Titularizare Matematica Subiecte 2014 - 2021 (Sub + Bar)

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

CONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
VACANTE/REZERVATE ÎN UNITĂŢILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
21 iulie 2014
Probă scrisă
Matematică
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

Varianta 3
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor, în limita punctajului maxim corespunzător.
• Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
punctajului indicat în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obţinut
pentru lucrare.
SUBIECTUL I (45 de puncte)
- explicarea relaţiei dintre competențele generale ale disciplinei și competenţele specifice din secvența
dată 6 puncte
- câte 3 puncte pentru menţionarea fiecărei metode de învăţare care susține centrarea pe elev a demersului
didactic 3px2=6 puncte
- câte 3 puncte pentru argumentarea alegerii fiecărei metode de învățare din perspectiva adecvării acesteia
la elemente componente ale secvenţei date 3px2=6 puncte
- câte 3 puncte pentru exemplificarea modului în care fiecare dintre metodele de învăţare menţionate
favorizează formarea/dezvoltarea unor competenţe specifice din secvenţa dată 3px2=6 puncte
- câte 3 puncte pentru precizarea fiecăruia dintre cele două mijloace de învăţământ care pot fi utilizate pe
parcursul desfăşurării activităţii didactice 3px2=6 puncte
- câte 3 puncte pentru argumentarea alegerii fiecăruia dintre mijloacele de învăţământ precizate
3px2=6 puncte
- menționarea unui instrument interactiv – soft sau platformă educațională – care poate fi utilizat pe
parcursul desfăşurării activităţii didactice 3 puncte
- argumentarea alegerii instrumentului interactiv menționat 3 puncte
- corectitudinea ştiinţifică a informaţiei de specialitate 3 puncte
SUBIECTUL al II-lea (45 de puncte)

1.
- câte 3 puncte pentru corectitudinea proiectării fiecărui tip de item 3px4=12 puncte
- câte 3 puncte pentru elaborarea răspunsului așteptat (barem de evaluare) pentru fiecare item
3px4=12 puncte
- corectitudinea ştiinţifică a informaţiei de specialitate 6 puncte
2.
- menţionarea unei metode alternative de evaluare a formării/dezvoltării unor competențe specifice
precizate în secvența dată din programa școlară 5 puncte
- prezentarea unui avantaj al utilizării metodei alternative de evaluare menţionată în comparație cu
metodele tradiționale de evaluare 5 puncte
- prezentarea unui dezavantaj al utilizării metodei alternative de evaluare menţionată în comparație cu
metodele tradiționale de evaluare 5 puncte
Probă scrisă la matematică Varianta 3

Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 1
21 iulie 2014
Probă scrisă
Matematică
Varianta 3
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 4 ore.
Următoarea secvenţă face parte din programa şcolară de matematică pentru clasa a V-a.
Competențe generale
1. Identificarea unor date și relații matematice și corelarea lor în funcție de contextul în care au fost
definite
2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunțuri
matematice
3. Utilizarea algoritmilor și a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei
situații concrete
4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situații concrete și a
algoritmilor de prelucrare a acestora
5. Analiza și interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situații-problemă
6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoștințelor din
diferite domenii
Competenţe specifice Conţinuturi
1. Identificarea în limbajul cotidian sau în enunţuri Mulţimi
matematice a unor noţiuni specifice teoriei
• Mulţimi: descriere şi notaţii; element,
mulţimilor
relaţia dintre element şi mulţime (relaţia de
2. Evidenţierea, prin exemple, a relaţiilor de
apartenenţă)
apartenenţă sau de incluziune
3. Selectarea şi utilizarea unor modalităţi adecvate de • Relaţia între două mulţimi (relaţia de
reprezentare a mulţimilor şi a operaţiilor cu mulţimi incluziune); submulţime
4. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii • Mulţimile ℕ şi ℕ *
concrete ce se pot descrie utilizând mulţimile • Operaţii cu mulţimi: intersecţie, reuniune,
5. Interpretarea unor contexte uzuale şi/sau matematice diferenţă
utilizând limbajul mulţimilor • Exemple de mulţimi finite; exemple de
6. Transpunerea unei situaţii-problemă în limbaj mulţimi infinite
matematic utilizând mulţimi, relaţii şi operaţii cu
mulţimi
(Programa şcolară de matematică, OMECI nr. 5097/09.09.2009)
Pentru o activitate didactică desfăşurată în vederea formării/dezvoltării unor competenţe specifice precizate
în secvenţa de programă de mai sus:
- explicați relaţia dintre competențele generale ale disciplinei și competențele specifice din secvența
dată;
- menţionați două metode de învăţare care susțin centrarea pe elev a demersului didactic şi
argumentați alegerea acestora din perspectiva adecvării fiecărei metode la elemente componente ale
secvenţei date;
- exemplificați modul în care fiecare dintre metodele de învăţare menţionate favorizează
formarea/dezvoltarea unor competenţe specifice din secvenţa dată;
- precizați două mijloace de învăţământ pe care le puteţi utiliza pe parcursul desfăşurării activităţii
didactice şi argumentați alegerea acestora;
- menționați un instrument interactiv – soft sau platformă educațională – pe care îl puteți utiliza pe
parcursul desfăşurării activităţii didactice şi argumentați alegerea lui.
Notă. Se punctează şi corectitudinea ştiinţifică a informaţiei de specialitate utilizate în cadrul
rezolvării cerinței.

Pagina 1 din 2
Următoarea secvenţă face parte din programa şcolară de matematică pentru clasa a IX-a (2 ore).
1. Identificarea elementelor necesare pentru Aplicaţii ale trigonometriei în geometrie
calcularea unor lungimi de segmente şi a unor
• Rezolvarea triunghiului dreptunghic
măsuri de unghiuri
2. Utilizarea unor tabele şi formule pentru calcule în • Formulele (fără demonstraţie):
trigonometrie şi în geometrie ( ) ( )
cos 180 − x = − cos x , sin 180 − x = sin x
3. Aplicarea teoremelor şi formulelor pentru
• Modalităţi de calcul a lungimii unui
determinarea unor măsuri (de lungimi sau de
segment şi a măsurii unui unghi: teorema
unghiuri)
sinusurilor şi teorema cosinusului
4. Transpunerea într-un limbaj specific trigonometriei
şi geometriei a unor probleme practice
5. Utilizarea unor elemente de trigonometrie în
rezolvarea triunghiului dreptunghic/oarecare
6. Analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute prin
rezolvarea unor probleme practice
1. Elaborați patru itemi: trei itemi obiectivi (un item de tip alegere duală, un item de tip alegere multiplă, un
item de tip pereche) și un item subiectiv (de tip rezolvare de probleme) ca parte componentă a unui test prin
care se evaluează formarea/dezvoltarea a patru competenţe specifice precizate în secvenţa dată din programa
şcolară de matematică pentru clasa a IX-a.
30 de puncte
Notă. Se punctează corectitudinea proiectării itemilor, elaborarea răspunsului aşteptat (barem de
evaluare) şi corectitudinea ştiinţifică a informaţiei de specialitate.
2. Menţionaţi o metodă alternativă de evaluare a formării/dezvoltării unor competențe specifice precizate în

secvența dată din programa şcolară de matematică pentru clasa a IX-a și prezentați un avantaj și un
dezavantaj al utilizării acestei metode alternative de evaluare în comparație cu metodele tradiționale de
evaluare.
15 puncte

Pagina 2 din 2
Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE

15 iulie 2015
Probă scrisă
Matematică
Varianta 3

1. Se consideră funcția f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = log a x + logb x , unde a ∈ ( 0,1) și b ∈ (1, +∞ ) .
5p a) Calculați f (1) .
5p b) Arătați că f ( x ) = log b ( ab ) ⋅ log a x , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
5p c) Demonstraţi că ( x − 1) f ( x ) ≥ 0 pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) dacă şi numai dacă ab ≤ 1 .
2. Se consideră trapezul ABCD cu AB CD , AB = 12cm , CD = 4 cm , AC ∩ BD = {O} , punctul
E ∈ AD astfel încât OE AB și se notează cu F intersecția dreptelor BE și DC .

5p a) Arătați că OE = 3 cm .
5p b) Demonstrați că DF = CD .
5p c) Dacă ( EO este bisectoarea unghiului BEC , arătaţi că trapezul ABCD este dreptunghic.
1. Se consideră polinomul f = ( X − 2013)( X − 2014 )( X − 2015 ) = a3 X 3 + a2 X 2 + a1 X + a0 , unde
a0 , a1 , a2 și a3 sunt numere reale.
5p a) Determinați rădăcinile polinomului f .
5p b) Arătați că a0 + a1 + a2 + a3 < 0 .
5p c) Determinați numărul real a2 .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = xe x + 1 .
1
5p a) Calculați ∫ f ( x ) dx .
0
5p b) Determinați intervalele de monotonie a funcţiei f .
5p c) Determinați valorile reale ale lui m , ştiind că ecuația f ( x ) = m admite exact două soluții reale şi
distincte.

Pagina 1 din 2
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Următoarea secvenţă face parte din programa şcolară de matematică pentru clasa a VI-a:
1. Identificarea rapoartelor, proporţiilor şi a mărimilor Rapoarte şi proporţii
direct sau invers proporţionale în enunţuri diverse • Rapoarte; procente; probleme în care
2. Reprezentarea unor date sub formă de tabele sau de intervin procente
diagrame statistice în vederea înregistrării, • Proporţii; proprietatea fundamentală a
prelucrării şi prezentării acestora proporţiilor, aflarea unui termen
3. Alegerea metodei adecvate de rezolvare a necunoscut dintr-o proporţie
problemelor în care intervin rapoarte, proporţii şi • Proporţii derivate
mărimi direct sau invers proporţionale • Mărimi direct proporţionale; regula de trei
4. Caracterizarea şi descrierea mărimilor care apar în simplă
rezolvarea unor probleme prin regula de trei simplă • Mărimi invers proporţionale; regula de trei
5. Analizarea unor situaţii practice cu ajutorul simplă
rapoartelor, procentelor sau proporţiilor • Elemente de organizare a datelor;
6. Rezolvarea cu ajutorul rapoartelor şi proporţiilor a reprezentarea datelor prin grafice;
unor situaţii-problemă şi interpretarea rezultatelor probabilităţi

Elaborați doi itemi: un item de tip alegere multiplă și un item de tip întrebare structurată (cu trei
subîntrebări), ca parte componentă a unui test de evaluare la finalul unității de învățare Rapoarte şi proporţii,
prin care se evaluează formarea/dezvoltarea a două competenţe specifice precizate în secvenţa dată din
programa şcolară. În elaborarea itemului de tip întrebare structurată se vor avea în vedere următoarele
aspecte:
- succesiunea subîntrebărilor să asigure creşterea treptată a gradului de dificultate;
- fiecare subîntrebare să solicite un răspuns care nu depinde de răspunsul la subîntrebarea precedentă;
- subîntrebările să fie în concordanţă cu stimulul utilizat.
Notă. Se punctează corectitudinea proiectării itemilor, elaborarea răspunsului aşteptat (barem de

evaluare) şi corectitudinea ştiinţifică a informaţiei de specialitate.

