
de referință biologice specifice tipului.
e) pentru corpurile de apă de suprafață artificiale sau puternic modificate diferențierile trebuie realizate în conformitate cu
elementele de descriere pentru oricare dintre categoriile de ape de suprafață care corespund cel mai bine cu corpurile de apă artificiale
sau puternic modificate respective;
f) se va elabora o hartă/hărți (în format GIS) a/ale amplasamentului geografic al tipurilor de corpuri de apă, în concordanță cu
gradul de diferențiere cerut conform "sistemului A".

1.2. Ecoregiuni și tipuri de corpuri de ape de suprafață

1.2.1. Râuri
Sistem A

Tipologie
fixată Elemente de descriere

Ecoregiuni Ecoregiunile stabilite la nivel european

Clasificare în funcție de altitudine Înaltă: > 800 m Medie: 200 - 800 m Joasă: <
200 m Clasificare în funcție de suprafață bazinului hidrografic Mica: 10 - 100 kmp
Medie: > 100 - 1.000 kmp Mare: > 1.000 - 10.000 kmp Foarte mare: > 10.000 kmp
Tip Geologie Calcaroasă Silicioasă Organică

Sistem B

Caracterizare Factori fizici și chimici care determină caracteristicile râului sau ale unei părți
alternativă de râu și, prin urmare, structura populației biologice și compoziția

64
 Factori
obligatorii Altitudine Latitudine Longitudine Geologie Mărime

distanta de la izvor dinamica apei (în funcție de debit și pantă) lățimea medie a
apei adâncimea medie a apei panta medie a apei structura și forma albiei minore
categoria de evacuare a râului (debit) forma văii debit (transport) solide
Factori capacitate de tamponare compoziția medie a substratului cloruri domeniul de
opționali temperatura a aerului temperatura medie a aerului precipitații

1.2.2. Lacuri
Sistem A

Tipologie
fixată Elemente de descriere

Ecoregiune Ecoregiunile stabilite la nivel european

Clasificare în funcție de altitudine Înaltă: > 800 m Mijlocie: 200 - 800 m Mica: <
200 m Clasificare în funcție de adâncimea medie < 3 m, 3 m - 15 m > 15 m
Clasificare în funcție de mărimea suprafeței 0,5 - 1 kmp 1 - 10 kmp 10 - 100 kmp
Tip > 100 kmp Geologie Calcaroasă Silicioasă Organică

Sistem B

Caracterizare Factorii fizici și chimici care determină caracteristicile lacurilor și, prin urmare,
alternativă structura populației biologice și compoziția

Factori
obligatorii Altitudine Latitudine Longitudine Adâncime Geologie Mărime

65
 adâncimea medie a apei forma lacului timpul de retenție temperatura medie a
aerului domeniul de variație a temperaturii aerului caracteristici de amestec (ex.
Factori monomictice, dimictice, polimictice) capacitatea de tamponare starea de fond
opționali a nutrienților compoziția medie a substratului fluctuația de nivel a apei

1.2.3. Ape tranzitorii

Sistem A

Tipologie
fixată Elemente de descriere

Acestea sunt următoarele, după cum au fost identificate la nivel european: Marea
Baltică Marea Barents Marea Norvegiei Marea Nordului Oceanul Atlantic de Nord
Ecoregiuni Marea Mediterană Marea Neagră

În funcție de salinitatea medie anuala < 0,5 la mie: apă dulce 0,5 - < 5 la mie:
oligosalina 5 - < 18 la mie: mezosalina 18 - < 30 la mie: polisalina 30 - < 40 la mie:
eusalina În funcție de mărimea medie a mareei < 2 m: micro-maree 2 - 4 m: mezo-
Tip maree > 4 m: macro-maree

Sistem B

Caracterizare Factorii fizici și chimici care determină caracteristicile apelor tranzitorii și,
alternativă prin urmare, structura populației biologice și compoziția

Factori
obligatorii Latitudine Longitudine Limita mareelor Salinitate

adâncime viteza curentului expunerea la valuri timpul de retenție temperatura

medie a apei caracteristici de amestec turbiditate compoziția medie a
Factori opționali substratului forma intervalul de variație a temperaturii apei

66
1.2.4. Ape costiere
Sistem A

Tipologie
fixată Elemente de descriere

Următoarele ecoregiuni sunt identificate la nivel european:Marea Baltică Marea

Barents Marea Norvegiei Marea Nordului Oceanul Atlantic de Nord Marea
Ecoregiune Mediterană Marea Neagră

În funcție de salinitatea medie anuala: < 0,5 la mie: apă dulce 0,5 - < 5 la mie:
oligosalina 5 - < 18 la mie: mezosalina 18 - < 30 la mie: polisalina 30 - < 40 la
mie: eusalina În funcție de adâncimea medie: ape puțin adânci: < 30 m
Tip intermediare: 30 - 200 m adânci: > 200 m

Sistem B

Caracterizare Factorii fizici și chimici care determină caracteristicile apelor costiere și, prin
alternativă urmare, structura populației biologice și compoziția

Factori
obligatorii Latitudine Longitudine Limita mareelor Salinitate

viteza curenților expunerea la valuri temperatura medie a apei caracteristici de

amestec turbiditate timp de retenție (pentru golfurile interioare) compoziția
Factori opționali medie a substratului intervalul de variație a temperaturii apei

1.3. Stabilirea condițiilor de referință specifice tipului pentru tipurile de corpuri de apă de suprafață
a) pentru fiecare tip de corp de apă de suprafață caracterizat în conformitate cu prevederile pct. 1.1., condițiile hidromorfologice
și fizico-chimice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentând valorile elementelor de calitate hidromorfologice și fizico-

67
chimice specificate la pct. 1.1. din anexa nr. 1^1 pentru acel tip de corp de apă de suprafață la stare ecologică foarte bună, așa cum au
fost definite în tabelul relevant de la pct. 1.2. din anexa nr. 1^1. Condițiile de referință biologice specifice tipului trebuie să fie stabilite
ca reprezentând valorile elementelor biologice de calitate prevăzute la pct. 1.1. din anexa nr. 1^1 pentru acel tip de corp de apă de
suprafață la starea ecologică foarte bună, după cum este definit în tabelul relevant din pct. 1.2., anexa nr. 1^1;
b) pentru aplicarea procedurilor stabilite în aceasta secțiune corpurilor de apă de suprafață important modificate sau artificiale,
referințele la starea ecologică foarte bună trebuie să fie înțelese ca fiind referințe la potențialul ecologic maxim, așa cum a fost definit
în tabelul 1.2.5 din anexa nr. 1^1. Valorile pentru potențialul ecologic maxim pentru un corp de apă trebuie să fie revizuite la fiecare 6
ani;
c) condițiile specifice tipului pentru scopurile menționate la lit. a) și b) și condițiile de referință biologice specifice tipului se pot
baza fie pe așezarea în spațiu, fie pe modelare, sau pot fi derivate, folosind o combinație a acestor metode. Acolo unde nu este posibil
să se folosească aceste metode, se pot stabili astfel de condiții pe bază de studii. Pentru definirea stării ecologice foarte bune în ceea ce
privește concentrațiile poluanților sintetici specifici, limitele de detecție sunt acelea care pot fi atinse în concordanță cu tehnicile
disponibile la data când au fost stabilite condițiile specifice tipului;
d) pentru condițiile biologice de referință specifice tipului bazate pe așezarea în spațiu, se va dezvolta o rețea de referință pentru
fiecare tip de corp de apă de suprafață. Rețeaua trebuie să conțină un număr suficient de amplasamente cu stare foarte bună pentru a
furniza un nivel suficient de certitudine pentru valorile corespunzătoare condițiilor de referință, având data variabilitatea valorilor
elementelor de calitate corespunzătoare stării ecologice foarte bune pentru tipul de corp de apă de suprafață și tehnicilor de modelare
care trebuie aplicate conform prevederilor de la lit. e);
e) condițiile de referință biologice specifice tipului bazate pe modelare pot fi derivate folosind fie modele predictive, fie metodele
cu caracteristici ascunse. Metodele trebuie să folosească date istorice, paleologice și alte date disponibile și trebuie să asigure un nivel
suficient de certitudine pentru valorile condițiilor de referință pentru a asigura că acele condiții, astfel derivate sunt corespunzătoare și
valabile pentru fiecare tip de corp de apă de suprafață;
f) acolo unde nu este posibila stabilirea unor condiții corespunzătoare de referință specifice tipului pentru un element de calitate
într-un tip de corp de apă de suprafață, datorita gradului mare de variabilitate a acelui element, înregistrat nu doar ca rezultat al variațiilor
sezoniere, atunci acel element poate fi exclus din evaluarea stării ecologice pentru acel tip de corp de apă de suprafață. În astfel de
circumstanțe, motivele pentru excluderea acelui element de calitate vor fi prezentate în schema directoare a bazinului hidrografic
respectiv.
68
 1.4. Identificarea presiunilor antropice
În vederea stabilirii impactului antropic, se vor colecta și reactualiza informațiile despre tipul și mărimea presiunilor antropice
semnificative la care sunt supuse în mod deosebit corpurile de apă de suprafață din fiecare district al bazinului hidrografic, în special
următoarele:
a) estimarea și identificarea surselor de poluare punctiforme, în particular cu substanțele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din
activități urbane, industriale sau agricole ori din alte instalații și activități, bazate printre altele pe informațiile privind epurarea apelor
uzate, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) și (3)-(5) și art. 12 alin. (3)-(7) din anexa la Normele tehnice privind colectarea,
epurarea și evacuarea apelor uzate urbane, NTPA-011, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, pentru aprobarea unor norme
privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare, protecția apelor împotriva
poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea
Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările
ulterioare, și, pentru scopurile schemei directoare inițiale la nivel de bazin hidrografic, pe informațiile privind descărcarea anumitor
substanțe periculoase în mediu acvatic, în conformitate cu art. 7 și 8 din Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și
pierderilor de substanțe prioritar periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, cu modificările și completările ulterioare,
pe informațiile privind prevenirea și controlul integrat al poluării, în conformitate cu prevederile art. 31-33 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2006,
calitatea apei de suprafață destinată prelevării în scop potabil, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 100/2002 pentru
aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafață utilizate pentru potabilizare și a Normativului
privind metodele de măsurare și frecvența de prelevare și analiză a probelor din apele de suprafață destinate producerii de apă potabilă,
cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei pentru pești, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.
202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafață care necesită protecție și ameliorare în scopul
susținerii vieții piscicole, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei pentru moluște, în conformitate cu
prevederile Hotărârii Guvernului nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluște, cu
modificările și completările ulterioare, calitatea apei de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.
459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, cu modificările ulterioare;
b) estimarea și identificarea surselor importante de poluare difuză, în particular cu substanțele prevăzute în anexa nr. 6, provenite
din activități urbane, industriale sau agricole sau din alte instalații și activități, bazate printre altele, pe informațiile privind protecția
apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, în conformitate cu prevederile art. 3, 4, 6 și 8 din Hotărârea Guvernului
69
nr. 964/2000, cu modificările și completările ulterioare, pe informațiile privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate
cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piață a produselor biocide, cu modificările și completările
ulterioare, calitatea apei potabile, în conformitate cu Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările și completările
ulterioare, și, pentru scopurile schemei directoare inițiale la nivel de bazin hidrografic, pe informațiile privind descărcarea anumitor
substanțe periculoase în mediul acvatic, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 351/2005, cu modificările și
completările ulterioare, calitatea apei de suprafață destinate prelevării în scop potabil, în conformitate cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 100/2002, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei pentru pești, în conformitate cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 202/2002, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei pentru moluște, în conformitate cu
prevederile Hotărârii Guvernului nr. 201/2002, cu modificările și completările ulterioare, plasarea pe piață a produselor de protecție a
plantelor, în conformitate cu prevederile art. 22 și 37 din Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a
produselor de protecție a plantelor în vederea plasării pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările și completările
ulterioare, și calitatea apei de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002, cu modificările ulterioare;
c) estimarea și identificarea captărilor importante de apă pentru folosințe urbane, industriale, agricole sau pentru alte folosințe,
inclusiv variațiile sezoniere și necesarul anual total, și a pierderilor de apă în sistemele de distribuție;
d) estimarea și identificarea impactului regularizărilor importante de cursuri de apă, inclusiv transportul și derivațiile, asupra
caracteristicilor globale de curgere și a bilanțului apei;
e) identificarea dereglărilor morfologice importante ale corpurilor de apa;
f) estimarea și identificarea altor impacte antropogene importante asupra stării apelor de suprafață;
g) estimarea destinațiilor de utilizare a terenurilor, inclusiv identificarea zonelor urbane importante, zonelor industriale și
agricole și, acolo unde este necesar, identificarea zonelor piscicole și a pădurilor.
1.5. Evaluarea impactului
În vederea evaluării impactului se va realiza o evaluare a susceptibilității stării corpurilor de apă de suprafață la toate presiunile
antropice identificate la pct. 1.4. În acest sens se vor utiliza informațiile prevăzute la pct. 1.4. și orice alte informații relevante, inclusiv
datele existente de monitoring al apelor și mediului acvatic, pentru a efectua o evaluare a posibilității pe care o au corpurile de apă de
suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic, să nu îndeplinească obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și
subterane prevăzute la art. 2^1. Pentru realizarea unor astfel de evaluări se pot utiliza tehnici de modelare.
70
 Pentru acele corpuri identificate ca fiind la risc de a nu îndeplini obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și
subterane, acolo unde este necesar, trebuie să fie efectuată caracterizarea ulterioară, pentru a optimiza proiectarea ambelor tipuri de
programe de monitoring, prevăzute la art. 35 alin. (1^1)-(1^5), inclusiv a programelor de măsuri prevăzute la art. 20 alin. (1)-(6), art.
43 alin. (1^8), (1^9), (2), (4), (5) și (6) și în anexa nr. 3 lit. C «Conținutul programelor de măsuri».

71
1.7. Caracterul artificial sau puternic modificat al unui corp de apa subterana. Caracterizarea initiala / ulterioara a corpului de
apa, revizuirea impactului antropic (L107: A1^3)
CORPURI DE APĂ SUBTERANE
2.1. Caracterizarea inițială
Se va efectua o caracterizare inițială a tuturor corpurilor de apă subterană pentru evaluarea utilizării lor și a gradului în care
exista riscul de neîndeplinire a obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, prevăzute la art. 2^1, pentru
fiecare corp de apă subterană. Pentru caracterizarea inițială corpurile de apă subterană pot fi grupate. Pentru realizarea acestei
caracterizări inițiale se pot folosi datele hidrologice, geologice, pedologice, datele referitoare la destinația utilizării terenului, datele
referitoare la evacuări și/sau captări sau alte date existente Caracterizarea inițială trebuie să identifice:
a) localizarea și limitele corpului sau corpurilor de ape subterane;
b) presiunile la care corpul sau corpurile de apă de suprafață sunt supuse inclusiv:
(i) surse de poluare difuze;
(ii) surse de poluare punctuale;
(iii) captări;
(iv) realimentare artificiala.
c) caracterul general al stratului de suprafață al zonei de recepție din care corpul de apă subterană se realimentează;
d) acele corpuri de apă subterană de care sunt direct dependente ecosisteme ale apelor de suprafață sau ecosisteme terestre.
2.2. Caracterizarea ulterioară
Ca urmare a acestei caracterizări inițiale, se va efectua caracterizarea ulterioară a acelui corp sau a acelor corpuri de apă subterană
care au fost identificate ca fiind la risc, în scopul stabilirii unei evaluări mai precise a semnificației acestui risc și al identificării oricăror
măsuri necesare, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1)-(6), art. 43 alin. (1^8), (1^9), (2), (4), (5) și (6) și ale anexei nr. 3 lit. C
«Conținutul programelor de măsuri». Această caracterizare trebuie să includă informații relevante despre impactul activității umane și,
acolo unde este necesar, informații despre:
72
 a) caracteristicile geologice ale corpului de apă subterană, inclusiv extinderea și tipul unităților geologice
b) caracterizarea hidrologică a corpurilor de apă subterană inclusiv conductivitatea hidraulica, porozitatea și limitele;
c) caracteristicile depozitelor superficiale și ale solurilor din zona din care corpul de apă subterană se realimentează, inclusiv
grosimea, porozitatea, conductivitatea hidraulica și proprietățile de absorbție ale depozitelor și solurilor;
d) caracteristicile de stratificație a apelor subterane în corpul de apă subterană;
e) un inventar al sistemelor de suprafață asociate, inclusiv ecosistemele terestre și corpurile de apă de suprafață, cu care corpul
de apă subterană este legat dinamic;
f) estimările direcțiilor și ratelor (fluxurilor) de schimb de apă intre corpul de apă subterană și sistemele de suprafață asociate;
g) date suficiente pentru a calcula rata medie anuala pe termen lung a reîncărcării totale;
h) caracterizarea compoziției chimice a apelor subterane, inclusiv specificarea contribuției generate din activitatea umană. În
acest sens, atunci când se stabilesc nivele de fond naturale pentru acele corpuri de ape subterane, se pot folosi tipologii pentru
caracterizarea apelor subterane.
2.3. Revizuirea impactului activităților umane asupra apelor subterane
Pentru acele corpuri de apă subterană care traversează granița dintre două sau mai multe țări sau care sunt identificate, ca urmare
a caracterizării inițiale efectuate în concordanță cu pct. 2.1., ca având risc de neîndeplinire a obiectivelor de mediu pentru corpurile de
apă de suprafață și subterane stabilite pentru fiecare corp de apă în conformitate cu prevederile art. 2^1, trebuie culese și menținute,
acolo unde necesar, următoarele informații despre fiecare corp de apă subterană:
a) localizarea punctelor în care corpul de apă subterană este folosit pentru captarea apei, cu excepția:
(i) punctelor pentru captarea apei care furnizează mai puțin de 10 mc/zi, în medie;
(ii) punctelor pentru captarea apei în vederea consumului uman care furnizează mai puțin de 10 mc/zi, în medie
sau care deservește mai puțin de 50 persoane;
b) debitele medii anuale de prelevare (captare) din aceste puncte;

73
 c) compoziția chimică a apelor captate din corpurile de ape subterane;
d) localizarea punctelor din corpurile de apă subterană în care sunt evacuate direct ape;
e) debitele evacuate în aceste puncte;
f) compoziția chimică a evacuărilor în corpul de apă subterană;
g) folosințele terenului în zona sau zonele de recepție din care corpul de apă se realimentează, inclusiv aportul de poluanți
și alterările antropogenice ale caracteristicilor de realimentare cum ar fi apă de ploaie sau scurgeri datorate
impermeabilizării solului, realimentării artificiale, îndiguirii sau drenajului.
2.4. Revizuirea impactului schimbărilor nivelurilor apei subterane
Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate, în conformitate cu prevederile art. 2^4,
obiectivele de mediu mai puțin severe, inclusiv ca rezultat al luării în considerare a efectelor stării corpului de apă asupra:
(i) apelor de suprafață și a ecosistemelor terestre asociate;
(ii) regularizării apei, protecției împotriva inundațiilor și drenaj;
(iii) dezvoltării umane.
2.5. Revizuirea impactului poluării asupra calității apelor subterane
Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate, în conformitate cu prevederile art. 2^4,
obiective de mediu mai puțin severe și unde, ca rezultat al impactului activității umane, determinat în conformitate cu prevederile art.
43 alin. (1^4), corpul de apă subterană este atât de poluat încât atingerea stării chimice bune a apelor subterane este nerealizabilă sau
deosebit de costisitoare.

74
 1.8. Gospodarirea apelor (L107: A6)

(1) Activitatea de gospodărire unitară, rațională și integrată a apelor se organizează și se desfășoară pe bazine hidrografice, ca
entități geografice indivizibile de gospodărire cantitativă și calitativă a resurselor de apă. Gospodărirea apelor trebuie să considere ca un
tot unitar apele de suprafață și subterane, atât sub aspect calitativ și cantitativ, cât și al riscului la inundații, în scopul dezvoltării durabile.
(2) Gospodărirea apelor se bazează pe principiul solidarității umane și interesului comun, prin colaborare și cooperare strânsă,
la toate nivelurile administrației publice, a utilizatorilor de apă, a reprezentanților colectivităților locale și a populației, pentru realizarea
maximului de profit social.
(3) România face parte din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea. Pentru porțiunea din bazinul hidrografic
internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României, inclusiv apele costiere ale Mării Negre, se elaborează planul
de management aferent acestui bazin hidrografic internațional, componenta de gospodărire calitativă a schemelor directoare.
(4) Autoritatea competentă pentru elaborarea porțiunii de plan prevăzute la alin. (3) și pentru managementul riscului la inundații
este autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
(5) Administrarea bazinelor hidrografice naționale prevăzute în prezenta lege ca bazine hidrografice se face la nivelul districtelor
de bazin de către administrațiile bazinale de apă ale Administrației Naționale «Apele Române».
(6) La nivel național sunt stabilite următoarele districte de bazine hidrografice: Someș-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Jiu, Olt,
Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Siret, Prut-Bârlad și Dobrogea-Litoral, delimitate potrivit anexei nr. 1^4.

Organisme implicate in domeniul gospodaririi apelor, rolul si statulul acestora (L107: A7)

(1) Elaborarea strategiei și politicii naționale în domeniul gospodăririi apelor, asigurarea coordonării și controlului aplicării
reglementărilor interne și internaționale în acest domeniu se realizează de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

75
 (2) Gestionarea cantitativă și calitativă a resurselor de apă, administrarea lucrărilor de gospodărire a apelor, precum și aplicarea
strategiei și a politicii naționale, cu respectarea reglementărilor naționale în domeniu, se realizează de Administrația Națională «Apele
Române», prin administrațiile bazinale de apă din subordinea acesteia.
(3) Pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor funcționează: Consiliul interministerial al apelor, Comitetul
ministerial pentru situații de urgență, Comisia națională pentru siguranța barajelor și a altor lucrări hidrotehnice, Comisia națională
pentru siguranța digurilor, Centrul român pentru reconstrucția ecologică a râurilor și Comitetul național român pentru Programul
hidrologic internațional, organisme cu caracter consultativ.
(4) Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului interministerial al apelor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iar
cele ale Comitetului ministerial pentru situații de urgență, Comisiei naționale pentru siguranța barajelor și a altor lucrări hidrotehnice,
Comisiei naționale pentru siguranța digurilor, Centrului român pentru reconstrucția ecologică a râurilor și lacurilor și ale Comitetului
național român pentru Programul hidrologic internațional, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.
Secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigură de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

Cunoasterea resurselor de apa (L107: A35-A38)

A35 (1)Gospodărirea apelor se desfășoară și se bazează pe cunoașterea științifică, complexă, cantitativă și calitativă a resurselor
de apă ale țării, realizată printr-o activitate unitară și permanenta de supraveghere, observații și măsurători asupra fenomenelor
hidrometeorologice și resurselor de apă, inclusiv de prognozare a evoluției naturale a acestora, ca și a evoluției lor sub efectele antropice,
precum și prin cercetări multidisciplinare.
(1^1) În vederea evaluării coerente și cuprinzătoare a stării corpurilor de apă și a zonelor protejate, a stabilirii programelor de
măsuri și a eficienței acestora, până la data de 22 decembrie 2006 se stabilesc programe pentru monitoringul stării apelor
(1^2) Pentru apele de suprafață, programele de monitoring vor cuprinde:
a) monitorizarea volumului și nivelului sau a debitului pentru definirea stării ecologice și chimice, precum și a potențialului
ecologic;

76
 b) monitorizarea stării ecologice și chimice, precum și a potențialului ecologic
(1^3) Pentru apele subterane, programele de monitoring vor cuprinde monitorizarea stării chimice și cantitative.
(1^4) Pentru zonele protejate, programele de monitoring vor cuprinde prevederile specifice legislației care a condus la stabilirea
acestora.
(1^5) Programele de monitoring vor fi în concordanță cu prevederile anexei nr. 1^1.
(1^6) Prin derogare de la art. 51 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare, în vederea asigurării
monitorizării indicatorului pești prevăzut în anexa nr. 1^1, subpunctul 1.3.6 din prezenta lege, Administrația Națională «Apele Române»
beneficiază de autorizație de pescuit științific, eliberată, la cerere, de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.
(2) Informațiile hidrometeorologice, hidrogeologice și cele de gospodărire a apelor se obțin prin unități ale Administrației
Naționale "Apele Române", de la alte unități specializate autorizate și direct de la utilizatorii de apă. Toate acestea constituie Fondul
național de date de gospodărire a apelor.
(3) Modul de organizare, păstrare și gestionare a Fondului național de date de gospodărire a apelor, se stabilesc unitar de către
autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Întocmirea și ținerea la zi a acestui fond de date se asigură de Administrația Națională
"Apele Române".
(4) Unitățile specializate autorizate, ca și utilizatorii de apă care produc informații ce pot constitui Fondul național de date de
gospodărire a apelor sunt obligați să le păstreze timp de 5 ani și să le transmită lunar la Administrația Națională "Apele Române, în baza
unei proceduri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
(5) Fondul național de date de gospodărire a apelor include și evidența apelor ce aparțin domeniului public, parte a sistemului
informațional din domeniul gospodăririi apelor, denumit în continuare Sistemul informațional specific domeniului gospodăririi apelor.
Modul de organizare a Fondului național de date hidrologice și de gospodărire a apelor și a Sistemului informațional specific domeniului
gospodăririi apelor se stabilește de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, iar actualizarea acestora se asigură de
Administrația Națională «Apele Române».

77
 (5^1) Se mandatează autoritatea publică centrală din domeniul apelor, prin Administrația Națională «Apele Române», respectiv
administrațiile bazinale de apă, să înscrie în cartea funciară dreptul de proprietate al statului asupra bunurilor din domeniul public al
statului aflate în administrarea Administrației Naționale «Apele Române», prevăzute la art. 3.
(5^2) Costurile pentru întocmirea documentațiilor tehnice cadastrale, precum și a celor necesare pentru înscrierea dreptului de
proprietate a statului în cartea funciară asupra bunurilor prevăzute la alin. (5^1) se suportă din bugetul de stat, prin bugetul autorității
publice centrale din domeniul apelor sau din veniturile proprii ale administratorului, în limita bugetului aprobat, urmând să fie recuperate
de la bugetul de stat.(5^3) Dreptul de proprietate publică a statului asupra imobilelor aflate în administrarea Administrației Naționale
«Apele Române», prevăzute la art. 3, se intabulează în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, la cererea administratorilor, în
baza actelor de proprietate și a documentației cadastrale întocmite conform prevederilor legale.
(5^4) Prin excepție de la prevederile alin. (5^3) se poate realiza intabularea dreptului de proprietate publică a statului asupra
suprafețelor de teren ale albiilor minore și construcțiilor aferente în baza copiei extrasului de pe inventarul centralizat al bunurilor
respective, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public
al statului, cu modificările ulterioare, însoțită de un înscris, emis de către administratorul imobilului, respectiv administrația bazinală de
apă competentă teritorial, prin care se confirmă identitatea dintre imobilul din documentația cadastrală și cel evidențiat în inventarul
centralizat, cu specificarea numărului aferent bazinului hidrografic de care aparține imobilul, precum și documentația cadastrală pentru
care coordonatele punctelor de pe limita imobilelor respective vor fi determinate, în sistem Stereografic 1970, prin vectorizare, utilizând
produsele cartografice deținute de administrator sau la care acesta are acces.
(5^5) Concomitent cu înscrierea dreptului de proprietate publică conform alin. (5^4) în partea a II-a a cărții funciare se va efectua
notarea corespunzătoare, cu următorul conținut: «imobil cu poziționare și suprafață incertă, determinate prin vectorizare». Radierea
acestei notări se efectuează în baza documentației cadastrale întocmite în conformitate cu prevederile Legii cadastrului și publicității
imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(5^6) În cazul suprafețelor de teren ale albiilor minore și construcțiilor aferente care nu întrunesc condițiile pentru intabulare
prevăzute la alin. (5^3) și (5^4) se poate dispune înscrierea provizorie a dreptului de proprietate publică în baza unui înscris emis de
către administratorul imobilului, respectiv administrația bazinală de apă competentă teritorial, prin care se confirmă identitatea dintre
imobilul vizat și cel prezentat în documentația cadastrală anexată, pentru care coordonatele punctelor de pe limita imobilelor respective
vor fi determinate, în sistem Stereografic 1970, prin vectorizare, utilizând produsele cartografice deținute de administrator sau la care
acesta are acces.