Pagina 2 din 2
CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE
15 iulie 2015
Probă scrisă
Matematică
Varianta 3
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
pentru lucrare.
1. a) f (1) = log a 1 + logb 1 = 2p
=0 3p
b) logb ( ab ) ⋅ log a x = ( logb a + logb b ) ⋅ log a x = ( logb a + 1) ⋅ log a x = 2p
= logb a ⋅ log a x + log a x = log b x + log a x = f ( x ) , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 3p
c) Dacă ( x − 1) f ( x ) ≥ 0 pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , atunci ( a − 1) f ( a ) ≥ 0 şi, cum a ∈ ( 0,1) ,
2p
obţinem logb ( ab ) ≤ 0 , deci ab ≤ 1
Dacă ab ≤ 1 , cum b ∈ (1, +∞ ) , atunci logb ( ab ) ≤ 0 şi, cum log a x şi x − 1 au semne opuse
3p
pentru orice x ∈ ( 0,1) ∪ (1, +∞ ) , obţinem ( x − 1) f ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ )
2. AO AB AO AO 3
a) AB CD ⇒ ∆AOB ∼ ∆COD ⇒ = ⇒ = 3 , deci = 3p
CO CD CO AC 4
AO OE
OE CD ⇒ ∆AOE ∼ ∆ACD ⇒ = ⇒ OE = 3 cm 2p
AC CD
OE BO
b) OE DF ⇒ ∆BOE ∼ ∆BDF ⇒ = 3p
DF BD
OE AO BO AO
Deoarece = și = , obținem DF = CD 2p
CD AC BD AC
c) EO CF ⇒ ∢BEO ≡ ∢EFC 1p
EO CF ⇒ ∢CEO ≡ ∢ECF și, cum ∢BEO ≡ ∢CEO , obținem ∢EFC ≡ ∢ECF 3p
∆ECF este isoscel și ED este mediană, rezultă ED ⊥ CF , deci trapezul ABCD este
1p
dreptunghic
1. a) f ( x ) = 0 ⇔ ( x − 2013 )( x − 2014 )( x − 2015 ) = 0 2p
x1 = 2013 , x2 = 2014 și x3 = 2015 3p
b) a3 + a2 + a1 + a0 = f (1) 3p
f (1) = (1 − 2013)(1 − 2014 )(1 − 2015 ) = −2012 ⋅ 2013 ⋅ 2014 < 0 2p
c) a3 = 1 2p
a2
x1 + x2 + x3 = − ⇒ a2 = −6042 3p
a3

Pagina 1 din 2
2. 1 1
f ( x ) dx = ∫ ( xe ) 1 x1 1
∫ + 1 dx = xe x −e + x =
x
a) 3p
0 0 0
0 0
= e0 + 1 = 2 2p
b) f ′ ( x ) = 0 ⇔ ( x + 1) e x = 0 ⇔ x = −1 1p
f ' ( x ) ≤ 0 pentru orice x ∈ ( −∞, −1] ⇒ f este descrescătoare pe ( −∞, −1] 2p
f ' ( x ) ≥ 0 pentru orice x ∈ [ −1, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe [ −1, +∞ ) 2p
1
c) lim f ( x ) = 1 , f ( −1) = 1 − și lim f ( x ) = +∞ 3p
x →−∞ e x →+∞
Deoarece f este strict descrescătoare pe ( −∞, −1) și strict crescătoare pe ( −1, +∞ ) , ecuația
 1  2p
f ( x ) = m admite exact două soluții reale şi distincte dacă şi numai dacă m ∈  1 − ,1
 e 

Itemul de tip alegere multiplă elaborat
Corectitudinea proiectării itemului 5p
Elaborarea răspunsului aşteptat (baremul de evaluare) 5p
Corectitudinea ştiinţifică a informaţiei de specialitate 5p
Itemul de tip întrebare structurată elaborat
Corectitudinea proiectării itemului 5p
Elaborarea răspunsului aşteptat (baremul de evaluare) 5p

Pagina 2 din 2
Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice

20 iulie 2016
Probă scrisă
MATEMATICĂ
Varianta 1
1. Se consideră x1 și x2 soluțiile ecuaţiei x 2 − 2 ( m + 1) x + m + 1 = 0 , unde m este număr real.
5p a) Pentru m = 0 , rezolvați ecuația.

5p b) Determinaţi numerele reale m pentru care o soluție a ecuației este dublul celeilalte soluții.
5p c) Determinaţi valorile reale ale lui m pentru care x12 + x22 − x1 x2 ( x1 + x2 ) > 0 .
2. Se consideră un triunghi ABC cu AB = AC şi AD ⊥ BC , D ∈ ( BC ) . Prin punctul M ∈ ( BD ) , se
construiește o paralelă la AD , care intersectează dreptele AB și AC în punctele N , respectiv P .

5p a) Arătați că punctul C este simetricul punctului B față de punctul D .
5p b) Demonstrați că triunghiul ANP este isoscel.
5p c) Demonstrați că NM + PM = 2 AD .

1 − x 0 x 
 
1. Se consideră matricea A ( x ) =  0 0 0  , unde x este număr real.
 x 0 1 − x 

5p a) Arătaţi că det ( A ( 0 ) + A (1) + I 3 ) = 3 .
5p b) Demonstrați că A ( x ) A ( y ) = A ( x + y − 2 xy ) , pentru orice numere reale x şi y .
(
5p c) Determinaţi numerele reale x pentru care det A ( x ) − (1 − x ) A ( x ) + I3 = 0 .
2
)
2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − x + 1 .
2x −1
5p a) Arătați că f ′ ( x ) = , x∈ℝ .
2 x2 − x + 1
 f ( x) 
x
1
5p b) Demonstrați că lim   = .
x → +∞  x  e
5p c) Demonstrați că suprafața plană delimitată de graficul funcției f , axa Ox și dreptele de ecuații
3
x = 0 și x = 1 are aria mai mare sau egală cu .
2

Pagina 1 din 2
Următoarea secvenţă face parte din programa şcolară de matematică pentru clasa a VI-a.
1. Recunoaşterea şi descrierea unor proprietăţi Proprietăţi ale triunghiurilor
ale triunghiurilor în configuraţii geometrice • Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi;
date unghi exterior unui triunghi, teorema
2. Calcularea unor lungimi de segmente şi a unor unghiului exterior
măsuri de unghiuri utilizând metode adecvate • Mediana în triunghi; concurenţa
3. Utilizarea unor concepte matematice în medianelor unui triunghi (fără
triunghiul isoscel, în triunghiul echilateral sau demonstraţie)
în triunghiul dreptunghic • Proprietăţi ale triunghiului isoscel
4. Exprimarea caracteristicilor matematice ale (unghiuri, linii importante, simetrie)
triunghiurilor şi ale liniilor importante în • Proprietăţi ale triunghiului echilateral
triunghi prin definiţii, notaţii şi desen (unghiuri, linii importante, simetrie)
5. Deducerea unor proprietăţi ale triunghiurilor • Proprietăţi ale triunghiului dreptunghic
folosind noţiunile studiate (cateta opusă unghiului de 30° , mediana
6. Interpretarea informaţiilor conţinute în corespunzătoare ipotenuzei – teoreme
probleme legate de proprietăţi ale directe şi reciproce)
triunghiurilor
Pentru evaluarea, la finalul unității de învățare Proprietăţi ale triunghiurilor (clasa a VI-a), a două dintre
competenţele specifice precizate în secvenţa de mai sus, elaboraţi doi itemi: un item de tip alegere multiplă şi
un item de tip rezolvare de probleme.
În elaborarea itemilor se vor avea în vedere următoarele aspecte:

- formatul fiecărui item elaborat în vederea evaluării competenţei specifice alese;
- răspunsul aşteptat (baremul de evaluare) pentru fiecare dintre itemii elaboraţi;
- corectitudinea științifică a informaţiei de specialitate.

Pagina 2 din 2
20 iulie 2016
Probă scrisă
MATEMATICĂ
Varianta 1
pentru lucrare.