78
 (6) Autoritățile publice, persoanele fizice și juridice au acces la informațiile ce constituie Fondul național de date hidrologice și
de gospodărire a apelor, în baza unei proceduri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Folosirea de către acestea a
informațiilor conținute în Fondul național de date hidrologice și de gospodărire a apelor în scopuri comerciale este permisă numai contra
cost. Administrația Națională «Apele Române» elaborează metodologia privind tarifarea folosirii informațiilor în scop comercial, care
se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.
(7) Deținătorii de informații ce constituie Fondul național de date de gospodărire a apelor pot refuza, motivat, furnizarea de astfel
de informații, în cazul în care acestea afectează:
a) relațiile internaționale, siguranța și securitatea națională;
b) procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale
ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare;
c) confidențialitatea industrială și comercială. Prin aceasta se înțeleg situațiile în care se dezvăluie și se folosesc secrete de comerț
într-o manieră contrară practicilor comerciale loiale;
d) drepturile de proprietate intelectuală;
e) confidențialitatea datelor personale, potrivit legii.
Articolul 36
(1) Unitățile și instalațiile autonome care furnizează informații hidrologice, hidrogeologice și meteorologice specifice
gospodăririi apelor, precum și informații privind caracteristicile cantitative și calitative ale resurselor de apă formează rețeaua națională
de observații pentru gospodărirea apelor.
(2) Pentru asigurarea continuității și omogenității șirurilor de informații, unitățile și instalațiile autonome ale rețelei naționale de
observații nu pot fi dezafectate decît în situații deosebite, de interes național. Dezafectarea se face cu aprobarea autorității publice
centrale din domeniul apelor și cu obligarea solicitantului de a asigura proiectarea, execuția și punerea în funcțiune a unității sau a
instalațiilor în noul amplasament, anterior începerii operațiunilor de dezafectare.
(3) Lista specificațiilor tehnice și metodele standardizate pentru analiza și monitoringul stării apelor se aprobă prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor.

79
 )Articolul 37
(1) În scopul asigurării unei calități corespunzătoare a observațiilor și măsurătorilor meteorologice specifice, în jurul platformelor
meteorologice se instituie zone de protecție a căror lățime este de 30 m. În aceste zone de protecție este interzisă executarea oricăror
construcții sau instalații supraterane.
(2) Amplasarea pe o distanta de până la 500 m în jurul și în afară zonei de protecție prevăzute la alin. (1) de construcții mai înalte
decît o șesime din distanta dintre construcție și limita zonei de protecție, de rețele de înalta tensiune sau de telecomunicații, de obiective
care emit în atmosfera fum sau pulberi, de sisteme de irigații prin aspersiune, ca și plantarea de perdele forestiere se fac numai în baza
avizului de amplasament eliberat de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
(3) Zonele prevăzute la alin.(1) și (2) sunt considerate, în planurile de urbanism și amenajarea teritoriului, zone supuse unor
reglementări speciale.
(4) În scopul asigurării unei calități corespunzătoare a observațiilor și măsurătorilor hidrometrice, se interzice efectuarea de
lucrări în albii sau exploatarea agregatelor minerale în zonele aval și amonte ale stațiilor hidrometrice, pe o distanță de 5 ori lățimea
cursului de apă, măsurată la debite medii.
Articolul 38
Pentru asigurarea folosirii raționale a apelor subterane, a lacurilor și nămolurilor terapeutice, precum și a agregatelor minerale
din albii, cercetarea și evaluarea se vor face conform prevederilor legislației în vigoare.

Controlul activitatii de gospodarire a apelor (L107: A78)

(1) Activitatea de gospodărire a apelor și respectarea prevederilor prezentei legi sunt supuse controlului de specialitate.
(2) Abrogat.
(3) În scopul îndeplinirii atribuțiilor de control, personalul de gospodărire a apelor, precum și împuterniciții autorității publice
centrale din domeniul apelor, după declinarea identității și calității, au dreptul:

80
 a) de acces la ape, în zonele din lungul apelor, ca și în orice alt loc, unitate sau instalație, indiferent de deținătorul sau proprietarul
acestora, pentru a face constatări privind respectarea reglementărilor și aplicarea măsurilor de gospodărire a apelor;
b) de a controla lucrările, construcțiile, instalațiile sau activitățile care au legătura cu apele și de a verifica dacă acestea sunt
realizate și exploatate în conformitate cu prevederile legale specifice și cu respectarea avizelor sau a autorizațiilor de gospodărire a
apelor, după caz;
c) de a verifica instalațiile de măsurare a debitelor, de a recolta probe de apă și de a examina, în condițiile legii, orice date sau
documente necesare controlului;
d) de a constata faptele care constituie contravenții sau infracțiuni în domeniul gospodăririi apelor și de a încheia documentele,
potrivit legii.
(4) Împuterniciții autorității publice centrale din domeniul apelor cu efectuarea acțiunilor de control în unități cu caracter special
vor primi aprobarea și de la ministerele care coordonează unitățile respective.
(5) Pe căile navigabile și în porturi, atribuțiile de cercetare, constatare, control și sancționare privind respectarea reglementărilor
în domeniul protecției apelor revin personalului împuternicit de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, împreună cu autoritatea
publică centrală din domeniul transporturilor.

81
 1.9. Sistemul de monitoring integrat al apelor din Romania (SMIAR)/ (O31/2006)

ORDIN nr. 31 din 13 ianuarie 2006privind aprobarea Manualului pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring
Integrat al Apelor din România (SMIAR)
EMITENT  MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 234 din 15 martie 2006

Anexa
MANUALpentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului deMonitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR)
Articolul 1
(1) Modernizarea şi dezvoltarea sistemului de monitoring integrat al apelor are ca scop evaluarea coerenta şi cuprinzatoare a
stării corpurilor de apa şi a evoluţiei acesteia în timp în vederea stabilirii programelor de măsuri şi a eficientei acestora şi presupune
parcurgerea unor etape distincte:> stabilirea subsistemelor de monitorizare;> stabilirea mediilor de investigare;> stabilirea structurii
spatiale;> definirea tipurilor de monitoring;> stabilirea elementelor de calitate de monitorizare;> stabilirea frecventelor de
monitorizare;> ierarhizarea laboratoarelor.
(2) Strategia de modernizare şi dezvoltare necesita adesea ajustari în timp pe măsura ce se impune reevaluarea informaţiilor.
Dinamica informaţiilor impune o regandire periodică a strategiei de colectare a informaţiilor şi a activităţilor de monitoring care
decurg din acestea în scopul actualizării abordarii. Aceasta dinamica trebuie să ia în considerare continuitatea în timp a seriilor de
măsurători, necesare stabilirii stării ecologice şi chimice a resurselor de apa precum şi detectarii tendintei semnificative şi realiste a
stării apelor.
Articolul 2
Sistemul Naţional de Monitoring Integrat al Apelor este reprezentat de 7 sub-sisteme, şi anume:1. râuri;2. lacuri - naturale şi
de acumulare;3. ape tranzitorii;4. ape costiere;5. ape subterane;6. zone protejate;7. ape uzate.

82
Articolul 3
(1) Tipurile de programe de monitoring pentru sub-sistemele prevăzute la art. 2 sunt în concordanta cu cerinţele Legii Apelor
nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cerinţele legislaţiei prin care a transpus legislaţia europeană din
domeniul ape şi prevede mai multe tipuri de programe de monitoring pentru apele de suprafaţa şi anume:
I. Programul de monitoring de supraveghere (S) - are ca scop evaluarea stării globale a apelor din cadrul fiecărui bazin sau
sub-bazin hidrografic, furnizand informaţii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului, proiectarea eficienta a viitoarelor
programe de monitoring, evaluarea tendintei de variatie pe termen lung a stării de calitate a resurselor de apa. Monitoringul de
supraveghere se realizează pe o perioadă de un an în cadrul unui ciclu de 6 ani corespunzător planului de gospodărire a apelor, pentru
toate secţiunile de monitorizare, precum şi pentru toate elementele de calitate biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice generale.
În ceilalţi 5 ani ai fiecărui ciclu de 6 ani corespunzător fiecărui plan de gospodărire a apelor, monitoringul de supraveghere va prelua
datele din monitoringul operational; după caz, acesta se completează cu acele elemente ale monitoringului de supraveghere care
răspund prevederilor specifice din legislaţia naţionala armonizata cu prevederile aquis-ului comunitar.
II. Programul de monitoring operational (O) - trebuie realizat pentru toate acele corpuri de apa care, pe baza presiunilor, a
evaluării impactului, a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având riscul sa nu îndeplinească obiectivele de mediu.
Monitoringul operational are ca scop stabilirea stării ecosistemelor acvatice ce prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu
precum şi evaluarea oricăror schimbări în starea unor astfel de ecosisteme acvatice, schimbări apărute datorită aplicării programului
de măsuri stabilit.
III. Programul de monitoring de investigare (I) - trebuie efectuat pentru:- identificarea cauzelor depasirilor standardelor de
calitate şi altor reglementări din domeniul gospodăririi apelor,- identificarea şi certificarea cauzelor pentru care un corp de apa nu
poate atinge obiectivele de mediu, acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite pentru un corp de apa nu
se pot realiza, iar monitoringul operational nu a fost încă stabilit,- stabilirea impactului poluarilor accidentale.
IV. Programul de secţiuni de referinţa (R) - se stabileşte pentru acele secţiuni în regim natural sau cvasinatural - fără impact
antropic sau cu influente antropice minime - care au ca scop stabilirea condiţiilor de referinţa pentru fiecare tip, în conformitate cu
cerinţele Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.
V. Programul "cea mai buna secţiune disponibilă" (CBSD) - se va aplica pentru fiecare tip de curs de apa care suferă
impactul activităţii umane, numit şi corp de apa care prezintă o singura categorie de risc, pentru care nu a fost posibila găsirea unei

83
secţiuni de referinţa. Acolo unde nu se pot identifica secţiuni pentru corpurile de apa care prezintă o singura categorie de risc, se vor
selecta secţiuni pentru corpurile de apa cu mai multe categorii de risc.
VI. Programul de intercalibrare pentru starea ecologica (IC) - se referă la secţiunile care participa la exerciţiul european
de intercalibrare, al cărui scop este definirea claselor stării ecologice, respectiv valorile limita între starea foarte buna/buna şi dintre
starea buna/moderata, în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.
VII. Programul de potabilizare (P) - se referă la secţiunile de captare apa de suprafaţa destinată potabilizarii cu debit de
prelevare >= 100 mc/zi, unde se vor monitoriza elemente de calitate din Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea
Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţa utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind
metodele de măsurare şi frecventa de prelevare şi analiza a probelor din apele de suprafaţa destinate producerii de apa potabilă cu
modificările şi completările ulterioare şi substantele prioritare/prioritar periculoase din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind
aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase;
VIII. Programul de monitorizare din zonele vulnerabile (ZV) - se referă la secţiunile de monitorizare din perimetrele ce au
fost definite ca zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati, inclusiv secţiunile pentru apele identificate a fi poluate sau susceptibil a fi
poluate cu nitrati din surse agricole, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de
acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluarii cu nitrati proveniţi din surse agricole cu modificările şi completările ulterioare; în
cadrul acestui program, frecventa de monitorizare a formelor de azot, în special a nitratilor, poate fi modificată în funcţie de
prevederile în vigoare ale legislaţiei specifice conexe Hotărârii Guvernului nr. 964/2000.
IX. Programul de monitoring pentru ihtiofauna (IH) - se referă la zonele salmonicole şi ciprinicole identificate, iar elemente
de calitate fizico-chimice şi frecventele de monitorizare sunt cele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 202/2002 pentru aprobarea
Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţa care necesita protecţie şi ameliorare în scopul sustinerii vieţii piscicole. Pentru
corpurile de apa unde:- elementele de calitate s-au încadrat în obiectivele de calitate prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 202/2002;
programul IH se realizează cu frecventa de supraveghere stabilită.- apa care necesita protecţie şi imbunatatire a calităţii pentru a
întreţine viaţa piscicolă situate în aval de sursele de poluare, care nu se încadrează în cerinţele legislaţiei, impune frecventa de
monitorizare prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 202/2002; acest program nu se aplică corpurilor de apa folosite pentru creşterea
intensiva a pestilor.
X. Programul pentru protecţie habitate şi specii (HS) - se va aplica în zonele protejate, unde se vor monitoriza elemente de
calitate a mediului hidric caracteristice pentru fauna şi/sau flora protejata.
84
 XI. Programul pentru convenţii internaţionale (CI) - va monitoriza acele secţiuni şi acele elemente de calitate prevăzute în
convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte, cu frecventa stabilită în acestea.
XII. Programul de cunoaştere a alterarilor presiunilor morfologice (CAPM) - are ca scop cunoaşterea impactului
alterarilor hidromorfologice asupra apelor. În aceste secţiuni se vor monitoriza obligatoriu elemente de calitate biologice, deoarece
pot exista secţiuni unde se analizează elementele biologice şi hidromorfologice, fără a se analiza cele fizico-chimice, cu frecventa
mai mare pentru elemente de calitate mai sensibile la tipul de alterare hidromorfologica.
Secţiunile de monitorizare se vor selecta:- pentru acele corpuri de apa care sunt la risc/posibil la risc numai datorită alterarilor
hidromorfologice;- astfel încât să se studieze un singur tip de impact ca: impactul regimului nivelelor în aval de un lac de acumulare,
impactul regimului debitelor minime în aval de un lac de acumulare sau în aval de prelevări de debite importante, impactul unui
obstacol important asupra speciilor migratoare, impactul dispariţiei zonelor umede asupra florei şi faunei pe un sector de rau.
(2) În cazul în care o secţiune de monitoring serveşte mai multor tipuri de programe de monitoring, deci este o secţiune pentru
S, O, CBSD, IC, P, IH, ZV, HS, se vor monitoriza toate elementele de calitate cerute de fiecare program, alegând frecventa cea mai
ridicată pentru fiecare din indicatori şi utilizând datele obţinute pentru completarea informaţiilor şi chestionarelor în vederea
raportarilor cerute de diferitele programe de monitorizare.
Articolul 4
Monitorizarea sub-sistemului "râuri"Informaţiile referitoare la secţiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de
investigare, elemente de calitate de monitoring, frecventa de monitorizare pentru sub-sistemul râuri se vor completa conform
modelelor din tabelul nr. 1 şi tabelul nr. 2; datele din tabelul nr. 1 se referă la caracteristicile fizico-chimice şi bacteriologice ale
mediului acvatic, iar datele din tabelul 2 se referă la monitorizarea biotei.
a) În coloanele număr 1-3 se va completa: numele raului, numele secţiunii şi corpul de apa/corpurile de apa care este caracterizat
de acea secţiune. Se vor analiza toate secţiunile din anexele cuprinse în prezentul manual precum şi alte secţiuni dacă este cazul,
astfel încât să se poată ajunge la o cunoaştere a stării tuturor corpurilor de apa; pentru corpurile de apa în regim natural sau cvasinatural
care sunt de acelaşi tip, o secţiune poate descrie starea mai multor corpuri de apa. Pentru corpurile de apa la risc trebuie să existe cel
puţin o secţiune reprezentativa de monitoring. În cazul în care, pe un corp de apa la risc sau posibil la risc nu este stabilită o secţiune
de monitoring, starea acestui corp poate fi determinata de o alta secţiune situata pe un alt corp de apa care prezintă aceeaşi tipologie
şi aceleaşi categorii de presiuni antropice, cu precizarea ca acest lucru trebuie foarte bine argumentat şi justificat. De asemenea, în

85
aceasta rubrica corpul/corpurile de apa se prezintă codificat - codul corpului/corpurilor de apa - iar denumirea completa se prezintă
într-o anexa separată.
b) În coloana nr. 4 se menţionează tipurile de programe de monitorizare
.c) În coloanele nr. 5-8 se completează mediile de investigare: A - apa, S - sedimente, MS - materii în suspensie, B - biota
precum şi elemente de calitate de monitorizare, ţinând cont de categoriile de risc, pentru fiecare mediu de investigare.
Articolul 5
(1) Elemente de calitate de investigare pentru râuri, indiferent de categoriile de risc se completează în tabelul nr. 3 şi sunt:a)
elemente de calitate fizico-chimice şi specifice:
- G - generale - temperatura, conductivitate/reziduu fix, pH, alcalinitate, materii în suspensie, turbiditate, culoare,
- SO - substanţe organice - oxigen dizolvat, CCO-Mn, CCO-Cr, CBO(5), COT, COD,- N-nutrienti - azotiti, azotati, amoniu, N
total, ortofosfati, P total, clorofila "a",
- SP-MG - metale grele din lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind
aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase,
- SP-MO - micropoluanti organici din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005,
- AP - poluantii din lista I şi II din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, precum şi alţi poluanti specifici bazinului hidrografic
în funcţie de presiunile existente în respectivul bazin hidrografic, cum ar fi: fier, mangan, cloruri, sulfati, fluoruri, fenoli, detergenti
anionici activi,
AOX.Selectarea substanţelor de tip SP-MG, SP-MO, AP specifice bazinului hidrografic, relevante pentru a fi monitorizate, se
face în urma unei audit al prezentei substanţelor în conformitate cu procedura prevăzută în OM nr. 501/2003 privind aprobarea
Regulamentului pentru întocmirea inventarului iniţial al surselor de poluare pentru mediul acvatic şi apele subterane urmată de analiza
completa a identificarii prezentei acestora, numita "screening" din amonte în aval. Pentru corpurile de apa în regim natural, fără
impact antropic, analiza completa va viza numai substantele care pot fi găsite în fondul natural, în special metale grele de origine
naturala;
b) elemente de calitate biologice:
86
 - fitoplancton (FPL) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate, index saprob, biomasa - numai în caz de
eutrofizare;
- > microfitobentos (mFB) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate, index saprob;- > macrofite (MF) -
componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate;
- > zoobentos (ZB) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate, index saprob, indice de diversitate, specii
sensibile la impact antropic;
- > fauna piscicolă (P) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura
pe varste;
- zooplancton (ZPL) - furnizează informaţii utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluari accidentale;
c) elemente de calitate microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali; analiza elementelor de calitate
microbiologice se executa în secţiunile de captare apa de suprafaţa pentru potabilizare (P), în secţiunile reţelei trans-naţionale de
monitoring (TNMN) din cadrul Convenţiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunarea (ICPDR) şi în alte secţiuni unde este
stabilită monitorizarea acestor elemente de calitate în cadrul convenţiilor şi acordurilor bilaterale sau internaţionale;
d) elemente de calitate ale poluantilor toxici de origine naturala sau antropica:
- MG - metale grele din lista II şi din lista de substanţe prioritare/prioritar periculoase din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005,
- SP-MO - substantele prioritare/prioritar periculoase din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, relevante pentru elemente de
calitate biologica de răspuns, în conformitate cu tabel nr. 4;
e) elemente de calitate ecotoxicologice (biota) - care să evidenţieze efectele metalelor grele şi a poluantilor organici de origine
antropica, prin aplicarea metodologiei de evaluare de risc şi de impact prevăzută în OM nr. 245/2005 pentru aprobarea Metodologiei
de evaluare a riscului substanţelor periculoase din listele I şi II şi al substanţelor prioritare/prioritar periculoase în mediul acvatic prin
modelare matematica şi a Metodologiei de evaluare a impactului substanţelor periculoase din listele I şi II şi al substanţelor
prioritare/prioritar periculoase asupra mediului acvatic prin teste ecotoxicologice - alge verzi, dafnia, peşti;

87
 f) elemente hidromorfologice:- regimul hidrologic: cantitatea şi dinamica curgerii apei, legătură cu corpurile de apa subterana;-
continuitatea râurilor;- condiţii morfologice: adâncimea râurilor şi variatia latimii, structura şi substratul patului raului, structura zonei
riverane.
(2) Analizele de ecotoxicologie se vor efectua în laboratoare independente acreditate în domeniu şi numai în secţiunile unde
monitoringul cantitativ dovedeşte prezenta în apa şi/sau în sedimente a metalelor grele sau a micropoluantilor organici de tip substanţe
prioritare/prioritar periculoase, în concentratii ce depăşesc standardele de calitate de mediu, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.
351/2005 sau în cazul substanţelor periculoase din lista II relevante la nivel bazinal sau naţional, stabilite în conformitate cu criteriile
din Anexa nr. 1^A, pentru care nu sunt stabilite standarde de calitate de mediu în legislaţia în vigoare.
(3) Pentru mediile de investigare "sedimente" şi/sau "suspensii" se monitorizează:- metalele grele (MG) din lista II şi din lista
de substanţe prioritare/prioritar periculoase din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 şi SP-MO - micropoluanti organici relevanti
pentru sedimente - antracen, difenileteri bromuraţi, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena,
hexaclorociclohexan, naftalina, pentaclorbenzen, pentaclorfenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilena, DDT,
aldrin, dieldrin, endrin, izodrin,- formele de nutrienti - azot total şi fosfor total - în secţiunile transfrontiera de pe râuri şi în secţiunile
reţelei trans-naţionale de monitoring (TNMN), cu aceeaşi frecventa ca cea stabilită pentru mediul de investigare apa.
Articolul 6
Monitorizarea sub-sistemului "lacuri"
(1) Informaţiile referitoare la secţiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de investigare, elemente de calitate de
monitoring, frecventa de monitorizare pentru sub-sistemul lacuri se completează în tabelele nr. 5-6, astfel:
a) În coloanele 1-3 se completează:- numele lacului,- secţiunea: pentru lacurile de acumulare secţiunile sunt: coada lac, mijloc
lac, baraj; pentru lacurile cu suprafaţa mica se poate renunţa la o secţiune de prelevare, profilul de prelevare pentru lacurile de
acumulare sunt: profil "suprafaţa" pentru secţiunea "coada lac", profil "suprafaţa, zona fotica, limita zona fotica" pentru secţiunea
"mijloc lac" şi profil "suprafaţa, zona fotica, limita zona fotica" pentru secţiunea "baraj"; pentru lacurile cu adancime şi transparenta
reduse se preleveaza numai din profilul suprafaţa.- corpul de apa/corpurile de apa; pentru lacurile care nu sunt supuse presiunilor
antropice şi care sunt de acelaşi tip, este suficienta monitorizarea unui lac, având în vedere necesitatea evaluării stării corpurilor de
apa; de asemenea, în rubrica corpul/corpurile de apa se prezintă şi codul corpului/corpurilor de apa aparţinând reţelei hidrografice,
iar denumirea completa se prezintă într-o anexa separată, în cazul lacurilor naturale se scrie denumirea lacului.Pentru lacurile de

88
acumulare ce au captări de apa pentru potabilizare se preleveaza şi din secţiunea "priza", în conformitate cu Hotărârea Guvernului
nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţa utilizate pentru potabilizare
şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecventa de prelevare şi analiza a probelor din apele de suprafaţa destinate
producerii de apa potabilă cu modificările şi completările ulterioare. Secţiunile "baraj" şi "priza" se pot cumula în cazul în care sunt
foarte apropiate, având prioritate secţiunea "priza".Pentru lacurile naturale se stabileşte o singura secţiune, respectiv "mijloc lac", pe
profilul "suprafaţa", cu excepţia lacurilor cu suprafeţe şi/sau adancimi mari, unde se stabilesc şi alte secţiuni/profile în funcţie de
particularităţile lacului. Pentru lacurile greu accesibile, secţiunile se stabilesc în funcţie de posibilităţile de prelevare.
b) În coloana nr. 4 se scriu tipurile de program de monitorizare în mod asemănător cu prevederile art. 2 litera b).
c) În coloanele 5-8 se completează mediile de investigare: A - apa, S - sedimente, B - biota, precum şi elementele de calitate
de monitorizare, ţinând cont de categoriile de risc pentru fiecare mediu de investigare, şi anume:
1. elemente de calitate fizico-chimice şi specifice: identic cu elemente de calitate de investigare pentru râuri, cu excepţia
parametrului "turbiditate" care se înlocuieşte cu parametrul "transparenta"; elementele de calitate specifice pentru lacuri respecta
relevanta stabilită de tabelul nr. 7;
2. elemente de calitate bacteriologice: identic cu elemente de calitate de investigare pentru râuri;
3. elemente de calitate biologice:
- fitoplancton (FPL) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate, biomasa, clorofila "a";
- microfitobentos (mFB) componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate;
- macrofite (MF) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate;
- zoobentos (ZB) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate, diversitate, specii sensibile la impact antropic;
- fauna piscicolă (P) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura
pe varste;
- > ZPL (zooplancton) - furnizează informaţii utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluari accidentale;
4. elemente de calitate ecotoxicologice: în mod asemănător cu prevederile art. 4 alin. (1) litera e);

89
 5. Elemente hidromorfologice:- regimul hidrologic: cantitatea şi dinamica curgerii apei, timpul de retenţie, legătură cu corpurile
de apa subterana;- condiţii morfologice: variatia adancimii lacurilor, cantitatea, structura şi substratul patului lacului, structura
ţărmului lacului.
(2) Frecventa de monitorizare pentru fiecare grupa de elemente de calitate de monitorizat este prezentată în conformitate cu
frecventele prevăzute în tabel nr. 8. În caz de aparitie a fenomenelor de eutrofizare sau a poluarilor accidentale, frecventa se măreşte
până la dispariţia acestor fenomene.În cazul poluantilor de tip SP-MG, SP-MO, AP se realizează cel puţin o dată analiza completa
numai într-o secţiune care este de regula secţiunea "priza lac" - dacă are folosinţă de alimentare cu apa pentru potabilizare - sau
secţiunea "mijloc" - o proba compozita în zona fotica, analiza la care se identifica substantele prioritare/prioritar periculoase,
substantele din lista I şi II relevante pentru fiecare lac monitorizat.
Substantele de tip SP-MG, SP-MO, AP se considera relevante pentru un lac dacă valoarea concentratiei constatate este de 80%
din valoarea standardului de calitate. Standardele de calitate sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 pentru lista I, lista
II şi lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase, precum şi în Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţa în
vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apa pentru alte substanţe decât cele din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005. După
identificarea elementelor de calitate SP-MG şi SP-MO relevante pentru fiecare lac, frecventa de monitorizare a acestora este lunară,
în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Sedimentele se monitorizează în lacurile naturale sau de acumulare numai în secţiunea "mijloc lac", atât pentru lacurile de
acumulare, cat şi pentru cele naturale, cu frecventa de o dată pe an. Pentru probele de sedimente se monitorizează: MG - metale grele
din lista II şi din lista de substanţe prioritare/prioritar periculoase din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, SP-MO - micropoluanti
organici relevanti pentru sedimente - antracen, difenileteri bromuraţi, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen,
hexaclorbutadiena, hexaclorociclohexan, naftalina, pentaclorbenzen, pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan,
percloretilena, DDT, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin.
Articolul 7
Monitorizarea sub-sistemului "ape tranzitorii"
(1) Apele tranzitorii sunt reprezentate de toate apele localizate în vecinătatea zonei costiere, unde exista un contact şi un amestec
între apele dulci care curg dinspre continent şi apele marine sarate şi pot fi reprezentate de: estuare, delte, lagune, golfuri, porturi şi