1. a) x 2 − 2 x + 1 = 0 3p
x1 = x2 = 1 2p
b) x1 + x2 = 2 ( m + 1) , x1 x2 = m + 1 ⇒ x1 + x2 = 2 x1 x2 2p
3 1
x1 = 2 x2 ⇔ 3 x2 = 4 x22 ⇔ x2 = 0 sau x2 = , de unde obținem m = −1 sau m = 3p
4 8
c) x12 + x22 − x1 x2 ( x1 + x2 ) = 4 ( m + 1) − 2 ( m + 1) − 2 ( m + 1) = 2m ( m + 1)
2 2
3p
2m ( m + 1) > 0 ⇔ m ∈ ( −∞, −1) ∪ ( 0, +∞ ) 2p
2. a) AD este înălțime în triunghiul isoscel ABC , deci AD este mediană 2p
Punctul D este mijlocul segmentului BC , deci punctul C este simetricul punctului B față de
3p
punctul D
b) AD PM și secanta AN ⇒ ∢ANP ≡ ∢BAD 2p
AD PM și secanta CP ⇒ ∢APN ≡ ∢CAD 2p
Cum ∢BAD ≡ ∢CAD , obținem ∢ANP ≡ ∢APN , deci triunghiul ANP este isoscel 1p
NM NB
c) NM AD ⇒ ∆BMN ∼ ∆BDA ⇒ = 1p
AD AB
PM PC
AD PM ⇒ ∆CPM ∼ ∆CAD ⇒ = 1p
AD AC
NM + PM NB PC AB − AN AC + AP
Cum AB = AC și AN = AP , obținem = + = + = 2 , deci
AD AB AC AB AC 3p
NM + PM = 2 AD
1.  1 0 0 0 0 1 1 0 0  2 0 1
       
a) A ( 0 ) + A (1) + I 3 =  0 0 0  +  0 0 0  +  0 1 0  =  0 1 0  2p
0 0 1 1 0 0 0 0 1 1 0 2
       
2 0 1
det ( A ( 0 ) + A (1) + I3 ) = 0 1 0 = 4 + 0 + 0 − 1 − 0 − 0 = 3 3p
1 0 2

Pagina 1 din 2
1 − x 0 x 1 − y 0 y   (1 − x)(1 − y) + xy 0 (1 − x) y + x (1 − y ) 
    
b) A ( x) A ( y ) =  0 0 0  0 0 0  =  0 0 0 = 3p
 x 0 1 − x  y 0 1 − y   x (1 − y) + (1 − x) y 0 xy + (1 − x)(1 − y ) 
    
1 − ( x + y − 2 xy) 0 x + y − 2 xy 
 
= 0 0 0  = A( x + y − 2 xy) , pentru orice numere reale x și y 2p
 x + y − 2 xy
 0 1 − ( x + y − 2 xy) 
1 − 2 x + 2 x 2 0 2 x − 2 x2  1 − 2 x + x 2 0 
x − x2
   
c) A2 ( x ) =  0 0 0  , (1 − x ) A ( x ) =  0 0 0  2p
 2 x − 2x2 0 1 − 2 x + 2 x 2   x − x2 2
0 1 − 2x + x 
 
 x2 + 1 0 x − x2 
 
A2 ( x ) − (1 − x ) A ( x ) + I 3 =  0 1 0  1p
 x − x2 0 x2 + 1 
 
( ) ( )
det A2 ( x ) − (1 − x ) A ( x ) + I 3 = 0 ⇔ (1 + x ) 2 x 2 − x + 1 = 0 , de unde obținem x = −1 2p
2.
a) f ' ( x ) =
1
( '
⋅ x2 − x + 1 = ) 3p
2 x − x +1
2
1 2x −1
= ⋅ ( 2x − 1 + 0) = , x∈ℝ 2p
2 x − x +1
2
2 x2 − x + 1
− x +1 x
⋅
x  x2  x2 2
 f ( x)   x2 − x + 1 
x
  − x + 1  − x +1 
b) lim   = lim   = lim  1 + 2   = 3p
x → +∞  x  x → +∞  x 2  x → +∞  x 
   
 
1
− 1
=e 2 = 2p
e
3 3
c) x 2 − x + 1 ≥ , deci x2 − x + 1 ≥ , pentru orice număr real x 2p
4 2
1 1 1
3 3 1 3
A = ∫ f ( x ) dx = ∫ x 2 − x + 1dx ≥ ∫ dx = x = 3p
0 0 0
2 2 0 2

Itemul de tip alegere multiplă elaborat
Corectitudinea formatului itemului 5p
Corectitudinea răspunsului aşteptat (baremul de evaluare) 5p
Itemul de tip rezolvare de probleme elaborat
Corectitudinea formatului itemului 5p
Corectitudinea răspunsului aşteptat (baremul de evaluare) 5p

Pagina 2 din 2
Ministerul Educaţiei Naționale

12 iulie 2017
Probă scrisă
MATEMATICĂ
Varianta 3
1. Se consideră progresia geometrică cu termeni pozitivi ( bn )n≥1 cu b 7 − b 3 = 80 și b 5 − b 3 = 8 .
5p a) Arătați că rația progresiei geometrice ( bn )n≥1 este egală cu 3 .
5p b) Determinaţi numărul natural nenul k pentru care bk = 243 .
5p c) Determinaţi termenul general al progresiei aritmetice ( an )n≥1 pentru care a 2 = b 4 și a 8 = b 6 .
2. Se consideră triunghiul isoscel ABC , cu AB = AC , AB > BC și punctul M pe latura BC .

Perpendiculara în A pe latura AB intersectează dreapta BC în punctul D și punctul E este
proiecția punctului D pe dreapta AC .
5p a) Arătați că unghiurile ADB și EDC sunt congruente.
5p b) Demonstrați că distanța de la punctul M la dreapta AD este egală cu distanța de la punctul M
la dreapta DE .
5p c) Demonstrați că segmentele AP și MQ sunt congruente, unde punctul P este proiecția punctului
M pe dreapta AB și punctul Q este proiecția punctului M pe dreapta DE .
1. Se consideră polinomul f = ( X − 1) + ( X − 2)
2017 2017
.
5p a) Arătați că suma coeficienților polinomului f este egală cu −1 .
5p b) Determinați restul împărţirii polinomului f la polinomul g = X 2 − 3 X + 2 .
5p c) Calculați suma rădăcinilor polinomului f .

x+m
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = , unde m este număr real.
x2 + 1
5p a) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞ la graficul funcției f .
1
5p b) Arătați că lim
x →+∞
( f ( x )) x = 1 , pentru orice număr real m .
1
1
5p c) Determinați numărul real m , pentru care ∫ f ( x ) dx = 2 ln 2 .
0

Pagina 1 din 2
1. Recunoaşterea unor corespondenţe care sunt Şiruri
funcții, șiruri, progresii • Modalităţi de a defini un şir, șiruri mărginite,
2. Utilizarea unor modalități variate de descriere a șiruri monotone
funcțiilor în scopul caracterizării acestora • Șiruri particulare: progresii aritmetice,
3. Descrierea unor șiruri/funcții utilizând progresii geometrice, formula termenului
reprezentarea geometrică a unor cazuri general în funcție de un termen dat și rație,
particulare și raționamentul inductiv suma primilor n termeni ai unei progresii
4. Caracterizarea unor șiruri folosind diverse
• Condiţia ca n numere să fie în progresie
reprezentări (formule, grafice) sau proprietăți
algebrice ale acestora aritmetică sau geometrică pentru n ≥ 3
5. Analizarea unor valori particulare în vederea
determinării formei analitice a unei funcții
definite pe ℕ prin raționament de tip inductiv
6. Transpunerea unor situații-problemă în limbaj
matematic utilizând funcții definite pe ℕ
Prezentați activitățile desfășurate în cadrul procesului de predare-învățare-evaluare în vederea
formării/dezvoltării unei competențe specifice precizate în secvența de mai sus.
Se vor avea în vedere următoarele aspecte:
- precizarea formei de organizare a activității de învățare;
- menționarea unei metode de învățare centrate pe elev, argumentând alegerea metodei;
- detalierea activității de învățare propuse prin exemplificarea utilizării metodei pentru care ați
optat;
- elaborarea a trei itemi: un item de tip completare, un item de tip alegere multiplă şi un item de tip
rezolvare de probleme în vederea evaluării formării/dezvoltării competenţei specifice alese;
respectarea formatului fiecărui item elaborat; formularea răspunsului aşteptat (baremul de
evaluare) pentru fiecare dintre itemii elaboraţi;
- corectitudinea științifică a informaţiei de specialitate.

Pagina 2 din 2
12 iulie 2017
Probă scrisă
MATEMATICĂ
Varianta 3
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat
pentru lucrare.

1.
( ) ( )
a) b 7 − b 3 = 80 ⇔ b 3 q 4 − 1 = 80 , b 5 − b 3 = 8 ⇔ b 3 q 2 − 1 = 8 , unde q este rația progresiei
2p
geometrice ( bn )n≥1
q 2 + 1 = 10 și, cum progresia geometrică are termenii pozitivi, obținem q = 3 3p

1
b) b1 = 2p
9
b1 ⋅ 3k −1 = 243 ⇔ 3k −3 = 35 , deci k = 8 3p
c) a 2 = 3 , a 8 = 27 2p
r = 4 , deci an = 4n − 5 , pentru orice număr natural nenul n 3p
2. a) m ( ∢ADB ) = 90° − m ( ∢ABC ) 2p
m ( ∢EDC ) = 90° − m ( ∢DCE ) = 90° − m ( ∢ACB ) și, cum m ( ∢ABC ) = m ( ∢ACB ) , obținem
3p
m ( ∢ADB ) = m ( ∢EDC ) , adică ∢ADB ≡ ∢EDC
b) Unghiurile ADB și EDC sunt congruente, deci ( DB este bisectoarea unghiului ADE 2p
M ∈ ( DB , deci d ( M , AD ) = d ( M , DE ) 3p
c) MP ⊥ AB , AB ⊥ AD , deci APMN este dreptunghi, unde punctul N este proiecția
3p
punctului M pe dreapta AD , de unde obținem AP = MN
Cum MN = d ( M , AD ) = d ( M , DE ) = MQ , segmentele AP și MQ sunt congruente 2p

1. a) Suma coeficienților polinomului f este egală cu f (1) = 3p
= (1 − 1) + (1 − 2 )
2017 2017
= −1 2p
b) Restul împărțirii polinomului f la g este egal cu pX + q , unde p și q sunt numere reale 1p
Cum g (1) = 0 , obținem f (1) = p + q , deci p + q = −1 și, cum g ( 2 ) = 0 , obținem
2p
f ( 2 ) = 2 p + q , deci 2 p + q = 1
p = 2 și q = −3 , deci restul împărțirii polinomului f la g este egal cu 2 X − 3 2p
c) Coeficientul dominant al polinomului f este 2 1p
Coeficientul lui X 2016 este C12017 ⋅ ( −1) + C12017 ⋅ ( −2 ) = −6051 2p
−6051 6051
Suma rădăcinilor polinomului f este egală cu − = 2p
2 2

Pagina 1 din 2
2. x+m
a) lim f ( x ) = lim = 0 , m∈ℝ 3p
x →+∞ x2 + 1
x →+∞
Dreapta de ecuație y = 0 este asimptota orizontală spre +∞ la graficul funcției f 2p

1 1 1
1
 x + m x  x 2 + mx  x  1 x
b) lim ( f ( x)) x = lim  2 
x →+∞  x + 1 
= lim 
x →+∞  x 2 + 1 
 ⋅  2p
x →+∞
   x
1 1 1 1 ln x 1
 x 2 + mx  x  1 x − lim
( f ( x ))
ln
lim  2  = 1 și lim   = lim e x x = e x →+∞ x = 1 , deci lim x =1,
x →+∞  x + 1  x →+∞  x  x →+∞ x →+∞ 3p
 
pentru orice număr real m
1 1
π
( )
x+m 1 1 1 1
c) ∫ f ( x ) dx = ∫ dx = ln x 2
+ 1 + m ⋅ arctg x = ln 2 + m ⋅ 3p
0 x +1
2 2
0 0 0 2 4
1 π 1
ln 2 + m ⋅ = ln 2 ⇔ m = 0 2p
2 4 2
Precizarea formei de organizare a activității de învățare 2p
Menționarea oricărei metode de învățare centrate pe elev 2p
Argumentarea alegerii metodei 2p
Detalierea activității de învățare propuse prin exemplificarea utilizării metodei alese 3p
Itemul de tip completare elaborat:
- corectitudinea formatului itemului 2p
- corectitudinea răspunsului aşteptat 2p
- corectitudinea ştiinţifică a informaţiei de specialitate 2p
Itemul de tip alegere multiplă elaborat:
- corectitudinea răspunsului aşteptat (baremul de evaluare), inclusiv alegerea adecvată a
2p
distractorilor
Itemul de tip rezolvare de probleme elaborat:
- corectitudinea răspunsului aşteptat (baremul de evaluare) 2p

Pagina 2 din 2
11 iulie 2018
Probă scrisă
MATEMATICĂ
Varianta 3
1. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = mx 2 + ( m − 1) x + m + 2 , unde m este număr real nenul.
5p a) Pentru m = 3 , rezolvați ecuația f ( x ) = 10 .
5p b) Determinaţi numerele reale nenule m , știind că distanța de la vârful parabolei asociate funcției
f la axa Oy este egală cu 1.
5p c) Pentru m = 2 , rezolvați ecuația ( f f )( x ) = ( f f )( −1) .
2. Se consideră o piramidă patrulateră regulată VABCD cu VA = 10 cm și AB = 10 cm . Punctele

M și N sunt mijloacele segmentelor AB , respectiv BC .
5p a) Calculaţi aria totală a piramidei VABCD .
5p b) Demonstrați că VB ⊥ ( MNP ) , unde P ∈ VB astfel încât MP ⊥ VB .
5p c) Determinați sinusul unghiului dintre planele (VAD ) și (VBC ) .
1. Se consideră x1 , x2 , x3 și x4 rădăcinile polinomului f = X 4 + mX 3 + 3 X 2 − 2 X + 1 , unde m

este număr real.
5p a) Determinați numărul real m , știind că restul împărțirii polinomului f la polinomul X + 1 este
egal cu 3 .
1 1 1 1
5p b) Demonstrați că + + + = 2 , pentru orice număr real m .
x1 x2 x3 x4
5p c) Demonstrați că, pentru orice număr real m , polinomul f nu are toate rădăcinile numere reale.
ln 2 x
2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = .
x
5p a) Determinați intervalele de monotonie a funcției f .
e
5p b) Calculați ∫ f ( x ) dx .
1
5p c) Demonstrați că x x +1
> ( x + 1)
x
(
, pentru orice x ∈ e2 , +∞ . )

Pagina 1 din 2
1. Diferenţierea, prin exemple, a variaţiei liniare de cea Funcţia de gradul al II-lea

pătratică • Reprezentarea grafică a funcţiei
2. Completarea unor tabele de valori necesare pentru f : ℝ → ℝ , f ( x ) = ax 2 + bx + c , cu
trasarea graficului funcţiei de gradul al II-lea
a, b, c ∈ ℝ și a ≠ 0 , intersecţia
3. Aplicarea unor algoritmi pentru trasarea graficului
graficului cu axele de coordonate,
funcţiei de gradul al II-lea (prin puncte semnificative)
4. Exprimarea proprietăţilor unei funcţii prin condiţii ecuaţia f ( x ) = 0 , simetria faţă de
algebrice sau geometrice drepte de forma x = m , cu m ∈ ℝ
5. Utilizarea relaţiilor lui Viète pentru caracterizarea • Relaţiile lui Viète, rezolvarea
soluţiilor ecuaţiei de gradul al II-lea şi pentru x + y = s
rezolvarea unor sisteme de ecuaţii sistemelor de forma  , cu
 xy = p
6. Utilizarea funcțiilor în rezolvarea unor probleme și în
modelarea unor procese s, p ∈ ℝ
Prezentați o activitate didactică desfășurată în cadrul procesului de predare-învățare-evaluare, în vederea
formării/dezvoltării a trei competențe specifice precizate în secvența de mai sus, având în vedere următoarele
aspecte:
- precizarea formei de organizare a activității didactice;
- menționarea unei metode de învățare centrate pe elev care poate fi utilizată în cadrul activității
didactice propuse;
- detalierea activității didactice propuse prin exemplificarea modului în care metoda de învățare
menționată favorizează formarea/dezvoltarea a trei competențe specifice din secvența dată;
- identificarea unei caracteristici a relației profesor-elev în contextul metodei de învățare pe care
ați menționat-o;
- menționarea unei metode alternative de evaluare pentru unitatea de învățare Funcția de gradul al
II-lea, precizând două avantaje și o limită ale utilizării acestei metode de evaluare;
rezolvare de probleme în vederea evaluării formării/dezvoltării a trei competenţe specifice din
secvența dată.
Notă. Pentru fiecare dintre itemii elaborați se punctează respectarea formatului itemului, corectitudinea
răspunsului aşteptat (baremul de evaluare) și corectitudinea științifică a informaţiei de specialitate.

Pagina 2 din 2
11 iulie 2018
Probă scrisă
MATEMATICĂ
Varianta 3
pentru lucrare.

1. a) f ( x ) = 3 x 2 + 2 x + 5 și 3x 2 + 2 x + 5 = 10 ⇒ 3 x 2 + 2 x − 5 = 0 3p
5
x1 = − , x2 = 1 2p
3
m −1
b) Distanța de la vârful parabolei la axa Oy este − 2p
2m
m −1 m −1 m −1 1
− =1⇔ − = −1 sau − = 1 , deci m = −1 sau m = 3p
2m 2m 2m 3
c) f ( x ) = 2 x 2 + x + 4 , deci 2 f 2 ( x ) + f ( x ) + 4 = 59 2p
11 19
f ( x) = − ⇔ 2 x 2 + x + = 0 , care nu are soluții în mulțimea numerelor reale 1p
2 2
1
f ( x ) = 5 ⇔ 2 x 2 + x − 1 = 0 , deci x1 = −1 , x2 = 2p
2
2. a) ∆VAB este echilateral ⇒ A∆VAB = 25 3 cm 2 , deci Alaterală = 100 3 cm 2 3p
AABCD = 100 cm 2 , deci Atotală = 100 ( )

3 + 1 cm 2 2p
b) BM = BN , ∢PBM ≡ ∢PBN și PB = PB ⇒ ∆PMB ≡ ∆PNB 2p
m ( ∢BPN ) = 90° ⇒ NP ⊥ VB și, cum MP ⊥ VB , MP ∩ NP = {P} ⇒ VB ⊥ ( MNP ) 3p
c) AD BC , AD ⊂ (VAD ) și BC ⊂ (VBC ) ⇒ AD BC d , unde d = (VAD ) ∩ (VBC ) 1p
VQ ⊥ AD , unde Q este mijlocul lui AD și VN ⊥ BC ⇒ ∢ ( (VAD ) , (VBC ) ) = ∢ (VQ,VN ) 2p
Cum VN = VQ = 5 3 cm și NQ = 10 cm , obținem sin ( ∢ (VQ,VN ) ) = sin ( ∢QVN ) =

2 2
2p
3
1. a) Restul împărţirii polinomului f la polinomul X + 1 este egal cu f ( −1) 2p
f ( −1) = 3 ⇔ 7 − m = 3 , deci m = 4 3p
b) x1 x2 x3 + x1 x2 x4 + x1 x3 x4 + x2 x3 x4 = 2 , x1 x2 x3 x4 = 1 2p
1 1 1 1 x1 x2 x3 + x1 x2 x4 + x1 x3 x4 + x2 x3 x4
+ + + = = 2 , pentru orice număr real m 3p
x1 x2 x3 x4 x1 x2 x3 x4

Pagina 1 din 3
1 1 1 1
c) Dacă x1 , x2 , x3 și x4 sunt numere reale, atunci + + + >0 2p
x12 x22 x32 x42
1 1 1 1 22 − 2 ⋅1⋅ 3
Cum x1 x2 + x1 x3 + x1 x4 + x2 x3 + x2 x4 + x3 x4 = 3, obținem + + + = = −2 < 0 ,
x12 x22
x3 2
x42 12 3p
pentru orice număr real m , deci f nu are toate rădăcinile numere reale
2. ln x ( 2 − ln x )
a) f ′ ( x ) = 2
, x ∈ ( 0, +∞ ) , deci f ′ ( x ) = 0 ⇔ x = 1 sau x = e 2 2p
x
x ∈ ( 0,1] ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe ( 0,1] , x ∈ 1, e 2  ⇒ f ′ ( x ) ≥ 0 , deci f
 
   )
este crescătoare pe 1, e 2  și x ∈ e 2 , +∞ ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe 3p
 e2 , +∞
 )
e e e
1
b) ∫ f ( x ) dx = ∫ ln 2 x ⋅ ( ln x ) ' dx = ln 3 x = 3p
1 1
3 1
1
= 2p
3
( )
c) f este strict descrescătoare pe e2 , +∞ ⇒ f ( x ) > f ( x + 1) , pentru orice x ∈ e2 , +∞ ( ) 2p
ln2 x ln ( x + 1)
2
1 1
ln ( x + 1) ⇒ x + 1ln x > x ln ( x + 1) ⇒ ln x x +1
> ln ( x + 1)
x
> ⇒ ln x > ,
x x +1 x x +1 3p
deci x x +1
> ( x + 1)
x
(
, pentru orice x ∈ e , +∞
2
)
Precizarea formei de organizare a activității didactice 2p
Menționarea unei metode de învățare centrate pe elev 1p
Detalierea activității didactice propuse prin exemplificarea modului în care metoda de învățare
3p
menționată favorizează formarea/dezvoltarea a trei competențe specifice din secvența dată
Identificarea unei caracteristici a relației profesor-elev în contextul metodei de învățare menționate 2p
Menționarea unei metode alternative de evaluare 1p
Precizarea a două avantaje și a unei limite ale utilizării metodei alternative de evaluare menționate 3p
2p
distractorilor