90
canale artificiale unde exista un amestec între apele dulci şi apele marine; ecosistemul acestor tipuri de medii acvatice joaca un rol
important în reducerea incarcarilor de poluanti transportaţi de râuri şi respectiv, în protecţia mediului marin.
(2) Apele tranzitorii sunt caracterizate de: variatii ale salinitatii, variatii termice sezoniere puternice, hidrodinamism limitat,
amestec vertical în special sub acţiunea vantului, structura laminara a masei apei, aport continuu cu materiale detritice organice şi
anorganice, o creştere rapida a zonei de sedimentare în comparatie cu adâncimea redusă a apei, prezenta sedimentelor fine, prezenta
abundenta a materiilor organice, concentratii mari de nutrienti care sunt rapid reciclati, tendinte de schimbare rapida a mediului, biota
variabila, zonare orizontala şi verticala a biotei.
(3) Monitorizarea apelor tranzitorii necesita o faza preliminară pentru delimitarea lor fizica, în special pentru estuare şi delte,
comparativ cu tipurile reprezentate de golfuri şi lagune.
(4) Sunt identificate 3 tipuri de ape tranzitorii, respectiv:- ape tranzitorii fluviale;- ape tranzitorii lacustre;- ape tranzitorii
marine.
(5) Pentru fiecare dintre aceste tipuri de apa tranzitorie, informaţiile referitoare la secţiuni, programe de monitoring, medii de
investigare, elemente de calitate şi parametrii de monitoring, frecventa de monitoring se prezintă diferenţiat, datorită particularitatilor
şi elementelor caracteristice fiecărui tip de apa tranzitorie. Toate corpurile de apa tranzitorie sunt reprezentate de corpuri de apa la
risc/posibil la risc, pentru care trebuie să existe cel puţin o secţiune reprezentativa de monitoring.
(6) Informaţiile referitoare la apele tranzitorii fluviale, lacustre şi marine se vor completa în tabelele nr. 9-11 pentru mediul
acvatic şi biota. În primele trei coloane se completează numele cursului de apa/lacului, numele secţiunii/profilul şi corpul de
apa/corpurile de apa care sunt caracterizate de acea secţiune. În a patra coloana se menţionează tipurile de programe de monitorizare.
Tipurile programelor de monitorizare sunt în concordanta cu cerinţele Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările
ulterioare.
(7) Datorită faptului ca apele tranzitorii sunt corpuri de apa la risc/posibil la risc, nu se pot identifica în prezent secţiuni de
referinţa şi se aplică programul "cea mai buna secţiune disponibilă" (CBSD); acest program se aplică în general pentru corpurile cu
o singura categorie de risc. Acolo unde nu se pot identifica secţiuni pentru corpurile de apa cu o singura categorie de risc, se selecteaza
secţiuni pentru corpurile de apa cu mai multe categorii de risc.
(8) Programul de monitoring pentru moluste*)

91
 (M) se referă la zonele pretabile pentru creşterea şi dezvoltarea molustelor, elementele fizico-chimice şi frecventele de
monitorizare fiind cele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor
pentru moluste. Pentru corpurile de apa unde parametrii s-au încadrat în obiectivele de calitate, programul de monitorizare se
realizează cu frecventa de supraveghere. Pentru corpurile de apa care necesita protecţie şi imbunatatire a calităţii pentru creşterea şi
exploatarea molustelor, frecventa de monitorizare este cea prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 201/2002.
Programul pentru protecţie habitate şi specii (HS) se aplică în zonele protejate, unde se monitorizează parametrii mediului
hidric caracteristici pentru fauna şi/sau flora protejata.
Programul pentru convenţii internaţionale (CI) monitorizează acele secţiuni şi acei parametrii prevăzuţi în convenţiile şi
acordurile internaţionale la care România este parte, cu frecventa stabilită în acestea. În cazul în care o secţiune de monitoring serveşte
mai multor tipuri de programe de monitoring, de tip S, O, CBSD, IC, M, HS, se monitorizează toţi parametrii ceruti de fiecare
program, alegând frecventa cea mai ridicată pentru parametrul respectiv.
---------Notă *) Acest program se va aplica numai în cazul în care se vor identifica zone pentru creşterea şi exploatarea
molustelor în apele tranzitorii fluviale şi lacustre. În prezent aceste zone au fost identificate numai în apele tranzitorii marine şi apele
costiere.
(9) Elementele de calitate de investigare pentru ape tranzitorii, indiferent de categoriile de risc, sunt:
a) elemente de calitate fizico-chimice şi specifice:
- G - generale - temperatura, conductivitate, adancime Secchi, turbiditate, culoare;
- SO - substanţe organice - oxigen dizolvat;
- N - nutrienti - azotiti, azotati, amoniu, N total, ortofosfati, P total;
- SP-MG - metale grele din lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005;
- SP-MO - micropoluanti organici din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005;
- AP - poluantii din lista I şi II din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, precum şi alţi poluanti specifici bazinului hidrografic
în funcţie de presiunile existente în respectivul bazin hidrografic;

92
 b) elemente de calitate biologice:
- fitoplancton (FPL) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate, index saprob, biomasa - numai în caz de
eutrofizare;
- angiosperme - componenta taxonomica - abundenta, diversitate;
- macroalge - componenta taxonomica - abundenta, diversitate;
- > fauna piscicolă (P) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura
pe varste;
- > fauna nevertebrata - prezenta, abundenta, diversitate;
c) elemente de calitate microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali; analiza elementelor de calitate
microbiologice se executa în secţiunile de imbaiere, în secţiunile care asigura calitatea apei pentru viaţa molustelor, în secţiunile
reţelei trans-naţionale de monitoring (TNMN) din cadrul Convenţiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunarea (ICPDR) şi în
alte secţiuni unde este stabilită monitorizarea acestor elemente de calitate în cadrul convenţiilor şi acordurilor bilaterale şi
internaţionale;
d) elemente de calitate ecotoxicologice: în mod asemănător cu prevederile art. 4 alin. (1) litera e).
e) elemente hidromorfologice:
- condiţii morfologice: variatia adancimii, cantitatea, structura şi substratul patului, structura zonei de influenţa a mareei;
- regimul mareei: debitul de apa dulce, expunerea la valuri;
(10) Frecventa de monitorizare este: la 3 ani pentru elemente de calitate biologice, cu excepţia fitoplanctonului - a cărui
frecventa de monitorizare este bianuala, trimestriala pentru elemente de calitate fizico-chimice, trimestriala pentru elemente de
calitate specifice în apa şi biota, bilunara la secţiunile de imbaiere dacă exista, bianuala la secţiunile care asigura calitatea apei pentru
viaţa molustelor.

93
 (11) a) Pentru apele tranzitorii fluviale, la mediul de investigare "apa", selectarea substanţelor de tip SP-MG, SP-MO, AP
relevante pentru a fi monitorizate se face în urma unei analize complete de screening; după identificarea elementelor SP-MG şi SP-
MO relevante pentru fiecare secţiune, frecventa de monitorizare a acestora este lunară.
b) Pentru mediul de investigare "biota" se monitorizează elementele de calitate:
- biologice: FPL (fitoplancton)- componenta taxonomica - lista şi nr. specii, densitate, index saprob, biomasa - se calculează
numai în caz de eutrofizare;
MA - macroalge - componenta taxonomica - lista şi nr. specii, densitate;
A - angiosperme - componenta taxonomica - lista şi nr. specii, densitate;
ZB - zoobentos - componenta taxonomica - lista şi nr. specii, densitate, index saprob pentru ape tranzitorii fluviale, diversitate,
specii sensibile la impact antropic;
P - fauna piscicolă - componenta taxonomica - lista şi nr. specii, densitate;
- ZPL - zooplancton pentru furnizarea de informaţii utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluari accidentale;
- bacteriologice*): coliformi fecali - în carnea molustelor şi lichidul intervalvar
.- ecotoxicologice: MG - metale grele, SP-MO - micropoluanti organici din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, relevanti pentru
biota - antracen, difenileteri bromuraţi, di(2-etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena,
hexaclorociclohexan, naftalina, pentaclorbenzen, pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilena, DDT,
aldrin, dieldrin, endrin, isodrin, AP*) - substanţe organohalogenate, substanţe care afectează gustul molustelor prin examinarea
molustelor prin degustare, saxitoxina - analizele se executa din carnea molustelor. Analizele de ecotoxicologie se efectuează numai
în secţiunile unde analizele dovedesc prezenta în apa şi/sau în sedimente fie a metalelor grele, fie a micropoluantilor organici -
substanţe prioritare/prioritar periculoase, în concentratii ce depăşesc standardele de mediu, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.
351/2005.
--------Notă *) Aceste determinări se vor face numai în cazul în care se vor identifica zone pentru creşterea şi exploatarea
molustelor în apele tranzitorii fluviale şi lacustre.

94
 c) Pentru mediul de investigare "materii în suspensie", se monitorizează metalele grele şi indicatorii de azot total şi fosfor total
în secţiunile TNMN.d) Pentru mediul de investigare "sedimente" monitorizarea se face numai în secţiunile TNMN, elementele de
calitate şi frecventa fiind cele stabilite pentru TNMN.În tabele se prezintă frecventa de monitorizare pentru fiecare grupa de elemente
de monitorizat, în conformitate cu modelul prevăzut în tabelul nr. 12.În cazul substanţelor de tip SP-MG, SP-MO, AP se va realiza
cel puţin o dată o analiza completa, când se vor identifica substantele prioritare/prioritar periculoase şi substantele din lista I şi II
relevante pentru fiecare secţiune, în scopul realizării inventarului iniţial al resurselor de apa afectate sau posibil afectate de poluarea
cu asemenea substanţe. Substantele de tip SP-MG, SP-MO, AP pot fi considerate relevante în resursele de apa, pentru o secţiune,
dacă valoarea concentratiei constatate în acea secţiune este de 80% din valoarea standardului de calitate, prevăzute în Hotărârea
Guvernului nr. 351/2005, precum şi pentru clasa II de calitate din Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţa în
vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apa.
(12) Pentru ape tranzitorii lacustre, monitorizarea respecta prevederile art. 7, alin. (9)-(11); completarea se realizează conform
modelului din tabelul nr. 13.(13) Pentru ape tranzitorii marine, monitorizarea respecta prevederile pentru sub-sistemul "ape costiere"
şi se realizează conform modelului din tabelul nr. 14.
Articolul 8
Monitorizarea sub sistemului "ape costiere"
(1) Apele costiere, similar apelor tranzitorii, sunt caracterizate de: variatii ale salinitatii, variatii termice sezoniere puternice,
hidrodinamism limitat, amestec vertical în special sub acţiunea vantului, structura laminara a masei apei, un aport continuu cu
materiale detritice organice şi anorganice, o creştere rapida a zonei de sedimentare în comparatie cu adâncimea redusă a apei, prezenta
sedimentelor fine, prezenta abundenta a materiilor organice, concentratii mari de nutrienti care sunt rapid reciclati, tendinte de
schimbare rapida a mediului, biota variabila, zonare orizontala şi verticala a biotei.
(2) Monitoringul cantitativ al subsistemului apelor costiere este definit în funcţie de variatia platformei continentale; în acest
scop se stabilesc profile reprezentative perpendiculare pe ţărm şi se aleg pe fiecare profil, verticale unde se efectuează programul de
observaţii şi măsurători.
(3) Informaţiile referitoare la secţiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de investigare, elemente şi elemente de
calitate de monitoring, frecventa de monitorizare pentru subsistemul ape tranzitorii se completează conform modelelor din tabelele
nr. 15-17 în mod asemănător cu modalitatea de completare prevăzută pentru apele tranzitorii.

95
 (4) Elementele de calitate de investigare pentru ape costiere, indiferent de categoriile de risc, sunt:
a) elemente de calitate fizico-chimice şi specifice:- G - generale - temperatura, conductivitate, adancime Secchi, turbiditate,
culoare;- SO - substanţe organice - oxigen dizolvat;- N-nutrienti - azotiti, azotati, amoniu, N total, ortofosfati, P total;- SP-MG -
metale grele din lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005;- SP-MO - micropoluanti
organici din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005;- AP - poluantii din lista I şi II din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, precum şi
alţi poluanti specifici bazinului hidrografic în funcţie de presiunile existente în respectivul bazin hidrografic;b) elemente de calitate
biologice:- fitoplancton (FPL) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate, index saprob, biomasa - numai în caz de
eutrofizare;- > fitobentos (FB) - componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate, index saprob;- > zoobentos (ZB) -
componenta taxonomica - lista şi număr specii, densitate, index saprob, indice de diversitate, specii sensibile la impact antropic;
c) elemente de calitate microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali; analiza elementelor de calitate
microbiologice se executa în secţiunile de imbaiere, în secţiunile care asigura calitatea apei pentru viaţa pestilor, în secţiunile reţelei
trans-naţionale de monitoring (TNMN) din cadrul Convenţiei Internaţionale pentru Protecţia Dunării şi din cadrul Convenţiei
Internaţionale pentru Protecţia Marii Negre, în alte secţiuni unde este stabilită monitorizarea acestor elemente de calitate în cadrul
programelor, convenţiilor şi acordurilor bilaterale sau internaţionale;
d) elemente hidromorfologice:- condiţii morfologice, variatia adancimii, cantitatea, structura şi substratul patului de coasta,
structura zonei de influenţa a mareei;- regimul mareei: direcţia curentilor dominanti, expunerea la valuri;
(5) Monitorizarea apelor costiere se face:- la ţărm pentru starea ecologica şi stare chimica;- la 1 mila marina pentru starea
ecologica şi starea chimica;- la 12 mile marine pentru starea chimica.Monitorizarea pentru programul "Steagul Albastru" (SA) include
acele secţiuni şi acele elemente prevăzute în cadrul programului, cu frecventa stabilită iar monitorizarea pentru programul de imbaiere
(PI) vizează secţiunile din zonele naturale de imbaiere, elementele şi frecventele fiind cele prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.
459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere, respectiv: SP-MG de tip
As, Cd, Cr^+6, Pb, Hg; SP-MO de tip pesticide; AP includ cianuri, uleiuri minerale, substanţe tensioactive reactionand la albastru de
metil, fenoli, reziduuri gudron şi materiale plutitoare; elemente de bacteriologie de tip coliformi totali, coliformi fecali, streptococi
fecali, salmonella, virusi gastrointestinali.
(6) Monitorizarea biotei se realizează în mod asemănător cu monitorizarea biotei apelor tranzitorii iar monitorizarea
sedimentelor se realizează o dată pe an pentru elementele de calitate specifice.

96
Articolul 9
Monitorizarea sub-sistemului "ape subterane"
(1) Monitorizarea sub-sistemului "ape subterane" se efectuează în cadrul reţelei naţionale de foraje hidrogeologice, realizandu-
se atât monitoringul cantitativ, cat şi cel calitativ, în scopul cunoaşterii şi controlului stării cantitative şi chimice a corpurilor de ape
subterane.
(2) Informaţiile referitoare la reţeaua de monitoring, elementele şi elemente de calitate de monitoring, frecventa de monitorizare
şi aspectele privind prelevarea probelor pentru subsistemul ape subterane se înscriu în tabelul nr. 18, în conformitate cu prevederile
prezentului manual, astfel:
a) În coloana nr. 1 se completează indicativul şi denumirea secţiunii de monitorizare - foraj sau izvor, astfel încât aceasta să
poată fi identificata pe planurile de situaţie şi în bazele de date existente la sediul autorităţilor de gospodărire a apelor şi la Institutul
Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor - Laboratorul de Ape Subterane.
b) În coloana nr. 2 se completează codul şi denumirea corpului de apa subterana care este monitorizat cu ajutorul forajului
respectiv, iar în cazul în care corpul de apa subterana a fost identificat ca fiind la risc, aceasta se va menţiona prin marcarea cu litera
"r". Pentru fiecare corp de apa subterana în regim de curgere natural sau cvasi-natural şi fără influente antropice semnificative este
necesar minimum un foraj sau un izvor, pozitionat în zona de descărcare a corpului de apa subterana, astfel încât calitatea apei
prelevate să fie reprezentativa pentru starea chimica a corpului de apa subterana.Pentru celelalte corpuri de apa subterana numărul
de secţiuni va fi mai mare, depinzand de caracteristicile corpului şi de presiunile antropice identificate, fiind necesare minimum 3
puţuri sau izvoare reprezentative ca secţiuni de monitorizare.
c) În coloana nr. 3 se completează tipul programului şi frecventa de monitorizare specifice secţiunii respective, şi anume:
I. Programul de monitoring de supraveghere (S) - are ca scop evaluarea generală a fiecărui corp de apa subterana, furnizand
informaţii asupra stării cantitative şi asupra stării calitative.I.1. În vederea verificării stării cantitative, şi anume a comparării pe
termen lung a prelevarilor medii anuale din corpul de apa subterana respectiv cu resursele de ape subterane disponibile ale acelui
corp, se vor efectua o dată la 6 ani, în toate forajele reţelei hidrogeologice naţionale, pompari experimentale în trei trepte, inclusiv
determinarea debitelor specifice, cu ocazia efectuării pomparilor pentru desnisipare;

97
 În cadrul programului de supraveghere minimala anuală, nivelurile apelor subterane vor fi măsurate cu următoarele frecvente:-
o dată la 15 zile în forajele care monitorizează corpurile de apa subterana de medie adancime;- o dată la 3 zile, o dată la 6 zile sau o
dată la 15 zile - în funcţie de regimul de variatie a nivelurilor, specific corpului de apa subterana respectiv - în forajele care
monitorizează corpurile de apa subterana freatice;- pentru izvoarele incluse în reţeaua hidrogeologica naţionala, se vor face măsurători
de debit o dată pe luna.I.2. În vederea stabilirii şi verificării generale coerente a stării calitative a corpurilor de apa subterana alocate
fiecărui district hidrografic, precum şi a detectarii prezentei tendinţelor de creştere pe termen lung a concentratiilor în anumiti
poluanti, se efectuează, o dată la 6 ani, la începutul implementarii fiecărui plan de măsuri, în toate forajele de monitoring al calităţii
apelor subterane, câte o analiza fizico-chimica completa, cuprinzând elemente de calitate fizico-chimice prevăzute în tabelul nr. 20,
col. 2. Tot în cadrul monitoringului de supraveghere, se face o urmărire minimala a stării chimice a tuturor corpurilor de apa subterana,
în forajele stabilite ca reprezentative pentru aceste corpuri, prin analiza celor mai importante elemente de calitate fizico-chimice,
prevăzute în tabelul nr. 1, col. 1.
Frecventa acestor analize este anuală pentru corpurile de apa subterana sub presiune şi bianuala primavara şi toamna - pentru
corpurile de apa subterana freatice. Probele de apa subterana vor fi prelevate în campanii de teren desfăşurate pe perioade cat mai
scurte, în cadrul unui district hidrografic. Probele pentru analize complete recoltate o dată la 6 ani vor fi prelevate la sfârşitul
operaţiunii de pompare pentru desnisipare a forajului respectiv. Probele recoltate în cadrul programului de supraveghere minimala
vor fi prelevate de asemenea prin pompare, după extragerea din forajul respectiv a unui volum de apa cel puţin egal cu triplul
volumului forajului. Acolo unde prelevarea probelor prin pompare nu a fost posibila, acest lucru va fi menţionat la rubrica de
observaţii - coloana nr. 15, arătându-se motivul şi urmărindu-se ca pentru fiecare corp de apa subterana să se preleveze prin pompare
probele din minimum 3 foraje.
II. Programul de monitoring operational (O) - trebuie realizat pentru toate corpurile de apa subterana transfrontiere, precum
şi pentru toate acele corpuri de apa subterana care, pe baza presiunilor, a evaluării impactului, a monitoringului de supraveghere, sunt
identificate ca fiind la risc. Monitoringul operational are ca scop urmărirea stării calitative şi cantitative a corpurilor de apa subterana
transfrontiere şi a celor ce prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu, precum şi evaluarea oricăror schimbări în starea
acestor corpuri, schimbări datorate aplicării programului de măsuri. Monitoringul operational trebuie directionat pe cauzele care
determina riscul identificat pentru corpurile de apa subterana, şi anume:
II.1. În cazul riscului cantitativ, trebuie efectuate măsurători de nivel, cu frecventa o dată la 3 zile, în forajele reţelei
hidrogeologice naţionale aflate în proximitatea principalelor captări care exploatează corpul de apa subterana aflat la risc.

98
 II.2. În cazul riscului calitativ, trebuie efectuate analize fizico-chimice în forajele situate în aval pe direcţia apelor subterane
faţă de poluatorii care generează acest risc, mai ales poluatorii aflaţi sub incidenţa Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr.
152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii, dar şi depozitele de deşeuri de orice fel, unităţile care transporta prin
conducte, manipuleaza sau depozitează substanţe periculoase şi prioritar periculoase, schele de extracţie petroliera, zone urbane.
Elemente de calitate fizico-chimice analizate vor fi stabilite pentru fiecare unitate poluatoare urmărită, de către specialiştii Direcţiei
de Ape din bazinul hidrografic respectiv, în funcţie de substantele utilizate în procesul tehnologic al unităţii respective şi de rezultatele
monitoringului de supraveghere. Frecventa analizelor depinde de caracteristicile corpului de apa subterana şi de amploarea riscului,
fiind de minimum 1 analiza/an, în medie de 4 analize/an şi de maximum o dată/luna, în cazul în care a fost identificat un trend
ascendent în concentraţia unui anumit poluant.
III. Programul de monitorizare a zonelor protejate pentru apele subterane, respectiv:
III.1. - corpurile de apa subterana utilizate pentru captarea apei pentru potabilizare (P) - pentru probele prelevate din forajele
stabilite pentru derularea acestui program se va efectua analiza tuturor elementelor de calitate fizico-chimice şi microbiologice
prevăzute în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare.
III.2. - zonele vulnerabile la nitrati proveniţi din surse agricole (ZV) programul de monitoring se derulează cu frecventa de 2
analize chimice/an, prin care se determina toate formele de azot, în conformitate cu reglementările în vigoare privind protecţia apelor
împotriva poluarii cu nitrati proveniţi din surse agricole.
III.3. - corpurile de apa subterana pentru care exista ecosisteme terestre şi acvatice direct dependente (HS) - în forajele şi
izvoarele situate pe aceste corpuri, în zonele de dezvoltare a ecosistemelor direct dependente, se va efectua în primul rând
monitoringul cantitativ şi calitativ de supraveghere şi numai dacă rezultatele acestora indica riscuri de natura sa afecteze ecosistemele
dependente, atunci se va stabili un program de monitoring special, mai detaliat.IV. Programul pentru convenţii internaţionale (CI) -
va monitoriza acele secţiuni şi acele elemente de calitate prevăzute în convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este
parte, cu frecventa stabilită în acestea.
d) În coloanele (4)-(14) sunt indicate sintetic elementele monitorizate, şi anume cele cantitative şi cele calitative, după cum
urmează:
1. Elemente cantitative monitorizate sunt: H - nivelul (pentru foraje) şi Q - debitul pentru izvoare.

99
 2. Elemente de calitate chimice şi fizico-chimice se grupează în următoarele categorii:- G - generale - conductivitate/reziduu
fix, pH, alcalinitate;- SO - substanţe organice - oxigen dizolvat, CCO-Mn;- N-nutrienti - azotiti, azotati, amoniu, ortofosfati;- SP-MG
- metalele grele din lista II şi metalele din lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase în conformitate cu Hotărârea Guvernului
nr. 351/2005;- SP-MO - micropoluanti organici prevăzuţi în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005;- AP - alte elemente de calitate
selectate pe baza utilizarilor apei subterane, precum şi pe baza presiunilor antropice identificate, în urma corelării cu sursele de
poluare punctiforma, sursele difuze şi modul de utilizare a terenului, având în vedere riscul de a nu atinge cerinţele prevăzute
în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005.Elemente de calitate bacteriologica monitorizate sunt:- CT - coliformi totali,- CF - coliformi
fecali,- SF - streptococi fecali.
(3) Prevederile alin. (2) se vor modifica şi completa pentru armonizarea cu prevederile europene specifice, odată cu aprobarea
de către Comisia Europeană a Ghidului de monitorizare a apelor subterane.
(4) Anexa cuprinzând secţiunile de monitoring integrat pe districte de bazin hidrografic ale prezentului manual se pot modifica
anual în funcţie de rezultatele obţinute din activitatea de monitoring integrat în anul precedent, de presiunile antropice nou apărute,
precum şi de cerinţele Comisiei Europene şi se aproba prin ordin al ministrului mediului şi gospodăririi apelor.
Articolul 10
(1) Monitorizarea sub-sistemului zone protejate include monitoringul pentru:a) zonele desemnate pentru captarea apelor pentru
utilizarea în scop potabil;b) zonele desemnate pentru protecţia speciilor importante din punct de vedere economic;c) corpurile de apa
desemnate ca ape cu scop recreational, inclusiv arii destinate ca ape de imbaiere;d) zonele sensibile la nutrienti, inclusiv ariile
desemnate ca zone vulnerabile;e) zonele destinate protecţiei habitatelor sau speciilor unde întreţinerea sau îmbunătăţirea stării apelor
este un factor important pentru protecţia acestora.
(2) Informaţiile referitoare la secţiuni de monitoring, programe de monitoring, medii de investigare, elemente de calitate,
frecventa de monitoring pentru sub-sistemul zone protejate se vor completa în conformitate cu respectivele programe de monitoring
specifice stabilite pentru fiecare sub-sistem prevăzut la art. 4-9.
(3) Elementele de calitate şi frecventa de monitorizare respecta prevederile stabilite de legislaţia specifică pentru aceste tipuri
de zone protejate, respectiv:- Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 cu modificările şi completările ulterioare pentru captarea apelor
pentru utilizarea în scop potabil;- Hotărârea Guvernului nr. 201/2002 şi Hotărârea Guvernului nr. 202/2002 pentru protecţia speciilor
importante din punct de vedere economic;- Hotărârea Guvernului nr. 459/2002 pentru ape cu scop recreational, inclusiv arii destinate

100
ca ape de imbaiere;- Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul
acvatic a apelor uzate cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 cu modificările şi completările
ulterioare pentru zonele sensibile la nutrienti, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile.
Articolul 11
Monitorizarea sub-sistemului "ape uzate"
(1) În cazul apelor uzate, se monitorizează indicatorii fizico-chimici din autorizaţiile de gospodărire a apelor, care se stabilesc
în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 cu modificările şi completările ulteri]oare şi Hotărârea Guvernului nr.
351/2005 pentru substantele periculoase din Lista I şi Lista II şi lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase. Frecventa de
monitorizare va fi cea stabilită în autorizaţiile de gospodărirea apelor, corelata cu frecventa reglementată în NTPA-011 din Hotărârea
Guvernului nr. 188/2002 cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Pentru determinarea poluantilor relevanti se va face analiza de audit şi de identificare şi stabilire a prezentei substanţelor,
numita "screening" în conformitate cu precizările făcute pentru subsistemul râuri. În cazul în care analiza de screening realizată într-
o secţiune pe un corp de apa, releva prezenta acestor substanţe relevante în resursa, se începe monitorizarea acelor poluanti relevanti
şi în apele uzate evacuate de la utilizatorii de apa. Indicatorii şi poluantii relevanti se vor verifica cu parametrii minimi reprezentativi
fiecărei unităţi economice/proces de producţie în conformitate cu criteriile din Anexa nr. 1^B.
(3) Elementele microbiologice monitorizate în apele uzate sunt: coliformi totali, coliformi fecali şi streptococi fecali.(4)
Analizele vor fi efectuate de către/prin grija utilizatorilor de apa. Laboratoarele Administraţiei Naţionale "Apele Române" vor efectua
analize de control precum şi analize pentru urmărirea realizării prevederilor "abonamentului" de utilizare a resursei de apa.
Articolul 12
(1) Frecventa de monitorizare pentru fiecare grupa de elemente de calitate de monitorizat, este prevăzută în tabel nr. 3 pentru
râuri, tabelul nr. 8 pentru lacuri, tabelul nr. 11 pentru ape tranzitorii, tabelul nr. 16 pentru ape costiere şi tabelul nr. 19 pentru ape
subterane.
(2) Frecventa de monitorizare la Dunăre pentru secţiunile din reţeaua TNMN este de 12 ori/an, cu excepţia secţiunilor selectate
pentru calcularea incarcarilor, unde frecventa este de 24 ori/an. În caz de aparitie a fenomenelor de eutrofizare sau a poluarilor
accidentale, frecventa va fi marita până la dispariţia acestor fenomene.