Pagina 2 din 3

Pagina 3 din 3
17 iulie 2019
Probă scrisă
MATEMATICĂ
Model
1. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = mx 2 + ( m − 1) x + m + 2 , unde m este număr real nenul.
5p a) Pentru m = 3 , rezolvați ecuația f ( x ) = 10 .
5p b) Determinaţi numerele reale nenule m , știind că distanța de la vârful parabolei asociate funcției
f la axa Oy este egală cu 1.
5p c) Pentru m = 2 , rezolvați ecuația ( f f )( x ) = ( f f )( −1) .
2. Se consideră o piramidă patrulateră regulată VABCD cu VA = 10 cm și AB = 10 cm . Punctele

M și N sunt mijloacele segmentelor AB , respectiv BC .
5p a) Calculaţi aria totală a piramidei VABCD .
5p b) Demonstrați că VB ⊥ ( MNP ) , unde P ∈ VB astfel încât MP ⊥ VB .
5p c) Determinați sinusul unghiului dintre planele (VAD ) și (VBC ) .
1. Se consideră x1 , x2 , x3 și x4 rădăcinile polinomului f = X 4 + mX 3 + 3 X 2 − 2 X + 1 , unde m

este număr real.
5p a) Determinați numărul real m , știind că restul împărțirii polinomului f la polinomul X + 1 este
egal cu 3 .
1 1 1 1
5p b) Demonstrați că + + + = 2 , pentru orice număr real m .
x1 x2 x3 x4
5p c) Demonstrați că, pentru orice număr real m , polinomul f nu are toate rădăcinile numere reale.
ln 2 x
x
5p a) Determinați intervalele de monotonie a funcției f .
e
5p b) Calculați ∫ f ( x ) dx .
1
5p c) Demonstrați că x x +1
> ( x + 1)
x
(
, pentru orice x ∈ e2 , +∞ . )
Probă scrisă la matematică Model

Pagina 1 din 2
1. Diferenţierea, prin exemple, a variaţiei liniare de cea Funcţia de gradul al II-lea

pătratică • Reprezentarea grafică a funcţiei
2. Completarea unor tabele de valori necesare pentru f : ℝ → ℝ , f ( x ) = ax 2 + bx + c , cu
trasarea graficului funcţiei de gradul al II-lea
a, b, c ∈ ℝ și a ≠ 0 , intersecţia
3. Aplicarea unor algoritmi pentru trasarea graficului
graficului cu axele de coordonate,
funcţiei de gradul al II-lea (prin puncte semnificative)
4. Exprimarea proprietăţilor unei funcţii prin condiţii ecuaţia f ( x ) = 0 , simetria faţă de
algebrice sau geometrice drepte de forma x = m , cu m ∈ ℝ
5. Utilizarea relaţiilor lui Viète pentru caracterizarea • Relaţiile lui Viète, rezolvarea
soluţiilor ecuaţiei de gradul al II-lea şi pentru x + y = s
rezolvarea unor sisteme de ecuaţii sistemelor de forma  , cu
 xy = p
6. Utilizarea funcțiilor în rezolvarea unor probleme și în
modelarea unor procese s, p ∈ ℝ
Prezentați o activitate didactică desfășurată în cadrul procesului de predare-învățare-evaluare, în vederea
formării/dezvoltării a trei competențe specifice precizate în secvența de mai sus, având în vedere următoarele
aspecte:
- precizarea formei de organizare a activității didactice;
- menționarea unei metode de învățare centrate pe elev care poate fi utilizată în cadrul activității
didactice propuse;
- detalierea activității didactice propuse prin exemplificarea modului în care metoda de învățare
menționată favorizează formarea/dezvoltarea a trei competențe specifice din secvența dată;
- identificarea unei caracteristici a relației profesor-elev în contextul metodei de învățare pe care
ați menționat-o;
- menționarea unei metode alternative de evaluare pentru unitatea de învățare Funcția de gradul al
II-lea, precizând două avantaje și o limită ale utilizării acestei metode de evaluare;
rezolvare de probleme în vederea evaluării formării/dezvoltării a trei competenţe specifice din
secvența dată.
Notă. Pentru fiecare dintre itemii elaborați se punctează respectarea formatului itemului, corectitudinea
răspunsului aşteptat (baremul de evaluare) și corectitudinea științifică a informaţiei de specialitate.

Pagina 2 din 2
17 iulie 2019
Probă scrisă
MATEMATICĂ
Model
pentru lucrare.

1. a) f ( x ) = 3 x 2 + 2 x + 5 și 3x 2 + 2 x + 5 = 10 ⇒ 3 x 2 + 2 x − 5 = 0 3p
5
x1 = − , x2 = 1 2p
3
m −1
b) Distanța de la vârful parabolei la axa Oy este − 2p
2m
m −1 m −1 m −1 1
− =1⇔ − = −1 sau − = 1 , deci m = −1 sau m = 3p
2m 2m 2m 3
c) f ( x ) = 2 x 2 + x + 4 , deci 2 f 2 ( x ) + f ( x ) + 4 = 59 2p
11 19
f ( x) = − ⇔ 2 x 2 + x + = 0 , care nu are soluții în mulțimea numerelor reale 1p
2 2
1
f ( x ) = 5 ⇔ 2 x 2 + x − 1 = 0 , deci x1 = −1 , x2 = 2p
2
2. a) ∆VAB este echilateral ⇒ A∆VAB = 25 3 cm 2 , deci Alaterală = 100 3 cm 2 3p
AABCD = 100 cm 2 , deci Atotală = 100 ( )

3 + 1 cm 2 2p
b) BM = BN , ∢PBM ≡ ∢PBN și PB = PB ⇒ ∆PMB ≡ ∆PNB 2p
m ( ∢BPN ) = 90° ⇒ NP ⊥ VB și, cum MP ⊥ VB , MP ∩ NP = {P} ⇒ VB ⊥ ( MNP ) 3p
c) AD BC , AD ⊂ (VAD ) și BC ⊂ (VBC ) ⇒ AD BC d , unde d = (VAD ) ∩ (VBC ) 1p
VQ ⊥ AD , unde Q este mijlocul lui AD și VN ⊥ BC ⇒ ∢ ( (VAD ) , (VBC ) ) = ∢ (VQ,VN ) 2p
Cum VN = VQ = 5 3 cm și NQ = 10 cm , obținem sin ( ∢ (VQ,VN ) ) = sin ( ∢QVN ) =

2 2
2p
3
1. a) Restul împărţirii polinomului f la polinomul X + 1 este egal cu f ( −1) 2p
f ( −1) = 3 ⇔ 7 − m = 3 , deci m = 4 3p
b) x1 x2 x3 + x1 x2 x4 + x1 x3 x4 + x2 x3 x4 = 2 , x1 x2 x3 x4 = 1 2p
1 1 1 1 x1 x2 x3 + x1 x2 x4 + x1 x3 x4 + x2 x3 x4
+ + + = = 2 , pentru orice număr real m 3p
x1 x2 x3 x4 x1 x2 x3 x4

Pagina 1 din 2
1 1 1 1
c) Dacă x1 , x2 , x3 și x4 sunt numere reale, atunci + + + >0 2p
x12 x22 x32 x42
1 1 1 1 22 − 2 ⋅1⋅ 3
Cum x1 x2 + x1 x3 + x1 x4 + x2 x3 + x2 x4 + x3 x4 = 3, obținem + + + = = −2 < 0 ,
x12 x22
x3 2
x42 12 3p
pentru orice număr real m , deci f nu are toate rădăcinile numere reale
2. ln x ( 2 − ln x )
a) f ′ ( x ) = 2
, x ∈ ( 0, +∞ ) , deci f ′ ( x ) = 0 ⇔ x = 1 sau x = e 2 2p
x
x ∈ ( 0,1] ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe ( 0,1] , x ∈ 1, e 2  ⇒ f ′ ( x ) ≥ 0 , deci f
 
   )
este crescătoare pe 1, e 2  și x ∈ e 2 , +∞ ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe 3p
 e2 , +∞
 )
e e e
1
b) ∫ f ( x ) dx = ∫ ln 2 x ⋅ ( ln x ) ' dx = ln 3 x = 3p
1 1
3 1
1
= 2p
3
( )
c) f este strict descrescătoare pe e2 , +∞ ⇒ f ( x ) > f ( x + 1) , pentru orice x ∈ e2 , +∞ ( ) 2p
ln2 x ln ( x + 1)
2
1 1
ln ( x + 1) ⇒ x + 1ln x > x ln ( x + 1) ⇒ ln x x +1
> ln ( x + 1)
x
> ⇒ ln x > ,
x x +1 x x +1 3p
deci x x +1
> ( x + 1)
x
(
, pentru orice x ∈ e , +∞
2
)
Precizarea formei de organizare a activității didactice 2p
Menționarea unei metode de învățare centrate pe elev 1p
Detalierea activității didactice propuse prin exemplificarea modului în care metoda de învățare
3p
menționată favorizează formarea/dezvoltarea a trei competențe specifice din secvența dată
Identificarea unei caracteristici a relației profesor-elev în contextul metodei de învățare menționate 2p
Menționarea unei metode alternative de evaluare 1p
Precizarea a două avantaje și a unei limite ale utilizării metodei alternative de evaluare menționate 3p
2p
distractorilor

Pagina 2 din 2
Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
CONCURSUL NAȚIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
29 iulie 2020
Probă scrisă
MATEMATICĂ
Varianta 3
1. Se consideră numărul natural k , k ≥ 2 și funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + 2 x + 2k .
5p a) Pentru k = 3 , determinați numărul natural n pentru care f ( n ) = 9 .
5p b) Determinați numărul natural k , k ≥ 2 , știind că dreapta de ecuație y = 4 x + 5 intersectează
graficul funcției f în exact un punct.
5p c) Demonstrați că mulțimea numerelor naturale n pentru care numărul f ( n ) este pătratul unui
număr natural este nevidă.
2. Se consideră triunghiul ABC , dreptunghic în A și AD ⊥ BC , D ∈ BC . Punctul M este
mijlocul segmentului AD , punctul B ' este simetricul punctului B față de dreapta CM și punctul
C ' este simetricul punctului C față de dreapta BM . Dreptele BC ' și CB ' se intersectează în
punctul E .
5p a) Arătați că 4MD 2 = BD ⋅ DC .
5p b) Demonstrați că punctul M este centrul cercului înscris în triunghiul BCE .
5
5p c) Demonstrați că BE + CE = BC .
3
1. Se consideră polinomul f = X 4 − 13 X 2 + 35 .
5p a) Determinați rădăcinile polinomului g = f + 1 .
5p b) Demonstrați că f ( x ) ≥ 83 , pentru orice x ∈ [ 4, +∞ ) .
5p c) Demonstrați că nu există h 1, h2 ∈ ℤ [ X ] , de grad cel puțin 1, astfel încât f = h1h2 .
ex + x + 1
x
5p a) Arătați că lim f ' ( x ) = −∞ .
x →0
5p b) Demonstrați că f ( x ) > e + 2 , pentru orice x ∈ ( 0,1) .

2
1 e 2 + 2e
5p c) Arătați că ∫ f ( x)
dx = ln 2
e +3
.
1

Următoarea secvenţă face parte din programa şcolară de matematică pentru clasa a VII-a.
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
Clasa a VII-a
1.7. Recunoașterea elementelor unui triunghi dreptunghic într-o configuraţie geometrică dată
- Identificarea triunghiurilor dreptunghice în configurații geometrice date
- Identificarea catetelor și a ipotenuzei într-un triunghi dreptunghic dat
- Folosirea instrumentelor geometrice pentru a identifica proiecţia unui punct/segment pe o dreaptă

Pagina 1 din 3
- Identificarea proiecţiei unui segment pe o dreaptă în diferite configuraţii geometrice
- Realizarea unor decupaje după indicații date (de exemplu, decuparea unui triunghi de-a lungul unei
înălțimi)
2.7. Aplicarea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic pentru determinarea unor elemente ale
acestuia
- Calcularea lungimilor unor segmente utilizând teorema înălţimii, teorema catetei sau teorema lui Pitagora
- Calcularea ariei unui triunghi oarecare folosind descompunerea suprafeței sale în triunghiuri
dreptunghice
- Calcularea sinusului, cosinusului, tangentei şi cotangentei pentru unghiuri ascuţite ale unui triunghi
dreptunghic
3.7. Deducerea relaţiilor metrice într-un triunghi dreptunghic
- Aplicarea teoremei lui Pitagora, a teoremei înălţimii sau a teoremei catetei, pentru a determina elemente
ale unui triunghi dreptunghic
- Determinarea valorilor pentru sinusul, cosinusul, tangenta şi cotangenta unghiurilor de 30° , 45° sau 60°
- Utilizarea valorilor pentru sinusul, cosinusul, tangenta şi cotangenta unghiurilor de 30° , 45° sau 60°
pentru determinarea unor lungimi de segmente într-un triunghi dreptunghic
- Determinarea unor lungimi de segmente, măsuri de unghiuri, perimetre în configuraţii geometrice
4.7. Exprimarea în limbaj matematic a relaţiilor dintre elementele unui triunghi dreptunghic
- Utilizarea reciprocei teoremei lui Pitagora pentru stabilirea perpendicularităţii a două drepte sau a
naturii unui triunghi
- Observarea diferenţei dintre condiţiile necesare şi suficiente în contexte geometrice referitoare la relații
metrice
- Identificarea unor situații particulare și evidențierea unor proprietăți în contexte geometrice referitoare la
relații metrice
5.7. Interpretarea unor relaţii metrice între elementele unui triunghi dreptunghic
- Determinarea elementelor unui triunghi dreptunghic utilizând relaţiile metrice şi trigonometrice studiate
- Utilizarea valorilor pentru sinus, cosinus, tangentă sau cotangentă din tabele trigonometrice în rezolvarea
unor probleme practice
- Utilizarea unor metode de calculare a ariei unui triunghi sau a unui patrulater
- Analizarea unor metode alternative de rezolvare a problemelor de geometrie utilizând relaţii metrice şi
elemente de trigonometrie
6.7. Implementarea unei strategii pentru rezolvarea unor situaţii date, utilizând relații metrice în
triunghiul dreptunghic
- Analizarea prin activităţi de grup sau individuale a unor situaţii care necesită folosirea relaţiilor metrice
în triunghiul dreptunghic
- Compararea diferitelor metode utilizate în rezolvarea unor probleme referitoare la relaţii metrice într-un
triunghi dreptunghic
- Rezolvarea unor probleme prin estimarea unor mărimi din situații practice, folosind triunghiul
dreptunghic (de exemplu, verificarea faptului că un dulap așezat în poziție orizontală poate fi ridicat în
poziție verticală, în condițiile unei camere de înălțime dată)
[ ]
…
Domeniul de
Conținuturi
conținut
Geometrie 7. RELAŢII METRICE ÎN TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC
• Proiecţii ortogonale pe o dreaptă; teorema înălţimii; teorema catetei
• Teorema lui Pitagora; reciproca teoremei lui Pitagora
• Noţiuni de trigonometrie în triunghiul dreptunghic: sinusul, cosinusul, tangenta şi
cotangenta unui unghi ascuţit
• Rezolvarea triunghiului dreptunghic; aplicaţii: calculul elementelor (latură, apotemă, arie,
perimetru) în triunghiul echilateral, în pătrat și în hexagonul regulat; aproximarea în
situații practice a distanţelor folosind relaţii metrice
Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice. Activitățile de învățare sugerate
oferă o imagine posibilă privind contextele de formare/dezvoltare a acestor competențe.
(Programa şcolară pentru disciplina Matematică, OMEN nr. 3393/28.02.2017)
Pagina 2 din 3
Folosind informațiile din secvența de mai sus, în vederea evaluării formării/dezvoltării competenţelor
specifice precizate, elaboraţi o probă de evaluare la finalul unității de învățare „Rezolvarea triunghiului
dreptunghic”, care să cuprindă 6 itemi: un item de completare, un item cu răspuns scurt, un item de tip
pereche, un item de tip alegere multiplă, un item de tip întrebare structurată şi un item de tip rezolvare de
probleme. Pentru fiecare item menționați competenţa specifică evaluată și activitatea de învățare selectată
dintre cele sugerate în programa școlară.
Notă. Pentru fiecare dintre itemii elaborați se punctează menționarea competenţei specifice evaluate și a
activității de învățare selectate, respectarea formatului itemului, elaborarea răspunsului aşteptat (baremul de
evaluare) și corectitudinea științifică a informaţiei de specialitate.

Pagina 3 din 3
VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
29 iulie 2020
Probă scrisă
MATEMATICĂ
Varianta 3
pentru lucrare.

1. a) f ( x ) = x 2 + 2 x + 6 , deci f ( n ) = 9 ⇔ n 2 + 2n − 3 = 0 3p
Cum n este număr natural, obținem n = 1 2p
b) f ( x ) = 4 x + 5 ⇔ x − 2 x + 2k − 5 = 0
2
2p
Dreapta de ecuație y = 4 x + 5 intersectează graficul funcției f în exact un punct dacă și
numai dacă ecuația x 2 − 2 x + 2k − 5 = 0 are exact o soluție număr real, deci 4 − 4 ( 2k − 5 ) = 0 , 3p
de unde obținem k = 3 , care convine
c) De exemplu, f ( k − 2 ) = ( k − 2 ) + 2 ( k − 2 ) + 2k = k 2 − 4k + 4 + 2k − 4 + 2k = k 2
2
3p
Deoarece k − 2 este număr natural, mulțimea numerelor naturale n pentru care numărul
2p
f ( n ) este pătratul unui număr natural este nevidă
2. a) ∆ABC este dreptunghic în A și AD ⊥ BC , D ∈ BC , deci AD 2 = BD ⋅ DC 3p
Cum punctul M este mijlocul segmentului AD , obținem AD = 2 MD , deci 4MD 2 = BD ⋅ DC 2p
b) Punctul B ' este simetricul punctului B față de dreapta CM ⇒ semidreapta CM este
2p
bisectoarea unghiului BCB ' , deci semidreapta CM este bisectoarea unghiului BCE
Punctul C ' este simetricul punctului C față de dreapta BM ⇒ semidreapta BM este
bisectoarea unghiului CBC ' , deci semidreapta BM este bisectoarea unghiului CBE și, cum 3p
BM ∩ CM = {M } , obținem că punctul M este centrul cercului înscris în triunghiul BCE
c) MD = r , unde r este raza cercului înscris în ∆BCE , deci 4r 2 = BD ⋅ DC 1p

1
BE = x, CE = y , BC = a și p = ( x + y + a ) , deci A∆BCE = pr = p ( p − a )( p − x )( p − y ) ,
2 2p
de unde obținem pr = ( p − a )( p − x )( p − y )
2
8a
BD = p − y și DC = p − x , deci p = 4 ( p − a ) ⇒ 3 p = 4a ⇒ x + y + a = , de unde obținem
3
2p
5
BE + CE = BC
3
1.
( )(
a) g = X 4 − 13 X 2 + 36 = X 2 − 4 X 2 − 9 = ) 2p
= ( X − 2 )( X + 2 )( X − 3)( X + 3) , deci rădăcinile polinomului g sunt x1 = −3 , x2 = −2 ,