101
 (3) În cazul substanţelor de tip SP-MG, SP-MO, AP, monitorizarea va include cel puţin o dată o analiza completa, când se vor
identifica substantele prioritare/prioritar periculoase şi substantele din lista I şi II relevante pentru fiecare secţiune, în scopul realizării
inventarului iniţial al resurselor de apa afectate sau posibil afectate de poluarea cu asemenea substanţe. Substantele de tip SP-MG,
SP-MO, AP pot fi considerate relevante pentru o secţiune dacă întruneşte criteriile din Anexa nr. 1 sau dacă valoarea concentratiei
constatate în acea secţiune este de 80% din valoarea standardului de calitate prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 pentru
orice substanţa din lista I, lista II şi lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase, precum şi clasa II de calitate din Normativul
privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţa în vederea stabilirii stării ecologice pentru alte substanţe decât cele prevăzute
în Hotărârea Guvernului nr. 351/2005. După identificarea elementelor de calitate SP-MG şi SP-MO relevante pentru fiecare secţiune,
frecventa de monitorizare a acestora va fi lunară, în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi
completările ulterioare.
Articolul 13
Evaluarea stării de calitate pe 5 clase se realizează în conformitate cu prevederile Normativului privind clasificarea calităţii
apelor de suprafaţa în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apa; prezentarea rezultatelor şi clasificarea stării ecologice va
fi în concordanta cu datele din tabelul anexat mai jos:

Clasa de calitate Stare ecologica/culoare

I Foarte buna/albastru
II Buna/verde
III Moderata/galben
IV Slabă/portocaliu
V Proasta/roşu
Articolul 14
(1) Înregistrarea, prelucrarea datelor primare, validarea şi întreţinerea bazei de date vor fi realizate de Administraţia Naţionala
"Apele Române".

102
 (2) Prezentarea stării ecologice şi chimice a resurselor de apa şi a tendinţelor de evoluţie a stării resurselor de apa va fi facuta
trimestrial prin rapoarte de sinteza şi anual prin Raportul Anual al Stării Apelor pe districte de bazin hidrografic şi la nivel naţional.
Articolul 15
Metodele standard de analiza minim recomandate şi metodologiile utilizate sunt cele prevăzute de normativele în vigoare,
respectiv:
a) Pentru efectuarea analizelor fizico-chimice laboratoarele trebuie să se asigure ca utilizează cea mai recenta editie a
standardului în vigoare corespunzătoare aparaturii existente. Laboratorul poate să utilizeze metodele publicate în standardele
naţionale, regionale sau internaţionale. Lista de metode standard de analiza minim a fi respectate este prevăzută în tabelul nr. 20.În
cazul imposibilităţii obiective a utilizării unei metode standard de analiza prevăzută în tabelul nr. 20, laboratorul trebuie să valideze
metodele nestandardizate, metodele standardizate utilizate în afară domeniului lor de aplicare sau modificările pe care le fac
metodelor standardizate.
b) Pentru efectuarea analizelor biologice laboratoarele trebuie să utilizeze, până la apariţia unor noi metodologii:- Îndrumarul
Metodologic pentru Urmărirea Evoluţiei Calităţii Apelor prin Intermediul Analizelor Biologice: ICIM - Editia 1984;- Îndrumări
Metodologice pentru Supravegherea Evoluţiei Trofice a Lacurilor de Acumulare şi Lacurilor Naturale - ICIM - 1995.
Articolul 16
(1) Ierarhizarea laboratoarelor de măsurare şi analiza a elementelor de calitate a apei din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele
Române" cuprinde 3 tipuri de laboratoare:
1. Laboratoare locale
2. Laboratoare bazinale
3. Laboratoare regionale
1. Laboratoare locale reprezentate de laboratoarele Sistemelor de Gospodărire a Apelor vor analiza:
a) Elementele chimice şi fizico-chimice ale apei - elemente de calitate fizico-chimica: regimul termic - temperatura apei,
condiţii de transparenta - disc Secchi, turbiditate, culoare, miros, condiţii de oxigenare: oxigen dizolvat, saturatia în oxigen, salinitate-
conductivitate, reziduu filtrabil, materii în suspensie, starea acidifierii: pH, alcalinitate, încărcarea organică: CCOMn, CCOCr,
CBO(5), nutrienti: fosfor total, ortofosfati, azot total, azotati, azotiti, amoniu, elemente de calitate şi poluanti specifici: cloruri, sulfati,

103
substanţe extractibile, produse petroliere, sulfuri, fenoli, cianuri, detergenti anionici, în funcţie de presiunile antropice existente la
nivelul bazinului.
b) Elemente microbiologice: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, după caz, în funcţie de arondarea stabilită de
laboratorul bazinal coordonator.
c) În funcţie de specificul activităţilor industriale din judeţul respectiv, laboratorul poate analiza şi alţi poluanti.
d) Laboratoarele locale vor preleva probele pentru analiza elementelor de calitate pe care nu le pot efectua în laboratorul propriu,
respectând indicaţiile de prelevare, conservare şi transport pe care le primesc de la laboratoarele bazinale sau regionale.
2. Laboratoare bazinale
a) sunt reprezentate de laboratoarele din cadrul Direcţiilor de Apa şi vor executa:- analize pentru apa, sedimente şi suspensii
pentru secţiunile localizate în judeţul unde se afla sediul Direcţiei de Ape - în mod asemănător cu cele pentru laboratoarele locale;-
în plus se analizează: unele metale ca fier, mangan, cupru, zinc, nichel, bariu, arsen, cadmiu, crom, plumb, seleniu, mercur, precum
şi fluoruri, bor;- elemente chimice ale sedimentelor: metale grele - cadmiu, crom total, cupru, mercur, nichel, plumb, zinc, arsen;-
elemente chimice ale suspensiilor: metale grele - cadmiu, crom total, cupru, mercur, nichel, plumb, zinc, azot total şi fosfor total.
b) Elemente microbiologice: numărul probabil de coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali.
c) Laboratoarele bazinale vor preleva probele pentru analiza elementelor de calitate pe care nu le pot efectua în laboratorul
propriu, respectând indicaţiile de prelevare, conservare şi transport pe care le primesc de la laboratoarele regionale.
3. Laboratoarele regionale: Cluj, Rm-Valcea, Bucureşti, Bacau, vor executa în plus faţă de laboratoarele bazinale analize de:
AOX, compuşi organici din categoria PAH-urilor, BTX-urilor, PCB-urilor, a pesticidelor organo-clorurate, organo-fosforice, a
trihalometanilor, a pesticidelor triazinice sau a altor substanţe care se afla pe lista I şi II şi lista substanţelor prioritare/prioritar
periculoase din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005. Laboratorul regional Bucureşti va fi considerat şi Laborator Naţional pentru
întreaga reţea de laboratoare ale Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi va asigura în plus:- implementarea de metode noi de
măsurare şi analiza;- exercitii de intercomparare a analizelor de laborator;- testări ale metodologiilor noi şi adaptarea acestora la
specificul României;
(2) Elementele biologice ale apei pentru sub-sisteme sunt:

104
 A. Râuri:- Fitoplancton: componenta taxonomica, densitatea, indexul saprob sau gradul de curăţenie, biomasa - numai în
cazurile în care se observa apariţia fenomenului de eutrofizare;- Macrozoobentos: componenta taxonomica, densitatea, indexul saprob
sau gradul de curăţenie;- Alge bentonice: componenta taxonomica, densitatea, prezenta taxonilor sensibili.
B. Lacuri:- Fitoplancton: componenta taxonomica, densitatea, biomasa, prezenta taxonilor sensibili, clorofila "a" care poate
furniza date ce se corelează cu biomasa;- Fitobentos: componenta taxonomica, densitatea, prezenta taxonilor sensibili;-
Macrozoobentos: componenta taxonomica, densitatea, prezenta taxonilor sensibili;- Zooplancton - optional pentru râuri şi lacuri -
furnizează informaţii utile în anumite cazuri: eutrofizare, poluari accidentale.
C. Râuri şi lacuri - macrofitele acvatice:- ihtiofauna
(3) Analiza elementelor biologice se va realiza de către grupul de biologi din cadrul laboratoarelor de măsurare şi analiza ale
Direcţiei Apelor, prin biologii specializaţi pentru analiza: planctonului, algelor bentice, macrozoobentos, macrofite acvatice şi
ihtiofauna.
(4) Lista secţiunilor de monitoring care acoperă programul de monitoring al stării apelor prevăzut la art. 3, este prevăzută în
Anexa nr. 1^C.
(5) Pentru poluari accidentale se vor considera în plus 2-3% din numărul total de analize calculate pentru ape curgătoare de
suprafaţa, ape tranzitorii şi costiere.
Articolul 17
Metodologia de analiza a fitobentosului conţine aspecte privind recoltarea, conservarea şi transportul, identificarea şi
numărarea, metoda de calcul, este prevăzută în Anexa nr. 1^D.
Tabel nr. 1Subsistemul râuri - frecvente anuale pentru mediile de investigare apa, materii în suspensie şi sedimente (numai în
cazul TNMN)
*Font 8*
┌────┬─────────┬──────┬───────┬───────────────────────────────────────────
───────────────────-┐│ │ │ │ │ Mediul de investigare ││ │ │ │
├────────────────────────────────┬──────────────────────────────┤│ │ │ │
│ APA │MATERII în SEDIMENTE││ │ │Corpul│ Tip │ │SUSPENSIE
││Raul│Secţiunea│de

105
apa│program├────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤│
│ │ │ │Fizico-chimice Bacteriologice│Fizico-chimice Fizico-chimice││ │ │ │
├──────────────┬─────────────────┼──────┬───────────────┬───────┤│ │ │ │
│G SO │N SP- SP- AP M│ MG │N MG │ SP-MO ││ │ │ │ │ │ MG MO │ │(Nt,
Pt) │
│├────┼─────────┼──────┼───────┼──────────────┼─────────────────┼──────┼──
─────────────┼───────┤└────┴─────────┴──────┴───────┴──────────────┴──────
───────────┴──────┴───────────────┴──────-┘
Tabel nr. 2Subsistemul râuri - frecvente anuale pentru mediile de investigare
biota┌────┬─────────┬─────────────┬───────────┬─────────────────────────────
───────-┐│ │ │ │ │ Mediul de investigare ││ │ │ │
├─────────────────────────────────────┤│ │ │ │ │ BIOTA
││Raul│Secţiunea│Corpul de apa│Tip program├─────────────────────┬───────────────┤│ │ │
│ │ Biologice │Ecotoxicologice││ │ │ │
├─────┬────┬───┬───┬──┼───────────────┤│ │ │ │ │ FPL │mFB │MF │ZB │P │
MG SP-MO
│├────┼─────────┼─────────────┼───────────┼─────┼────┼───┼───┼──┼─────────
──────┤├────┼─────────┼─────────────┼───────────┼─────┼────┼───┼───┼──┼───
────────────┤└────┴─────────┴─────────────┴───────────┴─────┴────┴───┴───┴
──┴──────────────-┘
Tabel nr. 3Subsistemul râuri - frecvente de monitorizare corespunzătoare diferitelor programe
*Font 7*

Parametrii CBSD*2) HS5)

S IC CI*6)
Mediu de Elemente O I*1) R*2) P*3) ZV IH*4) CAPM*7)
nr./an nr./an
investigare nr./an nr./an nr./an nr./an nr./an nr./an nr./an nr./an nr./an nr./an

106
A Fizico-chimice G 4 12 12 12 3 4-12 - 4
12-pH*)
-
SO 4 12 12 12 3 4-12 4[CBO(5]**)
min. 12 12 -
amoniac
N 4 12 12 12 3 4-12
- 4 - Pt,
nitriti,
nitrati amoniu
SP-MG
12 12 12 12 2 4-12 - -
SP-MO
12 12 - 12 1 4-12 - -
- 12 - zinc
total,

hidrocarburi***),
AP 4 12 12 12 - 4-12
fenoli****) şi
clor
rezidual
4-cupru
dizolvat

107
 Bacteriologice M - - - - - 4-12 - -
MG
MS Fizico-chimice 4 12 - - - - - -
N(Nt, Pt)
4 12 - - - - - -
MG
S Fizico-chimice 1 1 - - - - - -
SP-MO
1 1 - - - - - -
FPL
B Biologice 2 4 4 4 3 - - - 2
mFB
2 3 3 3 3 - - - 2
MF 1
-

1 1 1 1 - - - 1
inventariere
1/3
ani
ZB 2 3 3 3 3 - - - 2
1 1 1 1 - - - 1

P 1
-

108
 inventariere
1/3
ani
Ecotoxicologice MG - 1 - - - - - -
SP-MO
- 1 - - - - - -
*1) - pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel operational şi este în funcţie de cauza care a
determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apa analizat;
*2) - pentru programele R, CBSD: secţiunile situate în zone montane, frecventa în timpul iernii poate fi redusă în funcţie de
posibilităţile de acces;
*3) - pentru programul P: 4/an pentru < 10.000 locuitori, 8/an pentru 10.000 - 30.000 locuitori şi 12/an pentru 30.000 locuitori;
*4) - pentru programul IH: *) - pentru temperatura - măsurători saptamanale amonte şi aval descărcări termale; **) - pentru oxigen
dizolvat - minimum 1 proba reprezentativa, în cond. carac. de conţinut redus de oxigen din ziua prelevarii probei, iar acolo unde
exista variatii zilnice mari trebuie prelevate minimum 2 probe; ***) - vizual şi organoleptic; ****) - organoleptic;
*5) pentru programul HS: se monitorizează elemente de calitate caracteristice mediului hidric care condiţioneaza dezvoltarea faunei
şi/sau florei protejate cu frecventa specifică monitoringului de supraveghere sau operational în funcţie de starea corpului de apa;
*6) - pentru programul CI: se monitorizează cu frecventa stabilită elemente de calitate prevăzute în convenţiile şi acordurile
internaţionale la care România este parte
*7) - pentru programul CAPM: în cazul secţiunilor noi de monitoring se face o analiza completa pentru elementele fizico-chimice
(fără SP-MO).
Tabel nr. 4A. Substanţe prioritare de monitorizat în râuri în funcţie de situaţia elementelor biologice de răspuns
Substanţa prioritara/prioritar Fitoplancton Macrofite Fitobentos Zoobentos

109
 periculoasa
1. alaclor
2. antracen*)
3. atrazin*)
4. benzen
5. difenileteri bromuraţi*)
6. cadmiu şi compuşi
7. cloralcani C10-13
8. clorfenvinfos
9. clorpirifos*)
10. 1,2-dicloretan
11. diclormetan
12. 2-etilhexil-diftalat*)
13. diuron
14. endosulfan (alfa)*)
15. hexaclorbenzen
16. hexaclorbutadiena
17. hexaclorciclohexan(gama)
18. isoproturon
x x x
x x x
x x x x
x x
x x
x x x x
x x
x x x
x x
x x
x x
x x x
x x
x x
x x
x
x x x x
110
19. plumb şi compuşi*) x x
20. mercur şi compuşi x x
21. naftalina*) x x
22. nichel şi compuşi x
23. nonil-fenoli x x x x
24. octil-fenoli*) x
25. pentaclorbenzen x x
26. pentaclorfenol*) x x x
27. hidrocarburi poliaromatice
benz-a-piren x x
benz-b-fluorantren x
benz-g,h,i-perilen x
benz-k-fluorantren x
fluorantren x x x
indeno-1,2,3-cd-piren
28. simazin x x x x
29. compuşi tributilstanici x x x
30. triclorbenzeni*) x x
31. triclormetan x x

111
32. trifluralin*) x x x
---------Notă *) - Substanţa prioritar periculoasa.Tabel nr. 5Subsistemul lacuri - frecvente anuale pentru mediile de investigare apa şi
sedimente
*Font 9*
┌────────────────┬──────┬─────────────────────────────────────────────────
───────────────────-┐│ │ │ Mediul de investigare ││ │ │ Tip
──────────────────────────────────────────────┬──────────────┤│
Secţiunea/│Corpul│program APA │ SEDIMENTE ││Lacul profil │de apa│
───────────────────────────────┬──────────────┼──────────────┤│ │ │
Fizico-chimice │Bacteriologice│Fizico-chimice││ │
├──────────────────┬───────┬───────┬────┼─────┬────────┼──────────────┤│
│ │ G SO N │ SP-MG │ SP-MO │ AP │ M │ MG │ SP-MO
│├────────────────┼──────┼──────────────────┼───────┼───────┼────┼─────┼──
──────┼──────────────┤├────────────────┼──────┼──────────────────┼───────┼
───────┼────┼─────┼────────┼──────────────┤└────────────────┴──────┴──────
────────────┴───────┴───────┴────┴─────┴────────┴──────────────┘
Tabel nr. 6Subsistemul lacuri - frecvente anuale pentru mediul de investigare
biota┌─────┬──────────┬───────────────────┬─────────────────────────────────
───────-┐│ │ │ │ Mediul de investigare ││ │ │
├─────────────────────────────────────────┤│ │ │ │ BIOTA
││Lacul│Secţiunea/│Corpul Tip program├─────────────────────────┬───────────────┤│ │
profil │de apa │ Biologice │Ecotoxicologice││ │ │
├─────┬─────┬─────────────┼─────────┬─────┤│ │ │ │ FPL │ mFB │ MF ZB P
│ MG │SP-MO││ │ │ ├─────┼─────┼─────────────┼─────────┼─────┤│ │
│ │ │ │ │ │
│└─────┴──────────┴───────────────────┴─────┴─────┴─────────────┴─────────
┴────-┘
Tabel nr. 7Indicatori fizico-chimici de monitorizat în lacuri în funcţie de starea elementelor biologice

112
Indicatori fizico-chimici Elemente biologice de răspuns afectate
nutrienti abundenta fitoplancton-biomasa şi clorofila "a"
nutrienti Fitoplancton
nutrienti Abundenta macrofite
nutrienti Limita minima de creştere a macrofitelor
nutrienti Peşti
transparenta abundenta fitoplancton-biomasa şi clorofila "a"
transparenta limita minima de creştere a macrofitelor
transparenta macrofite
nutrienti şi transparenta abundenta macrofite
concentraţie oxigen peşti
concentraţie oxigen compoziţie nevertebrate bentonice

Tabel nr. 8Subsistemul lacuri - frecvente de monitorizare corespunzătoare diferitelor tipuri de monitoring
*Font 7*
Elemente CBSD*3)
de S IC
Mediu de Elemente O*1) I*2) R*3) P*4) ZV IH*5) HS6) CI*7) CAPM*8)
calitate nr./an
investigare nr./an nr./an nr./an nr./an nr./an nr./an nr./an nr./an nr./an nr./an nr./an

113
 - 4
A Fizico-chimice G 4^0) 4 4 3 4-12
12-
pH*)
SO -
4 4^0) 4 4 3 4-12 4[CBO(5)]**)
min. 12 12 -
amoniac
N 4 4^0) 4 4 3 4-12
-nitrati 4 - Pt,
nitriti,
amoniu
- 12 - zinc
SP-MG total
12 12 4 4 - 4-12
4 - cupru
dizolvat
SP-MO
12 12 - 4 - 4-12 - -
- 12 - zinc
AP
total,
4 4^0) 4 4 - 4-12

hidrocarburi***),
fenoli****)
şi clor
rezidual

114
 4 - cupru
dizolvat
Bacteriologice M - - - - - 4-12 - -

MG
S Fizico-chimice 1 1 - - - - - -
SP-MO
1 1 - - - - - -
FPL
B Biologice 4 4 4 4 3 - - - 4
mFB
1 2 2 2 - - - - 2
MF
1-

1 1 1 - - - - 1
inventariere

1/3 ani
ZB
1 1 2 2 - - - - 2
1 1 1 - - - -

P 1
-

115
 inventariere

1/3 ani
MG
Ecotoxicologice - 1 - - - - - -
SP-MO
- 1 - - - - - -
- Programul de monitoring de: supraveghere (S); monitoring operational (O); monitoring de investigare (I); referinţa (R); "cea mai
buna secţiune disponibilă" (CBSD); intercalibrare (IC); potabilizare (P); monitorizare zone vulnerabile (ZV); monitoring pentru
ihtiofauna (IH); protecţie habitate şi specii (HS); convenţii internaţionale (CI); programul CAPM;
*1) - pentru programul O: ^0) - frecventa de monitorizare poate deveni lunară în cazul apariţiei fenomenelor de eutrofizare (mai -
septembrie);
*2) - pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel operational şi este în funcţie de cauza care a
determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apa analizat;
*3) - pentru programele R, CBSD: secţiunile situate în zone montane, frecventa în timpul iernii poate fi redusă în funcţie de
posibilităţile de acces;
*4) - pentru programul P: 4/an pentru < 10.000 locuitori, 8/an pentru 10.000 - 30.000 locuitori şi 12/an pentru 30.000 locuitori;
*5) - pentru programul IH: *) - pentru temperatura - măsurători saptamanale amonte şi aval descărcări termale; **) - pentru oxigen
dizolvat - minim 1 proba reprezentativa, în condiţii caracterizate de conţinut redus de oxigen din ziua prelevarii probei, iar acolo unde
exista variatii zilnice mari trebuie prelevate minim 2 probe; ***) - vizual şi organoleptic; ****) - organoleptic;
*6) pentru programul HS: se monitorizează elemente de calitate caracteristice mediului hidric care condiţioneaza dezvoltarea faunei
şi/sau florei protejate cu frecventa specifică monitoringului de supraveghere sau operational în funcţie de starea corpului de apa;
*7) - pentru programul CI: se monitorizează cu frecventa stabilită elemente de calitate prevăzute în convenţiile şi acordurile
internaţionale la care România este parte;

116
*8) - pentru programul CAPM: în cazul secţiunilor noi de monitoring se face o analiza completa pentru elementele fizico-chimice
(fără SP-MO)
Tabel nr. 9Subsistemul ape tranzitorii - frecvente anuale pentru mediile de investigare apa, materii în suspensie şi sedimente
*Font 8*
┌───────────┬──────────────────────────┬──────────────────────────────────
──────────────────────────────────-┐│ │ │ Mediul de investigare
││ │
├───────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┤│
│ │ APA │ MATERIE în SEDIMENTE ││ Ape │ Corpul Tip │
│ SUSPENSIE*) ││tranzitorii│Secţiunea de apa
Program├───────────────────────────────────┼────────────────────────────────
─┤│ │ │Fizico-chimice Bacteriologice │Fizico-chimice Fizico-chimice││ │
├──────────────┬────────────────────┼─────┬──────────────┬───┬────────┤│
│ │ G SO │N SP- SP- AP B*)│SP-MG│ N SP- │SP-│ N ││ │ │ │
MG MO │ │(Nt, Pt) MG │MO │(Nt,
Pt)│├───────────┼──────────────────────────┼──────────────┼────────────────
────┼─────┼──────────────┼───┼────────┤│ Fluviale │ │ │ │ │
│ │
│├───────────┼──────────────────────────┼──────────────┼──────────────────
──┼─────┼──────────────┼───┼────────┤│ Lacustre │ │ │ │ │
│ │
│└───────────┴──────────────────────────┴──────────────┴──────────────────
──┴─────┴──────────────┴───┴────────┘
---------Notă *) - numai pentru ape tranzitorii fluviale
Notă **) - numai pentru ape tranzitorii lacustre

117
Tabel nr. 10Subsistemul ape tranzitorii - frecvente anuale pentru mediul de investigare
biota┌──────────────────────┬──────┬───────┬────────────────────────────────
──────────┐│ │ │ │ Mediul de investigare - BIOTA ││ Ape │Corpul│ Tip
├──────────────────────────┬───────────────┤│tranzitorii Secţiunea│de apa│program│Biologice
şi Bacteriologie│Ecotoxicologice││ │ │
├─────┬──────┬────┬───┬────┼─────┬──────┬──┤│ │ │ │ FPL │MA A │ ZB │ P
│ B │SP-MG│SP-MO
│AP│├──────────────────────┼──────┼───────┼─────┼──────┼────┼───┼────┼────
─┼──────┼──┤└──────────────────────┴──────┴───────┴─────┴──────┴────┴───┴─
───┴─────┴──────┴──┘
Tabel nr. 11Subsistemul ape tranzitorii - elemente de calitate şi frecvente de monitorizare
*Font 7*
Frecventa minima
conform Frecventa
Mediu Elemente
Legii Apelor HG nr.
de Elemente de indicativa HG nr. 201/2002 351/2005
investigare calitate nr. 310/2004
4/an şi nespecificata
12/an sau zilnic
Fizico-chimice 4/an
(transparenta)
A*1) G*2) -
pentru staţii 12/an - salinitate
4/an - suspensii
automate solide

118
 4/an 12/an
sau zilnic
pentru
SO*2) 12/an*) -
staţii

automate
4/an 12/an
sau zilnic
pentru
N*2) - -
staţii

automate
12/an nu se 12/an**)
SP-MG*2) specifică - (lista
I şi II)
12/an nu se 12/an**)
SP-MO2) specifică - (lista
I şi II)
nu se specifică nu 4/an - hidrocarburi
AP*2) se specifică 12/an**)
(examinare
vizuala) (I şi II)
Bacteriologie***)
B*2)

119
 Fizico-chimice SP- nu se specifică nu nu se
S*1) MG*2) se specifică - specifică
SP- nu se specifică nu nu se
MO*2'3) se specifică - specifică
B*1) Biologice FPL*2) 2/an 4/an - -
MA*2) 1/3ani 4/an - -
A*2) 1/3ani 4/an - -
ZB*2) 1/3ani 4/an - -
P*2) 1/3ani 2/an - -
Bacteriologie B*2) - - 4/an
Ecotoxicologice SP- 1/an - acolo unde apar 2/an - Ag, As, Cd, nu se
MG*2) nu se specifică Cr, specifică
în apa Cu, Hg, Ni, Pb, Zn (lista I)
SP- 1/an - acolo unde apar nu se
MO*2'3) nu se specifică - specifică
în apa (lista I)
2/an - substanţe
Fizico-chimice AP - -
organohalogenate
(în
carnea molustelor);
substanţe care
afectează

120
 gustul molustelor
(examinarea
molustelor
prin degustare) şi
saxitoxina
*1) mediul de investigare: A - apa, S - sedimente, MS - materii în suspensie, B-biota;
*2) Elemente de calitate fizico-chimice: G - generale (temperatura, salinitate - conductivitate, transparenta - disc Secchi, turbiditate,
culoare), SO - substanţe organice (oxigen dizolvat, saturatie, CCO-Mn, CCO-Cr, CBO(5)), N-nutrienti (azotiti, azotati, amoniu, N
total, ortofosfati, P total), AP - alţi poluanti specifici (ex: fier, mangan, cloruri, sulfati, cianuri, fluoruri, fenoli, detergenti anionionici
activi, hidrocarburi petroliere, AOX, etc.), SP-MG - metale grele din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 - substantele periculoase
din Lista I şi Lista II şi lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase, SP-MO - micropoluanti organici din Hotărârea Guvernului
nr. 351/2005 - substantele periculoase din Lista I şi Lista II şi lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase; B - elemente de calitate
bacteriologice: coliformi fecali - în carnea molustelor şi lichidul intervalvar.Elemente de calitate biologice: FPL (fitoplancton) -
componenta taxonomica (lista şi nr. specii), densitate (exp/l), index saprob, biomasa (mg/l) - cu excepţia apelor tranzitorii fluviale
unde se va calcula numai în caz de eutrofizare; MA (macroalge) - componenta taxonomica (lista şi nr. specii), densitate (exp/mp); A
(angiosperme)- componenta taxonomica (lista şi nr. specii), densitate (exp/mp); ZB (zoobentos) - componenta taxonomica (lista şi
nr. specii), densitate (exp/mp), index saprob pentru ape tranzitorii fluviale, diversitate (indice diversitate), specii sensibile la impact
antropic (EPTT - nr. şi %, EPTI - nr. şi %, etc.); P (fauna piscicolă) componenta taxonomica (lista şi nr. specii), densitate.
*3) - substanţe prioritare - micropoluanti organici relevati pentru sedimente şi biota (antracen, difenileteri bromuraţi, di(2-
etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, hexaclorociclohexan, naftalina, pentaclorbenzen,
pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilena, DDT, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin);
Notă *) lunar - pentru condiţii de conţinut scăzut de oxigen în ziua prelevarii probelor. Acolo unde se înregistrează variatii zilnice
semnificative se vor preleva 2 probe în ziua de prelevare.
Notă **) În secţiunile de monitoring analizate pentru întocmirea inventarului apelor afectate de poluarea cu substanţe
prioritare/prioritar periculoase care s-au înscris în valorile limita stabilite pentru calitatea apei şi nu a apărut nici un factor nou de
creştere probabila a concentratiilor acestor substanţe, programul de monitorizare se realizează conform OM nr. 44/2003.