3p
x3 = 2 și x4 = 3

Pagina 1 din 3
b) f ( x ) = ( x − 3)( x − 2 )( x + 2 )( x + 3) − 1 2p
Cum x ≥ 4 , obținem x − 3 ≥ 1 , x − 2 ≥ 2 , x + 2 ≥ 6 și x + 3 ≥ 7 ⇒ f ( x ) ≥ 1 ⋅ 2 ⋅ 6 ⋅ 7 − 1 , deci
3p
f ( x ) ≥ 83 , pentru orice x ∈ [ 4, +∞ )
c) Dacă f = h1h2 , unde h1 , h2 ∈ ℤ [ X ] , de grad cel puțin 1, atunci h 1( a ) h2 ( a ) = f ( a ) = −1 ,
pentru orice a ∈ {−3, − 2, 2, 3} și, cum h1 ( a ) , h2 ( a ) ∈ ℤ , obținem că h 1( a ) = − h2 ( a ) ∈ {−1, 1} , 2p
deci h 1( a ) + h2 ( a ) = 0 , pentru orice a ∈ {−3, − 2, 2, 3}
Polinomul h = h1 + h2 are gradul cel mult 3 și h ( a ) = 0 , pentru orice a ∈ {−3, − 2, 2, 3} , deci
h = 0 , de unde obținem h1 = − h2 , deci f = − h12 , ceea ce este imposibil, deoarece h1 are 3p
coeficienți reali și f ( 4 ) > 0
2.
a) f ′( x) =
( e x + 1) x − ( e x + x + 1) xe x − e x − 1
= , x ∈ ( 0, +∞ ) 3p
x2 x2
xe x − e x − 1
lim f ' ( x ) = lim = −∞ 2p
x →0 x →0 x2
x >0
b) Se consideră funcția g : ( 0, +∞ ) → ℝ , g ( x ) = xe x − e x − 1 ⇒ g ' ( x ) = xe x > 0 , pentru orice

2p
x ∈ ( 0, +∞ ) , deci g este strict crescătoare pe ( 0,+∞ )
g (1) = −1 , deci g ( x ) < 0 , pentru orice x ∈ ( 0,1] ⇒ f ' ( x ) < 0 , pentru orice x ∈ ( 0,1] ⇒ f este
3p
strict descrescătoare pe ( 0,1] , de unde obținem că f ( x ) > f (1) = e + 2 , pentru orice x ∈ ( 0,1)
c) ∫
2
1
2
dx = ∫ x
x
dx = ∫
2 x + ex + 1 − ex + 1
(
2
 )ex + x + 1 ' 
dx = ∫ 1 − x
(
 dx = ) 3p
f ( x ) 1 e + x +1 e + x +1
x 
1 e + x +1  
1 1  
( ( ))
2 e2 + 3 e 2 + 2e
= x − ln e x + x + 1 = 1 − ln = ln 2 2p
1 e+2 e +3

Itemul de completare elaborat:
- menționarea competenţei specifice evaluate 1p
- menționarea activității de învățare selectate 1p
- respectarea formatului itemului 1p
- elaborarea răspunsului aşteptat (baremul de evaluare) 1p
Itemul cu răspuns scurt elaborat:
Itemul de tip pereche elaborat:

Pagina 2 din 3
Itemul de tip întrebare structurată elaborat:
- elaborarea detaliată și corectitudinea răspunsului aşteptat (baremul de evaluare) 1p
- elaborarea detaliată și corectitudinea răspunsului aşteptat (baremul de evaluare) 1p

Pagina 3 din 3
Ministerul Educaţiei

VACANTE/REZERVATE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
21 iulie 2021
Probă scrisă
MATEMATICĂ
Varianta 2
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de patru ore.
1. Se consideră numărul complex a și expresia E ( z ) = az − 5 z , unde z este conjugatul numărului

complex z .
5p a) Pentru a = 3 + 4i , arătați că E ( 2 − i ) = 0 .
5p b) Pentru a = 3 − i , determinați numărul complex z pentru care E ( z ) = 15 .
5p c) Demonstrați că, dacă a ≠ 5 și z1 , z2 sunt numere complexe astfel încât E ( z1 ) = E ( z2 ) , atunci

z1 = z2 .
2. Punctul I este centrul cercului înscris în triunghiul ABC și punctul N este al doilea punct de
intersecție a dreptei CI cu cercul circumscris triunghiului ABC .
5p a) Arătați că măsura unghiului AIN este egală cu jumătate din suma măsurilor unghiurilor BAC și
ACB .
5p b) Demonstrați că triunghiul ANI este isoscel.
5p c) Știind că AI ⊥ IM , unde M este mijlocul laturii AC , demonstrați că CI = 2 IN .
1. Se consideră x1 , x2 și x3 rădăcinile polinomului f = X 3 + X 2 + mX + 1 , unde m este număr

real.
5p a) Arătați că f ( −1) + f (1) = 4 , pentru orice număr real m .
5p b) Determinați numărul real m pentru care x12 + x22 + x32 = 1 .
( )
5p c) Demonstrați că, pentru m ∈ − 2, 2 , polinomul f are o singură rădăcină număr real.
1
2. Se consideră funcția f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = .
(
x x +6
5
)
(
5p a) Arătați că lim x 7 f ' ( x ) = −6 .
x →+∞
)
1
5p b) Arătați că f ( x ) < , pentru orice x ∈ (1, +∞ ) .
7
5p c) Demonstrați că suprafața plană delimitată de graficul funcției f , axa Ox și dreptele de ecuații
1 112
x = 1 și x = 2 are aria egală cu ln .
30 19

Pagina 1 din 3
Următoarea secvenţă face parte din programa şcolară de matematică pentru clasa a VIII-a.
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
Clasa a VIII-a
1.4. Identificarea unor figuri plane sau a unor elemente caracteristice acestora în configuraţii
spaţiale date
- Identificarea, construcţia, notarea şi citirea unor drepte concurente/paralele/necoplanare în
configuraţii spațiale, cu exemplificare şi în realitatea înconjurătoare
- Identificarea, în configuraţii spațiale simple şi în realitate, a poziţiilor relative ale unei drepte faţă de
un plan
- Identificarea poziţiilor relative a două plane în configuraţii spațiale simple şi în realitatea
înconjurătoare
- Recunoaşterea figurilor geometrice obţinute în urma secţionării unei piramide sau a unei prisme cu
un plan paralel cu baza
2.4. Reprezentarea, prin desen sau prin modele, a unor configuraţii spaţiale date
- Reprezentarea prin desen sau prin modele a unor configuraţii spațiale în/din contexte reale
- Utilizarea instrumentelor geometrice şi a softurilor matematice pentru a desena diferite configuraţii
spațiale
- Utilizarea diferitelor mijloace didactice pentru a modela rezultate asociate relaţiilor de paralelism şi
perpendicularitate în spaţiu
- Utilizarea convenţiilor de notare şi citire a configuraţiilor spațiale
- Reprezentarea, prin desen, a proiecţiilor și a unghiurilor
- Clasificarea prismelor/piramidelor după forma bazei
- Construirea înălţimii unei prisme sau a unei piramide
3.4. Folosirea unor proprietăţi de paralelism sau perpendicularitate pentru analizarea poziţiilor
relative ale dreptelor și planelor
- Utilizarea măsurilor unghiurilor şi a distanţelor pentru stabilirea poziţiilor relative între drepte şi/sau
plane
- Determinarea paralelismului în spaţiu, între drepte şi/sau plane cu ajutorul proprietăţilor relaţiilor de
paralelism şi de perpendicularitate în configurații simple
- Determinarea perpendicularităţii în spaţiu, între drepte şi/sau plane cu ajutorul proprietăţilor
relaţiilor de paralelism şi de perpendicularitate în configurații simple
4.4. Descrierea în limbaj matematic a elementelor unei configurații geometrice
- Construirea unor configuraţii geometrice cu drepte și plane aflate în relaţii de paralelism sau
perpendicularitate
- Verificarea validităţii unor afirmaţii legate de poziţiile relative ale dreptelor şi/sau ale planelor prin
exemple şi contraexemple
- Identificarea şi utilizarea axiomelor, teoremelor directe/reciproce pentru rezolvarea de probleme în
configuraţii spaţiale simple
- Evidenţierea unor aspecte particulare sau a unor aspecte ce pot fi generalizate, referitoare la
configuraţii spaţiale
5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea descrierii unor configuraţii spaţiale şi
a calculării unor elemente metrice
- Argumentarea demersului de rezolvare a unei probleme de geometrie în spaţiu
- Adecvarea reprezentărilor configuraţiilor spaţiale la cerinţele problemelor, în vederea optimizării
rezolvării problemei
- Optimizarea rezolvării de probleme prin utilizarea instrumentelor interactive de realizare a
reprezentărilor geometrice (softuri matematice)
- Analizarea/interpretarea unor situaţii din realitatea înconjurătoare şi transpunerea lor în probleme
de geometrie în spaţiu
6.4. Modelarea unor situaţii practice în limbaj geometric, utilizând configurații spațiale
- Formularea de ipoteze şi de concluzii în probleme cu conţinut practic legate de proiecţii pe plan a

Pagina 2 din 3
unor puncte, drepte, segmente
- Verificarea validităţii unor rezultate, în cazul înlocuirii unor părţi din ipoteză cu părţi din concluzie
- Transpunerea unor situaţii date în limbajul specific geometriei, interpretarea rezultatelor obţinute şi
corelarea răspunsului geometric cu restricţiile impuse de realitatea înconjurătoare
[…]
Domeniu de
Conținuturi
conținut
Geometrie
4. ELEMENTE ALE GEOMETRIEI ÎN SPAŢIU
• Puncte, drepte, plane: convenţii de notare, reprezentări, determinarea dreptei, determinarea
planului, relaţii între puncte, drepte şi plane
• Corpuri geometrice: piramida, piramida regulată, tetraedrul regulat; prismă dreaptă,
paralelipiped dreptunghic, cub; cilindru circular drept; con circular drept; reprezentare,
elemente caracteristice, desfășurări
• Paralelism: drepte paralele, unghiul a două drepte, dreaptă paralelă cu un plan, plane
paralele, aplicații: secţiuni paralele cu baza în corpurile geometrice studiate; trunchiul de
piramidă şi trunchiul de con circular drept (descriere şi reprezentare)
• Perpendicularitate: drepte perpendiculare, dreaptă perpendiculară pe un plan, aplicații:
înălţimea unei piramide, înălțimea unui con circular drept, distanţa dintre două plane
paralele, înălţimea prismei drepte, a paralelipipedului dreptunghic, a cilindrului circular
drept, a trunchiului de piramidă/con circular drept; plane perpendiculare, aplicații: secțiuni
diagonale, secțiuni axiale în corpurile studiate
• Proiecţii de puncte, de segmente şi de drepte pe un plan; unghiul dintre o dreaptă şi un
plan, aplicație: lungimea proiecţiei unui segment; unghi diedru, unghi plan corespunzător
diedrului; unghiul a două plane; plane perpendiculare
• Teorema celor trei perpendiculare; calculul distanţei de la un punct la o dreaptă; calculul
distanţei de la un punct la un plan; calculul distanţei dintre două plane paralele
Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor specifice. Activitățile de învățare sugerate
oferă o imagine posibilă privind contextele de formare/dezvoltare a acestor competențe.
(Programa şcolară pentru disciplina Matematică, OMEN nr. 3393/28.02.2017)
Folosind informațiile din secvența de mai sus, în vederea evaluării formării/dezvoltării competenţelor
specifice precizate, elaboraţi o probă de evaluare la finalul unității de învățare „Elemente ale geometriei în
spațiu. Paralelism”, care să cuprindă 6 itemi: un item de completare, un item cu răspuns scurt, un item de tip
pereche, un item de tip alegere multiplă, un item de tip întrebare structurată şi un item de tip rezolvare de
probleme.
Notă. Pentru fiecare dintre itemii elaborați se punctează menționarea competenţei specifice evaluate,
respectarea formatului itemului, elaborarea răspunsului aşteptat (baremul de evaluare) și corectitudinea
științifică a informaţiei de specialitate.

Pagina 3 din 3

VACANTE/REZERVATE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
21 iulie 2021
Probă scrisă
MATEMATICĂ
Varianta 2
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat
pentru lucrare.

1. a) E ( 2 − i ) = ( 3 + 4i )( 2 − i ) − 5 ( 2 + i ) = 3p
= 6 − 3i + 8i + 4 − 10 − 5i = 0 2p
b) E ( z ) = ( 3 − i ) z − 5 z , deci, pentru z = x + iy , obținem ( 3 − i )( x + iy ) − 5 ( x − iy ) = 15 , unde
2p
x și y sunt numere reale
( 3x + y − 5 x ) + i ( 3 y − x + 5 y ) = 15 , de unde obținem x = −8 și y = −1 , deci z = −8 − i 3p
(
c) az1 − 5 z1 = az2 − 5 z2 , deci a ( z1 − z2 ) = 5 z1 − z2 ) 2p
( )
a ( z1 − z2 ) = 5 z1 − z2  a z1 − z2 = 5 z1 − z2 și, cum z1 − z2 = z1 − z2 = z1 − z2 ,
3p
obținem a z1 − z2 = 5 z1 − z2 , de unde, cum a ≠ 5 , obținem z1 − z2 = 0 , deci z1 = z2
2. a) Unghiul AIN este unghi exterior triunghiului AIC , deci ∢AIN = ∢CAI + ∢ACI 2p
Cum I este centrul cercului înscris în ∆ABC , semidreptele AI și CI sunt bisectoarele
1 1 1 3p
unghiurilor BAC , respectiv ACB , deci ∢AIN = ∢BAC + ∢ACB = ( ∢BAC + ∢ACB )
2 2 2
1
b) ∢NAB = NB = ∢NCB 2p
2
1 1
∢NAI = ∢NAB + ∢BAI = ∢ACB + ∢BAC , deci ∢NAI = ∢AIN , de unde obținem că
2 2 3p
triunghiul ANI este isoscel
c) ∆ANI este isoscel cu vârful în N , deci NP ⊥ AI , unde P este mijlocul segmentului AI
și, cum AI ⊥ IM , obținem că NP IM , deci PQ este linie mijlocie în ∆AIM , unde Q este 2p
punctul de intersecție a dreptelor NP și AC
CM
Q este mijlocul segmentului AM și M este mijlocul segmentului AC , deci = 2 și,
MQ
3p
CI CM
cum NQ IM , obținem = = 2 , deci CI = 2 IN
IN MQ

1. a) f ( −1) = ( −1) + ( −1) − m + 1 = − m + 1 , pentru orice număr real m
3 2
2p
f (1) = 13 + 12 + m + 1 = m + 3 , deci f ( −1) + f (1) = 4 , pentru orice număr real m 3p

b) x1 + x2 + x3 = −1 , x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 = m , pentru orice număr real m 2p
x12 + x22 + x32 = ( x1 + x2 + x3 ) − 2 ( x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 ) = 1 − 2m  1 − 2m = 1 , deci m = 0
2
3p

Pagina 1 din 3
1   x1 x2 + x1 x3 + x2 x3  2 ( x1 + x2 + x3 )
2 2
1 1 1 1 1
1  1 1
c) 2 + 2 + 2 =  + +  − 2  + + =  − =
x1 x2 x3  x1 x2 x3   x1 x2 x1 x3 x2 x3   x1 x2 x3  x1 x2 x3 3p
= m − 2 < 0 , pentru orice m ∈ − 2, 2
2
( )
Cum f ∈ ℝ [ X ] și are gradul egal cu 3 , iar numerele x1 , x2 și x3 nu sunt toate reale,
2p
obținem că polinomul f are o singură rădăcină număr real
2. 6 x5 + 6
a) f '( x) = − , x∈ (0, +∞) 3p
( )
2
x6 + 6 x
(
− 6 x12 + 6 x 7 ) = −6
( )
lim x f ' ( x ) = lim
7
2p
( x6 + 6 x )
x →+∞ x →+∞ 2
b) f ' ( x ) < 0 , pentru orice x ∈ [1, +∞ ) , deci f este strict descrescătoare pe [1, +∞ ) , de unde
3p
obținem f ( x ) < f (1) , pentru orice x ∈ (1, +∞ )
1 1
f (1) = , deci f ( x ) < , pentru orice x ∈ (1, +∞ ) 2p
7 7
2 2 2 2
c) A =  f ( x) dx = 
1
dx = 
x4
dx =
1 1 1
 − 5 ( )
1  5 '
x dx =
1 1x (x5 + 6) 1x
5
( x5 + 6) 5 1 6  x x + 6 
 5 3p
( ( ))
1 2 1 1 112
= ln x5 − ln x5 + 6 = ( ln32 − ln38 − ln1 + ln 7) = ln 2p
30 1 30 30 19

Itemul de completare elaborat:
Itemul cu răspuns scurt elaborat:
Itemul de tip pereche elaborat:
Itemul de tip întrebare structurată elaborat:
Pagina 2 din 3


Pagina 3 din 3

Titularizare Matematica Subiecte 2014 - 2021 (Sub + Bar)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titularizare Matematica Subiecte 2014 - 2021 (Sub + Bar)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

SUBIECTUL al II-lea (45 de puncte)

Probă scrisă la matematică Varianta 3

Probă scrisă la matematică Varianta 3

2. Menţionaţi o metodă alternativă de evaluare a formării/dezvoltării unor competențe specifice precizate în

Probă scrisă la matematică Varianta 3

CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE

SUBIECTUL I (30 de puncte)

5p b) Arătați că f ( x ) = log b ( ab ) ⋅ log a x , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .

5p c) Demonstraţi că ( x − 1) f ( x ) ≥ 0 pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) dacă şi numai dacă ab ≤ 1 .

2. Se consideră trapezul ABCD cu AB CD , AB = 12cm , CD = 4 cm , AC ∩ BD = {O} , punctul

E ∈ AD astfel încât OE AB și se notează cu F intersecția dreptelor BE și DC .

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. Se consideră polinomul f = ( X − 2013)( X − 2014 )( X − 2015 ) = a3 X 3 + a2 X 2 + a1 X + a0 , unde

a0 , a1 , a2 și a3 sunt numere reale.

5p a) Determinați rădăcinile polinomului f .

5p c) Determinați numărul real a2 .

5p b) Determinați intervalele de monotonie a funcţiei f .

Probă scrisă la matematică Varianta 3

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

(Programa şcolară de matematică, OMECI nr. 5097/09.09.2009)

Notă. Se punctează corectitudinea proiectării itemilor, elaborarea răspunsului aşteptat (barem de

Probă scrisă la matematică Varianta 3

Probă scrisă la matematică Varianta 3

f ' ( x ) ≤ 0 pentru orice x ∈ ( −∞, −1] ⇒ f este descrescătoare pe ( −∞, −1] 2p

f ' ( x ) ≥ 0 pentru orice x ∈ [ −1, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe [ −1, +∞ ) 2p

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică Varianta 3

CONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE

5p a) Pentru m = 0 , rezolvați ecuația.

2. Se consideră un triunghi ABC cu AB = AC şi AD ⊥ BC , D ∈ ( BC ) . Prin punctul M ∈ ( BD ) , se

construiește o paralelă la AD , care intersectează dreptele AB și AC în punctele N , respectiv P .

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică Varianta 1

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

În elaborarea itemilor se vor avea în vedere următoarele aspecte:

Probă scrisă la matematică Varianta 1

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică Varianta 1

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică Varianta 1

CONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE

5p a) Arătați că rația progresiei geometrice ( bn )n≥1 este egală cu 3 .

5p b) Determinaţi numărul natural nenul k pentru care bk = 243 .

5p c) Determinaţi termenul general al progresiei aritmetice ( an )n≥1 pentru care a 2 = b 4 și a 8 = b 6 .

2. Se consideră triunghiul isoscel ABC , cu AB = AC , AB > BC și punctul M pe latura BC .

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

5p a) Arătați că suma coeficienților polinomului f este egală cu −1 .

5p b) Determinați restul împărţirii polinomului f la polinomul g = X 2 − 3 X + 2 .

5p c) Calculați suma rădăcinilor polinomului f .

Probă scrisă la matematică Varianta 3

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică Varianta 3

SUBIECTUL I (30 de puncte)

q 2 + 1 = 10 și, cum progresia geometrică are termenii pozitivi, obținem q = 3 3p

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică Varianta 3

Dreapta de ecuație y = 0 este asimptota orizontală spre +∞ la graficul funcției f 2p

Probă scrisă la matematică Varianta 3

1. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = mx 2 + ( m − 1) x + m + 2 , unde m este număr real nenul.

5p a) Pentru m = 3 , rezolvați ecuația f ( x ) = 10 .