121
Notă ***) frecventa este cea prevăzută pentru secţiunile din TNMN - ape tranzitorii fluviale.
Tabel nr. 12Subsistemul ape tranzitorii fluviale - elemente de calitate şi tip de monitoring
*Font 7*

Elemente CBSD*2)
Mediu de Elemente S O I*1) IC*3) M*4) HS*5) CI*6) CAPM*7)
de
investigare calitate nr./an nr./an nr./an nr./an nr./an nr./an nr./an nr./an nr./an
4 - inclusiv
A Fizico-chimice G 4 12 12 materii în
suspensie
12 - salinitate
SO 4 12 12 -
N 4 12 12 -
SP-
MG 1*) 1*) 12 -
SP-
MO 1*) 1*) - -
4 - hidrocarburi
petroliere
AP 4 12 12
(examinare
vizuala)
Bacteriologie B **) **) - - -

122
 SP-
S Fizico-chimice MG 1 1 - -
SP-
MO 1 1 - -
B Biologice FPL 2 4 4 -
MA 1 2 2 -
A 1 2 2 -
ZB 2 3 3 -
P 1- 1 1 -
inventariere
1/3 ani
Bacteriologie B - - - 4
SP- 2 - Ag, As, Cd,
Ecotoxicologice MG - 1***) - Cr, Cu, Hg,
Ni, Pb, Zn
SP-
MO - 1***) - -
Fizico-chimice AP - - -
2/an -
substanţe
organohalogenate
(în carnea

123
 molustelor); nu
se
specifică -
substanţe care
afectează gustul
molustelor
(examinarea
molustelor prin
degustare) şi
saxitoxina
Notă: S - supraveghere, O - operational, I - investigativ, R - referinţa, CBSD - cea mai buna secţiune disponibilă; IC - intercalibrare,
P - potabilizare; ZV - zona vulnerabila; M - moluste; HS - protecţie specii şi habitate; CI - convenţii internaţionale; CAPM -
cunosterea impactului alterarilor presiunilor hidromorfologice asupra apelor
.*1) - pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel operational şi este în funcţie de cauza care a
determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apa analizat;
*2) - pentru programul CBSD: frecventa în timpul iernii poate fi redusă în funcţie de posibilităţile de acces;
*3) - secţiunile au fost delimitate urmând ca la nivelul UE să se stabilească dacă ele pot participa la exerciţiul de intercalibrare;
*4) - numai dacă vor fi identificate zone pretabile pentru creşterea şi exploatarea molustelor;
*5) - pentru programul HS: se monitorizează elemente de calitate caracteristice mediului hidric care condiţioneaza dezvoltarea faunei
şi/sau florei protejate cu frecventa specifică monitoringului de supraveghere sau operational în funcţie de starea corpului de apa;
*6) - pentru programul CI: se monitorizează cu frecventa stabilită elemente de calitate prevăzute în convenţiile şi acordurile
internaţionale la care România este parte;
*7) - pentru programul CAPM: în cazul secţiunilor noi de monitoring se face o analiza completa pentru elementele fizico-chimice
(fără SP-MO).

124
Notă *) - se va face întâi un screening, după care în caz ca se găsesc SP în apa se vor face analize cu frecventa de 12/an.
Notă **) - funcţie de frecventa prevăzută în TNMN.
Notă ***) - acolo unde apar în apa şi sedimente şi depăşesc standardele de calitate (lista I şi II).
Tabel nr. 13Subsistemul ape tranzitorii lacustre - elemente de calitate şi tip de monitoring
*Font 7*
Elemente S CBSD*3) M*4)
O*1) I*2) HS*5) CI*6)
Mediu de Elemente CAPM*7)
de nr./an nr./an
investigare nr./an nr./an Nr./an nr./an nr./an nr./an
calitate
G 4
A Fizico-chimice 4^0) 4 4 - inclusiv materii în
suspensie
12 - salinitate
SO 4
4^0) 4 -
N 4
4^0) 4 -
SP-MG 1*)
1*) 4 -
SP-MO 1*)
1*) 4 -

125
 AP 4 4 - hidrocarburi
4^0) 4 petroliere
(examinare vizuala)
SP-MG 1
S Fizico-chimice 1 - -
SP-MO 1
1 - -
N (Nt, Pt) 1
1 - -
FPL 4
B Biologice 4^0) 4 -
MA 1
2 2 -
A 1 2 2 -
ZB 1
1 2 -
P 1 -
inventariere 1 1 -
1/3 ani
Bacteriologice B - - - 4
SP-MG - 2 - Ag, As, Cd, Cr, Cu,
Ecotoxicologice 1**) - Hg,
Ni, Pb, Zn

126
 SP-MO -
1**) - -
2/an - substanţe
organohalogenate (în
carnea
molustelor); nu se
Fizico-chimice AP - - - specifică -
substanţe care afectează
gustul
molustelor
(examinarea
molustelor prin
degustare) şi
saxitoxina
Tip de monitoring: S - supraveghere, O - operational, I - investigativ, R referinţa, CBSD - cea mai buna secţiune disponibilă; IC -
intercalibrare, P potabilizare; ZV - zona vulnerabila; M - moluste; HS - protecţie specii şi habitate; CI - convenţii internaţionale;
CAPM - cunosterea impactului alterarilor presiunilor hidromorfologice asupra apelor.
*1) - pentru programul O: ^0) frecventa de monitorizare poate deveni lunară în cazul apariţiei fenomenelor de eutrofizare (mai -
septembrie);
*2) - pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel operational şi este în funcţie de cauza care a
determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apa analizat;
*3) - pentru programul CBSD: frecventa în timpul iernii poate fi redusă în funcţie de posibilităţile de acces;
*4) - numai dacă sunt identificate zone pretabile pentru creşterea şi exploatarea molustelor;

127
*5) - pentru programul HS: se monitorizează elemente de calitate caracteristice mediului hidric care condiţioneaza dezvoltarea faunei
şi/sau florei protejate cu frecventa specifică monitoringului de supraveghere sau operational în funcţie de starea corpului de apa;
*6) - pentru programul CI: se monitorizează cu frecventa stabilită elemente de calitate prevăzute în convenţiile şi acordurile
internaţionale la care România este parte;
*7) - pentru programul CAPM: în cazul secţiunilor noi de monitoring se face o analiza completa pentru elementele fizico-chimice
(fără SP-MO).
Notă *) - se face întâi un screening, după care, în caz ca se găsesc SP în apa, se fac analize cu frecventa de 12/an
Notă **) - acolo unde apar în apa şi sedimente şi depăşesc standardele de calitate (lista I şi II).
Tabel nr. 14Subsistemul ape tranzitorii marine - elemente de calitate şi tip de monitoring
*Font 7*
Parametrii
S O*1)
I*2)
CBSD*3)
Mediu de Elemente M*4) HS*5) CI*6) CAPM*7)
nr./an
investigare nr./an nr./an Nr./an nr./an nr./an nr./an nr./an
G 4 4 - inclusiv
A Fizico-chimice 4^0) 4 materii în
suspensie
12 - salinitate
SO 4
4^0) 4 _

128
 N 4
4^0) 4 -
SP-MG
1*) 1*) 4 -
SP-MO
1*) 1*) 4 -
4 - hidrocarburi
AP 4 petroliere
4^0) 4
(examinare
vizuala)
SP-MG
S Fizico-chimice 1 1 - -
SP-MO
1 1 - -
N (Nt, Pt)
1 1 - -
FPL 4
B Biologice 4^0) 4 -
MA
1 2 2 -
A 1
2 2 -
ZB 1
1 2 -

129
 P 1-
inventariere
1
1 -
1/3
ani
B -
Bacteriologice - - 4
SP-MG 2 - Ag, As, Cd, Cr,
Ecotoxicologice - 1**) - Cu, Hg,
Ni, Pb, Zn
SP-MO
- 1**) - -
2/an - substanţe
organohalogenate
AP - (în carnea
Fizico-chimice - -
molustelor);
nu se specifică -
substanţe
care afectează
gustul
molustelor
(examinarea
molustelor prin
degustare)

130
 şi saxitoxina
Tip de monitoring: S - supraveghere, O - operational, I - investigativ, R - referinţa, CBSD - cea mai buna secţiune disponibilă; IC -
intercalibrare, P - potabilizare; ZV - zona vulnerabila; M - moluste; HS - protecţie specii şi habitate; CI - convenţii internaţionale;
CAPM - cunosterea impactului alterarilor hidromorfologice asupra apelor.
*1) - pentru programul O: ^0) - frecventa de monitorizare poate deveni lunară în cazul apariţiei fenomenelor de eutrofizare (mai-
septembrie);
*2) - pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel operational şi este în funcţie de cauza care a
determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apa analizat;
*3) - pentru programul CBSD: frecventa în timpul iernii poate fi redusă în funcţie de posibilităţile de acces;
*4) - numai dacă sunt identificate zone pretabile pentru creşterea şi exploatarea molustelor;
*5) - pentru programul HS: se monitorizează elemente de calitate caracteristice mediului hidric care condiţioneaza dezvoltarea faunei
şi/sau florei protejate cu frecventa specifică monitoringului de supraveghere sau operational în funcţie de starea corpului de apa;
*6) - pentru programul CI: se monitorizează cu frecventa stabilită elemente de calitate prevăzute în convenţiile şi acordurile
internaţionale la care România este parte;
*7) - pentru programul CAPM: în cazul secţiunilor noi de monitoring se face o analiza completa pentru elementele fizico-chimice
(fără SP-MO).
Notă *) - se face întâi un screening, după care în caz ca se găsesc SP în apa se fac analize cu frecventa de 12/an.
Notă **) - acolo unde apar în apa şi sedimente şi depăşesc standardele de calitate (lista I şi II).
Tabel nr. 15. Subsistemul ape costiere - frecvente anuale pentru mediile de investigare apa şi sedimente
*Font 8*
┌───────────┬──────────┬──────┬───────────────────────────────────────────
───────────────────────────────-┐│ │ │ │ Mediul de investigare
││ │ │ │
───────────────────────────────────────────┬──────────────────────┤│ │

131
│ │ APA │ SEDIMENTE ││ Ape │Secţiunea/│Corpul│ Tip
───────────────────────────────────────────┤ Fizico-chimice ││tranzitorii│ profilul │de
apa│program Fizico-chimice Bacteriologice │ ││ │ │ │
──────┬────────────────────────────────────┼─────┬─────┬──────────┤│ │
│ │ G SO │N SP-MG SP-MO AP B │SP-MG│SP-MO│N (Nt,
Pt)│├───────────┼──────────┼──────┼───────────────┼────────────────────────
────────────┼─────┼─────┼──────────┤└───────────┴──────────┴──────┴───────
────────┴────────────────────────────────────┴─────┴─────┴──────────┘
Tabel nr. 16Subsistemul ape costiere - grupe de elemente de calitate şi frecvente de monitoring
*Font 7*
Frecventa
minima
Frecventa
conform
Mediu de Elemente
Legii HG nr. HG nr.
investigare Elemente de indicativa 201/2002 351/2005
Apelor nr.
calitate 310/2004
4/an
A*1) Fizico-chimice G*2) 4/an şi 4-12-24/an -
12/an - salinitate
nespecificata
4/an - suspensii
(transparenta) solide
SO*2) 4/an 4-12-24/an 12/an*) -
N*2) 4/an 4-12-24/an - -

132
 12/an**)
SP- nu se (lista I şi
MG*2) 12/an specifică - II)
12/an**)
SP- nu se (lista I şi
MO*2) 12/an specifică - II)
nu se nu se 4/an-hidrocarburi 12/an**)
AP*2) specifică specifică (I şi II)
(examinare
vizuala)
SP- nu se nu se nu se
S*1) Fizico-chimice MG*2) specifică specifică - specifică

SP- nu se nu se nu se
MO*2,3) specifică specifică - specifică
12-24/an la
B*1) Biologice FPL*2) 2/an - -
adancimi
standard
2
(perioadele
de
maximum
MA*2) 1/3ani - -
şi
minimum) -
4/an***)

133
 2
(perioadele
de
maximum
A*2) 1/3ani - -
şi
minimum) -
4/an***)
ZB*2) 1/3ani 4/an - -
Bacteriologice B*2) - - 4/an

2/an - Ag, As, Cd, nu se

SP- 1/an - acolo nu se Cr, specifică
Ecotoxicologice MG*2) unde specifică (lista
Cu, Hg, Ni, Pb,
apar în apa Zn I)
1/an -
SP- acolo nu se nu se specifică
MO*2,3) unde specifică - (lista
apar în apa I)
Fizico-chimice AP - -
2/an - substanţe
organohalogenate
(în
carnea
molustelor);

134
 nu se specifică -
substanţe care
afectează
gustul molustelor
(examinarea
molustelor
prin degustare) şi
saxitoxina
*1) - mediul de investigare: A - apa, S - sedimente, MS - materii în suspensie, B - biota;
*2) - Elemente de calitate fizico-chimice: G - generale (temperatura, salinitate-conductivitate, transparenta-disc Secchi, turbiditate,
culoare), SO substanţe organice (oxigen dizolvat, saturatie, CCO-Mn, CCO-Cr, CBO(5)), N-nutrienti (azotiti, azotati, amoniu, N
total, ortofosfati, P total), AP - alţi poluanti specifici (ex: fier, mangan, cloruri, sulfati, cianuri, fluoruri, fenoli, detergenti anionionici
activi, hidrocarburi petroliere, AOX, etc.), SP-MG - metale grele din Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 - substantele periculoase
din Lista I şi Lista II şi lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase, SP-MO - micropoluanti organici din Hotărârea Guvernului
nr. 351/2005 - substantele periculoase din Lista I şi Lista II şi lista substanţelor prioritare/prioritar periculoase; B - elemente de calitate
bacteriologice: coliformi fecali - în carnea molustelor şi lichidul intervalvar.Elemente de calitate biologice: FPL (fitoplancton) -
componenta taxonomica (lista şi nr. specii), densitate (exp/l), biomasa (mg/l); MA (macroalge) şi A (angiosperme) - componenta
taxonomica (lista şi nr. specii), specii sensibile la impact antropic, densitate (exp/mp); ZB (zoobentos) - componenta taxonomica
(lista şi nr. specii), densitate (exp/mp), diversitate (indice diversi tate), specii sensibile la impact antropic.
*3) - substanţe prioritare-micropoluanti organici relevanti pentru sedimente şi biota (antracen, difenileteri brominati, di(2-
etilhexil)ftalat, endosulfan, fluorantren, hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, hexaclorociclohexan, naftalina, pentaclorbenzen,
pentaclorofenol, PAH, triclorobenzen, hexaclorciclohexan, percloretilena, DDT, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin);
Notă *) - lunar - pentru condiţii de conţinut redus de oxigen în ziua prelevarii probelor. Acolo unde se suspecteaza variatii zilnice
semnificative se vor preleva 2 probe în ziua de prelevare.

135
Notă **) - în secţiunile de monitorizare analizate pentru întocmirea inventarului apelor afectate de poluarea cu substanţe
prioritare/prioritar periculoase care s-au înscris în valorile limita stabilite pentru calitatea apei şi nu a apărut nici un factor nou de
creştere probabila a concentratiilor acestor substanţe, programul de monitorizare se va realiza conform OM 44/2003.
Notă ***) - Frecventa poate fi mai redusă în cazul speciilor cu ciclu de viaţa mare.
Tabel nr. 17Subsistemul ape costiere - elemente de calitate şi tip de monitoring
*Font 7*
CAPM*8)
Mediu CBSD*3) M*5) CI*7) SA*9)
Elemente Elementele S O*1) I*2) IC*4) HS*6) ZI
de nr./an nr./an
investigare nr./an nr./an nr./an nr./an nr./an nr./an nr./an nr./an nr./an
4 - inclusiv
A Fizico-chimice G 4 4^0) 4 4 materii 2**)
în suspensie
12 - salinitate

SO 4 4^0) 4 4 - -
N 4 4^0) 4 4 - -
SP-MG 1*) 1*) 4 - - -
SP-MO 1*) 1*) 4 - - -
AP 4 4 4 4 4 - hidrocarburi 2**)
petroliere

136
 (examinare
vizuala)
Biologice
S Fizico-chimice SP-MG 1 1 1 - - -
SP-MO 1 1 1 - - -
N (Nt, Pt) 1 1 - - - -
B Biologice FPL 4 4^0) 4 4 -
MA 1 2 2 - -
A 1 2 2 - -
ZB 1 2 2 1 -
Bacteriologice B - - - - 4 -
2 - Ag, As, Cd,
Cr,
Ecotoxicologice SP-MG - 1***) - - -
Cu, Hg, Ni, Pb,
Zn
SP-MO - 1***) - - - -
Fizico-chimice AP - - - -
2/an -
organohalogenate
(carnea
molustelor);
nu se specifică -

137
 substanţe care
afectează gustul
molustelor
(examinarea
molustelor prin
degustare) şi
saxitoxina
Tip de monitoring: S - supraveghere, O - operational, I - investigativ, R - referinţa, CBSD - cea mai buna secţiune disponibilă; IC -
intercalibrare, P - potabilizare; ZV - zona vulnerabila; M - moluste; HS - protecţie specii şi habitate; CI - convenţii internaţionale;
CAPM - cunosterea impactului alterarilor hidromorfologice asupra apelor.
*1) - pentru programul O: ^0) - frecventa de monitorizare poate deveni lunară în cazul apariţiei fenomenelor de eutrofizare (mai -
septembrie);
*2) - pentru programul I: monitoringul investigativ se face mai frecvent decât cel operational şi este în funcţie de cauza care a
determinat neatingerea obiectivului de mediu stabilit pentru corpul de apa analizat;
*3) - pentru programul CBSD: frecventa în timpul iernii poate fi redusă în funcţie de posibilităţile de acces;
*4) - se monitorizează elementele de calitate: G - temperatura, salinitate, transparenta (Secchi), oxigen dizolvat, saturatie; SO -
CBO(5); N - ortofosfati, P(tot), amoniu, azotiti, azotati, N(tot); AP - SiO(4);
*5) - numai dacă sunt identificate zone pretabile pentru creşterea şi exploatarea molustelor;
*6) - pentru programul HS: se monitorizează elemente de calitate caracteristice mediului hidric care condiţioneaza dezvoltarea faunei
şi/sau florei protejate cu frecventa specifică monitoringului de supraveghere sau operational în funcţie de starea corpului de apa;
*7) - pentru programul CI: se monitorizează cu frecventa stabilită elemente de calitate prevăzute în convenţiile şi acordurile
internaţionale la care România este parte;

138
*8) - pentru programul CAPM: în cazul secţiunilor noi de monitoring se face o analiza completa pentru elementele fizico-chimice
(fără SP-MO);*9) - parametrii care se monitorizează sunt: G - pH, culoare, transparenta; AP - uleiuri minerale, fenoli; B - coliformi
fecali, coliformi totali, streptococi fecali.
Notă *) - se face întâi un screening, după care în caz ca se găsesc SP în apa se fac analize cu frecventa de 12/an.
Notă **) - numai în perioada estivala.
Notă ***) - acolo unde apar în apa şi sedimente şi depăşesc standardele de calitate (lista I şi II).
Tabel nr. 18Subsistemul ape subterane - frecvente anuale pentru mediul de investigare apa
*Font 8*
┌──────┬───────────────────────┬──────────────────────────────────────────
────────────────────────-┐│ │ │ Elemente ││ │
├───────────┬───────────────────────────────────────────────────────┤│ │
Tip │Cantitative│ Calitative ││Foraj/│ Corpul program/ │
├─────────────────────────────┬──────────────┬──────────┤│izvor │ de apa frecventa
de│ │ Fizico-chimice │Bacteriologice│ ││ │subterana
monitorizare├─────┬─────┼───┬────┬────────────────────┼────┬────┬────┤ ││ │
│ H │ Q │ G │ SO │ N SP- SP- AP │ C │ CF │ SF │Observaţii││ │ │ │(Pt. │ │ │ MG MO
│ T │ │ │ ││ │ │ │izv.)│ │ │ │ │ │ │
│├──────┼───────────────────────┼─────┼─────┼───┼────┼────────────────────
┼────┼────┼────┼──────────┤├──────┼───────────────────────┼─────┼─────┼───
┼────┼────────────────────┼────┼────┼────┼──────────┤└──────┴─────────────
──────────┴─────┴─────┴───┴────┴────────────────────┴────┴────┴────┴──────
────┘Tabel nr. 19Elemente de calitate chimice şi fizico-chimice de analizat pentru monitoringul de supraveghere al apelor
subterane
Anual sau de doua ori pe an 1 data la un ciclu de 6 ani
(monitoring minimal) (monitoring complet)

139
Temperatura Temperatura
Conductivitate Conductivitate
pH pH
Potenţial redox Potenţial redox
Oxigen dizolvat Oxigen dizolvat
NO(3)- HCO(3)-
NH(4)+ CO(3)^2-
NO(2)- Cl-
Cl- SO(4)^2-
SO(4)^2- Ca^2+
Na- Mg^2-
Al(3)+ Na-
As K+
Cd Oxidabilitate cu KMnO(4) la cald în
mediu acid
Pb Carbon organic dizolvat (COD)
Hg Turbiditate
CN- (cianuri totale) Fier total
Ni Mangan total

140
Cr total Duritate totală
Cu SiO(2)
Zn F-
tricloretilena NO(3)-
tetracloretan NH(4)+
cloroform Sb
1,1,1 tricloretan As
Ingrediente active din pesticide, B
inclusiv metabolitii lor relevanti,
produsii de degradare şi de reactie
Total pesticide Cd
Cr total
Cu
CN-
Hg
Ni
Pb
Se
Zn

141
Substanţe organoclorurate:
- lindan sau gamma-HCH
- metolaclor,
- metazaclor
Substanţe pesticide triazinice:
- atrazin
- simazin
- des-etil atrazin
- des-etil simazin
- terbutilazin
Substituenti ai ureei:
- diuron
- isoproturon
- clortoluron
Compuşi organici halogenati volatili
(COV):
- tetracloretilena
- tricloretilena sau tricloretena
- cloroform
- tetraclorura de carbon

142
 - 1,1,1 tricloretan
Tabel nr. 20
*Font 9*
Tip de analiza Metode şi metodologii
standard recomandate
Calitatea apei. Prelevare. Partea 1: Ghid general pentru stabilirea SR EN 25667-1:2002
programelor de prelevare
Calitatea apei. Prelevare. Partea 2: Ghid general pentru tehnicile de SR EN 25667-2:2002
prelevare
Calitatea apei. Prelevare. Partea 3: Ghid pentru conservarea şi SR EN ISO 5667-3:2004
manipularea probelor de apa
Calitatea apei. Prelevare. Partea 4: Ghid de prelevare a apelor din SR ISO 5667-4:2000
lacuri naturale şi artificiale
Calitatea apei. Prelevare. Partea 6: Ghid pentru prelevarea probelor SR ISO 5667-6:1997
din râuri şi cursuri de apa
Calitatea apei. Prelevare. Partea 10: Ghid pentru prelevarea apelor SR ISO 5667-10:1994
uzate
Calitatea apei. Prelevare. Partea 11: Ghid general pentru prelevarea SR ISO 5667-11:2000
apelor subterane
Calitatea apei. Prelevare. Partea 12: Ghid general pentru prelevarea SR ISO 5667-12:2001

143
sedimentelor de fund
SR EN ISO 5667-
Calitatea apei. Prelevare. Partea 13: Ghid general pentru prelevarea 13:2000
probelor de namol din canalizari şi instalaţii de tratare şi epurare
a apelor uzate
Ghid pentru asigurarea calităţii condiţiilor de mediu a apei la ISO 5667-14:1998
prelevare şi manipulare
SR EN ISO 5667-
Calitatea apei. Prelevare. Partea 16: Ghid general pentru testări 16:2003
biologice ale probelor
SR EN ISO 5667-
Calitatea apei. Prelevare. Partea 19: Ghid privind prelevarea 19:2005
sedimentelor marine
Calitatea apei. Metode de prelevare biologica. Ghid pentru
prelevarea SR EN 27828:2000
macro-nevertebratelor bentice cu ciorpacul
Calitatea apei. Proiectarea şi utilizarea prelevatoarelor cantitative SR EN 28265:2001
pentru macro-nevertebratele bentice de pe substraturi pietroase din
ape dulci superficial
SR EN ISO 9391:2000
Calitatea apei. Prelevarea macro-nevertebratelor din ape adânci.
Ghid

144
pentru folosirea prelevatoarelor de colonizare, a prelevatoarele
calitative şi cantitative
Calitatea apei. Prelevare. Partea 5: Ghid pentru prelevarea apei SR ISO 5667-5:1998
potabile
Calitatea apei. Prelevarea probelor de peste cu ajutorul SR EN 14011:2003
electricitatii
Ghid standard pentru supravegherea macrofitelor acvatice în lacuri prEN 15460
(Varianta în limba engleza)
Calitatea apei. Examinarea şi determinarea culorii SR EN ISO 7887:2002
Calitatea apei. Determinarea pragului de miros (TON) şi a pragului
de SR EN 1622:2000
gust (TFN)
Calitatea apei. Determinarea pragului de miros (TON) şi a pragului
de SR EN 1622:2000
gust (TFN)
Apa din bazine de inot şi din zone naturale amenajate pentru inot. STAS 12774-89
Determinarea transparenţei
Calitatea apei. Determinarea turbiditatii SR EN ISO 7027:2001
Calitatea apei. Determinarea conductivitatii electrice SR EN 27888:1997
Calitatea apei. Determinarea alcalinitatii. Partea 1: Determinarea SR EN ISO 9963-1:2002

145
alcalinitatii totale şi permanente
Calitatea apei. Determinarea alcalinitatii. Partea 2: Determinarea SR EN ISO 9963-2:2002
alcalinitatii carbonate
Calitatea apei. Determinarea pH-ului SR ISO 10523:1997
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de oxigen dizolvat.
Metoda SR EN 25813:2000
iodometrica
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de oxigen dizolvat.
Metoda SR EN 25814:1999
electrochimica cu sonda
Calitatea apei. Determinarea indicelui de permanganat SR EN ISO 8467:2001
Calitatea apei. Determinarea consumului chimic de oxigen SR ISO 6060:1996
Calitatea apei. Determinarea consumului biochimic de oxigen după
n
SR EN 1899-1:2003
zile (CBO(n)). Partea 1: Metoda prin diluare şi însămânţare cu aport
de aliltiouree
Calitatea apei. Determinarea consumului biochimic de oxigen după
n SR EN 1899-2:2002
zile (CBO(n)). Partea 2: Metoda pentru probe nediluate
Determinarea consumului biochimic de oxigen [CBO(5)] SR ISO 5815/1989
NU EXISTA SR

146
Determinarea consumului biochimic de oxigen după 5 zile
[CBO(5)]. SR ISO 5815
Metoda prin diluare şi însămânţare
Calitatea apei. Evaluarea în mediu apos a biodegradabilitatii aerobe SR EN ISO 10707:2001
"ultime" a compusilor organici. Metoda prin analiza consumului
biochimic de oxigen (test în fiola închisă)
Ape de suprafaţa, ape subterane şi ape uzate. Determinarea
reziduului STAS 9187-84
Ape de suprafaţa şi ape uzate. Determinarea conţinutului de materii STAS 6953-81
în suspensie, a pierderii la calcinare şi a reziduului de calcinare
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de materii în suspensie. SR EN 872:2005
Metoda prin filtrare pe filtre de fibra de sticlă
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de produse petroliere. SR 7877-1:1995
Metoda gravimetrica
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de produse petroliere. SR 7877-2:1995
Metoda spectrofotometrica
Calitatea apei. Determinarea substanţelor extractabile cu solventi. SR 7587:1996
Metoda gravimetrica
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cloruri. Titrare cu SR ISO 9297:2001
azotat de argint utilizând cromatul ca indicator (Metoda Mohr)

147
Calitatea apei. Determinarea clorului liber şi clorului total. SR EN ISO 7393-1:2002
Partea 1: Metoda titrimetrica cu N,N-dietilfenilen-1,4-diamina
Calitatea apei. Determinarea clorului liber şi clorului total. SR EN ISO 7393-2:2002
Partea 2: Metoda colorimetrica cu N,N-dietilfenilen-1,4-diamina,
destinată controlului de rutina
Calitatea apei. Determinarea clorului liber şi clorului total. Partea SR EN ISO 7393-3:2002
3: Metoda prin titrare iodometrica pentru determinarea clorului total
Apa potabilă. Determinarea clorului rezidual STAS 6364-78
Ape de suprafaţa şi ape uzate. Determinarea sulfatilor STAS 8601-70
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de sulfuri. Metoda SR 7510:1997
iodometrica
Calitatea apei. Determinarea sulfurilor dizolvate. Metoda SR ISO 10530:1997
fotometrica, cu albastru de metilen
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de sulfuri uşor eliberabile SR ISO 13358:2000
Ape de suprafaţa şi ape uzate. Determinarea conţinutului de sulfiti STAS 7661-89
Ape de suprafaţa şi ape uzate. Determinarea sulfurii de carbon STAS 8581-70
Calitatea apei. Ghid pentru determinarea carbonului organic total SR ISO 8245:1995
(TOC)
SR EN 1484:2001
Analiza apei. Linii directoare pentru determinarea carbonului
organic

148
total (TOC) şi carbonului organic dizolvat (DOC)
Calitatea apei. Evaluarea în mediu apos a biodegrabilitatii aerobe a SR EN ISO 9887:2002
compusilor organici. Metoda semi-continua prin namoluri activate
(Metoda SCAS)
Ape de suprafaţa şi ape uzate. Determinarea bioxidului de carbon STAS 8911-71
total
Calitatea apei. Evaluarea în mediu apos a biodegradabilitatii aerobe SR EN ISO 7827:2001
"ultime" a compusilor organici. Metoda prin analizarea carbonului
organic dizolvat (COD)
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de azot Kjeldahl. Metoda SR EN 25663:2000
după mineralizare cu seleniu
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de azot. Mineralizarea SR ISO 10048:2001
catalitica după reducere cu aliaj Devarda
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de azot. Determinarea SR EN 12260:2004
conţinutului de azot legat (TNb) după oxidare la oxizi de azot
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de azotati. Partea 1: SR ISO 7890-1:1998
Metoda spectrometrica cu 2,6 dimetil fenol
Apa de mare. Determinarea conţinutului de azotati STAS 12999-91
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de nitriti. Metoda prin SR EN 26777:2002
spectrometrie de absorbţie moleculara

149
Apa de mare. Determinarea conţinutului de azotiti STAS 12754-89
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de amoniu. Metoda prin
SR ISO 5664:2001
distilare şi titrare
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de amoniu. Partea 1:
Metoda SR ISO 7150-1:2001
spectrometrica manuală
Calitatea apei. Determinarea azotului amoniacal. Metoda prin
analiza SR EN ISO 11732:2005
în flux (CFA şi FIA) şi detectie spectrometrica
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de amoniu. Metoda prin SR ISO 5664:2001
distilare şi titrare
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de amoniu. Partea 2:
Metoda SR ISO 7150-2:2001
spectrometrica automată
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de uree. Metoda SR 13252:1995
spectrofotometrica cu p-dimetilaminobenzaldehida
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de amoniu. Metoda prin SR ISO 5664:2001
distilare şi titrare
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de amoniu. Partea 1:
Metoda SR ISO 7150-1:2001
spectrometrica manuală

150
Calitatea apei. Determinarea fosforului. Metoda spectrofotometrica
cu SR EN ISO 6878:2005
molibdat de amoniu
Calitatea apei. Determinarea conţinutului unor compuşi organici cu SR EN ISO 10695:2002
azot şi fosfor, selecţionaţi. Metoda prin cromatografie în faza
gazoasa
Calitatea apei. Determinarea agenţilor de suprafaţa. Partea 2: SR ISO 7875-2:1996
Determinarea agenţilor de suprafaţa neionici folosind reactiv
Dragendorff
Calitatea apei. Determinarea agenţilor de suprafaţa anionici prin SR EN 903:2003
măsurarea indicelui de albastru de metilen MBAS
Calitatea apei. Determinarea cianurilor. Partea 1: Determinarea SR ISO 6703-1:1998
cianurilor totale
Calitatea apei. Determinarea cianurilor. Partea 2: Determinarea SR ISO 6703-2:2000
cianurilor uşor eliberabile
Calitatea apei. Determinarea cianurilor. Partea 3: Determinarea SR ISO 6703-3:2000
clorurii de cian
Calitatea apei. Determinarea cianurilor totale şi a cianurilor libere SR EN ISO 14403:2003
prin analiza în flux continuu
Ape de suprafaţa şi ape uzate. Determinarea conţinutului SR 13183:1994

151
sulfocianuri. Metoda spectrofotometrica cu clorura de fier (III)
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de fenoli monovalenti SR ISO 8165-1:2000
selecţionaţi. Partea 1: Metoda prin cromatografie în faza gazoasa
după imbogatire prin extracţie
Calitatea apei. Determinarea indicelui de fenol. Metode SR ISO 6439:2001
spectrometrice cu 4-aminoantipirina după distilare
Calitatea apei. Determinarea indicelui de fenol prin analiza în flux SR EN ISO 14402:2002
(FIA şi CFA)
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de fluoruri. Partea 1:
SR ISO 10359-1:2001
Metoda cu sonda electrochimica pentru apa potabilă şi uşor poluata
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de fluoruri. Partea 2:
SR ISO 10359-2:2001
Determinarea conţinutului de fluoruri anorganice totale după
digestie
şi distilare
Calitatea apei. Determinarea a 33 elemente prin spectrometrie de SR EN ISO 11885:2004
emisie atomica cu plasma cuplata prin inductie
SR EN ISO 15587-
Calitatea apei. Mineralizare pentru determinarea unor elemente din 1:2003
apa. Partea 1: Mineralizare cu apa regala
SR EN ISO 15587-
Calitatea apei. Mineralizare pentru determinarea unor elemente din 2:2003

152
apa. Partea 2: Mineralizare cu acid azotic
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de calciu şi magneziu. SR EN ISO 7980:2002
Metoda prin spectrometrie de absorbţie atomica
Apa potabilă. Determinarea conţinutului de calciu STAS 3662-90
Apa potabilă. Determinarea conţinutului de potasiu STAS 3223/1-92
Ape de suprafaţa şi ape uzate. Determinarea sodiului şi potasiului STAS 8295-69
Determinarea conţinutului de sodiu şi potasiu ISO 9964-3/93
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de mangan. Metoda SR 8662-1:1996
spectrometrica cu oxidare a manganului la ionul permanganic
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de mangan. Metoda SR 8662-2:1996
spectrometrica de absorbţie atomica
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de mangan. Metoda SR ISO 6333:1996
spectrometrica cu formaldoxima SR ISO 6333/1997 (apa
potabilă)
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de fier. Metoda SR ISO 6332:1996
spectrometrica cu 1,10 - fenantrolina
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de fier. Metoda SR 13315:1996
spectrometrica de absorbţie atomica
Ape de suprafaţa şi ape uzate. Determinarea aluminiului STAS 9411-83
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de aluminiu. Metoda SR ISO 10566:2001

153
spectrometrica cu violet de pirocatechol
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cadmiu prin SR EN ISO 5961:2002
spectrometrie de absorbţie atomica
Calitatea apei. Determinarea arsenului total. Metoda SR EN 26595:2002
spectrofotometrica cu dietilditiocarbamat de argint
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de arsen. Metoda prin SR EN ISO 11969:2003
spectrometrie de absorbţie atomica în flacara (tehnica hidrurii)
Calitatea apei. Determinarea cromului (VI). Metoda spectrometrica SR ISO 11083:1998
utilizând 1,5-difenilcarbazida
Ape de suprafaţa şi ape uzate. Determinarea conţinutului de crom STAS 7884-91
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de crom total. Metoda prinSR ISO 9174:1998
spectrometrie de absorbţie atomica
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de crom. Metode prin SR EN 1233:2003
spectrometrie de absorbţie atomica
Apa potabilă. Determinarea conţinutului de mercur STAS 10267-89
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de mercur SR EN 1483:2003
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de mercur prin SR EN 13506:2002
spectrometrie de fluorescenta atomica
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de mercur. Metode după SR EN 12338:2003
imbogatire prin amalgamare

154
Apa potabilă. Determinarea conţinutului de seleniu STAS 12663-88
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cobalt, nichel, cupru, SR ISO 8288:2001
zinc, cadmiu şi plumb. Metoda prin spectrometrie de absorbţie
atomica în flacara
Ape de suprafaţa şi ape uzate. Determinarea argintului STAS 8190-68
Ape de suprafaţa şi ape uzate. Determinarea molibdenului STAS 11422-84
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de borat. Metoda SR ISO 9390:2000
spectrometrica cu H-azometina
Apa potabilă. Determinarea bariului STAS 10258-75
Ape de suprafaţa şi ape uzate. Determinarea siliciului STAS 9375-73
Calitatea apei. Determinarea prin cromatografie ionica a ionilor
SR EN ISO 14911:2003
dizolvati de Li+, Na+, NH4+, K+, Mn2+, Ca2+, Mg2+, Sr2+ şi
Ba2+.
Metoda pentru apa şi ape uzate
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de compuşi organici SR EN ISO 9562:2005
halogenati adsorbabili (AOX)
SR ISO 11423-1:2000
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de benzen şi a unor
derivati benzenici. Partea 1: Metoda head-space prin cromatografie
în
faza gazoasa SR ISO 11423-2:2000

155
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de benzen şi a unor
derivati benzenici. Partea 2: Metoda prin extracţie şi cromatografie
în faza gazoasa
Apa potabilă. Determinarea conţinutului de trihalometani STAS 12997-91
Apa potabilă. Determinarea conţinutului de pesticide triazinice STAS 12998-91
Calitatea apei. Determinarea unor insecticide organoclorurate, SR EN ISO 6468:2000
bifenili policlorurati şi clorobenzeni. Metoda prin cromatografie în
faza gazoasa după extracţie lichid-lichid
Ape de suprafaţa şi ape uzate. Determinarea conţinutului de SR 13208:1994
nitro-etil-benzen. Metoda cromatografica în faza gazoasa
Ape de suprafaţa şi ape uzate. Determinarea anilinei STAS 8507-70
Ape de suprafaţa şi ape uzate. Determinarea compusilor STAS 8891-71
hidroxiaromatici
Ape de suprafaţa şi ape uzate. Determinarea naftalinei STAS 8562-70
Ape de suprafaţa şi ape uzate. Determinarea benzaldehidei STAS 8717-70
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de paranitrofenol SR 13213:1995
Ape de suprafaţa şi ape uzate. Determinarea conţinutului de acetonaSTAS 12875-90
Apa potabilă. Determinarea fenil-betanaftilaminei STAS 11139-78
Ape de suprafaţa şi ape uzate. Determinarea hidrazinei STAS 8563-70

156
Ape de suprafaţa şi ape uzate. Determinarea compusilor STAS 8891-71
hidroxiaromatici
Calitatea apei. Determinarea epiclorhidrinei SR EN 14207:2003
Calitatea apei. Determinarea indicelui de hidrocarburi. Partea 2: SR EN ISO 9377-2:2002
Metoda prin extracţie în solvent şi cromatografie în faza gazoasa
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de hidrocarburi halogenateSR EN ISO 10301:2003
foarte volatile. Metode prin cromatografie în faza gazoasa
Calitatea apei. Determinarea prin cromatografie în faza gazoasa a SR EN 12673:2002
unor clorofenoli din apa
Calitatea apei. Determinarea conţinutului de paration, metil-paration SR EN 12918:2002
şi a altor compuşi organofosforici din apa prin extracţie cu
diclorometan şi analiza prin cromatografie în faza gazoasa
Calitatea apei. Determinarea anumitor erbicide fenoxialcanoice, SR EN ISO 15913:2003
inclusiv bentazone şi hidroxibenzonitrili, prin cromatografie în faza
gazoasa şi spectrometrie de masa după extracţie în faza solida şi
derivatizare
Calitatea apei. Determinarea unor agenţi de tratare a plantelor. SR EN ISO 11369:2004
Metoda prin cromatografie în faza lichidă de înaltă performanta cu
detectie UV, după extracţie solid-lichid
Calitatea solului. Vocabular. Partea 1: Termeni şi definiţii SR ISO 11074-1:1999

157
referitoare la protecţia şi poluarea solului
Calitatea solului. Vocabular. Partea 2: Termeni şi definiţii privind SR ISO 11074-2:2001
esantionarea
Calitatea solului. Extractia microelementelor solubile în apa regala SR ISO 11466:1999
Site pentru cernere şi analiza granulometrica prin cernere. Vocabular SR ISO 2395:1997
Calitatea solului. Determinarea cadmiului, cromului, cobaltului, SR ISO 11047:1999
cuprului, plumbului, manganului, nichelului şi zincului din extracte
de sol în apa regala. Metodele prin spectrometrie de absorbţie
atomica în flacara şi cu atomizare electrotermica
Calitatea solului. Pretratamentul esantioanelor pentru analizele SR ISO 11464:1998
fizico-chimice
Calitatea solului. Determinarea pH-ului SR ISO 10390:1999
Calitatea solului. Determinarea azotului total. Metoda Kjeldahl SR ISO 11261:2000
modificată
Calitatea solului. Determinarea conţinutului de azot total prin SR ISO 13878:2000
combustie uscata ("analiza elementara")
Calitatea solului. Determinarea carbonului organic prin oxidare SR ISO 14235:2000
sulfocromica
Calitatea solului. Determinarea azotului nitric, azotului amoniacal SR ISO 14255:2000
şi azotului solubil total în probe de sol uscate la aer, folosind ca

158
extractant soluţie de clorura de calciu
Spectrometrie de absorbţie moleculara. Vocabular. Generalitati. SR ISO 6286:1997
Aparatura
Metode de analiza prin spectroscopie. Emisie în flacara, absorbţie SR ISO 6955:1997
atomica şi fluorescenta atomica. Vocabular
Calitatea apei. Etalonarea şi evaluarea metodelor de analiza şi SR ISO 8466-1:1999
estimarea caracteristicilor de performanţă. Partea 1: Evaluarea
statistica a funcţiei liniare de etalonare
Calitatea apei. Etalonarea şi evaluarea metodelor de analiza şi SR ISO 8466-2:1999
estimarea caracteristicilor de performanţă. Partea 2: Strategia de
etalonare pentru funcţii de etalonare neliniare de gradul doi
SR EN ISO 17294-
Calitatea apei. Aplicarea spectrometriei de masa cu plasma cuplata 2:2005
inductiv (ICP-MS). Partea 2: Determinarea a 62 de elemente
Apa utilizata pentru laboratoare analitice. Specificaţii şi metode de SR EN ISO 3696:2002
analiza
Îndrumar Metodologic pentru Urmărirea evoluţiei Calităţii Apelor Pantle Buck
Metoda Pantle-Buck modificat - ICIM 2003
Calitatea apei. Clasificarea biologica a râurilor. Partea 1: Ghid SR EN ISO 8689-1:2003
pentru interpretarea datelor biologice de calitate obţinute din

159
studierea macronevertebratelor bentonice
Calitatea apei. Clasificarea biologica a râurilor. Partea 2: Ghid SR EN ISO 8689-2:2003
pentru prezentarea datelor biologice de calitate obţinute din
studierea macronevertebratelor bentonice
Calitatea apei. Ghid pentru studiul macrofitelor acvatice din ape SR EN 14184:2004
curgătoare
Calitatea apei. Ghid pentru identificarea, numărarea şi interpretarea SR EN 14407:2005
probelor de diatomee bentice din ape curgătoare
Îndrumar Metodologic pentru Supravegherea Evoluţiei Gradului de ICIM 1995
Troficitate a Lacurilor
Calitatea apei. Măsurarea parametrilor biochimici. Determinarea SR ISO 10260:1996
spectrometrica a conţinutului de clorofila "a"
Apa potabilă. Analiza biologica STAS 6329-90
Apa din bazine de inot şi din zone naturale amenajate pentru inot. STAS 12774-89
Determinarea transparenţei
Apa pentru irigarea culturilor agricole STAS 9450-88
Alimentari cu apa. Determinarea cantităţilor de apa de alimentare STAS 1343/5-86
pentru amenajări piscicole
Microfitobentos ICIM 2003
Instrucţiuni metodologice pentru analiza fitobentosului. Îndrumar

160
Metodologic - ICIM 2003
Apa. Analiza bacteriologica STAS 3001-91
Microbiologie. Directive generale pentru stabilirea numărului de STAS ISO 4831-92
bacterii coliforme. Tehnica numărului cel mai probabil
Microbiologie. Directive generale pentru stabilirea numărului de STAS ISO 4832-92
bacterii coliforme. Metoda prin numărarea coloniilor
Microbiologie. Directive generale pentru evidentierea SR ISO 8523:1994
Enterobacteriaceae, cu preimbogatire
Calitatea apei. Determinarea speciilor de Salmonella SR ISO 6340:2000
Calitatea apei. Teste cu organisme acvatice. Determinarea toxicitatiiSR 13328:1996
impurificatorilor faţă de algele verzi
Ape de suprafaţa şi ape uzate. Teste cu organisme acvatice. SR 13216:1994
Determinarea toxicitatii letale acute a impurificatorilor şi apelor
uzate faţă de peşti dulcicoli (euritermi)
Calitatea apei. Test de inhibitie al creşterii algelor de apa dulce SR EN ISO 8692:2005
cu alge verzi unicelulare

161
 1.10. Dreptul de folosinta a apelor (L107:A9)

(1) Dreptul de folosința a apelor de suprafață sau subterane, inclusiv a celor arteziene, se stabilește prin autorizația de gospodărire
a apelor și se exercita potrivit prevederilor legale. Acest drept include și evacuarea, în resursele de apă, de ape uzate, ape din desecări
ori drenaje, ape meteorice, ape de mina sau de zăcământ, după utilizare.
(2) Apele de suprafață sau subterane pot fi folosite liber, cu respectarea normelor sanitare și de protecție a calității apelor, pentru
băut, adăpat, udat, spălat, îmbăiat și alte trebuințe gospodărești, dacă pentru aceasta nu se folosesc instalații sau se folosesc instalații de
capacitate mica de până la 0,2 litri/secunda, destinate exclusiv satisfacerii necesităților gospodăriilor proprii.
(3) Orice persoană fizică, pe propria răspundere, poate utiliza liber pentru îmbăiere apele marine și apele interioare din afara
zonelor de restricție.
(4) Utilizarea apelor subterane se face pe baza rezervelor determinate prin studii hidrogeologice.
(5) Sursele de apă subterană, apă curgătoare, lacurile și lacurile de acumulare cu folosință energetică pot fi utilizate pentru irigații,
fără plata contribuției specifice de gospodărire a apelor, pe perioada stării de urgență instituite pe teritoriul României prin Decretul nr.
195/2020, precum și pe o perioadă de 6 luni de la încetarea acesteia.
(6) Pe durata stării de urgență instituite pe teritoriul României prin Decretul nr. 195/2020, precum și pe o perioadă de 6 luni de
la încetarea acesteia, pentru obținerea avizelor de gospodărire a apelor în vederea executării lucrărilor de investiții în infrastructura de
irigații se vor elimina toate taxele, iar termenele de eliberare a acestora vor fi reduse la jumătate.

Reguli de utilizare (L10:A10-A13)

(1) Satisfacerea cerințelor de apă ale populației are prioritate față de folosirea apei în alte scopuri. De asemenea, au prioritate,
față de alte folosințe, alimentarea cu apă pentru animale, refacerea rezervei intangibile de apă după incendii, precum și debitele necesare
menținerii echilibrului ecologic al habitatului acvatic.
(2) Restrângerea utilizării apei potabile pentru populație, în folosul altor activități, este interzisă.

162
 (3) Apa potabilă distribuita organizat în centre populate poate fi utilizata și în alte scopuri, numai dacă s-a asigurat satisfacerea
integrala a cerințelor populației, animalelor și ale unor activități care necesită apă de aceasta calitate. Alimentarea cu apă potabilă în alte
scopuri va fi limitată sau desființată numai atunci cînd apar cerințe noi în alimentarea cu apă a populației.
(4) Apele subterane, corespunzătoare calitativ, sunt resurse strategice destinate în primul rând pentru alimentarea cu apă a
populației și animalelor, precum și pentru asigurarea igienei și sănătății populației. Aceste ape pot fi utilizate și în alte scopuri, numai în
baza autorizației de gospodărire a apelor.
(4^1) Utilizarea în scop de irigații a apelor subterane este permisă numai în zonele unde nu există ape de suprafață și numai din
primul strat acvifer cu potențial hidrogeologic (stratul freatic), pe baza studiilor hidrogeologice întocmite sau expertizate de Institutul
Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.
(5) La planificarea și la realizarea unor activități, cum sunt mineritul de suprafață, derivațiile hidrotehnice etc., ce pot influenta
rezerva de ape subterane sau pot modifica rețeaua hidrografică de suprafață, se vor lua obligatoriu măsuri de refacere a alimentărilor cu
apă și de protecție împotriva inundațiilor.
(6) Rezervele de ape subterane se pot reface sau suplimenta, prin lucrări de realimentare artificială a corpurilor de apă subterană,
cu apă provenind din orice sursă de apă de suprafață sau subterană, numai în cazul în care nu este compromisă atingerea obiectivelor
prevăzute la art. 2^1, atât pentru sursă, cât și pentru corpul de apă subterană realimentat artificial.
(7) Transferul volumelor de apă dintr-un bazin în altul se poate face în situația în care cerințele de apă ale bazinului în care se
transferă sunt insuficiente atât pentru populație, cât și pentru menținerea echilibrului ecologic ecosistemului acvatic și nu afectează
situația bazinului din care se transferă.
Articolul 11
În lacurile de acumulare folosite ca sursă pentru alimentări cu apă potabilă se poate practica numai piscicultura în regim natural,
fără furajarea peștilor și fără aplicarea fungicidelor sau a oricăror medicamente veterinare.
(2) În orice alte zone decât cele prevăzute la alin. (1), piscicultura cu administrare de furaje se poate practica numai în cazul în
care nu este influențată calitatea apelor din aval și în conformitate cu reglementările în vigoare.
Articolul 12

163
 (1) Utilizatorii de apă sunt obligați să economisească apa prin folosire judicioasă. De asemenea, au obligația să asigure
întreținerea și repararea instalațiilor proprii și, după caz, a celor din sistemele de alimentare cu apă și canalizare.
(2) În vederea folosirii judicioase a apei, utilizatorii de apă vor folosi cele mai bune tehnologii disponibile, care permit utilizarea
unor cantități reduse de apă, precum și un consum mic de apă prin recircularea și/sau refolosirea apei.
Articolul 13
Autoritatea publică centrală din domeniul apelor și Administrația Națională «Apele Române» sunt în drept să ia măsuri de
limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei, pentru a face față unui pericol sau consecințelor unor accidente, secetei, inundațiilor
sau unui risc de lipsă de apă din cauza supraexploatării resursei.

Restrictii (L107:A14)
(1) Dacă, din cauza secetei sau a altor calamitați naturale, debitele de apă autorizate nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor
autorizați, se aplica restricții temporare de folosire a resurselor de apă.
(2) Restricțiile se stabilesc prin planuri de restricții și folosire a apei în perioade deficitare, elaborate de administrațiile bazinale
de apă, după consultarea utilizatorilor autorizați, cu avizul Administrației Naționale «Apele Române» și cu aprobarea comitetului de
bazin. Planurile de restricții și folosire a apei în perioade deficitare, denumite în continuare planuri de restricții, se aduc la cunoștință
publicului.
(3) Metodologia de elaborare și de aprobare a planurilor de restricții și procedura de informare a publicului se aprobă prin ordin
al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această
metodologie trebuie să țină seama de prioritățile prevăzute la art. 10 și de importanța socială și economică a utilizatorilor autorizați.
(4) Măsurile stabilite în planurile de restricții sunt obligatorii pentru toți utilizatorii de apă. Măsurile de restricții se asimilează
cu situația de forță majoră.
(5) Pe durata aplicării planurilor de restricții, prevederile autorizației de gospodărire a apelor se subordonează acestora.

164
 1.11. Poluarea resurselor de apa (L107:A15)

(1) Poluarea în orice mod a resurselor de apă este interzisă.

(2) Normele de calitate a resurselor de apă legate de funcțiunile apei se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
autorității publice centrale din domeniul apelor.
(3) Normele privind calitatea apei potabile, supravegherea, inspecția sanitară și monitorizarea calității apei potabile se aprobă
prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul sănătății.
(3^1) Normele privind calitatea apelor utilizate pentru îmbăiere și referitoare la supravegherea, inspecția sanitară și controlul
zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul
sănătății.
(4) Limitele de încărcare cu poluanți a apelor uzate evacuate în resursele de apă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor și a autorității publice centrale din domeniul sănătății.
(5) Limitele de descărcare înscrise în avizul sau autorizația de gospodărire a apelor reprezintă limitele maxime admise, iar
depășirea acestora este interzisă.

Prevenirea si combaterea poluarilor accidentale (L107:A23)

(1) Administrația Națională «Apele Române», prin administrațiile bazinale de apă, organizează și desfășoară activitatea de
prevenire a poluărilor accidentale și de înlăturare a efectelor lor, pe bază de planuri elaborate în funcție de condițiile specifice bazinelor
hidrografice respective și de natura substanțelor poluante ce pot fi evacuate accidental.
(2) Persoanele juridice utilizatori de apă și ai celorlalte folosințe în legătură cu apă sunt obligate să întocmească planuri proprii
de prevenire și de combatere a poluărilor accidentale, posibil a se produce ca urmare a activității lor, și să le pună în aplicare în caz de
necesitate.

165
 (3) Elaborarea planurilor de prevenire și de combatere a poluărilor accidentale se face potrivit metodologiei-cadru stabilite de
autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
(4) Persoanele juridice utilizatori de apă și ai celorlalte folosințe în legătură cu apa, care au produs o poluare accidentală, sunt
obligate să ia măsuri imediate pentru înlăturarea cauzelor, pentru limitarea și înlăturarea efectelor acestora și să informeze imediat cea
mai apropiată unitate de gospodărire a apelor asupra acestei poluări.
(5) Unitățile de gospodărire a apelor au obligația să ia în considerare orice informație provenită de la persoane fizice sau juridice,
altele decât utilizatorii sau cei care au produs poluarea accidentală, să identifice poluantul și cauzele poluării.
(6) Poluarea intenționată se pedepsește.
(7) În caz de poluare accidentală, unitățile de gospodărire a apelor vor avertiza imediat utilizatorii și autoritățile administrației
publice ale localităților din aval pentru a lua măsuri de protecție a apelor și de evitare sau diminuare a pagubelor.
(8) Persoanele juridice utilizatori de apă, potențialii poluatori, precum și unitățile de gospodărire a apelor, administrațiile
porturilor maritime și fluviale și ale canalelor navigabile și ceilalți utilizatori de apă au obligația dotării cu mijloace specifice de
intervenție în cazuri de poluări accidentale.
(9) Deținătorii de mijloace specifice de intervenție în caz de poluare accidentală a apei sunt obligați să le utilizeze, indiferent de
cauza apariției fenomenului de poluare.

Lista principalilor poluanti (L107: Anexa 6)

1. Compuși organohalogenați și substanțe care pot forma astfel de compuși în mediu acvatic
2. Compuși organofosforici
3. Compuși organostanici
4. Substanțe și preparate, sau produși de degradare ai acestora, care s-a dovedit că au proprietăți cancerigene sau mutagene sau
proprietăți care pot afecta steroidogenic tiroida, reproducția sau alte funcții endocrine în sau prin mediu acvatic
5. Hidrocarburi persistente și substanțe toxice organice persistente sau care se pot bioacumula
166
 6. Cianuri
7. Metale și compușii lor
8. Arsenic și compușii lor
9. Biocide și produse de protecția plantelor
10. Materii în suspensie
11. Substanțe care contribuie la eutroficare (în particular nitrați și fosfați)
12. Substanțe care au o influenta nefavorabilă asupra bilanțului de oxigen (și care poate fi măsurat folosind parametri ca CBO(5),
CCO, etc.)

Lista substantelor prioritare in domeniul apelor (L107: Anexa 5)

Identificatăca
substanțăprioritar
Nr. crt. Nr. CAS*1) Nr. EC*2) Denumire substanță prioritară*3) periculoasă
1. 15972-60-8 240-110-8 Alaclor; 2-cloro-2',6'-dietil-N (metoximetil) acetanilidă
2. 120-12-7 204-371-1 Antracen x
Atrazin; 6-cloro-N2-etil-N4-isopropil-1,3,5-triazin-2,4- diamină; 2-cloro-4-
3. 1912-24-9 217-617-8 etilamino-6-izopropilamino-1,3,5- triazină
4. 71-43-2 200-753-7 Benzen
neaplicabil neaplicabil Difenileter bromurat*4) x*5)
Pentabromodifenileter (numere de izomeri de poziție 28, 47, 99, 100, 153 și
5. 32534-81-9 neaplicabil 154) difenil eter, derivați pentabromurați; pentabromdifenil eter
6. 7440-43-9 231-152-8 Cadmiu și compușii acestuia x
7. 85535-84-8 287-476-5 Cloroalcani C10-13; cloruri de alchil (C10-13)*4) x
8. 470-90-6 207-432-0 Clorfenvinfos (ISO); fosfat de dietil și de 2-cloro-1-(2,4-diclorofenil) vinil
9. 2921-88-2 220-864-4 Clorpirifos; tiofostat de 0,0-dietil și de 0,3,5,6-tricloro-2-piridil
10. 107-06-2 203-458-1 Diclorură de etilen; 1,2-dicloroetan

167
11. 75-09-2 200-838-9 Clorură de metilen; diclorometan
12. 117-81-7 204-211-0 Ftalat de bis (2-etilhexil); ftalat de di-(2-etilhexil); DEHP
13. 330-54-1 206-354-4 Diuron; 3-(3,4-diclorfenil-1,1-dimetiluree)
Endosulfan; sulfit de 1,2,3,4,7,7-hexacloro-8,9,10-tri-norbornen-5,6-ilen
14. 115-29-7 204-079-4 dimetil x
15. 206-44-0 205-912-4 Fluoranten*6)
16. 118-74-1 204-273-9 Hexaclorobenzen x
17. 87-68-3 201-765-5 Hexaclorbutadienă x
18. 608-73-1 210-158-9 Hexaclorociclohexan x
19. 34123-59-6 251-835-4 Izoproturon;3-(4-izopropilfenil)-1,1-dimetiluree
20. 7439-92-1 231-100-4 Plumb și compușii acestuia
21. 7439-97-6 231-106-7 Mercur și compușii acestuia x
22. 91-20-3 202-049-5 Naftalină
231-111-
23. 7440-02-0 14 Nichel și compușii acestuia
25154-52-3 246-672-0 Nonil-fenoli x
24. 104-40-5 230-199-4 4-(para) nonilfenol x
1806-26-4 217-302-5 Octil-fenoli
25. 140-66-9 neaplicabil (4-(1,1',3,3'-tetrametilbutil)-fenol)
26. 608-93-5 210-172-5 Pentaclorbenzen x
27. 87-86-5 231-152-8 Pentaclorfenol
neaplicabil neaplicabil Hidrocarburi aromatice policiclice x
50-32-8 200-028-5 Benzo(a)piren; benzo(def)crisen x
205-99-2 205-911-9 Benz(b)fluoranten x
191-24-2 205-883-8 Benz(g,h,i)perilen x
207-08-9 205-916-6 Benzo(k)fluoranten x
28. 193-39-5 205-893-2 Indeno-(1,2,3-cd)-piren x
29. 122-34-9 204-535-2 Simazin; 6-cloro-N, N'-dietil-1,3,5-triazin-2,4-diamină
neaplicabil neaplicabil Compuși tributilstanici x
30. 36643-28-4 neaplicabil (Cation tributilstaniu) x
31. 12002-48-1 234-413-4 Triclorbenzeni
32. 67-66-3 200-663-8 Cloroform; Triclormetan

168
33. 1582-09-8 216-428-8 Trifluralin; α, α, α-trifluoro-2,6-dinitro-N, N-dipropil-p-toluidină
Notă
*1) Nr. CAS: număr atribuit de «Chemical Abstract Service».
*2) Nr. EC: Inventarul european al substanțelor chimice existente (EINECS) sau lista europeană a substanțelor chimice notificate (ELINCS).
*3) Atunci când un grup de substanțe a fost selectat, se menționează un reprezentant tipic al acestui grup, cu titlu de parametru indicativ (între
paranteze și fără număr). Pentru aceste grupuri de substanțe, parametrul indicativ trebuie definit prin metoda analitică.
*4) Aceste grupe de substanțe includ, în general, un număr mare de compuși individuali. Pentru moment, nu pot fi oferiți parametri indicativi
adecvați.
*5) Numai difenileter, derivat pentabromurat (nr. CAS 32534-81-9).

169
 1.13. Mecanism economic in domeniul apelor: sistemul de contributii, plati, bonificatii si penalitati (L107:A80-A82)
(1) Apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare. Conservarea, refolosirea și
economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifesta o preocupare constantă în
protejarea cantității și calității apei, precum și prin aplicarea de penalități celor care risipesc sau poluează resursele de apă.
(1^1) În vederea atingerii obiectivelor prezentei legi se va aplica principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv
costuri implicate de mediu și de resursă, pe baza analizei economice al cărei conținut este prevăzut în anexa nr. 4 și cu respectarea
principiului poluatorul plătește.
(1^2) Până în anul 2010 se va promova o politică de recuperare a costurilor în domeniul apei care să stimuleze folosințele și să
utilizeze în mod eficient resursele de apă. Această politică va stabili, pe baza analizei economice prevăzute la alin. (1^1), o contribuție
adecvată a diferitelor folosințe majore, în special industria, agricultura și alimentarea cu apă pentru populație, la recuperarea costurilor
serviciilor de apă. Contribuția astfel stabilită va ține seama de efectele de mediu, economice și sociale, precum și de condițiile geografice
și climatice specifice.
(1^3) Măsurile stabilite pentru implementarea prevederilor alin. (1^1) și (1^2) vor fi incluse în schema directoare.
Prevederile alin. (1^1) și (1^2) nu vor influența în nici un fel finanțarea măsurilor preventive și de remediere pentru realizarea
obiectivelor prezentei legi.
(2) Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative și calitative a resurselor de apă include sistemul de
contribuții, plăți și penalități ca parte a modului de finanțare a dezvoltării domeniului și de asigurare a funcționării Administrației
Naționale «Apele Române.
(3) Abrogat.
(4) Abrogat.
Articolul 81
(1) Sistemul de contribuții, plăți, tarife și penalități specifice activității de gospodărire a resurselor de apă se aplică tuturor
utilizatorilor. Cuantumul contribuțiilor, plăților, tarifelor și penalităților specifice activității de gospodărire a resurselor de apă se
reactualizează periodic prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale în domeniul apelor.

170
 (2) Prevederile alin. (1) nu se aplica la apa tranzitată pentru navigație pe căile navigabile artificiale, precum și persoanelor fizice
care folosesc apa conform art. 9 alin. (2).
(3) Administrația Națională «Apele Române», în calitate de operator unic atât al resurselor de apă de suprafață, naturale sau
amenajate, indiferent de deținătorul cu orice titlu al amenajării, cât și al resurselor de apă subterane, indiferent de natura lor și a
instalațiilor, își constituie veniturile proprii dintr-o contribuție specifică de gospodărire a apelor plătită lunar de către toți utilizatorii
resurselor de apă pe baza facturii fiscale emise, conform abonamentului de utilizare/exploatare încheiat în acest sens, care constituie
titlu executoriu, din plățile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din penalități specifice activității de gospodărire a apelor,
din tarife pentru avizele, autorizațiile pe care le poate emite sau pe care este împuternicită să le emită, precum și din majorările de
întârziere aplicate în conformitate cu prevederile legale în materie.
(3^1) Contribuțiile specifice de gospodărire a apelor în sensul prezentei legi sunt:
a) contribuția pentru utilizarea resurselor de apă pe categorii de resurse și utilizatori;
b) contribuția pentru primirea apelor uzate în resursele de apă;
c) contribuția pentru potențialul hidroenergetic asigurat prin barajele lacurilor de acumulare din administrarea Administrației
Naționale «Apele Române»;
d) contribuția pentru exploatarea agregatelor minerale din albiile și malurile cursurilor de apă ce intră sub incidența prezentei
legi.
(3^2) Creanțele reprezentând venituri proprii ale Administrației Naționale «Apele Române», potrivit prevederilor art. 81 din
prezenta lege și ale anexei nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale «Apele
Române», aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modificările și completările ulterioare, se execută prin organe de executare
proprii, abilitate în conformitate cu Codul de procedură fiscală. Administrația Națională «Apele Române» elaborează metodologia
privind executarea creanțelor reprezentând venituri proprii ale Administrației Naționale «Apele Române», care se aprobă prin ordin al
conducătorului autorității publice centrale în domeniul apelor.
(4) Utilizatorii de apă, consumatori sau neconsumatori, au obligația să plătească lunar cuantumul contribuției specifice de
gospodărire a apelor; în caz contrar, li se vor aplica penalități de întârziere conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de
procedură fiscală, cu modificările si completările ulterioare. Contribuțiile specifice de gospodărire a resurselor de apă, tarifele și

171
penalitățile pentru depășirea concentrațiilor aferente mecanismului economic se indexează anual prin aplicarea indicelui anual al
prețurilor de consum. Noile cuantumuri se notifică utilizatorilor în cadrul abonamentului de utilizare/exploatare a resurselor de apă, fiind
aplicabile de îndată.
(5) Pentru apa tratată și livrată sau pentru alte servicii de apă, operatori, furnizori sau prestatori sunt persoane fizice sau juridice
care, după caz, au în administrare lucrări hidrotehnice sau care prestează servicii de apă.
Articolul 82
(1) Abrogat.
(2) Penalitățile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile abonamentului de utilizare/exploatare
prevăzute la art. 81 alin. (3), pentru depășirea atât a cantităților de apă prelevate, cât și a concentrațiilor și cantităților de substanțe
impurificatoare evacuate.
(3) Administrația Națională «Apele Române» este singura în drept să constate cazurile în care se aplică penalități.
(4) Penalitățile pentru depășirea valorii concentrațiilor indicatorilor de calitate reglementați pentru evacuarea apelor uzate în
rețelele de canalizare ale localităților se aplică de către unitățile de gospodărie comunală.

172
 1.12. Programul de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase si alte
masuri pt principalii poluanti (HG 570/2016)
Articolul 1
(1) În vederea obținerii unei stări chimice bune a apelor de suprafață și în conformitate cu dispozițiile și obiectivele stabilite
la art. 2^1 din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, prezentul program de eliminare treptată a evacuărilor,
emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, denumit în continuare Program, stabilește măsurile tehnice și cadrul
instituțional pentru:
a) aplicarea standardelor de calitate a mediului (SCM) pentru substanțele prioritare și principalii poluanți, prevăzute în anexa
nr. 1 partea A la program;
b) modalitățile de aplicare a acestor standarde de calitate a mediului la apele de suprafață, prevăzute în anexa nr. 1 partea B la
program, și termenele de atingere ale acestor standarde, prevăzute în art. 3 la program.(2) Prezentul program cuprinde toate măsurile
aplicate apelor de suprafață pentru reducerea poluării cu substanțe prioritare și principalii poluanți sau eliminarea poluării cu substanțe
prioritar periculoase, provenite din toate sursele de poluare ale activității umane, care pot afecta calitatea apelor de suprafață, prin
atingerea standardelor de calitate prevăzute la alin. (1) lit. a), în conformitate cu prevederile art. 2^1 lit. d) din Legea nr. 107/1996,
cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 2
(1) Autoritatea publică centrală în domeniul apelor este desemnată autoritatea responsabilă pentru coordonarea și supervizarea
măsurilor desfășurate în temeiul prezentului program și raportarea rezultatelor acestor măsuri la Comisia Europeană, denumită în
continuare autoritate responsabilă.
(2) Administrația Națională "Apele Române" este desemnată autoritatea competentă pentru aplicarea măsurilor din prezentul
program, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) și h) și alin. (2) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
107/2002 privind înființarea Administrației Naționale "Apele Române", aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu
modificările și completările ulterioare, denumită în continuare autoritate competentă.

173
 (3) În scopul implementării programului, autoritatea competentă adoptă măsuri adecvate în toate activitățile care au ca scop
conservarea, protecția și îmbunătățirea apelor de suprafață și a mediului acvatic, în conformitate cu prevederile art. 2 lit. l) din Legea
nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 3
În scopul atingerii unei stări chimice bune a apelor de suprafață în termenele stabilite potrivit prezentului articol, prin aplicarea
SCM-urilor aprobate în prezentul program pentru substanțele prioritar periculoase, autoritatea competentă aplică SCM-urile prevăzute
în anexa nr. 1 partea A, respectând cerințele prevăzute în partea B, astfel:
a) pentru substanțele prevăzute la nr. crt. 2, 5, 15, 20, 22, 23, 28 din anexa nr. 1 partea A, cu începere de la data intrării în
vigoare a prezentului program până la 22 decembrie 2021, se stabilesc programele de măsuri necesare acestor substanțe și se includ în
planurile de management al bazinelor hidrografice elaborate periodic, în conformitate cu art. 43 alin. (1^9) din Legea nr. 107/1996, cu
modificările și completările ulterioare;
b) pentru substanțele nou-identificate prevăzute la nr. crt. 34-45 în anexa nr. 1 partea A, autoritatea competentă elaborează și
înaintează Comisiei Europene, până la 22 decembrie 2018, un program de monitorizare suplimentară și un program preliminar de
măsuri pentru substanțele respective, care să fie implementate cu începere de la 22 decembrie 2018 până la 22 decembrie 2027, în
scopul prevenirii deteriorării stării chimice a corpurilor de apă de suprafață, în conformitate cu art. 20, 43 și anexa nr. 3 din Legea
apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Programul final de măsuri se stabilește cel târziu până la 22 decembrie
2021 și aplică prevederile art. 23, 24, 25, 27, 29 și 43 din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, ca atare,
schimbând ceea ce este de schimbat și fără nicio modificare în ceea ce privește substanțele prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), devenind
pe deplin operațional cât mai curând posibil după această dată, dar nu mai târziu de 22 decembrie 2024.
(2) Pentru substanțele prevăzute la nr. crt. 5, 15, 16, 17, 21, 28, 34, 35, 37, 43 și 44 din anexa nr. 1 partea A, autoritatea
competentă aplică SCM-urile pentru biotă stabilite în anexa nr. 1 partea A.
(3) Pentru alte substanțe din anexa nr. 1 decât cele prevăzute la alin. (2), autoritatea competentă aplică SCM-urile pentru apă
stabilite în anexa nr. 1 partea A.
(4) Autoritatea competentă poate decide, pentru una sau mai multe ape de suprafață, să aplice un SCM pentru o matrice diferită
de cea specificată la alin. (2) sau pentru taxoni ai biotei diferiți de cei specificați în anexa nr. 1 partea A, dacă este relevant.

174
 (5) Dacă autoritatea competentă utilizează opțiunea prevăzută la alin. (4), aplică SCM-ul corespunzător stabilit în anexa nr. 1
partea A; dacă în anexa nr. 1 partea A nu este prevăzut niciun SCM pentru matricea sau pentru taxonul biotei alese, autoritatea
competentă stabilește și utilizează un SCM care să ofere cel puțin același nivel de protecție ca SCM-ul prevăzut în anexa nr. 1 partea
A.
(6) Autoritatea competentă poate utiliza opțiunea prevăzută la alin. (4) și (5) numai dacă metoda de analiză aleasă pentru
matricea sau taxonul biotei selectate îndeplinește criteriile minime de performanță prevăzute la pct. 2 și 3 din anexa nr. 3 la hotărâre;
dacă aceste criterii nu sunt îndeplinite pentru nicio matrice, autoritatea competentă se asigură că monitorizarea se efectuează prin
utilizarea celor mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive și că metoda de analiză funcționează cel puțin la fel de
bine precum cea disponibilă pentru matricea specificată la alin. (3) pentru substanța în cauză, astfel:
a) dacă a fost identificat, în urma unei expuneri acute, un potențial risc pentru sau prin intermediul mediului acvatic ca rezultat
al concentrațiilor ori emisiilor măsurate sau estimate, autoritatea competentă se asigură că, unde se aplică SCM pentru biotă ori
sediment, monitorizarea se efectuează și în apele de suprafață și aplică standardele de calitate de mediu - concentrația maximă
admisibilă (SCM - CMA) din anexa nr. 1 partea A la program, atunci când acestea sunt stabilite;
b) dacă, în conformitate cu prevederile pct. 4-6 din anexa nr. 3 la hotărâre, valoarea medie calculată a măsurătorilor, pentru
substanța care se măsoară, este considerată "inferioară limitei de cuantificare" a celei mai bune tehnici disponibile care nu presupune
costuri excesive, iar "limita de cuantificare" a acelei tehnici este superioară SCM, rezultatele acestor măsurători nu se iau în considerare
la evaluarea stării chimice globale a respectivului corp de apă.
(7) În cazul substanțelor pentru care este aplicat un SCM pentru sedimente și/sau biotă, autoritatea competentă monitorizează
substanța în matricea relevantă cel puțin o dată pe an, exceptând cazurile în care cunoștințele tehnice și opinia experților justifică un
alt interval.
(8) Autoritatea competentă include în impactul revizuit al activităților umane asupra stării corpurilor de apă, parte a planurilor
actualizate de management a bazinelor hidrografice ce se constituie ca parte componentă de gospodărire calitativă a schemelor
directoare, elaborate în conformitate cu art. 43 alin. (1) și (1^5) corelat cu art. 2^2 și 2^10 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările
și completările ulterioare, următoarele actualizări:
a) tabelul cu limitele de cuantificare actualizate ale metodelor de analiză aplicate, precum și performanța actualizată a acestor
metode față de criteriile minime de performanță stabilite la pct. 2 și 3 din anexa nr. 3 la hotărâre;

175
 b) pentru substanțele în cazul cărora s-a utilizat opțiunea prevăzută la alin. (4)-(6):
(i) motivele și baza utilizării opțiunii respective;
(ii) după caz, SCM-urile alternative actualizate stabilite, dovezi ale faptului că aceste SCM-uri oferă cel puțin același
nivel de protecție ca și SCM-urile prevăzute în anexa nr. 1 partea A, inclusiv datele și metodologia utilizate pentru determinarea
SCM-urilor alternative, precum și actualizarea categoriilor de apă de suprafață pentru care acestea se aplică;
(iii) pentru comparație cu informațiile prevăzute la lit. a), limitele de cuantificare ale metodelor de analiză pentru
matricea sau matricele specificate în anexa nr. 1 partea A, inclusiv informații cu privire la performanța acestor metode față de
criteriile minime de performanță stabilite la pct. 2 și 3 din anexa nr. 3 la hotărâre;
c) justificarea frecvenței monitorizării aplicate în conformitate cu alin. (7), dacă intervalele de monitorizare depășesc 1 an;
d) lista de "principali poluanți" identificați la nivel național în cantități relevante, din lista prevăzuta în anexa nr. 6 din Legea
nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul revizuirii impactului și presiunilor generate de activitățile umane
asupra stării corpurilor de apă, în conformitate cu prevederile subpct. 1.4 lit. a) și b) pct. 1 din anexa nr. 1^3 la Legea nr. 107/1996, cu
modificările și completările ulterioare, care sunt evacuați în cantități relevante odată cu apele uzate și au impact semnificativ la nivelul
corpurilor de ape de suprafață din bazinul hidrografic național, în scopul aplicării prevederilor art. 2^8 alin. (1) și subpct. 1.3.1.3 lit. e)
din secțiunea 1.3.1 din anexa nr. 1^1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, pentru ape de suprafață și
caracteristicile acestor principali poluanți privind standardele de calitate și datele de toxicitate acută și cronică, pentru aplicarea
prevederilor alin. 1 al pct. 1.2.6 din anexa nr. 1^1 la Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; acești
principali poluanți se stabilesc ca urmare a aplicării prevederilor pct. 1.4 al pct. 1 din anexa nr. 1^1 din Legea nr. 107/1996, cu
modificările și completările ulterioare.
(9) Lista de principali poluanți prezenți la nivel național, evacuați în cantități relevante în toate apele de suprafață din bazinul
hidrografic național, completează lista substanțelor prioritare prevăzută în anexa nr. 2, se actualizează periodic, în funcție de apariția
de noi principali poluanți identificați la nivel național la revizuirea impactului activităților umane asupra stării corpurilor de apă din
planurile de management, componenta calitativă a schemelor directoare, în scopul aplicării prevederilor lit. c) și alin. (2) al pct. 1.3.3
din anexa nr. 1^1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, și ale alin. (8), la propunerea autorității competente.
(10) Autoritatea competentă ia măsurile necesare pentru a se asigura că atât planurile actualizate de management a bazinelor
hidrografice, elaborate în conformitate cu art. 43 alin. (1^5) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, și care
176
conțin rezultatele și impactul măsurilor întreprinse pentru prevenirea poluării chimice a apelor de suprafață, cât și raportul intermediar
cuprinzând progresele înregistrate în punerea în aplicare a programelor de măsuri, planificate în conformitate cu art. 44^1 alin. (3) din
Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, sunt publicate pe site-ul autorității competente.
(11) Autoritatea competentă ia măsuri pentru analiza evoluției pe termen lung a concentrațiilor substanțelor prevăzute la nr.
crt. 2, 5, 6, 7, 12, 15-18, 20, 21, 26, 28, 30, 34-37, 43 și 44 prevăzute în anexa nr. 1 partea A, care tind să se acumuleze în sedimente
și/sau în biotă, monitorizând aceste substanțe și în sedimente și/sau biotă dacă analiza tendințelor realizată numai pe baza monitorizării
stării apei de suprafață, efectuate în conformitate cu art. 35 din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, nu este
relevantă. Autoritatea competentă ia măsuri pentru a se asigura, pentru aplicarea art. 2^1-2^5 și art. 43 din Legea nr. 107/1996, cu
modificările și completările ulterioare, că aceste concentrații nu cresc în mod considerabil în sedimente și/sau în biota respectivă în
timp; autoritatea competentă stabilește frecvența necesară monitorizării sedimentelor și/sau a biotei, astfel încât să furnizeze suficiente
date necesare pentru o analiză credibilă a tendințelor pe termen lung și o propune spre aprobare autorității responsabile. Cea mai redusă
frecvență de monitorizare acceptabilă este de o dată la fiecare 3 ani, exceptând cazurile în care cunoștințele tehnice și opinia experților
justifică o frecvență mai mare.
(12) Pentru aplicarea prevederilor prezentului alineat se utilizează ghidurile tehnice sau metodologiile comunitare relevante,
existente la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri pentru:
a) strategiile de monitorizare și metodele analitice aplicabile substanțelor, inclusiv pentru prelevarea și monitorizarea biotei,
pentru:
b) monitorizarea substanțelor în biotă, astfel cum se prevede la alin. (2)-(6);
c) metode analitice care respectă criteriile minime de performanță stabilite la pct. 2 și 3 din anexa nr. 3 la hotărâre, în cazul
substanțelor noi, numerotate de la 34 la 45 în anexa nr. 1 partea A, precum și al substanțelor pentru care SCM-urile din anexa nr. 1
partea A sunt mai stricte decât cele stabilite pentru primul plan de management aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 80/2011,
respectiv substanțele prevăzute la nr. crt. 2, 5, 15, 20, 22, 23 și 28 din anexa nr. 1 partea A.(13) În cazul substanțelor pentru care nu au
fost elaborate ghiduri tehnice la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, termenul prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabilește până la
data de 22 decembrie 2018, respectiv până la data de 22 decembrie 2027.
Articolul 4

177
 (1) În planurile de management al bazinelor hidrografice, elaborate în conformitate cu art. 6, art. 43 alin. (1^4) și (1^5), art.
44^1 alin. (2) și (3), art. 45 și anexa nr. 1^3 și în completarea cerințelor pct. 1.4.3 din anexa nr. 1^1 la Legea nr. 107/1996, cu
modificările și completările ulterioare, referitoare la harta de prezentare a stării chimice globale cu substanțele din anexa nr. 2 la
hotărâre, care atestă atingerea obiectivelor și obligațiilor prevăzute la art. 2^1 și anexa nr. 3 la Legea nr. 107/1996, cu modificările și
completările ulterioare, raportarea autorității competente poate avea forma unui set de hărți, câte una pentru fiecare substanță prioritară
individuală, pentru claritatea formatului de raportare; fiecare hartă include informațiile actualizate referitoare la starea chimică pentru
fiecare dintre substanțele prioritare prevăzute la lit. a)-c) obținute ca urmare a revizuirii impactului activităților umane, în completarea
informațiilor existente pentru restul de substanțe din anexa nr. 1 partea A la prezentul program și raportate în cadrul primului plan de
management, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 80/2011, astfel:
a) substanțele prevăzute la nr. crt. 5, 21, 28, 30, 35, 37, 43 și 44 - substanțe care se comportă la fel ca substanțele persistente,
bioacumulabile și toxice (PBT) omniprezente;
b) substanțele prevăzute la nr. crt. 34-45 - substanțe nou-identificate la revizuirea impactului;
c) substanțele prevăzute la nr. crt. 2, 5, 15, 20, 22, 23 și 28 - substanțe cu SCM-uri revizuite, mai stricte;(2) Autoritatea
competentă poate prezenta și marja de deviere de la valorile SCM pentru fiecare dintre substanțele prevăzute la alin. (1), în cadrul
planurilor de management al bazinelor hidrografice menționate la alin. (1).
(3) Autoritatea competentă elaborează aceste hărți individuale pentru a asigura intercomparabilitatea acestora în raportarea
globală la nivel de bazin hidrografic internațional și la nivel comunitar.
(4) Autoritatea competentă poate monitoriza substanțele prevăzute la nr. crt. 5, 21, 28, 30, 35, 37, 43 și 44 din anexa nr. 1 partea
A cu o frecvență mai mică decât frecvența anuală prevăzută în art. 3 alin. (7) din program și prevederile din anexa nr. 1^1 la Legea nr.
107/1996, cu modificările și completările ulterioare, în cazul substanțelor prioritare, cu condiția ca monitorizarea să fie reprezentativă
și să fie disponibilă o bază statistică solidă privind prezența acestor substanțe în mediul acvatic. În conformitate cu prevederile art. 3
alin. (11) din program, monitorizarea se efectuează din 3 în 3 ani, exceptând cazurile în care cunoștințele tehnice și opinia experților
justifică un alt interval.
Articolul 5
(1) Substanțele care pot prezenta risc semnificativ de persistență, bioacumulare și toxicitate la nivel comunitar pentru mediul
acvatic sau prin intermediul mediului acvatic și pentru care datele de monitorizare existente la nivel comunitar sunt insuficiente fac
178
parte din Lista de supraveghere, pentru care urmează să se colecteze date de monitorizare la nivel național, necesare aplicării
prevederilor art. 43 alin. (5) lit. a) și c) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare
2) Prima listă de supraveghere conține 10 substanțe sau grupuri de substanțe și este adoptată prin Decizia de punere în aplicare
(UE) 2015/495 a Comisiei din 20 martie 2015 de stabilire a unei liste de supraveghere a substanțelor pentru monitorizare la nivelul
UE în domeniul apei, în temeiul Directivei 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene seria L, nr. 78 din 24 martie 2015; lista se poate completa cu câte o substanță la fiecare actualizare a listei de
supraveghere, până la un număr maximum de 14 substanțe.
(3) Autoritatea competentă monitorizează fiecare dintre cele 10 substanțe sau grupe de substanțe din lista de supraveghere
stabilită prin Decizia 2015/495/CE pentru o perioadă de cel puțin 12 luni consecutive, începând cu data intrării în vigoare a prezentului
program, la stațiile de monitorizare reprezentative selectate la nivel național; pentru fiecare substanță inclusă ulterior în lista de
supraveghere actualizată la nivel comunitar, autoritatea competentă începe monitorizarea în termen de 6 luni de la includerea în lista
actualizată.
(4) Autoritatea competentă selectează numărul de stații de monitorizare naționale reprezentative la nivel național, aplicând
cumulat următoarele patru criterii:
a) cel puțin o stație de monitorizare la nivel național;
b) încă o stație de monitorizare dacă statul membru respectiv are peste un milion de locuitori;
c) numărul de stații de monitorizare egal cu rezultatul obținut prin împărțirea ariei sale geografice în kmp la 60.000, rotunjit la
numărul întreg cel mai apropiat;
d) numărul de stații de monitorizare egal cu rezultatul obținut prin împărțirea populației sale la 5 milioane, rotunjit la numărul
întreg cel mai apropiat.La alegerea stațiilor reprezentative de monitorizare, a frecvenței și a calendarului de monitorizare pentru fiecare
substanță, autoritatea competentă ține seamă de modurile de utilizare și de posibila apariție a substanței în apele de suprafață; frecvența
monitorizării este de cel puțin o dată pe an.
(5) Dacă autoritatea competentă deține date de monitorizare suficiente, comparabile, reprezentative și recente pentru o anumită
substanță sau grupe de substanțe din cele 10, din programe sau studii de monitorizare existente pe plan național, altele decât programul
de monitorizare prevăzut la alin. (3), poate decide să nu efectueze monitorizarea suplimentară solicitată pentru substanța respectivă

179
aflată în lista de supraveghere, cu condiția ca substanța să fi fost monitorizată prin utilizarea unei metodologii care respectă cerințele
prevăzute în ghidurile tehnice comunitare elaborate pentru monitorizarea listei de supraveghere, în conformitate cu prevederile alin.
(3) și (4).
(6) Autoritatea responsabilă coordonează activitatea de raportare către Comisia Europeană a rezultatelor monitorizării obținute
ca urmare a aplicării prevederilor alin. (3)-(5), efectuată de autoritatea competentă. Rezultatele monitorizării substanțelor din prima
lista de supraveghere de 10 substanțe se raportează la data de 20 decembrie 2016 și ulterior la fiecare 12 luni, pe perioada în care
fiecare substanță dintre cele 10 este menținută pe lista de supraveghere comunitară. Pentru fiecare substanță nou-inclusă, autoritatea
competentă raportează Comisiei Europene rezultatele monitorizării, în termen de 21 de luni de la includerea respectivei substanțe în
lista de supraveghere și ulterior la fiecare 12 luni, pe perioada în care respectiva substanță este menținută pe lista de supraveghere
comunitară. Raportul include și informațiile naționale cu privire la reprezentativitatea stațiilor de monitorizare și la strategia de
monitorizare, alături de informațiile solicitate de Decizia 2015/495/CE.
Articolul 6
(1) Autoritatea competentă poate desemna zone de amestec adiacente punctelor de evacuare, zone în care concentrațiile uneia
sau mai multor substanțe din anexa A pot depăși SCM-urile stabilite, cu condiția ca aceste zone să nu afecteze conformitatea restului
corpului de apă de suprafață cu aceste SCM.
(2) Zonele de amestec desemnate de autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile alin. (1), se includ în planul național
de management al bazinului hidrografic al Dunării de pe teritoriul României, delimitat în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (3)
din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Informațiile referitoare la zonele de amestec includ:
a) abordările și metodologiile aplicate pentru a identifica și desemna zonele de amestec; ș
ib) măsurile adoptate în vederea reducerii pe viitor a întinderii zonelor de amestec; aceste măsuri aplică prevederile anexei nr.
3 pct. C lit. k) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, sau reglementările privind autorizarea emisiilor
industriale prevăzute în anexa nr. 3 pct. C lit. g) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, sau din Legea nr.
278/2013 privind emisiile industriale, reglementări care se includ în autorizațiile revizuite, acordate pentru toate emisiile industriale
care sunt evacuate în zonele de amestec desemnate.
(3) La desemnarea zonelor de amestec, autoritatea competentă se asigură că suprafața oricărei astfel de zone este:

180
 a) restricționată la proximitatea punctului de evacuare;
b) proporțională în raport cu concentrațiile de substanțe prioritare din emisiile industriale de la punctul de evacuare ce conțin
aceste substanțe; aceste concentrații, stabilite în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile, se includ în autorizațiile revizuite
în conformitate cu prevederile alin. (2) sau al oricăror altor prevederi legislative naționale și comunitare privind emisiile de substanțe,
în scopul aplicării prevederilor art. 2^8 și art. 43 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;
autorizațiile revizuite includ și revizuirea procedurilor de control adecvate emisiilor industriale revizuite.
Articolul 7
(1) Autoritatea responsabilă și autoritatea competentă nu încalcă obligațiile stabilite prin prezentul program prin depășirea
limitei impuse de un SCM, în cazul în care poate demonstra că:
a) depășirea s-a datorat unei surse de poluare din afara jurisdicției naționale a acestuia;
b) din cauza unei astfel de poluări transfrontaliere nu a putut lua măsuri eficiente pentru a se conforma cu SCM-urile relevante;
și
c) a aplicat mecanismele de coordonare stabilite la art. 6 din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare,
sau, după caz, a recurs la dispozițiile art. 2^3, 2^4, 2^5 și 43 din Legea nr. 107/1996, cu completările și modificările ulterioare, pentru
corpurile de apă afectate de poluarea transfrontalieră.
(2) Autoritatea responsabilă și autoritatea competentă utilizează mecanismul prevăzut la art. 44^3 din Legea nr. 107/1996, cu
modificările și ulterioare, pentru a furniza Comisiei informațiile necesare în situațiile prevăzute la alin. (1), precum și un rezumat al
măsurilor adoptate în legătură cu poluarea transfrontalieră, în cadrul planului de management al bazinului hidrografic în cauză, în
conformitate cu obligațiile de raportare prevăzute la art. 44^1 din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 8
(1) Pe baza informațiilor obținute prin aplicarea prevederilor art. 35 și art. 43 alin. (1^4) și (1^5) din Legea nr. 107/1996, cu
modificările și completările ulterioare, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din
18 ianuarie 2006 de instituire a unui registru european al emisiilor și transferului de poluanți și de modificare a Directivelor 91/689/CEE
și 96/61/CE ale Consiliului și al altor date disponibile referitoare la emisiile, evacuările și pierderile de substanțe prioritar periculoase

181
și principalii poluanți, autoritatea competentă elaborează un inventar al emisiilor, evacuărilor și pierderilor pentru toate substanțele
vizate de prezentul program, pentru fiecare district de bazin hidrografic sau parte a unui district de bazin hidrografic.
(2) Inventarul prevăzut la alin. (1) include și hărți ale emisiilor, evacuărilor și pierderilor pentru toate substanțele prevăzute în
anexa nr. 1 partea A, precum și concentrația acestor substanțe din sedimente și biotă, după caz.
(3) Perioada de referință pentru estimarea concentrațiilor de substanțe înregistrate în inventarul prevăzut la alin. (1) este fixată
la un an, următorul inventar fiind cel care ia în considerare anul 2016, urmat apoi de inventare periodice care iau în considerare oricare
an din fiecare interval de 3 ani ulteriori. Pentru substanțele prioritare nr. 1, 3, 8, 9, 13, 14, 18, 19, 29, 33, 34, 36, 38, 39, 40, 41, 42, 44,
45 din anexa nr. 2, pentru care se regăsesc reglementări și în Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a
produselor de protecție a plantelor în vederea plasării pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările și completările
ulterioare, datele introduse în următorul inventar reprezintă media anilor 2017-2019 și inventarele ulterioare acestuia respectă ciclurile
ulterioare de câte 3 ani.
(4) Autoritatea competentă comunică Comisiei Europene, pentru aplicarea obligațiilor de raportare prevăzute la art. 44^1 alin.
(1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, inventarele întocmite în conformitate cu prevederile alin.
(1) și (2) și menționează perioadele de referință luate în considerare.
(5) Autoritatea competentă actualizează inventarele în cadrul revizuirilor analizelor caracteristicilor bazinelor hidrografice,
efectuate pentru aplicarea prevederilor art. 43 alin. (1^5) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.
(6) Perioada de referință pentru determinarea valorilor înregistrate în inventarele actualizate o constituie anul precedent celui
în care se încheie analiza; pentru substanțele prioritare nr. 1, 3, 8, 9, 13, 14, 18, 19, 29, 33, 34, 36, 38, 39, 40, 41, 42, 44, 45 din anexa
nr. 2, pentru care se regăsesc reglementări și în Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de
protecție a plantelor în vederea plasării pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare,
datele introduse pot fi calculate ca fiind media celor 3 ani anteriori încheierii analizei.
(7) Autoritatea competentă publică inventarele actualizate în planurile actualizate de management al bazinelor hidrografice, în
conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1^4) și (1^5) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 9

182
 (1) Autoritatea competentă transmite Comisiei Europene rapoartele întocmite pentru aplicarea prevederilor art. 44^3 din Legea
nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, și cele cu privire la poluarea transfrontalieră și aplică măsurile suplimentare
specifice stabilite la nivel comunitar, inclusiv măsuri privind controlul emisiilor, dacă analiza rapoartelor transmise de statele membre
a impus modificări legislative la nivel comunitar.
(2) Pentru substanțele prioritare care se încadrează în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006 al
Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea
substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și
de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum și a Directivei
76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei, publicat în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 396 din 29 mai 2007, Regulamentului (CE) nr. 1.107/2009 al Parlamentului European și al
Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și
91/414/CEE ale Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 309 din 24 noiembrie 2009, și Regulamentul
(UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea
produselor biocide, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 167 din 27 iunie 2012, sau al Legii nr. 278/2013,
rapoartele, elaborate și transmise în conformitate cu prevederile alin. (1), evidențiază dacă măsurile stabilite de prevederile art. 2^1
alin. (1) lit. a)-d) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, pentru stoparea sau eliminarea treptată a
evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase care sunt aplicate la nivel național sunt suficiente și aplică
măsurile suplimentare relevante stabilite la nivel comunitar pentru atingerea acestui obiectiv, după stabilirea acestora.
(3) Dacă analiza rezultatelor raportului, transmis Comisiei în conformitate cu prevederile alin. (1) și (2), indică faptul că sunt
necesare măsuri suplimentare la nivel național pentru aplicarea completă a art. 43 alin. (1^1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările
și completările ulterioare, în privința unei anumite substanțe aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1.107/2009 sau al
Regulamentului (UE) nr. 528/2012, autoritatea competentă aplică art. 21 sau art. 44 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 sau art. 15
sau 48 din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, după caz, substanței respective sau produselor care conțin respectiva substanță, la
solicitarea Comisiei.
(4) La aplicarea dispozițiilor regulamentelor menționate la alin. (3), autoritatea competentă ține cont de toate evaluările
riscurilor, analizele socioeconomice și analizele de costuri-beneficii necesare, efectuate în conformitate cu prevederile regulamentelor
respective, inclusiv în ceea ce privește disponibilitatea alternativelor.

183
 Articolul 10
Anexa nr. 1 partea A și partea B fac parte integrantă din prezentul program.
Anexa nr. 1 la program

Standardele de calitate a mediului pentru substanțele prioritare și o serie de alți poluanți

Partea A - Standarde de calitate a mediului (SCM)MA: media anualăCMA: concentrația maximă admisibilăUnitate: (мg/l)
pentru coloanele 4-7(мg/kg de greutate umedă) pentru coloana 8

SCM- SCM- SCM-

SCM-MA*2) MA*2) CMA*4) CMA*4)
Ape Alte ape Ape Alte ape
Număr interioare de de interioare de de SCM
Nr. crt. Denumirea substanței CAS*1) suprafață*3) suprafață suprafață*3) suprafață Biotă*12)

1 2 3 4 5 6 7 8

1. Alaclor 15972-60-8 0,3 0,3 0,7 0,7

2. Antracen 120-12-7 0,1 0,1 0,1 0,1

3. Atrazin 1912-24-9 0,6 0,6 2,0 2,0

4. Benzen 71-43-2 10 8 50 50

5. Difenileteri bromurați*5) 32534-81-9 0,14 0,014 0,0085

≤ 0,45
≤ 0,08 (clasa ≤ 0,45 (clasa (clasa
1)0,08 (clasa 1)0,45 (clasa 1)0,45
Cadmiu și compușii săi, în funcție de clasele de duritate
2)0,09 (clasa 2)0,6 (clasa (clasa
6. a apei*6) 7440-43-9 0,2
3)0,15 (clasa 3) 0,9 (clasa 2)0,6

184
 4)0,25 (clasa 4) 1,5 (clasa (clasa 3)
5) 5) 0,9 (clasa
4) 1,5
(clasa 5)

6a. Tetraclorură de carbon*7) 56-23-5 12 12 N.A. N.A.

7. C10-13 Cloralcani*8) 85535-84-8 0,4 0,4 1,4 1,4

8. Clorfenvinfos 470-90-6 0,1 0,1 0,3 0,3

9. Clorpirifos Clorpirifos-etil 2921-88-2 0,03 0,03 0,1 0,1

309-00-2
60-57-1 72-
Pesticide ciclodiene: Aldrin*7) Dieldrin*7) Endrin*7) 20-8 465-
9a. Izodrin *7) 73-6 Σ = 0,01 Σ = 0,005 N.A. N.A.

DDT total*7)*9) N.A. 0,025 0,025 N.A. N.A.

9b. para-para-DDT*7) 50-29-3 0,01 0,01 N.A. N.A.

10. 1,2-dicloretan 107-06-2 10 10 N.A. N.A.

11. Diclormetan 75-09-2 20 20 N.A. N.A.

12. Di(2-etilhexil)ftalat 117-81-7 1,3 1,3 N.A. N.A.

13. Diuron 330-54-1 0,2 0,2 1,8 1,8

14. Endosulfan 115-29-7 0,005 0,0005 0,01 0,004

15. Fluoranten 206-44-0 0,0063 0,0063 0,12 0,12 30

16. Hexaclorbenzen 118-74-1 0,05 0,05 10

185
17. Hexaclorbutadienă 87-68-3 0,6 0,6 55

18. Hexaclorciclohexan 608-73-1 0,02 0,002 0,04 0,02

19. Izoproturon 34123-59-6 0,3 0,3 1,0 1,0

20. Plumb și compușii săi 7439-92-1 1,2*13) 1,3 14 14

21. Mercur și compușii săi 7439-97-6 0,07 0,07 20

22. Naftalină 91-20-3 2 2 130 130

23. Nichel și compușii săi 7440-02-0 4*13) 8,6 34 34

24. Nonil fenoli 4-Nonil fenol 84852-15-3 0,3 0,3 2,0 2,0

25. Octil fenoli [(4-(1,1',3,3'- tetrametilbutil)-fenol)] 140-66-9 0,1 0,01 N.A. N.A.

26. Pentaclorbenzen 608-93-5 0,007 0,0007 N.A. N.A.

27. Pentaclorfenol 87-86-5 0,4 0,4 1 1

Hidrocarburi aromatice policiclice HAP*11) N.A. N.A. N.A. N.A. N.A.

1,7 x
Benzo(a)piren 50-32-8 1,7 x 10^(-4) 10^(-4) 0,27 0,027 5

nota subsol nota nota

Benzo(b)fluoranten 205-99-2 11 subsol 11 0,017 0,017 subsol 11

nota subsol nota nota

Benzo(k)fluoranten 207-08-9 11 subsol 11 0,017 0,017 subsol 11

nota subsol nota 8,2 x nota

28. Benzo(g, h, i)-perilen 191-24-2 11 subsol 11 8,2 x 10^(-3) 10^(-4) subsol 11

186
 nota subsol nota de nota
Indeno(1,2,3-cd)piren 193-39-5 11 subsol 11 N.A. N.A. subsol 11

29. Simazin 122-34-9 1 1 4 4

29a. Tetracloretilenă*7) 127-18-4 10 10 N.A. N.A.

29b. Tricloretilenă*7) 79-01-6 10 10 N.A. N.A.

30. Compuși tributilstanici, respectiv cation tributilstanic 36643-28-4 0,0002 0,0002 0,0015 0,0015

31. Triclorbenzeni 12002-48-1 0,4 0,4 N.A. N.A.

32. Triclormetan 67-66-3 2,5 2,5 N.A. N.A.

33. Trifluralin 1582-09-8 0,03 0,03 N.A. N.A.

3,2 x
34. Dicofol 115-32-2 1,3 x 10^(-3) 10^(-5) N.A. N.A. 33

1,3 x
35. Acid perfluoroctan sulfonic și derivații săi 1763-23-1 6,5 x 10^(-4) 10^(-4) 36 7,2 9,1

124495-18-
36. Chinoxifen 7 0,15 0,015 2,7 0,54

Sumă de
nota subsol
PCDD +
10din anexa
PCDF +
X
PCB-DL
laDirectiva
0,0065
37. Dioxine și compuși de tip dioxină 2000/60/CE N.A. N.A.
мg.kg^(-

187
 1)
TEQ*14)

38. Aclonifen 74070-46-5 0,12 0,012 0,12 0,012

39. Bifenox 42576-02-3 0,012 0,0012 0,04 0,004

40. Cibutrin 28159-98-0 0,0025 0,0025 0,016 0,016

8 x 10^(- 6 x 10^(-
41. Cipermetrin 52315-07-8 8 x 10^(-5) 6) 6 x 10^(-4) 5)

6 x 10^(- 7 x 10^(-
42. Diclorvos 62-73-7 6 x 10^(-4) 5) 7 x 10^(-4) 5)

nota de
subsol12
din anexa
Xla
Directiva
43. Hexa bromo ciclo dodecan 2000/60/CE 0,0016 0,0008 0,5 0,05 167

76-44-8/ 1 x 10^(- 3 x 10^(- 6,7 x

44. Heptaclor și heptaclor epoxid 1024-57-3 2 x 10^(-7) 8) 3 x 10^(-4) 5) 10^(-3)

45. Terbutrin 886-50-0 0,065 0,0065 0,34 0,034

*1) CAS: Chemical Abstracts Service - Serviciul de catalogare a substanțelor chimice.

*2) Acest parametru reprezintă standardul de calitate a mediului exprimat ca valoare medie anuală (SCM-MA). În afară de cazul
în care se specifică altfel, acesta se aplică la concentrația totală a tuturor izomerilor.
*3) Apele de suprafață interioare cuprind râurile și lacurile, precum și corpurile de apă artificiale sau puternic modificate care
au legătură cu acestea.

188
 *4) Acest parametru reprezintă standardul de calitate a mediului exprimat sub formă de concentrație maximă admisibilă (SCM-
CMA). Atunci când pentru SCM-CMA apare indicația "nu se aplică", se consideră că valorile SCM-MA asigură protecție împotriva
vârfurilor de poluare pe termen scurt care apar în cazul evacuărilor continue, deoarece acestea sunt semnificativ mai scăzute decât
valorile obținute pe baza toxicității acute.
*5) Pentru grupul de substanțe prioritare reprezentat de difenileterii bromurați (nr. 5), SCM-urile se referă la suma concentrațiilor
izomerilor de poziție cu numerele 28, 47, 99, 100, 153 și 154.
*6) Pentru cadmiu și compușii săi, poziția nr. 6, valorile SCM-urilor variază în funcție de duritatea apei, pentru care s-au stabilit
cinci clase: clasa 1: < 40 mg CaCO(3)/l, clasa 2: 40 până la < 50 mg CaCO(3)/l, clasa 3: 50 până la < 100 mg CaCO(3)/l, clasa 4: 100
până la < 200 mg CaCO(3)/l și clasa 5: = 200 mg CaCO(3)/l.
*7) Această substanță nu este o substanță prioritară, ci unul dintre ceilalți poluanți pentru care SCM-urile sunt identice cu cele
stabilite în legislația aplicată înainte de 13 ianuarie 2009.
*8) Nu este precizat niciun parametru anume pentru acest grup de substanțe. Parametrul sau parametrii anume trebuie definiți cu
ajutorul metodei analitice.
*9) DDT total cuprinde suma izomerilor 1,1,1-triclor-2,2 bis (p-clorfenil) etan (nr. CAS 50-29-3; nr. UE 200-024-3); 1,1,1-
triclor-2 (o-clorfenil)-2-(p-clorfenil) etan (nr. CAS 789-02-6; nr. UE 212-332-5); 1,1-diclor-2,2 bis (p-clorfenil) etilenă (nr. CAS 72-55-
9; nr. UE 200-784-6); și 1,1-diclor-2,2 bis (p-clorfenil) etan (nr. CAS 72-54-8; nr. UE 200-783-0).
*10) Nu sunt disponibile suficiente informații pentru a stabili un SCM-CMA pentru aceste substanțe.
*11) Pentru grupul de substanțe prioritare reprezentat de hidrocarburile poliaromatice (HAP) (nr. 28), SCM-ul pentru biotă și
SCM-MA aferente pentru apă se referă la concentrația benzo(a)pirenului și se bazează pe toxicitatea acestuia. Benzo(a)pirenul poate fi
considerat un marcator pentru celelalte hidrocarburi aromatice policiclice, așadar numai benzo(a)pirenul trebuie monitorizat în vederea
comparației cu SCM pentru biotă sau cu SCM-MA aferente pentru apă.
*12) Exceptând cazul în care se indică altfel, SCM pentru biotă se referă la pești. Ca alternativă, se poate monitoriza în loc un
taxon alternativ al biotei sau o altă matrice, cu condiția ca SCM-urile aplicate să ofere un nivel de protecție echivalent. Pentru substanțele
cu numerele 15 și 28, biota se referă la crustacee și moluște. În vederea evaluării stării chimice, monitorizarea fluorantenului și a PAH
la pești nu este adecvată. Pentru substanța cu numărul 37, respectiv dioxine și compuși de tip dioxină, SCM pentru biotă se referă la

189
pești, crustacee și moluște; în conformitate cu secțiunea 5.3 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 1.259/2011 al Comisiei din 2 decembrie
2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.881/2006 în ceea ce privește nivelurile maxime pentru dioxine, PCB de tipul dioxinei
și PCB care nu sunt de tipul dioxinei în produsele alimentare (JO L 320, 3.12.2011, p. 18).
*13) Aceste SCM-uri se referă la concentrațiile biodisponibile ale substanțelor.
*14) Policlor dibenzo dioxine: dibenzo-p-dioxine policlorurate; Policlor dibenzo furani: dibenzofurani policlorurați; PCB-DL:
difenili policlorurați tip dioxină; TEQ: echivalenți toxici conform factorilor de echivalență toxică ai Organizației Mondiale a Sănătății
2005.N.A. - nu se aplică
Partea B Aplicarea SCM-urilor prevăzute în partea A
1. Coloanele 4 și 5 din tabel: pentru orice corp de apă de suprafață, aplicarea MA-SCM înseamnă că, pentru fiecare punct de
supraveghere reprezentativ al acestui corp de apă, media aritmetică a concentrațiilor măsurate în diferite perioade ale anului nu depășește
valoarea standard.Calculul mediei aritmetice, metoda analitică folosită și, în cazul în care nicio metodă analitică adecvată nu îndeplinește
criteriile minime de performanță, metoda de aplicare a unui SCM trebuie să fie conforme cu actele de punere în aplicare prin care se
adoptă specificații tehnice pentru monitorizarea din punct de vedere chimic și pentru calitatea rezultatelor analitice în conformitate
cu Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.
2. Coloanele 6 și 7 din tabel: pentru orice corp de apă de suprafață dat, aplicarea SCM-CMA înseamnă că, la orice punct de
monitorizare reprezentativ din corpul de apă, concentrația măsurată nu depășește standardul.Cu toate acestea, în conformitate cu punctul
1.3.4 din anexa nr. 1^1 la Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, autoritatea competentă poate introduce metode
statistice, precum calculul percentilelor, pentru a asigura un nivel acceptabil de încredere și precizie la stabilirea conformității cu SCM-
CMA. În acest caz, metodele statistice respective trebuie să respecte normele detaliate stabilite în conformitate cu procedura de
examinare menționată la art. 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011
de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de
executare de către Comisie.
3. SCM-urile pentru apă stabilite în prezenta anexă sunt exprimate în concentrații totale în întreaga probă de apă.Prin excepție
de la primul paragraf, în cazul cadmiului, a plumbului, a mercurului și a nichelului, denumite în continuare metale, SCM-urile pentru
apă se referă la concentrația de substanțe dizolvate, și anume la faza dizolvată a unei probe de apă obținute prin filtrarea cu ajutorul unui

190
filtru de 0,45 мm sau prin orice altă pretratare echivalentă, ori, atunci când se specifică acest lucru, la concentrația bio disponibilă.În
evaluarea rezultatelor monitorizării în raport cu SCM-urile relevante, autoritatea competentă poate ține cont de:
a) concentrațiile de fond naturale pentru metale și compușii acestora, în cazul în care aceste concentrații nu permit conformarea
cu SCM-urile relevante;
b) duritatea, pH-ul, carbonul organic dizolvat sau alți parametri de calitate a apei care afectează biodisponibilitatea metalelor,
concentrațiile biodisponibile fiind stabilite pe baza unei modelări adecvate a biodisponibilității.

191